Mnstirea Probota

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Mnstirea Probota

Mnstirea Probota - vedere dinspre sud-est

Profilul mnstirii
Confesiune: Hram: Ctitor: Tip: Datare: ara: Localizare: Website: ortodox Sfntul Nicolae (6 decembrie) Petru Rare maici

Datele mnstirii
1530 Romnia Probota, judeul Suceava http://www.manastireaprobota.ro/index.html [arhivat]

Mnstirea Probota (dup denumirea veche Mnstirea Pobrata) este o mnstire ortodox din Romnia, construit n anul 1530 n satul Probota (care aparine n prezent de oraul Dolhasca din judeul Suceava) de ctre domnitorul Petru Rare. Biserica mnstirii are hramul Sfntul Nicolae (srbtorit n fiecare an pe 6 decembrie). Mnstirea Probota a ndeplinit rolul de necropol domneasc a Moldovei (1522-1677), aici aflndu-se mormintele domnitorilor Petru Rare (1527-1538, 1541-1546) i tefan Rare (15511552), al Doamnei Elena Rare i ai altor membri ai familiei domnitoare a Moldovei. Mnstirea Probota a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din judeul Suceava din anul 2004, avnd codul de clasificare SV-II-a-A-05592 [1] i fiind format din 6 obiective:

Biserica "Sf. Nicolae" - datnd din 1530 i avnd codul SV-II-m-A-05592.01; Clisiarnia - datnd din 1530 i avnd codul SV-II-m-A-05592.02; Ruinele caselor domneti - datnd din 1530 i avnd codul SV-II-m-A-05592.03; Ruinele cldirilor din incint - datnd din sec. XVI-XVII i avnd codul SV-II-m-A05592.04;

Turnurile de col - datnd din sec. XVI i avnd codul SV-II-m-A-05592.05; Zidul de incint - datnd din 1550 i avnd codul SV-II-m-A-05592.06.

n anul 1993, Organizaia Naiunilor Unite pentru Educaie, tiin i Cultur (UNESCO) a inclus Biserica "Sf. Nicolae" din cadrul mnstirii, mpreun cu alte 6 biserici din nordul Moldovei (Arbore, Humor, Moldovia, Ptrui, Suceava ("Sf. Ioan cel Nou") i Vorone), pe lista patrimoniului cultural mondial, n grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei.

Cuprins
[ascunde]

1 Istoric o 1.1 Ctitorirea o 1.2 Decderea o 1.3 Renfiinarea aezmntului monahal 2 Biserica "Sf. Nicolae" o 2.1 Arhitectura bisericii o 2.2 Iconografia o 2.3 Necropol domneasc 3 Alte construcii o 3.1 Zidul de incint o 3.2 Clisiarnia i turnul-clopotni o 3.3 Casa Domneasc i cldirile mnstireti o 3.4 Biserica-paraclis 4 Imagini 5 Vezi i 6 Note 7 Bibliografie 8 Legturi externe

