Sunteți pe pagina 1din 14

Universitatea „ Alexandru Ioan Cuza”

Facultatea de Teologie Ortodoxă „ Dumitru Stăniloae”

Artă Sacră: Master anul II

Lucrare de seminar

Disciplina: Pelerinaj creștin

Mănăstirea „Sfânta Treime” – ctitoria Sfântului


Nectarie din Eghina

Student: Prof. coordonator:

Carmazan Iulia Lect. dr. D. Danielescu

Botoșineanu Costel-Adam

Iași, 2019
Cuprins

I. Introducere
II. Viața Sfăntului Nectarie până la venirea sa în insula Eginei
III. Mănăstirea Sfântului Nectarie și adormirea sa
IV. Pelerinaj spre insula Sfântului Nectarie
V. Anexe
VI. Bibliografie
Introducere
Imnografie

Troparul Sfântului Nectarie:

„Pre cel născut în Silivria și ocrotitorul Eghinei, pre cela ce s-a arătat în vremurile din
urmă adevărat prieten al bunelor-săvârșiri, pre Sfântul Ierarh Nectarie să-l cinstim cei
credincioși ca pre un dumnezeiesc slujitor al lui Hristos, că izvorăște bogate vindecări celor
ce cu evlavie strigă: Slavă lui Hristos, Celui ce te-a proslăvit! Slavă Celui ce minunat te-a
arătat! Slavă Celui ce prin tine lucrează tuturor tămăduiri! ”

Grecia - un pământ între cer şi ape, situat în sudul Peninsulei Balcanice, cuprinde
peste 2000 de insule, care se întind din Marea Ionică, la vest, până în Marea Egee și spre
Turcia la est, cuprinzând insule mai mari sau mai mici precum insula Creta, Corfu, Cefalonia,
Evia, Salamina, Eghina etc. Aici se simte un duh de credință și evlavie a monahilor, în care
prezența și binecuvântarea Domnului Iisus Hristos și a Maicii Domnului sunt întărite de
moaștele sfinților care au slujit în aceste mănăstiri, și au ramas, prin sfințenie, până astăzi
mijlocitori de preț ai ortodoxiei.

Harul și binecuvântarea sfinților sunt simțite din belșug de toți credincioșii pelerini,
care se nevoiesc să străbată drumul ca să ajungă la sfinții făcători de minuni, spre a primi
ajutorul de care au nevoie. Chiar dacă trăim într-o perioadă a vitezei și a internetului care s-a
depărtat de Dumnezeu, și mulți oameni nu cred în miracole suprafirești, sunt însă mulți alții
care cred, pentru că au fost martori nemijlociți ai acestora. Astfel de întâmplări minunate sunt
legate de numele Sfântului Nectarie de Eghina. Este sfântul cel mai iubit i mai cunoscut de
către foarte mulți creștini din în întreaga lume, care le-a implinit grabnic nevoile, i-a întărit
atunci când au avut dureri sufletești, clătinări în credință, neputințe trupești și multe altele.
Mulți s-au rugat și au dobândit tămăduire. Mulți au crezut cu tărie și au fost chiar ei dovada
minunilor.

Bolnavi pentru care medicina nu a găsit soluții s-au vindecat ca prin minune. Pentru
toți aceștia Sfântul Nectarie a mijlocit la Dumnezeu. Sfântul Nectarie este un om al nădejdii.
A adunat încă din timpul vieții sale mulțime de oameni care l-au iubit și care l-au ascultat ca
pe un sfânt. Avea o inimă bună, dragoste, smerenie, gândul la Dumnezeu și acestea l-au arătat
ca pe un sfânt făcător de minuni și vindecător de boli trupești și sufletești.

Acest mare sfânt din dragostea pe care o avea față de Dumnezeu a pus bazele
mănăstirii „Sfânta Treime” din Eghina care a ajuns în prezent un loc important de pelerinaj.
Este mănăstirea în care se creează o legătură strănsă duhovnicească între localnicii
credincioși, monahiile și Sfântul Părinte Nectarie și în întreaga insulă, devenind un tărâm al
vindecării, apropierii de Dumnezeu și a dorinței de a ne întrerupe de la viața aceasta cotidiană
agitată și a gusta liniștea și pacea din acest sfănt locaș.
Viața Sfăntului Nectarie până la venirea sa în insula Eginei

Sfântul Nectarie s-a născut în Silivria oraș al Traciei ( pe atunci robită de turci) la 1
octombrie 1846, având părinți simpli cu frică de Dumnezeu pe nume Dimos și Maria
Kephala. Sfîntul mai avea 5 frați: pe Grigorie, Dimitrie, Smaragda, Sevasti și Marioara, dar
din testamentul Părintelui se pomenea și de un al șaselea frate pe nume Haralambie.

