UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” Iaşi

Facultatea de Teologie Ortodoxă

Mănăstirea Cetăţuia
-straja oraşului Iaşi-

Îndrumător:
Prof. Dr. Petru Sofragiu
Student:
Corcaci-Marcu Ionuț

Iaşi, 2018
 Cuprins

Introducere................................................................................................................................3
1. Scurt istoric al mănăstirii..................................................................................................4
2. Arhitectura bisericii..........................................................................................................6
3. Pictura bisericii..................................................................................................................8
4. Alte clădiri din complexul monahal.................................................................................9
4.1. Turnul clopotniţă.........................................................................................................9
4.2. Casa Domnească....................................................................................................10
4.3. Egumenia...................................................................................................................11
4.4. Cuhnea.......................................................................................................................11
Bibliografie..............................................................................................................................13

2
 Introducere

Am ales această să prezint o temă despre mănăstirea Cetăţuia deoarece consider că acest
lăcaş reprezintă o oază de linişte şi o strajă a oraşului Iaşi, fiind de asemenea şi un obiectiv
turistic intens vizitat. Mi-am dorit de ceva timp să aflu mai multe lucruri despre acest locaş,
iar acum am avut oportunitatea să descopăr ceea ce îmi doream.

Lucrarea de faţă, intitulată „Mănăstirea Cetăţuia – straja oraşului Iaşi” cuprinde patru
capitole, astfel:

În primul capitol am dorit să facem cunoştinţă cu ceea ce a fost şi este Mănăstire şi

astfel, am trecut în revistă o scurtă istorie a acesteia.

În al doilea capitol am dorit să prezint arhitectura bisericii cu hramul „Sf. Ap. Petru şi
Pavel”

În cel de-al treilea capitol am prezentat iconografia acestei biserici

În ultimul capitol, am vrut să arăt că nu doar biserica este de o valoare imensă, ci mai
există în jurul ei şi alte cladiri care poartă cu ele o istorie destul de încărcată.

Nădăjduiesc că prin această lucrare, cititorii vor pătrunde în tainele Mănăstirii Cetăţuia
şi că, după un răstimp petrecut printre zidurile ei, vor coborî mai bogaţi sufleteşte, făcând din
locul în care i-a aşezat Dumnezeu o cetate, precum Cetăţuia.

3
 1. Scurt istoric al mănăstirii

Mănăstirea Cetăţuia ocupă un loc important între ctitoriile care au dus şi vor duce mai
departe mesajul apărării naţionale şi al evlaviei străbune, înveşnicindu-ne în arta şi civilizaţia
universală.

Această mănăstire a fost zidită între anii 1669-1672, de către domnitorul Gheorghe
Duca, numit şi cel Bătrân. Anul în care s-au terminat lucrările de zidire a bisericii ne este
prezent şi în Letopiseţul Ţării Moldovei: „Iar când a fost cursul anilor 7180, iar de Hristos
1672, a zidit Duca Vodă şi Sfânta Monastire Cetăţuia lângă Iaşi în deal despre amiază zi cu
mare osârdie şi cheltuială şi cu multe odoare şi veşminte scumpe şi cu moşii bine înzestrând-
o, de aceea a închinat-o sfântului mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos la Jerusalim”1

Biserica mănăstirii, cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” urmează planul

mănăstirii Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi, asemănându-se foarte bine cu aceasta mai ales în
proporţiile generale şi în planul construcţiei2.Pictura de la Cetățuia este o creație artistică
deosebită, având ca autori pe Mihai, Gheorghe și Dima din Ianina3, alături de pictori autohtoni
care lucraseră la Trei Ierarhi. Este ultimul mare ansamblu de pictură murală din Moldova în
linia tradițiilor postbizantine.

Din punct de vedere cultural, la mănăstirea Cetăţuia s-a înființat, în 1682, o tipografie,
unde s-au tipărit cărți grecești pentru Orientul ortodox, tiparnița fiind în acea vreme singura de
acest fel din întreg Răsăritul. Gheorghe Duca pune la dispoziție mijloacele financiare, astfel
încât delegația Patriarhiei de Ierusalim aducea materialele tipografice la Iași de la Veneția.
Organizarea tipografiei, prima din această regiune a Europei cu o asemenea misiune, a fost
încredințată unor călugări români cunoscători ai limbii grecești, în frunte cu ieromonahul
Mitrofan, ajuns apoi episcop de Huși.