[modificare] Istoric
[modificare] Ctitorirea

Mnstirea Probota n anul 1391, n timpul domniei lui Petru I Muat (1375-1391), izvoarele vremii consemneaz existena Bisericii "Sf. Nicolae" n Poiana Siretului. Acest lca de cult era construit din lemn de stejar, fiind una dintre cele mai vechi biserici atestate pe teritoriul Moldovei. Locul unde a fost construit acest lca de cult nu este cunoscut, din denumirea sa rezultnd c se afla n mijlocul unei pduri. Peste cteva decenii, domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) a cldit o nou biseric, de aceast dat din piatr, mai la vale, de-a lungul prului Probota. n aceast biseric, tefan cel Mare a ngropat-o pe mama sa, Oltea Doamna, decedat n 1465. [2] Lcaul de cult a fost avariat de un cataclism, fiind reconstruit de tefan cel Mare. Nici acest lca de cult nu are via lung, fiind drmat n urma unei alunecri de teren. [3] Urmele acestei biserici se mai vd i astzi. Petru Rare (1527-1538, 1541-1546) a zidit o biseric nou, pe un platou care domin valea Siretului, la circa 300 m vest de ultimul amplasament. Grigore Ureche menioneaz n Letopiseul su c Petru Rare a nceput construirea Mnstirii Probota n anul 1528, ridicnd-o pn la jumtate n prima sa domnie i svrind-o n a doua sa domnie. [4] Aceast afirmaie este ns eronat, deoarece n pisanie se spune c biserica a fost finalizat n anul 1530. Lcaul de cult a fost pictat n interior i exterior n 1532. Pe peretele sudic al pridvorului, n dreapta uii gotice, se afl pisania scris n limba slavon i care are urmtorul text: "Cu vrerea Tatlui i cu ajutorul Fiului i cu svrirea Sfntului Duh, iat eu robul stpnului meu Iisus Hristos, Io Petru Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al rii Moldovei, fiul lui tefan Vod cel Btrn, a binevoit domnia mea cu buna mea voie, n al patrulea an al stpnirii (mele) mprteti, a zidit acest hram ntru numele arhiereului i fctorului de minuni Nicolae, fiind egumen kir Grigorie, n anul 7038 oct(ombrie) 16." (1530). Se pare c domnitorul a fost ndemnat s ctitoreasc aceast biseric de ctre vrul su, Grigorie Roca, care a fost i primul egumen al Mnstirii Probota. n acest sens st mrturie o scrisoare trimis de Grigorie ctre clugrii mnstirii (n care afirm c el a fost cel care l-a ndemnat pe Petru Rare s construiasc mnstirea), precum i pomenirea numelui su n pisanie. [5]

Mnstirea Probota a beneficiat de o atenie deosebit din partea domnitorului Petru Rare. Acesta i-a ntrit toate daniile mai vechi pe care le primise Biserica "Sf. Nicolae" din Poiana Siretului, adugndu-i sate noi i nzestrnd-o cu odoare de pre. Ctitoria rareian a devenit necropol voievodal. n septembrie 1546, domnitorul Petru Rare a fost nmormntat n biserica ctitorit de el. Acest moment este relatat astfelk de ctre cronicarul Grigore Ureche: "Ptru vod fiindu btrn de zile i czndu n boal grea, au pltitu datoriia sa, ce au fostu dator lumii i sau svrit septemvrie 2, vineri, la miiaznoapte i cu cinste l-au ngropat n mnstire n Pobrat ce este fcut de dnsul, cu mult jale i plngere, ca dup un printe al su". [6]

[modificare] Decderea

Pisania bisericii Dup moartea voievodului, n anul 1550, Doamna Elena i trei copii ai si (Ilia Voievod, tefan i Constantin) nchideau biserica cu un zid gros de incint, cu trei turnuri de aprare pe latura estic, mnstirea semnnd astfel cu o cetate medieval. Ilia Rare a construit n incint locuine domneti. n biserica mnstirii au fost ulterior nmormntai domnitorul tefan Rare (care urcase pe tron dup fratele su, Ilia, i domnise n perioada 1551-1552) i Doamna Elena Rare (decedat n 1553). n anii urmtori, n mnstire au fost ngropai unii dregtori i familiile lor, printre acetia menionnd pe episcopul Mitrofan de Rdui (+ 1552), prclabul Frian (+ 1544), prclabul Nicoar Hra (+ 1545) sau pe marele vistiernic Stroici. n prima jumtate a secolului al XVII-lea, Mnstirea Probota a fost prdat de tlhari, care au profanat unele morminte. Domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) a refcut parial zidurile de incint, turnurile de col i acoperiul bisericii i a construit o a doua cas domneasc, la sud de biseric. [7] Mnstirea Probota a fost un valoros centru de cultur romneasc medieval. Aici i-au desfurat activitatea patru mitropolii crturari ai Moldovei: Grigorie Roca (primul egumen al Probotei, mitropolit n perioada 1546-1551) - n prima jumtate a secolului al XVI-lea, Gheorghe Movil (clugrit la Probota, mitropolit n perioadele 1588-1591 i 1595-1605) i Teodosie Barbovschi (clugrit la Probota, mitropolit n perioada 1605-1608) - n a doua jumtate a secolului al XVI-lea i Dosoftei Bril (clugrit n 1648 la Probota, mitropolit n perioadele 1671-1674 i 1675-1686). [8]