Cu numele de botez Anastasie, Sfântul avea să învețe de la mama sa să scrie dar și să


citească încă de la vârsta de 5 ani. Atunci când a învățat Psalmul 50 repeta apăsat stihul ,,
Învăța-voi pe cei fărădelege călile tale” astfel se deosebea chemarea lui de la Dumnezeu de a
fi învățător al Bisericii. Școala primară și celalalte 3 le-a urmat în Silivria în satul natal, iar
ulterior, din dorința de a studia mai mult pentru a putea fi de folos creștinilor a urmat studii la
Constantinopol, unde, acolo a și lucrat într-o tutunigerie pentru a putea ajuta și familia.

La vârsta de 20 de ani Cuviosul Anastasie a primit slujirea de pedagog la școala


Metocului Sfântului Mormânt, unde a avut prilej de a-și spori cunoștințele căpătate în
gimnaziu dar și de a preda elevilor. Sfântul capăta o formare duhovnicească mai înaltă, fapt
pentru care părăsește Constantinopolul și se îndreptă spre insula Hios, cea iubită de
Dumnezeu, unde se ocupă cu o îndeletnicire mult mai duhovnicească pe potriva înalțimii sale,
a studiilor și a chemării. Ocupația Sfântului Părinte este de învațător dar, duminicile și la
sărbători propovăduia cuvântul lui Dumnezeu pentru creștini. A viețuit timp de 7 ani , timp în
care s-a conformat vieții monahale în post și rugăciune. Călăuzit de monahul Pahomie,
Sfântul se îndrepta spre tărâmuri mai apropiate de vocația sa ca frate în mănăstirea Nea Moni .
La 27 de ani fratele Anastasie este tuns ca monah cu numele de Lazar, pe data de 7
noiembrie 1876, în mănăstirea în care a facut ascultare și s-a pregătit timp de 3 ani conform
rânduielii monahicești. Rânduiala lui Dumnezeu pentru monahul Lazar avea să capete o altă
treaptă în ierarhia monahicească, aceea de ierodiacon cu numele de Nectarie, pe data de 15
ianuarie 1877.

În 1880 Părintele Nectarie termină studiile preuniversitare în Atena, fapt pentru care
fără aceasta nu putea să-și continuie dorința de a fi teolog, chiar dacă el era deja un teolog
desăvîrșit prin trăire necurmată și lucrare a virtuțiilor înalte de rugăciune adevărată așa cum
spune Sfântul Evagrie:,, Dacă ești teolog, te vei ruga cu adevărat, și dacă te vei ruga cu
adevărat ești teolog”. De aceea Părintele Nectarie cu multă dragoste dorea să termine studiile
pentru a sluji lui Dumnezeu așa cum îi făgăduise în corabie. Cu binecuvantarea și
recomandare părintelui stareț Nechifor, părintele Nectarie este trimis la Patriarhia Alexandrei
în anul 1882, de a urma studiile teologice cu , condiția de a sluji la finalizarea acestea la
Patriarhia Alexandriei. 1

1
Monahul Teoclit, Sf. Nectarie din Neghina, facatorul de minuni, Ed. Sophia, Bucuresti, pp.13-30.
La 23 martie 1886 a fost hirotonit presbiter de către Patriarhul Sofronie, în Catedrala
Sfântul Sava, iar în august a fost ridicat la rangul de Arhimandrit dar și de secretar al
Patriarhiei. Patriarhul Sofronie recunoaște vrednicia Sfântului Părinte ca păstor dar și ca un
cleric înțelept, de aceea a fost ales ca Mitropolit al Pentapolisului în anul 1889 pe data de 15
ianuarie. Datorită unor minciuni strecurate între persoanele învidioase care erau apropiați
Patriarhiei, Sfântul Părinte Nectarie este acuzat că ar fi râvnit la scaunul Patriarhal, prin
urmare Patriarhul auzind aceasta este nevoit sa-l scoată din scaunul de Arhiereu .