După asediul austriecilor (1717), mănăstirea aflându-se într-o mare degradare, în

anumite perioade a fost folosită ca depozit de grâne al oștilor turcești sau ca spital militar al
armatelor rusești. Cu timpul, a început să se ruineze, efect al cutremurelor și al incendiilor, dar
și al nepăsării egumenilor greci care au administrat-o. Ea a ars în anul 1822, când turcii au

1 Mihail Kogălniceanu, Cronicele României sau Letopiseţele Moldaviei şi Valahiei, Tom II, Bucureşti 1872, p. 7
2http://www.monumenteiasi.ro/monument_de_arhitectura.php?id=317, accesat la data de 04.12.2018
3 Protos. Partenie Petric şi diac. Vasile Demciuc, Mănăstirea Cetăţuia un chivot al artei moldave, Ed. Doxologia,
Iaşi 2010, p. 36

4
incendiat niște case din apropiere. Biserica a fost însă reparată în perioada 1827-1837, cu
acest prilej fiind reîmprospătată pictura interioară.

În decembrie 1863, prin Legea secularizării averilor mănăstirești a

domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Mănăstirea Cetățuia a fost scoasă de sub tutela Patriarhiei
Ierusalimului, iar călugării greci au plecat. Mult timp, Biserica Mănăstirii Cetățuia a fost
filială a Parohiei Galata, aici slujind un preot o dată pe lună. În curtea bisericii, Ministerul
Agriculturii și Domeniilor a înființat o pepinieră de arbori și viță de vie americană.

Noi lucrări de restaurare au fost efectuate în perioada 1910-1911, la inițiativa

Comisiunii Monumentelor Istorice, urmând ca în octombrie 1911, lucrările să fie finalizate.4

La data de 30 septembrie 1911 s-a pus piatra de temelie la chiliile călugărești de la

Mănăstirea Cetățuia, în prezența familiei regale (Regele Carol I, Prințul Ferdinand),
amitropolitului Pimen Georgescu al Moldovei, a unor membri ai guvernului și ai autorităților
locale. Mitropolitul Pimen a adus aici călugări de la alte mănăstiri din Moldova și astfel
mănăstirea s-a redeschis.

Lucrări importante de restaurare s-au efectuat în perioada 1964-1971, în urma cărora

turnul clopotniță și-a recăpătat forma sa originară, cuhnea, zidurile incintei și bastioanele au
fost refăcute, iar palatul lui Duca Vodă a fost consolidat.

4https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Cet%C4%83%C8%9Buia_din_Ia
%C8%99i#Casa_Domneasc%C4%83 , accesat la data de 04.12.2018

5
 2. Arhitectura bisericii

Biserica Mănăstirii Cetăţuia este remarcată dintotdeuna prin simplitatea şi eleganţa ei,
fiind o copie simplificată a bisericii „Sfinţii Trei Ierarhi”, ctitorii nereuşind să o imite atât de
bine în ceea ce priveşte formele din exterior, din cauze economice şi politice. Ea este
construită în plan triconc, cu absidele naosului și altarului semicirculare în interior și
poligonale în exterior, fiecare absidă având câte trei ferestre. Edificiul este înconjurat de un
brâu torsadă de piatră, încadrat de câte o friză ornată de frunze sculptate în relief. Brâul
median este format din trei muluri, indoite din loc in loc, el fiind aşezat pe o bandă de piatră
albă, decorată în relief cu rozete şi frunze de stejar. În registrul superior se află câte două
rânduri de ocnițe, cele de sus fiind mai mici decât cele de jos. Zidurile exterioare sunt
sprijinite de șapte contraforţi care nu se înalță
niciodată deasupra brâului median.

Biserica are un plan treflat cu

următoarele compartimente: pridvor închis,
pronaos, naos şi altar. Absidele naosului şi cea
a altarului sunt semicirculare în interior şi
poligonale în exterior.

Ușile și ferestrele sunt construite în stil gotic, cele mai mici (ale naosului, pronaosului şi ale
altarului) fiind încadrate de o rețea de baghete încrucișate ce se sprijină pe rozete pătrate.
Fiecare fereastră are deasupra câte o cornişă lintel, iar dedesubt
o banchină5.

Deasupra uşii principale este sculptată într-o cruce cu braţe

egale, stema Moldovei (capul de bour cu o coroană deasupra
coarnelor, având, de o parte şi de alta, sculptat câte un leu).
Deasupra stemei se află pisania în limba greacă, fiind scrisă cu
litere aurite.