n anul 1677, mitropolitul Dosoftei a nchinat Mnstirea Probota i moiile ei Bisericii Sfntului Mormnt de la Ierusalim. Aici s-au instalat clugri greci care nu s-au ngrijit de conservarea ansamblului mnstiresc, nepsarea lor ducnd la degradarea n timp a ctitoriei lui Petru Rare. Pe lng nepsare, clugrii greci au dat dovad i de nepricepere. Astfel, reparaiile efectuate n jurul anului 1844 mai mult au dunat monumentului. Picturile murale interioare din altar, naos i ncperea mormintelor au fost acoperite cu zugrveli realizate grosolan i de proast calitate. De asemenea, ferestrele gotice din pridvor i pronaos au fost zifite unele n ntregime, iar altele doar n parte. [9] La 15 septembrie 1863, prin efectul Legii secularizrii averilor mnstireti, domeniile i bunurile mnstirii trec n proprietatea statului. Mnstirea Probota este desfiinat, iar biserica "Sf. Nicolae" devin biseric parohial a satului. Cldirile din complexul monahal ncep s se degradeze, iar chiliile i locuinele domnete sunt mistuite de un incendiu de la nceputul secolului al XX-lea. Resturile rmase sunt furate de steni i folosite pentru construcia de case sau anexe gospodreti. Dup decenii n care a stat n uitare, Mnstirea Probota a revenit n atenia public n 1904, cnd s-au mplinit 400 de ani de la moartea lui tefan cel Mare. Atunci a fost adus n biseric piatra de mormnt a Doamnei Oltea, mama fostului domnitor. ntre anii 1934-1937, Comisiunea Monumentelor Istorice a efectuat unele lucrri de restaurare a bisericii i clisiarniei, sub coordonarea arhitectului Horia Teodoru. S-a decapat tencuiala exterioar care acoperise ferestrele din pridvor i pronaos, s-au reconstruit muluerile gotice ale ferestrelor din pridvor, s-a refcut acoperiul bisericii i soclul etc. n 1986, se desfoar lucrri de consolidare a bisericii, fiind nlocuit acoperiul de i cu unul nou care respecta ns formele nvelitorilor tradiionale, compartimentate, ale bisericilor din Moldova, dup cum apreau n tablourile votive. [10]

[modificare] Renfiinarea aezmntului monahal

n anul 1993, arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei i Rduilor a renfiinat Mnstirea Probota, dar cu obte de maici. S-au construit ulterior noi corpuri de chilii, cldiri administrative i spaii de cazare pentru pelerini n afara incintei mnstireti. n acelai an (1993), Biserica "Sf. Nicolae" din cadrul Mnstirii Probota a fost inclus de ctre Organizaia Naiunilor Unite pentru Educaie, tiin i Cultur (UNESCO) pe lista patrimoniului cultural mondial, n grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei. Acest fapt a dus la creterea interesului fa de acest monument istoric; astfel, ntre anii 1996-2001, complexul monahal de la Probota a fost supus unui amplu proces de cercetare, restaurare si valorificare desfurat sub egida UNESCO i cofinanat de Japan Trust Fund for World Heritage i Ministerul Culturii din Romnia. S-a scos la lumin fresca interioar original (din 1532), prin contribuia unor restauratori de pictura mural din Romnia, Austria, Italia, Germania, Frana, Polonia, Cehia, Elveia i Columbia. n prezent, Mnstirea Probota are n proprietate 25 ha teren arabil, 3 ha de livad, o grdin de zarzavat i o gospodrie anex cu psri i animale. n cadrul mnstirii funcioneaz un atelier de pictur (unde se picteaz icoane pe lemn i se ncondeiaz ou) i unul de croitorie (n care se confecioneaz haine monahale doar pentru personalul mnstirii). Maicile de aici desfoar o

activitate social concretizat n oferirea de mncare cald unor btrni i familii nevoiae din satul Probota sau n ajutor acordat copiilor din familii cu probleme la rezolvarea temelor colare.
[11]

