Catedrala

Sfânta Sofia

(“Haghia Sofia” –
“Sfânta Înțelepciune”)
 Amplasare
 Biserica Sfânta Sofia, aflata in Istanbul - vechiul
Constantinopol - este o fosta biserica creștina, si
o fosta moschee musulmana, in prezent servind
doar pe post de muzeu.
 Biserica Sfânta Sofia este recunoscuta mondial
drept una dintre cele mai mari si impresionante
clădiri din lume.
 Istoric
 Sfânta Sofia a fost construita maret, in forma ei
actuala, intre anii 532 si 537, sub purtarea de
grija a împăratului Iustinian I.
 Iustinian a început construcția ei in anul 532, pe
unul din dealurile orașului Constantinopol.
 Pentru a construi biserica, Iustinian a importat
materiale speciale de constructie, de pe tot
cuprinsul Imperiului.
 Istoric (2)
 Marmura alba si galbena au fost aduse pe vase, iar
sculptori, tamplari, zidari si mozaicari au inceput
sa lucreze pentru a crea aceasta bijuterie a
crestinatatii in numai cinci ani.
 Cand biserica a fost terminata, cupola si tavanul
sau au fost in intregime poleite cu aur, a carui
sralucire se reflecta in fiecare suprafata lustruita.
Tonalitatile coloanelor de marmura erau atat de
delicate, incat l-au facut pe un istoric al timpurilor,
Procopius, sa le asemene cu o pajiste inflorita.
 Istoric (3)
 Pentru mai bine de 900 de ani, Biserica Sfanta
Sofia a fost folosita drept scaun episcopal de
catre Patriarhul Ortodox de Constantinopol.
Totodata, biserica a gazduit si cele mai
mari sinoade bisericesti si ceremonii imperiale.
 Structura acesteia a fost grav avariata de catre o
serie de cutremure. Domul original al acesteia s-a
surpat in urma unui cutremur din anul 558,
urmatorul dom cazand si el in anul 563. Alte
surpari au mai avut loc si in anii 989 si 1346.
 Istoric (4)
 In anul 1204, mareata Biserica Sfanta Sofia a fost
jefuita si dezbracata complet de podoabele sale
de catre cruciati. Acest eveniment, care a
lipsit biserica constantinopolitana de relicve
foarte pretioase, a tensionat si mai mult
relatiile dintre cele doua Biserici - de Rasarit si
de Apus.
 Multe dintre bogatiile furate de catre cruciati din
Biserica Sfanta Sofia pot fi vazute astazi in
interiorul Basilicii Sfantului Marcu din Venetia.
 Istoric (5)
 In pofida tuturor greutatilor prin care a trecut
cladirea, Biserica Sfanta Sofia a functionat pe
post de biserica pana in ziua de marti, 29 mai
1453, cand sultanul Mohammed al II-lea -
Cuceritorul - a intrat triumfator in orasul
Constantinopol.
 Sultanul a ramas uimit de frumusetea Bisericii
Sfanta Sofia, hotarand transformarea acesteia in
moschee imperiala.
 Istoric (6)
 Biserica Sfanta Sofia a fost folosita pe post de
moschee imperiala a orasului Istanbul timp de aproape
500 de ani.
 Aceasta a fost folosita drept model pentru ulterioarele
moschei din Istambul - Moscheea Albastra, Moscheea
Suleiman, Moscheea Shehzade si Moscheea Rustem
Pasha.
 La inceput, turcii nu au modificat multe lucruri. Pentru
transformarea bisericii in moschee, ei au adaugat doar
un "mihrab" (o nisa de rugaciune, pe peretele ce indica
directia spre orasul Mecca), un "minbar" (balcon de pe
care se citea Coranul) si un minaret de lemn.
 Elemente arhitecturale
 Biserica Sfanta Sofia are un plan clasic de basilica.
Planul de baza al bisericii are o latime de 70 de metri si
o lungime de 75 de metri. Aceasta suprafata este
acoperita de un dom cu diametrul de 31 de metri - acest
dom este doar cu foarte putin mai mic decat cel al
Panteonului din Roma.
 Cupola centrala este o adevarata minune arhitectonica,
atat prin marimea ei (diametrul de 31 de metri), cat si
prin inaltimea la care e ridicata (54 de metri), datorita
careia pare suspendata. Uriasul dom este luminat de cele
40 ferestre aflate la baza ei.
 Elemente arhitecturale (2)
 Domul este sustinut de patru sectiuni
triunghiulare de piatra care rezolva problema
sprijinirii bazei sale rotunde pe o forma patrata.
Fiecare dintre aceste triunghiuri care sprijina
domul sunt impodobite cu cate un serafim.
 Greutatea domului se trasmite prin mijlocirea
acestor triunghiuri celor patru coloane uriase
situate in colturile absidelor. Datorita acestei
tehnici arhitecturale, domul pare ca pluteste
deasupra a patru arce uriase.
 Elemente arhitecturale (3)
 In capetele vestice si estice, deschizaturile arcuite
sunt extinse in semi-domuri. Peretii plati ai
interiorului sunt numiti timpane, fiecare dintre ei
purtand 12 ferestre largi asezate pe cate doua randuri,
sapte in randul de jos si cinci in randul de sus.
 Toate suprafetele interiorului sunt captusite cu
bucatele de marmura policroma - verde, alba,
purpurie si aurie. In exterior, peretii simplu tencuiti
arata mai bine multimea comasata a boltilor si a
domurilor.
 Partea islamica
 Cercurile infatisand caligrafii islamice, care atarna
de jur-imprejurul maretului dom inca din secolul al
XIX-lea, fac un contrast intererant cu fundalul de
mozaicuri crestine.
 Numele inscrise in aceste opt cercuri din lemn
caligrafiate sunt urmatoarele: Allah si Muhammad
(flancand absida centrala), primii patru califi Abu
Bakr, Umar, Uthman si Ali (situate in cele patru
colturi ale domului) si cei doi nepoti ai lui
Mohammed, Hasan si Husayn (atarnand in nava).
Partea bizantina

 Reprezentata de
mozaicurile pe care
islamicii refuza sa
le puna in lumina.
 Bilba Monica
 Munteanu Dorian
 Samson Andreea
 Nastasa Iustina