Pronaosul este despărţit de naos prin trei arcade sprijinite pe doi stâlpi puternici de
piatră de formă octogonală, cu capetele pătrate. Din cele patru colţuri ale pronaosului se înalţă

5 Protos. Partenie Petric şi diac. Vasile Demciuc, Mănăstirea Cetăţuia un chivot al artei moldave, Ed. Doxologia,
Iaşi 2010, p. 35

6
patru arcuri – torsadă, fixate pe piedestale pătrate, de la care, cu ajutorul a patru pandantivi se
trece la planul circular, apoi prin intermediul a patru arcuri diagonale, la un plan pătrat.

În această biserică, pe lângă nişa în care este înmormântat Gheorghe Duca, se află
lespedea funerară a Mariei, o fiică a domnitorului, dar şi lespedea unde a fost înmormântat un
frate de-al domnitorului.

Naosul este dreptunghiular şi are 6 ferestre şi doua abside cu bolţi semisferice. Spre
deosebire de pronaos, arcurile de piatră nu se reazămă pe piedestale, ci pe console de piatră.

Absida altarului este decorată cu obişnuitul brâu torsadă, iar proscomidiarul şi

diaconicul sunt luminate de ferestre mici, tăiate în grosime zidului. Sub Sfânta Masă se află o
tainiţă spaţioasă, înconjurată de ziduri puternice, cu arcuri de descărcare şi consolidare, unde
se ascundeau, în vremuri de primejdii, odoarele bisericii.

Turlele sunt octogonale în exterior, fiind aflate deasupra pronaosului și naosului și

construite pe două baze: prima pătrată și a doua stelată. Pe turle se află firide alungite, patru
ferestre dreptunghiulare mici dispuse în cele patru puncte cardinale, patru contraforturi mici și
trei rânduri de ocnițe (două deasupra arcadelor și unul la baza pătrată).

În biserică s-au mai păstrat din

vechiul mobilier doar strana
domnească și cea arhierească, bogat decorate cu frunze, flori aurite și îngeri cu mâinile
întinse.

7
 3. Pictura bisericii

Pictura de la Cetăţuia este o operă de o mare valoare. Biserica a fost pictată în 1672, în
tehnica „al fresco”, de meșteri aromâni, frații Mihai, Gheorghe și Dima din Ianina (Grecia).
Alături de ei au lucrarat şi unii zugravi locali ca Nicolae, Ştefan Zugravu şi alţii. După ce a
fost finalizată, pictura a suferit unele refaceri, una la finalul sec al XVII-lea şi una între anii
1820-1830, în urma cărora pictura a fost foarte alterată.

Fresca din pridvorul bisericii a suferit cel mai puţin în urma restaurărilor, remarcând
aici "Arborele lui Iesei" regăsit pe peretele nordic, "Judecata de apoi" care ocupă cea mai
mare parte a peretelui estic al pridvorului, "Scara lui Ioan Climax" și sfintele pictate în
medalion. Tot aici este zugrăvită scena „Adormirea lui Iacob”, în partea de sus fiind Maica
Domnului cu pruncul în braţe. Sub cele doua ferstre este un registru mai îngust cu 23 de
medalioane de sfinţi, care se continuă şi pe latura de sus, iar pe latura de vest urmează un
registru care prezintă 10 sfinţi în mărime naturală. Între spaţiuul dintre cele doua ferestre se
regăseşte scena „Construirea turnului Babel”, remarcându-se zidăria de cărămidă aparentă şi
mişcarea meşterilor care urcă şi coboară cu materiale, ior sub această scenă este zugrăvită
scena „Îngerul în ceartă cu diavolul pentru trupul lui Moise”.

Vorbind de pronaos, în bolta turlei este reprezentată Maica Domnului cu Iisus Hristos în
medalion la piept, înconjurată de serafimi şi heruvimi. Pe faţadele laterale sunt ilustrate scene
care reprezintă „Menologul”, pe trei registre, după care urmează registrul cu „Pildele
Mântuitorului” şi pe urmă sunt reprezentaţi mucenici în mărime naturală.

În dreapta uşii de intrare în pronaos un loc aparte îl ocupă Tabloul votiv, ce reprezintă pe
ctitorul mănăstirii alături de familia sa, formată din şapte persoane. Ei sunt pictați în costume
de ceremonial, brodate cu flori cu fire de aur și cu brandemburguri.

Sunt de remarcat și figurile sfinților pictați în picioare

sub ferestrele din pronaos și naos, sfinți care au aureolele
decorate în relief cu ornamente care diferă de la unul la
altul.

Privind iconografia Bisericii „Sf. Ap. Petru şi Pavel” a

Mănăstirii Cetăţuia putem afirma că aceasta alcătuieşte o

8
adevărată teologie, fiind socotită între lucrările artistice remarcabile ale Moldovei secolului al
XVII-lea.

