Pr.

Ioan Sorin Usca

NOUL TESTAMENT
N rAr,curREA SFTNTILoR PARTNTI

MATET

Volum ap5rut cu binecuvdntarea

i.P.s.Ioan Selejan
Mitropo litul Banatului

EDITURA CHRISTIANA
Bucuregti - 2018
 Cuprins
Noul Testament in tdlcuirea Sfinlilor pdrinli _ 5

Listd de abrevieri -6
Comentarii Ia
SfEinta Evanghelie
dupi Matei :

Introducere la Evanghelia dupd Matei

- ll
Capitolele t-28 - t3

Numele proprii care apar

in Evanghelia dupd Matei
- 616

Bibliografie - 622
 Introducere la Evanghelia dupd Matei

Sffintul Apostol gi Evanghelist Matei se numirI intre

cei doisprezece apostoli ai Domnului. Inainte de a fi fost
chemat la apostolat purta numele Levi qi era funclionar pu-
blic, insircinat cu stringerea taxelor, numit de aici vameS,
pind Ia chemarea sa. Devenit ucenic al lui Hristos, el este
martor direct la cele mai multe dintre evenimentele relatate'
Dac[ dim crezate autorilor timpurii - qi nu avem nio-
tive si n-o facem - se pare ci Matei a scris inilial Evanghe-
lia sa in limba aramaici, dialectul vorbit de iudei dupi in-
toarcerea din robia babiloniani, limbi pe care a vorbit-o 9i
M6ntuitorul Hristos: ,,Dupi ce a propoviduit mai intdi prin-
tre iudei qi fiind apoi nevoit sd meargl 9i in alte finuturi,
Matei a scris in limba MaternS Evanghelia compus[ de el,
cdci a cdutat sd implineasci in scris lipsa prezen(ei lui prin-
tre cei de care se desp[rtea"l. ,,Matei, cate a scris Evanghe-
lia, a scris-o in limba ebraicd"2. Conform aceluiaqi Eusebiu,
primul autor care consemneazd aceasta ar fi Papias: ',Privi-
ior la Matei, el a spus: Matei a strdns in limba ebraicd cuvin-
tele lui Iisus, pe care fiecare le explica dupd cum putea"3'
Pirintii apuseni sunt de acord cu aceasta, dupi cum a notat
gi feiicitut Ieronim - triitor vreme indelungati in Palestina
-in De viris ilustribus IIl,3a.
Textul ajuns pdni la noi, ins[, nu este acea scriere in
aramaicd, aSa cum presupunea gi Ieronim' Ulterior, acelaqi

I Eusebiu de Cezareel lstoria bisericeascd,Ill )OilV, 6

' Sf Ctririt al lerusalimului, Catehezele, XIV, 15

I Eusebiu de Cezxe,e4Istoria bisericeascd,Ill )OOCIL 16
o AprdNicolae I. Nicolaescu, Grigorie Marcu, Sofron Vlad, Liviu G' Mtn-
Noului Testament -manual pentru Institutele teologice, edilia
teiu, Stuctiut a

u-a poitu.a Institutului Biblic qi de Misiune al Bisericii ortodoxe Rom6ne,

Bucwegti, 1977.