Părintele Nectarie este nevoit să părăsească această funcție , datorită Patriarhiei de


neadaptare a ,,climei ,, sale duhovnicești, așa cum înșuși Patriarhul Sofronie a relatat într-o
scrisoare, pe 29 iulie 1890, iar un an mai târziu s-a întors în Atena unde a fost pus ca
predicator în Evia pe 15 februarie . Aici este numit director al Seminarului Teologic Rizarios
pe 1 martie 1894, fiind un bun cârmuitor al acestuia.Unul din elevii săi îl descrie astfel: ,, Era
potrivit ca statură, iar în înfățășarea sa se înbinau armonia întocmirii și dulceața chipului. Din
ochii albaștrii se revarsă o lumină blândă ca cea a unei utrenii de primăvară. Fața străluminată
îi era încadrată de o barbă albă ca neaua. Avea un chip cu adevărat biblic”2.

În 1898 părintele Nectarie face o scurtă vizită în Sfântul Munte pentru a se închina
Domnului Iisus Hristos și Maicii Domnului dar și pentru a vizita mănăstirile din împrejurimi.
Acolo este primit cu multa dragoste de către părinții monahii dar în special de Patriarhul
Ecumenic Constantin al 5 lea, pentru care la recomandat și Sfintei Chinotite.

Lucrarea părintelui Nectarie la Seminarul din Rizarios capătă o mișcare creștină intensă
datorită operei sale ca educator și ca păstor în toata Atena, fapt pentru care credincioșii îl
priveau ca pe o mare binecuvântare. Aici Sfântul Nectarie conduce și întărește în bună
rânduială, drumul elevilor seminariști timp de 14 ani, fapt pentru care ajuns la vârsta de 64 de
ani, părintele s-a hotărât să predea conducerea seminarului unui om mai tânăr. Atât elevii cât
și profesorii au fost marcați de hotărârea Sfântului Părinte, de a pleca spre un loc retras pentru
adevărata viață monahală, de pace și rugăciune.3

2
Sotos Hondropoulos, Sfântul Nectarie, Sfântul secolului nostru, Ed. Bunavestire, Bacău, 2001, p.6.
3
Monahul Teoclit, op. cit., pp.35-97.
Mănăstirea Sfântului Nectarie și adormirea sa

Plecarea Sfântului Părinte din Rizarios câtre insula Eghina, acolo unde va pune piatra de
temelie a mănăstirii, a fost rânduită de Dumnezeu pentru a duce o altă lucrare duhovnicească
până la adormirea sa. Descoperirea acestui locaș, a fost tot în Atena, unde într-o zi Sfântul
Părinte a fost primit în casa unui om pe nume Mathopulos, fratele ieromonahului Eusebie.
Acolo i-a fost dat de la Dumnezeu să cunoască un suflet îngeresc pe nume Hrisantria cea
oarbă.

Această tânără își pierduse vederea încă din pruncie. Tot acolo s-au pus bazele mănăstiri,
când această fecioară se spovedea părintelui, îi descoperise că dorea să ducă o viață monahală
împreună cu alte trei fete ce le era prietene. Văzând aceasta părintele, a căutat un loc în care
să le așeze pe aceste tinere întru-n loc monahicesc. După ce a căutat în mai multe părți, a găsit
acest loc din Eghina, lângă Paleochora, el a mers acolo în luna septembrie a anului 1904,
însoţit de trei dintre fiicele sale duhovniceşti. Au aflat un mic paraclis închinat Maicii
Domnului – „Izvorul Tămăduirii” – şi două chilioare păzite de o bătrână ce trăia din mila
creştinilor din partea locului. Mica obşte a ţinut o priveghere de toată noaptea, rugând pe
Dumnezeu să le ajute la rezidirea mănăstirii, dacă aşa va fi voia Sa.