4. Alte clădiri din complexul monahal

4.1. Turnul clopotniţă

Turnul clopotniță a fost construit în anul 1670 în partea de sud a mănăstirii, având și
rolul de loc de intrare în mănăstire. El nu dispunea de metereze, având doar niște găuri
rotunde de ochire, cioplite în piatră, pentru tragerea cu pușca.

Pe clădirea turnului,
desupra intrării, se află săpată în
piatră stema Moldovei (un cap de
bour, purtând o coroană pe
coarne, și între coarne o stea; în
dreapta un soare, în stânga o
lună, dedesubt o cruce) și în jurul
ei o pisanie în limba slavonă cu
următorul text: „Herbul
prealuminatului domn Io Duca Voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei,
anul 7178 (=1670) luna iunie 10”. Această placă din piatră a fost distrusă „premeditat și fără
temei” în 1948, ea fiind reconstituită apoi după reproducerile fotografice și amplasată la locul
inițial.

Turnul are două etaje, având următoarea funcționalitate:

 la primul etaj este o sală foarte îngustă, unde se aflau două tunuri;

 la al doilea etaj se află clopotnița.

În încăperile din turn se pătrunde de pe drumul de strajă aflat la nivelul primului etaj.
De pe drumul de strajă aflat în partea dreaptă a turnului se accede, printr-o ușă care duce la o
scară în spirală, foarte îngustă, în clopotnița de la al doilea etaj. Accesul la primul etaj se face
de pe o scară mobilă aflată în partea opusă a sălii clopotelor, care cobora din clopotniță până
la nivelul drumului de strajă. Deoarece aici se aflau tunurile, acesta avea rolul de încăpere
care trebuia să fie cucerită ultima, doar după înfrângerea rezistenței străjerilor din camera
clopotelor.
9
 În cursul ultimei restaurări, pe latura de est a turnului s-a descoperit și o trapă pregătită
pentru prinderea în cursă a eventualilor atacatori.

4.2. Casa Domnească

Pe latura de nord-est a incintei, la mică distanță de
curtină ca să nu întrerupă drumul de strajă, se află o
clădire fortificată cu un etaj, care a servit drept casă
domnească pentru Gheorghe Duca. Palatul este construit
din piatră, cu bolți de cărămidă și are ferestre și uși cu
chenare de piatră profilată. Rolul său era pur defensiv,
fără nicio preocupare pentru lux sau cel puțin de confort,
pentru a servi ca loc de refugiu domnitorilor. Alecu Russo afirmă că încăperile palatului au
fost pictate în frescă, dar ca urmare a faptului că pereții au fost văruiți de mai multe ori de-a
lungul timpului, astăzi nu se mai observă nici o urmă de pictură.
În clădire se intră printr-o scară lipită de perete care duce la un balcon mic cu foișor de
lemn, care se află deasupra intrării în pivniță. Etajul cuprinde patru camere, câte două de
fiecare parte. Încăperile din partea dreaptă cuprind sala de primire a domnitorului (cu o
lungime de 10,50 m și trei ferestre spre curte; ea se află în extremitatea de vest) și o cameră
boltită. Încăperile din partea stângă au două camere mai mici, una dintre acestea fiind odaia
domnitorului.Toate camerele de la etaj sunt boltite en berceau. O scară amplasată în grosimea
zidului sudic al odăii domnitorului coboară în spirală către o încăpere cu rol de iatac al
doamnei. Aceasta are o înălțime de 2,20 m și are o ferestruică mică pe fațada estică
În partea dreaptă a clădirii, la același nivel cu tainițele, se află pivnițele, în care se intră
printr-o ușă boltită aflată sub balcon care duce la o scară. Pivnițele sunt etajate, sub primul
nivel aflându-se un al doilea nivel de pivnițe care se întinde sub toată clădirea. În perioadele
când, în incinta fortificației medievale, se retrăgeau domnitorii și boierii, apărați de o
garnizoană de câteva sute de oșteni, în aceste pivnițe erau depozitate provizii pentru oameni și
furaje pentru cai și vite de tăiere.
Casa Domnească a fost parțial distrusă în timpul Revoluției de la 1821. A fost
consolidată în urma lucrărilor de restaurare din anii 1964-1971. Astăzi, casa domnească
adăpostește un muzeu de artă feudală conținând 112 obiecte de cult: broderii, icoane pictate
pe lemn și îmbrăcate în argint, cățui, cărți ferecate în argint, cruci sculptate și ferecate în
argint sau argint aurit, sfeșnice, manuscrise ș.a, provenind din depozitele mănăstirii și al
centrului mitropolitan.