11
 Matei scrie Evanghelia sa in greaci, versiune care nu este o
traducere, dec6t parfial, ci o regrupare a propoviduirii evan-
ghelice. Se pare cI a avut in fala atdt Evanghelia dupi Mar-
cu, cdt gi o ipotetici sursi Q (de la Quelle - izvor, sursd) pe
care ar fi folosit-o gi Sf6ntul Evanghelist Luca.
Sunt multe propuneri pentru datarea scrierii. Opinim
ci textul grec a fost alcdtuit in jurul anului 65. Chiar mai re-
jurul anului 60, dac6, ii dim crezare lui Irineur.
pede, in
Nici unul dintre evangheligti nu qi-a intitulat scrierea
in vreun fel, insi, chiar de la inceput, codicii biblici le nu-
mesc dupi autorii care au compus textele. The Greek New
Testament intituleazl scrierea Kato Mo00atov (dupd Ma-
tei), iar Biblia Sacra Vulgata - Secundum Mattheum.
Matei nu urm6regte o expunere cronologicd a vietii
M6ntuitorului, ci vizeazd doud, scopuri principale: demon-
strarea ci in Iisus Hristos se implinesc profeliile mesianice
cuprinse in Vechiul Testament; s[ infttriqeze viafa, activita-
tea qi invdtitura Mintuitorului in compartimente compacte:
episoade semnificative, minuni, cuvdntiri, parabole.
Matei igi alcltuiegte scrierea dupd un plan, putind dis-
tinge gapte segmente principale:
I. Originea gi naqterea luilisus (l,L-2,23);
II. Inceputul activitdtrii publice: proclamarea imp6ri-
liei cerurilor, Predica de pe munte (3,1-7,29);
III. Activitatea lui Iisus in Galileea gi in finuturile dim-
prejur(8,1-18,35);
IV. Suirea la Ierusalim (19,1-20,34);
V. Activitatea lui Iisus in Ierusalim; discursul eshato-
logic (21,1-25,46);
VI. Patimile lui Iisus (26,1-27,66);
VII. Iisus dupi invierea din mortri (28,1-20).

Autorul

1
kineu de Lugdrnum, Adversus furcreses,ll\ I
 CAPITOLUL 1 - Genealogia Si nagterea lui Iisus
Hrislos

Sectiunea I,1-2,23 constituie prologul Evangheliei:

,,Matei igi incepe Evanghelia cu urmdtoarele patru episoade;
genealogia lui Iisus; na$terea Sa; vizita magilor; fuga in E-
gipt, uciderea pruncilor de cltre Irod qi intoarcerea la Naza-
iei. Aceste patru episoade alcdtuiesc ceea ce interprelii mo-
derni numesc ciclul copildriei lui lisus, deqi la Matei existi
puline elemente care s6 justifice denumirea. Singurul evan-
gt.tirt care furnizeazd cdteva aminunte concrete despre co-
iita.iu Mintuitorului este Luca"r.
1: Cartea nasterii [ui lisus I{ristos, fiuf tui cDavit, fiut tui
t4o,raam.
Nasterii:,,in textul de fa16, cuvdntul grecesc ghenni-
sis2 inseamnS qi arbore genealogic, 9i naqtere. Capitolul le
cuprinde pe am6ndoud, dar centrul nara[iei este naqterea lui
Hristos"'.
,,Fiu al lui Dovid inseamni urma$ din vila lui"4' ,,Ver-
bul grec ghennao, folosit in aceastl genealogie, inseamnl:
l) nagtere naturald directd (Avram i-a dat na$tere lui Isaac);
Zj naqter" indirecti (Iosia i-a dat nastere lui lehonia: Iosia
era bunicul lui Iehonia); 3) succesiunea la tron, care implicd

I
Noul Testament,l. Evanghelia dupd Matei, edilie bilingvq introduceri, tra-
ducere. comentariu qi note patristice de Cristian Bddilip
(in continuare, abre-
viat: NTMCB). Editura Curtea Veche, Bucureqti, 2009, p' 135

'y6*norq
3 'niOtA
iau Syanta Scriptwd, Edilie jubiliara a Sfintului Sinod, versiune dior-
tositS dupS septuagin4 redactatd 5i adnotata de Bartolomeu valeriu
Anania
(in mntinuare, abreviat: BBVA). Editura Instituttrlui Biblic 5i de Misiune al
p'
Bisericii Ortodoxe Romdne (in continuare: EIB), Bucuregti, 2001, 146l
a
Noul Testamenl, tradus gi adnotat de Emil Pascal (n continuarq abreviat:
NTEP), edilia a IV-a Editions du dialogue; Soci6td d'editions intemationales,
Paris, 1992, p.95

