Mănăstirea Probota – Maciulschi Daiana Laura

studiu istoric, evolutiv și morfologic An IV

Seminar Istoria Arhitecturii Românești 2017/2018 SEM II

MĂNĂSTIREA PROBOTA – STUDIU ISTORIC, EVOLUTIV ȘI

MORFOLOGIC
Maciulschi Daiana Laura

23.03.2018
Mănăstirea Probota – Maciulschi Daiana Laura
studiu istoric, evolutiv și morfologic An IV
Seminar Istoria Arhitecturii Românești 2017/2018 SEM II

Abstract
Mănăstirea Probota este un veritabil ansamblu arhitectural inclus pe Lista UNESCO a
Patrimoniului Mondial. Istoria ne spune că înainte de a fi zidită această mănăstire, a mai existat în
apropierea sa o mănăstire a cărei biserică era din lemn. Aici Ștefan cel Mare a construit prima
biserică de piatră. În urma unei alunecări de teren, aceasta este grav afectată, însă Petru Rareș,
fiul său, hotărăște construirea unei noi biserici pe un teren sigur, cu un tip structural reprezentativ
pentru Modova și anume cel cu planul triconic dezvoltat în lungime.

Ansamblul cunoaște mai multe etape de evoluție de-a lungul existenței sale, acest lucru putând fi
observat și astăzi datorită ruinelor prezente în incintă. Alături de Biserica ce poartă hramul
Sfântului Nicolae, astăzi se mai păstrează turnul cu clopotnița și clisernița, și zidul de incintă cu
cele două turnuri aflate pe colțurile laturii estice a incintei, marcând de-o parte și de alta accesul
aflat în mijloc.
Mănăstirea Probota – Maciulschi Daiana Laura
studiu istoric, evolutiv și morfologic An IV
Seminar Istoria Arhitecturii Românești 2017/2018 SEM II

I. Istoric
Ansamblul mănăstiresc de la Probota, ctitorit de
domnitorul Petru Rareș, datează din secolul XVI
și se află în satul Probota, județul Suceava.
Acesta a îndeplinit rolul de necropolă
domnească a Moldovei, aici aflându-se
mormintele domnitorilor Petru Rareș , Ștefan
Rareș, al Doamnei Elena Rareș și ai altor
membri ai familiei domnitoare a Moldovei.
Biserica mănăstirii poartă hramul “Sfântul
Nicolae”.
În 1550, după moartea lui Petru Rareș, este
Înainte de a fi zidită această mănăstire, Ştefan ridicat în jurul bisericii un puternic zid de
Vodă Muşat, fratele lui Alexandru cel Bun, incintă, cu turnuri de apărare în colțurile de S-E
zidește în apropiere Mănăstirea Sfântului și N-E și cu turnul de poartă pe latura E.
Nicolae din Poiana Siretului, a cărei biserică era
din lemn de stejar. Ulterior, Alexandru cel Bun
clădește o nouă biserică din piatră, lângă pârâul
Probota. Acest edificiu este afectat de un
cataclism, urmând ca Ștefan cel Mare să fie cel
care reconstruiește biserica. De asemenea și
această biserică este distrusă parțial de o
alunecare de teren. Urmele acestei biserici mai
există și astăzi.