A doua zi, Sfântul Nectarie s-a întâlnit cu primarul Eghinei, Nicolae Papas, care a
făgăduit să repare chiliile rămase şi i-a cedat proprietatea noii mănăstiri. Ucenicele Sfântului
Nectarie au rămas în Eghina, iar în duminici şi sărbători, arhimandritul Teodosie de la
Mănăstirea Hrisaleondissa le trimitea unul dintre preoţii săi pentru a sluji în paraclis.

Sfântul Nectarie a rămas mai departe director al Şcolii Rizarios până în anul 1908,
când a demisionat şi s-a retras la mănăstirea din Eghina, pe care a rânduit-o ca pe o chinovie,
ajungând să adăpostească mai târziu 33 de monahii. Una dintre monografiile sfântului
aminteşte cuvintele sale aproape profetice spuse tinerelor monahii despre mănăstirea lor: „Eu
vă zidesc un far, iar Dumnezeu va pune într-însul o făclie care va străluci în lung şi-n lat pe
tot cuprinsul lumii. Mulţi vor vedea lumina şi vor veni aici în Eghina”. Aici Sfântul Nectarie,
după întoarcerea definitivă de la Atena, ajută cot la cot cu meșterii, constructorii la refacerea
mănăstirii.

Prima stareţă a mănăstirii a fost monahia Xenia ( Hrisandria) cea oarbă , fiind una
dintre cele mai apropiate fiice duhovniceşti ale Sfântului Nectarie, o tânără cu inimă caldă şi
viaţă îmbunătăţită, care acum este propusă spre canonizare. În primii ani de existenţă a
mănăstirii, pe lângă slujirea sa de duhovnic al chinoviei, Sfântul Nectarie, pe atunci în vârstă
de 60 de ani, se îndeletnicea cu munca fizică anevoioasă – îngrijind grădina, aducând apă,
sfărâmând piatră pentru construirea noilor chilii. Era de asemenea şi un cizmar desăvârşit,
reparând pantofii călugăriţelor şi ai muncitorilor. Profeția Sfântului Nectarie, i-a arătat
Arhiepiscopului Meletie când acesta a spus că vor trece mulți ani și mănăstirea tot în starea
aceasta va rămâne, se împlinește la data de 2 iunie 1908, când pe piatra de temelie scria: ,, S-a
ridicat din temelii acest sfânt lacaș închinat Treimii celei de de trei ori însorite, spre lauda cea
veșnică. De către fostul Arhiereu de Pentapolis. Temelia s-a pus la 1 iulie. S-a sfințit pe 2
iunie 1908”. Părea de necrezut cum un om atât de sfânt și aflat pe o treaptă atât de înaltă,
poate ajuta la construirea unei mănăstiri, chiar dacă ajuns la vârsta de 64 de ani. Adus o luptă
grea cu ispitele ce împiedicau la zidirea mănăstirii chiar în anul 1917, când s-a instaurat
mișcarea separatistă a lui Venizelos. Mănăstirea Sfântului Părinte avea nevoie de o
recunoaștere oficială ca și locaș de cult, însă cu mari eforturi s-a ajus greu la aceasta.

Cuprins de bătrânețe și boală, părintele Nectarie ajuns la vârsta de 72 de ani își


înfrumusețase mănăstirea și slujnd cu bucurie în biserica închinată Sfintei Treimi, participând
la sfintele slujbe împreună cu toată obștea.

Suferind de o boală grea, aceea de prostată, la rugămintele ucenicilor și a credincioșilor


îl roagă pe Sfântul Părinte să meargă la spital pentru a se însănătoși, deși starea lui fiind foarte
gravă. Ajuns la Atena la spitalul Areteo, Sfântul Nectarie avea să petreacă 50 de zile de
suferință, descoperindu-i-se sfârșitul, părintele a primit cu bucurie aceasta, pentru că știa că
acolo va întâlni pe cei ce au biruit lumea, pe nevoitorii și cei ce purtau cunună, în seara de 8
noiembrie 1920. Așa s-a sfârșit o viață plină de sfințenie și de lumină dumnezeiască, un ,,
locaș” al Sfintei Treimi4.