13
 transmiterea drepturilor regale qi a promisiunilor mesiani-
ce"l.
,,Expresia Cqrtea obdrSiei lui lisus Hristos a fost une_
ori socotitl titlul intregii Evanghelii, consideratd o noud
Carte a Genezei, dupi tipologia din I Corinteni 15,22: dupd
cum toli mor tn Adam, tot astfel toli vor fi.fdculi vii tn Hris_
tos (cf. Toma de Aquino, Super Matthaeum l,l). l Iisus
Hristos este numitf u al lui Avraam pentru a se sublinia (ca
qi in Galateni 3,16) cd in Hristos s-a implinit frgdduinfa din
Facerea l2,l-3 (Cromafiu de Aquileia, Tractatus in Matthe-
um 1,1). i Exegelii din Antichitatea cregtind qi cei medievali
au incercat sI explice in mai multe feluri diferenfa fa16 de
genealogia din Luca 3,23-38: Ilarie de poitiers consideri c[
Matei redi descendenta pe linie regald, iar Luca, pe linie sa-
cerdotald (In Mattheum l,l). Fericitul Augustin explicl fap-
tul c6, tn Matei 1,16, Iosif este fiul lui Iacob, iar in Luca J,
23, fiul lui Eli, presupun6nd cE unul este tat6l natural, iar
celdlalt, tatdl adoptiv (De consensum evangelistarum 2,3_
5\'.
Sfinfii EvangheliEti caut[ sd-;i asigure cititorii de u-
manitatea asumati de Iisus; prin aceastd genealogie, El este
socotit, dupd trup, printre familiile omenirii, de;i, ca Dum-
nezev, este deasupra de timp Ei de o fiinfd cu Tat6l3. DupI
na$terea din veci din Tatil, aceasta este o a doua na;tere, in
timp, in trup omenesc; David gi Avraam nu sunt amintiti in-

t Biblia,traducerg inhoduceri qi note de Alois Bulai gi Eduard pifagcu,

colaboratori:'Iulian Faraoanu, Edie-Sebastian Chilac, Anton Buddu, Iosif
Richiteanu gi Iosif Antili, (in mntinuare, abreviar: BCATHSD, Editura
Sapientia Iai. 2013, p. 2415
'Biblia srcra vulgata vII, Evangheliire, Faptere Apostolilor,(in continuare,
abreviat: BSV V[) edilie bilingva traducere, note, introduceri qi glosar de:
Wilhelm Tauwinkl, Policarp pdn,loiu, Iuliana-Sica
$ugtea, Smaranda Diana
scriitoru, Dan Batovici, Iulia cojocariu, edilie ingrijitd de Adrian M,r-aru qi
wilhelm Tauwinkl, Edit,ra universitdlii ,,Alexandru Ioan cuza" Iagi/Editura
Humanitas Bucuregti, 2015, pp. 5940
' Cf Sever de Antiohi4 Predici cdedrale, Omitii 94 - ACCSAJT Ia

t4
tAmpl[tor, ambii fiind predecesori vrednici ai Mdntuitoru-
luir. Geneatogia il arati pe Iisus descendent din preoli 9i
regi, afirmAntu-se astfel cI El este impirat 9i arhiereu vq-
nic, ardtat ca atare qi prin originea Sa omeneasc6''
,,Dacd. wei s6 inve{i mai limurit din cuvintele
Scrip-
turii cI Hristos este urmaqul lui Avraam qi fiul lui Avraam,
asculti cum s-a scris in Evanghelie: cartea generdrii lui
Iisus Hristos, fiul lui Dattid, fiul lui Avraam"3 ' ,,Daci vei
auzi cd Evanghelia spune: Cartea na$terii lui lisus Hristos,
Fiul tui David, fiut tui Avraam, gindeqte-te la naqterea Lui
trupeasci. Este Fiu al lui David la implinirea timpului, iar
Fiu al lui Dumnezeu inainte de toli vecii, f[r6 inceput' Prin
naqterea in trup a luat ceea ce nu avea. Iat ceea ce are, o are
din vegnicie, dind n6scut din Tatdl"a. ,,Mai intAi, Matei, scri-
itor foarte credincios al Evangheliei, ca insolitor al Dom-
nului, nu din alti pricind decAt pentru a ne face cunoscuti
obirgia trupeascd a lui Hristos, a inceput astfel ["']' Purce-
zdnd din aieste izvoare in privinta rudeniei, acest gir se rfln-
duiegte treptat pAnl la naqterea lui Hristos 9i nu infEli9eaz6
altceva decat trupurile lui Avraam qi David, trecAndu-;i
vlastarul prin fiecare [urmag] p6n6 la Fecioara care Il poartS
pe Hristos, sau mai curdnd pand la Fecioara din care a ieqit
Hristos"5. Evanghelistul Matei, la fel cu Marcu qi cu Luca,
Intru-
,,mai intdi qi-a alc6tuit cuvdntul despre iconomia
de sinoptici, loan incepe cu dumne-
fa.if'u. Spre deosebire
zeirea piului, vorbind despre prima Sa naqtere, ca Dumne-
zeu, din veci.
Evan-
,,Dar pentru care pricind evanghelistul numegte
ghelia sa Cirtea nasterii lui lisus Hristos? Doar nu cuprinde