În 1530 Petru Rareș zidește o biserică nouă, pe

un teren mai sigur, la aproximativ 300m de
vechiul edificiu. Mănăstirea a fost ridicată într-o
perioadă de glorie, după ce acesta își împinsese După construirea zidului, apar și edificiile
armata în Ardeal și după glorioasa luptă de la mănăstirești: trapeză, chilii, cuhnie, toate
Feldioara unde învinsese oastea împărătească și grupate în jumătatea sudică a incintei.
se întorsase în Moldova cu o bogată pradă. Organizarea spațială a fost gândită astfel încât
spațiile sacre să fie net separate de viața curentă
dintr-o mănăstire domnească: locuință
temporară pentru Domn și clădirile necesare
II. Etape evolutive obștii călugărești.
În prima etapă, Petru Rareș ctitorește biserica în
anul 1530. Tot atunci se construiește și
clisarnița cu turnul clopotniță, multă vreme
considerată Casă Domnească, deși înglobarea în
același edificiu cu cel al clopotniței ar fi trebuit
să indice o altă destinație
Mănăstirea Probota –
studiu istoric, evolutiv și morfologic
Seminar Istoria Arhitecturii Românești
După stingerea ramurei voievodale a familiei
ctitorului, mănăstirea devine necropolă
boierească.
Spre mijlocul secolului XVII mănăstirea
beneficiază de interesul lui Vasile Lupu și au
loc ample modificări ale structurilor clădite. S-
au refacut zidurilor de incintă (parțial zidurile de
pe laturile de E și V, și total cel de pe latura
sudică). S-a renunțat la trapeza din partea de
sud-est a incintei și la anexa gospodărească și s-
a renunțat și la partea supraterană a clădirii cu
rol de stăreție (pivnițele au fost folosite până
spre sfărșitul secolului al XVIII-lea când au fost
definitiv abandonate și umplute cu pământ).
Clădirea cu rol de cuhnie și brutărie lipită de
zidul de incintă sudic a fost refăcută și a preluat
rolul de trapeză. S-a construit în partea sudică o
clădire nouă, care a preluat funcțiile celorlalte
construții dezafectate, un corp de chilii lângă
zidul de incintă estic și o construcție care
adăpostea două sau trei spații locuibile și spații
de depozitare, în partea de N a incintei.
Maciulschi Daiana Laura
An IV
2017/2018 SEM II
În 1677 se instalează călugări greci care nu s-au
îngirijit de conservarea ansamblului
mănăstiresc, nepăsarea lor ducând la degradarea
în timp a ctitoriei lui Petru Rareș. S-au efectuat
sumare lucrări de reparație în 1785 și o
acoperire a bisericii în 1835. Lucrările au făcut
mai mult rău edificiului, fiind realizate lucrări
de proastă calitate. Unele dintre ferestrele gotice
din pridvor și pronaos au fost zidite.
Tot atunci biserica este repictată la interior într-
o manieră modernă la acea vreme în lumea
grecească, într-un stil mai realist de factură
occidentală. Această pictură a fost aplicată peste
cea originală, acest lucru făcând ca recuperarea
picturii inițiale să fie posibilă.
În această perioadă biserica, clisarnița cu turnul,
clopotnița și turnul de poartă primesc
acoperișuri de șiță barochizante.
În 1864 mănăstirea este desființată prin efectul
Legii secularizării averilor mănăstirești.
Mănăstirea Probota –
studiu istoric, evolutiv și morfologic
Seminar Istoria Arhitecturii Românești
Clădirile din complexul monahal încep să se
degradeze, iar chiliile și locuințele domnești
sunt mistuite de un incendiu la începutul sec.
XX. Resturile sunt furate de săteni și folosite
pentru construcții de case și anexe gospodărești.
În 1904, o dată cu împlinirea a 400 de ani de la
moartea lui Ștefan cel Mare, ansamblul revine
în atenția publică. Atunci este adusă în biserică
piatra de mormânt a Doamnei Oltea, mama
fostului domnitor.
Între anii 1934 - 1937 se realizează lucrări de
restaurare sub coordonarea arhitectului Horia
Teodoru. S-a decapat tencuiala exterioară care
acoperise ferestrele din pridvor și pronaos, s-au
reconstruit mulurile gotice ale ferestrelor din
pridvor, s-a refăcut acoperișul bisericii și soclul
etc. În anul 1952 au fost efectuate o serie de
săpături arheologice. În 1986, s-au desfășurat
lucrări de consolidare a bisericii, fiind înlocuit
acoperișul de șiță cu unul nou care respecta însă
formele învelitorilor tradiționale,
compartimentate ale bisericilor din Moldova,
după cum apăreau în tablourile votive. În 1992
au fost realizate intervenții urgente de
consolidare a fracturilor și desprinderilor de
strat pictural din turlă și din exteriorul bisericii.
În anul 1993 se reînființează Mănăstirea
Probota, dar cu obște de maici. Se construiesc
corpuri noi de chilii, clădiri administrative și
spații de cazare pentru pelerini în afara incintei
mănăstirești.
III. Morfologie
Mănăstirea Probota se compune dintr-un pătrat
de aproximativ 90 m. Zidurile sunt construite
din piatră de râu și au o înălțime de 6 m și o
grosime de 1-1,10 m și sunt prevăzute cu
metereze și creneluri. La colțurile dinspre răsărit
se află două turnuri pătrate cu creneluri și
metereze. Aceste turle sunt mai înalte decât
Maciulschi Daiana Laura
An IV
2017/2018 SEM II
zidurile și ieșite din linia lor spre a putea apăra
intrarea în incinta mănăstirii care se află la
mijlocul lui. Acestea comunică între ele printr-
un drum de strajă. În zidul de pe latura sudică a
fost construită o portiță secretă mică din lemn
masiv. Aceasta se afla lângă chiliile
mănăstirești.
În interiorul incintei se află biserica construită
din piatră brută, cu asize de câte trei rânduri de
cărămidă, dispuse orizontal. Pentru noua
ctitorie, Petru Rares si Grigorie Rosca, viitorul
mitropolit al Moldovei, au ales un tip structural
de biserica care reprezenta in Moldova modelul
pentru marile manastiri domnesti, Putna, Neamt,
Sf. Gheorghe din Suceava: cel cu planul triconc
dezvoltat in lungime,alcatuit din altar, naos,
gropnita, pronaos cu doua travei si pridvor
inchis (exonartex). Acestui tip de plan ii
corespund o elevatie inalta si un sistem de
boltire complex, diversificat in functie de spatiul
de cult. Deasupra naosului se află o turlă
octogonală zveltă cu patru ferestre
dreptunghiulare în cele patru puncte cardinale,
așezată pe două rânduri de baze stelate
suprapuse și sprijinită de patru contraforturi
mici pe laturile oarbe. Necropola domnească -
se află între pronaos și naos. Lângă peretele
sudic, între pronaos și naos se află mormântul
domnitorului Petru Rareș, iar înspre culoar se
află mormântul Doamnei Elena Rareș. De
asemenea tot aici se află și mormintele copiilor
celor doi, inclusiv cel al domnitorului Ștefan
Rareș.
Mănăstirea Probota – Maciulschi Daiana Laura
studiu istoric, evolutiv și morfologic An IV
Seminar Istoria Arhitecturii Românești 2017/2018 SEM II