La câţiva ani după îngropare, precum este obiceiul în Grecia, sicriul a fost deschis
pentru ca osemintele să fie scoase, spălate şi îngropate din nou. Spre uimirea lor, preoţii şi
călugăriţele ce luau parte la dezgropare au aflat trupul sfântului cu totul nestricat, ca şi cum de
abia adormise, şi chiar şi hainele arătau ca în ziua îngropării lui. În anul 1953, moaştele
Sfântului au fost aşezate într-un sarcofag de marmură, într-un mic paraclis de lângă
mormântul lui.

La acel moment, mănăstirea a fost închinată Sfintei Treimi, însă dupa moartea
Sfantului Nectarie, odată cu canonizarea acestuia, mănăstirea a primit și un al doilea hram -
cel al ocrotitorului și binefăcătorului ei, Sfântul Ierarh Nectarie Taumaturgul. Moaștele
acestuia se păstrează astazi în interiorul mănăstirii, fiind puse spre închinarea pelerinilor ce
vin cu credinta la acestea.

Pe 20 aprilie 1961, Patriarhia Ecumenică din Constantinopol a recunoscut cultul de


care se bucura deja sfântul şi l-a proclamat sfânt al Bisericii, cu pomenirea pe 9 noiembriera
deja sfântul şi l-a proclamat sfânt al Bisericii, cu pomenirea pe 9 noiembrie.

4
Ibidem, pp.97-146.
Pelerinaj spre insula Sfântului Nectarie

Se poate ajunge din România sau străinatate cu avionul, în Atena, pe aeroportul


internațional Elefterios Venizelos, cu autoturismul propriu sau cu autocarele companiilor de
transport dintre România și Grecia.

Din Atena, accesați drumul rapid Odos Pireos, adică drumul Pireului, dacă mergeți cu
mașina. De asemenea puteți alege taxiul sau trenul de metrou care circulă între Atena și Pireu.
Odată ajunși în Pireu, căutați vaporul dana numărul opt . Este situată în fața singurei clădiri
înalte din port. Numai de acolo pleacă vapoarele spre Eghina. Aveți la dispoziție feriboturi
(transportă și mașini) și niște vaporașe rapide, numite Flying Dolphin, care transportă numai
pasageri. Costurile sunt de cca. 35 euro/autoturism și cca 10 euro/persoană la ferybot și cca.
15 euro la cursele rapide. Cu feribotul se ajunge în circa 1 oră și jumătate, cu cursele rapide în
patruzeci de minute.
Cea mai recomandată cursă este Pireu – Eghina Marina, portul principal al insulei. Pe
langă frumusețea peisajului, aveți la dispoziție magazine și taverne și aveți un drum foarte bun
către Mănăstirea Aghia Triada, adică Sfânta Treime. De departe insula Eghina se vede ca un
munte zimțat, gol la poale, doar verdeața acoperă casele gri-roșii5.
Odată ajunși în Eghina Marina, dacă sunteți cu mașina, ieșiți din port prin stânga, odată
ce intrați în drumul principal faceți dreapta și mergeti de-a lungul cheiului, până în capăt la
stadion. Acolo vedeți un indicator: Aghia Marina. Faceți stânga și mergeți prin oraș cca. 4 km,
ajungeți într-o intersecție perpendicular pe un alt drum principal (îngust), faceți dreapta și mai
aveți cca. 5 km până la mănăstire, care se află în stânga șoselei principale care taie insula în
două, între Eghina și Aghia Marina. Șoseaua urcă, se iese din oraș, și după ce se termină vilele
luxoase aveți în stânga o construcție monumentală, cea mai mare biserică din S-E Europei,
Catedrala Sfântul Nectarie.
Dacă mergeți fără mașină, puteți comanda un taxi (e ieftin, cca. 6 euro cursa), care vă
poate și aștepta; sau să mergeți cu autobuzul local.