I
Cf. Cromaliu de Aquilei4 Tratat la Matei l ' I ' ACCSAIT
Ia

Cf. Iarie de Poitiers, Despre Matei 1.1 - ACCSA{T Ia

2
3
Origen, Omilii laGenezd,lX"3
o
Sf Ctririt al lerusalimului , Careheze'XI" 4
t Tertrrlian, Despre trupul lui HrNos,)C{JI' I
u
Sf Ioan GurE de A'x, Omilii la Psalmi,44,8

15
 numai na$terea, ci toate iconomia m6ntuirii neamului ome-
nesc! Pentru cd nagterea lui Iisus este capul intregii iconomii
a mintuirii, pentru cd este inceputul gi r6d6cina tuturor
buniti{ilor date noud. [...] Dar pentru ce I-a pus mai intdi pe
David? Pentru c[ David era pe buzele tuturora gi din pricina
renumelui sdu, qi din pricina timpului; nu murise demult, ca
Avraam. Am6ndurora le dlduse Dumnezeu - gi lui Avraam
qi lui David - figlduinta ci din ei se va nagte Mdntuitorul;
dar Matei l-a pus in urmi pe Avraam pentru c6 era mai
vechi, iar pe David l-a pus la inceput pentru cd era viu in
mintea poporului qi pe buzele tuturora"r.
2: Awaam i-a fat nattere fui Isatc; Isoac i-a [at nastere fui
lu[a Sifralitor fui;
Iaco6; Iacob [e-a dat fld{tere tui
Lui Avraam i-a flgiduit Dumnezeu: Voi inmulli sd-
mdnla ta Si tti voi da pdmdntul Si in tine se vor binecuvdnta
toate neamurile (Facerea 26,4). ,,Dar, dacd adevdr griieqte
Dumnezeu Si sdmdnla lui Avraom sunt numai evreii, iar a-
cegtia nu au st6pdnit pdmintul vreodat62 qi nici nu-l st6p6-
nesc, atunci in ce fel este adevdrat cuv6ntul lui Dumnezeu
spus citre Avraam? ins6, de vreme ce este cu neputintd ca
Dumnezeu sE mintd, este limpede ci Dumnezeu a numit
sdmdnld a lui Avrqam Biserica neamurilor. Iar aceasta s-a
fEcut prin Hristos, Care avea sE Se nasc6 din el, in Care cre-
z6nd neamurile au fost numite sdmdnya lui Avraam, nu prin
legea firii, ci prin har (cf. Romani 9,7)-'.
,,Matei igi incepe Evanghelia sa chiar cu genealogia
Domnului, deoarece gtia ci nimic nu putea face pllcere mai
mare iudeului dec6t s[ afle cd Flristos era strinepot al lui
Avraam qi al lui David"a. Fralii lui luda:,,prin acegtia este
ardtat poporul iudeu"s.

I
Sf Ioan Gurd deAur, Omilii la Matei,IL3
2
intre timp, lucrurile s-au mai echilibrat. . .
r
Fotie al Constantinopol ului, Fragmente la Evanghelia dupd Mdei, 1,2
o
Sf Ioan Gurd de Aur, Ontitii la Matei,L3
t S[ Ioan
Gurd de Aur, Omitii la Matei, lJl, 2

t6