10
 4.3. Egumenia
Parte integrantă din complexului mănăstirii face parte şi Egumenia, cu Sala de sfat
(Sala gotică). Edificiul are etaj şi doua rânduri de pivniţe suprapuse, cu încăperi spaţioase, cu
bolţi cilindrice susţinute de pilaştrii pătraţi. Accesul din curtea interioară este asigurat de două
scări exterioare acoperite de foişoare deschise adăugate în perioada restaurărilor din 1912.
Din foişorul sud-estic se pătrunde într-un antreu boltit semicilindric, din care, pe uşa
dreaptă, se intră în camerele stăreţiei, iar pe cea din stânga în Sala gotică.
Sala gotică are o lungime de aproape 16 m și o lățime de aproape 9 m, cu pardoseală
din cărămizi hexagonale. Ea are șase bolți
în ogivă, sprijinite de
doi pilaștri puternici, aflați în axul central
al camerei și de console de piatră cioplită
aflate pe pereți. Cele două coloane sunt
din piatră și au secțiune octogonală; ele
sunt decorate la mijloc cu un brâu împletit
moldovenesc. La partea inferioară,
coloanele sunt așezate pe un soclu pătrat de piatră, iar la partea superioară, sub capitelul
pătrat, se află patru console frumos ornate. Pe cele câte opt nervuri de piatră cioplită ale
bolților se află decorații în formă de rozete pătrate. Sala este luminată prin opt ferestre care
dau spre curtea mănăstirii. Inițial, sala gotică a fost zugrăvită în frescă, urme de pictură (în
care se disting personaje biblice și scene biblice) observându-se și astăzi pe pereții sudic și
estic. Sala gotică a îndeplinit inițial rolul de trapeză, iar în anii '90 s-a amenajat aici un
paraclis.
4.4. Cuhnea
Element tipic unei incinte de curte domnească din secolul al XVII-lea din Moldova, este
edificiul care a servit după unii drepr cuhnie, iar după alţii baie domnească.
Din clădirea veche a rămas camera de sudaţii în formă pătrată care ne oferă un
interesant sistem de boltire la care se vede o ingenioasă trecere de la forma pătrată la forma
circulară, cu ajutorul a patru arce puternice lipite de ziduri şi fixate pe console de piatră
aşeâzate în colţuri, precum şi a patru pandantivi.

11
 Forma circulară este decorată cu un brâu
compus din dpua rânduri de cărămizi dispuse în
zimţi. După cum au remarcat diferiţi observatori,
bolta acestui edificiu este o adevărată minunăţie
de eleganţă şi măiestrie.

12
13
 Concluzii
Cu toate că Mănăstirea Cetăţuia este oarecum izolata de oraş, liniştea pe care o aduce
în sufletul vizitatorilor merită efortul depus pentru a ajunge la ea. Panorama oraşului este
extraordinară, din punctul pe care îl ocupă mănăstirea, iar datorită înălţimii colinei, aceasta
poate fi văzută din aproape toate punctele oraşului. Luată în ansamblu, pare o adevărată
fortareaţă care şi astăzi străjuieşte Iaşul, aşa cum, în veacurile anterioare întemeierii
Moldovei, vechea Cetăţuie a străjuit aşezarea de la poalele colinei. Zidurile i-au rămas în
picioare în lupta cu vremurile.
Mănăstirea Cetăţuia, cu toate construcţiile anexe, este una din cele mai reuşite opere de artă
arhitecturală din Moldova veacului al XVII-lea.
Încă o dată, o alta construcţie dovedeşte că Iaşul este mai mult decât te aştepţi. În jurul
fiecărui colţ se pare că licăreşte o splendidă ruină, construcţie ce ascunde un tezaur care indică
o istorie glorioasă.

14
 Bibliografie

1. Mănăstirea Cetăţuia un chivot al artei moldave, Protos. Partenie Petric, Diac. Vasile
M. Demciuc, Ed. Doxologia Iaşi, 2010;
2. Mănăstirea Cetăţuia, Nicolae Grigoraş, Edit.Mitropoliei Moldovei si Sucevei, Iaşi,
1977;
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Cet
%C4%83%C8%9Buia_din_Ia%C8%99i#Casa_Domneasc%C4%83, accesat la data de
04.12.2018;
4. https://cetatuia.mmb.ro/, accesat la data de 04.12.2018;
5. https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/mitropolia-moldovei-
bucovinei/manastirea-cetatuia-68102.html, accesat la data de 03.12.2018.

15
16