Catedrala se află pe un platou în stânga șoselei. Mai sus se află o frumoasă mănăstire,
cu o grădina imensă, unde șerpuiește o alee care face legatură între cele două așezăminte. Sus
este mănăstirea Sfânta Treime unde a trăit Sfântul , iar jos este Catedrala construită după
trecerea Sfântului la cele veșnice, absolut necesară pentru numarul mare de pelerini care vin
aici. Jos, în Catedrală este mâna Sfântului, într-un paraclis aflat în dreapta altarului, iar sus, în
Mănăstire, se afla capul și o racla cu moaște puse în biserică.
În curtea mănăstirii de sus, se află , în dreapta intrării, mormântul Sfântului Nectarie,
loc unde se petrec multe minuni.Se găsește agheasmă, în fața mormântului, într-un
agheasmatar. În spatele mormantului este situat un corp de chilii, unde este și chilia Sfântului,
care se și vizitează. Dacă este uța închisă, întrebați la pangar de doamna care este ghid și
poate deschide.
În biserică sunt două încăperi cu două intrări. Cum intrați în biserică, pe partea stângă

5
Dinuța Marin, Al doilea pelerinaj în Grecia, Ed. Printech, București, 2012, p. 37.
se poate închina la sfintele moaște. Acolo puteți aprinde și lumânări și puteți scrie pomelnice.
Pomelnicele pot fi scrise și în românește dar cu litere de tipar și cat mai mare posibil. Incercați
să scrieti maxim 10 nume pentru vii și morți. Pentru vii trebuie să scrieți YPEP YGEIAS,
pentru morți faceți o cruce sus.
Sfânta Liturghie este de la 6.30 la maxim 8, iar la ora 11 de obicei vine un preot și face
Paraclisul Sfântului Nectarie. Mănăstirea este deschisă până la apusul soarelui, de la răsărit.
La mormânt acultați cu atenție cu urechea lipită de marmură. Veți auzi fiecare după
credința sa. La unii, Sfântul le-a vorbit. Puteți să rămâneți cazați și la mănăstire, au dormitoare
mari, în spatele mănăstirii, la arhondaric.

Unul din locurile pe care Sfântul Nectarie și-a dorit să le binecuvânteze în chip
deosebit este și Mănăstirea Radu Vodă din București. Aici, într-o raclă așezată într-un
baldachin, în pronaos, se află o particică din moaștele sale: prin aducerea acestui dar
binecuvantat, această mănăstire a devenit Eghina românească. Pentru aceasta stă dovada
mulțimea de credincioși care vin să se închine la sfintele moaște, și primesc ajutor pe masura
credinței lor.

În România, părticele din moaştele Sfântului Nectarie se mai găsesc la:

-Mănăstirea Putna (racla cu Moaștele este în Sfântul Altar);

-Biserica "Sfantul Ierarh Nectarie" din Iasi (racla este în Sfantul Altar);

-Schitul "Sfintii Ioan si Nectarie" (Brădetu, jud.Arges), racla fiind asezată în naosul
paraclisului ;

-Manastirea Halmyris, com. Murighiol, jud.Tulcea ;

-Biserica "Sfintii Voievozi", sat Ghimicesti, com Fitionesti, jud.Vrancea ;

-Biserica "Sfanta Treime", loc. Bucium, jud. Brasov ;

-Biserica Spitalului TBC din Sibiu;

-Biserica "Sfantul Ierarh Nicolae si Izvorul Tamaduirii", spitalul judetean Sfantul Ioan cel
Nou, Suceava ;

-Schitul "Nasterea Maicii Domnului", com Sinca Veche, jud. Brasov ;

-Biserica "Nasterea Maicii Domnului si Sfantul Nectarie", cart. Alexandru cel Bun, Iasi ;

-Catedrala Episcopala din Galati ; -Capela "Sf. Andrei" din cadrul Spitalului Judetean Galati;
-Biserica Memoriala "Mihai Viteazul", Alba Iulia;

-Biserica "Sfintii Doctori Cosma si Damian" din cadrul Spitalului Fundeni, Bucuresti;

-Biserica "Sfantul Gheorghe" din Slobozia, judetul Ialomita;

-Manastirea Sfintei Cruci, Oradea, judetul Bihor.


Anexă
Bibliografie

1. Monahul Teoclit, Sfântul Nectarie din Neghina, făcătorul de


minuni, Editura. Sophia, București;
2. Marin Dinuța, Al doilea pelerinaj în Grecia, Editura Printech,
București, 2012;
3. Sotos Hondropoulos, Sfântul Nectarie, Sfântul secolului nostru,
Ed. Bunavestire, Bacău, 2001.
Siteul Insulei Eghina: Aegina Island, Greece
Portaluri ortodoxe si dedicate:
www.creștinortodox.ro
www.doxologia.ro

S-ar putea să vă placă și