Astăzi în cadrul ansamblului mănăstiresc se

păstrează ruinele a altor câteva edificii ce au fost
construite în interiorul incintei, pe latura sudică.

Spre collțul dinspre N-V incintei se află

clisiernița și turnul – clopotniță. Clisiernița
datează din 1530, fiind construită în aceeași
perioadă cu biserica. Clisiernița are două
niveluri, la fiecare etaj aflându-se câte două
încăperi. La etajul de sus se ajunge pe o scară în
formă de spirală. Turnul-clopotniță are trei
niveluri, fiind atașat clisierniței pe latura estică
și sprijinit de două contraforturi la unghiurile
vestice. Turnul a servit atât pe post de
clopotniță, cât și ca loc de strajă.

Bibliografie
1. Grigore Ionescu - Arhitectura pe teritoriul romaniei de-a lungul veacurilor
2. Gheorghe Curinschi Vorona – Istoria arhitecturii în România
3. Mănăstirea Probota – Ghika Budești, G Balș
4. Probota – Miclea Ioan, Radu Florescu
5. https://ro.wikipedia.org
6. http://www.manastireaprobota.ro
Mănăstirea Probota – Maciulschi Daiana Laura
studiu istoric, evolutiv și morfologic An IV
Seminar Istoria Arhitecturii Românești 2017/2018 SEM II