[modificare] Biserica "Sf. Nicolae"

Biserica "Sf. Nicolae" este o capodoper a arhitecturii medievale romneti i se remarc prin silueta elegant, bogia de forme i elemente arhitecturale, rafinamentul artistic, miestria i complexitatea ornamentaiei, ca i prin strlucita execuie a picturilor care red cu naturalee i realism zbuciumul sufletesc al personajelor. [12]

[modificare] Arhitectura bisericii

Biserica "Sf. Nicolae" - latura sudic Biserica este construit din piatr brut, cu asize de cte trei rnduri de crmid, dispuse orizontal. Planul construciei este triconc, dup tradiia bizantin. Biserica este susinut de 7 contraforturi: dou se afl n colurile exonartexului (pridvorului), cte dou ncadreaz cele dou abside laterale i un picior de contrafort susine absida altarului. Absidele laterale sunt pentagonale i ncadrate de cte dou contraforturi, iar absida altarului este heptagonal. Absidele sunt mpodobite cu arcade oarbe, avnd deasupra lor dou rnduri de ocnie (mari i mici). Ocniele mari se ntind de la o absid lateral la celalalt, pe cnd ocniele mici se prelungesc pn n dreptul pridvorului. Acoperiul bisericii este din indril i a avut dou boltituri mici la capete. [13] Ulterior, acoperiul a fost nlat, boltiturile au fost suprimate, acoperiul turlei a fost fcut uguiat (anterior era boltit), iar deasupra altarului a fost nlat tot un acoperi uguiat. Deasupra naosului se afl o turl octogonal zvelt cu patru ferestre dreptunghiulare n cele patru puncte cardinale, aezat pe dou rnduri de baze stelate suprapuse i sprijinit de patru contraforturi mici pe laturile oarbe. Deasupra arcadelor duble se afl un rnd de ocnie.

n interior, biserica este mprit n cinci ncperi: pridvor, pronaos, ncperea mormintelor, naos i altar. Toate aceste ncperi (cu excepia altarului) sunt separate prin ziduri groase. La nceput, n pridvor se intra prin dou ui. n timp, ns, ua de pe peretele nordic a fost zidit, rmnnd n funciune numai ua de pe peretele sudic. Pridvorul are form dreptunghiular i este luminat prin opt ferestre nalte realizate n stil gotic i amplasate patru pe latura vestic, dou pe latura sudic i dou pe latura nordic. Deasupra pridvorului se afl o bolt semicilindric. n pronaos se intr printr-o u n stil gotic. Pronaosul este dreptunghiular i luminat prin patru ferestre n stil gotic (cte dou pe pereii de nord i de sud). ncperea mormintelor are o bolt semicilindric i este luminat prin dou ferestre dreptunghiulare (una pe peretele nordic i una pe cel sudic). Naosul are dou abside semicirculare n interior i pentagonale la exterior. n fiecare absid lateral se afl o fereastr dreptunghiular (de dimensiuni egale cu cele din ncperea mormintelor). Deasupra naosului se nal turla cilindric n interior i octogonal la exterior. Absida altarului este decroat fa de restul construciei, existnd cele dou nie (proscomidiarul - la nord i diaconiconul - la sud). n axul absidei se afl o fereastr dreptunghiular identic cu cele din naos i ncperea mormintelor. [14]

[modificare] Iconografia

Tabloul votiv Biserica a fost pictat n fresc n stil bizantin att n interior, ct i n exterior. Numele meterilor nu se cunosc. Picturile din interior dateaz din vremea domniei lui Petru Rare, dar ele s-au pstrat originale doar n pridvor i pronaos. Cu prilejul reparaiilor din 1844, picturile din ncperea mormintelor, naos i altar au fost refcute grosolan de ctre meteri care au respectat totui planul iconografic iniial. Pe pereii pridvorului i pronaosului sunt pictai sfini prznuii de Biserica Ortodox (sinaxarul), precum i unele scene din istoria cretinismului (calendarul). Se remarc execuia strlucit a ansamblului "Judecata de apoi", zugrvit pe bolta pridvorului, precum i "Cele apte sinoade ale

Bisericii", pe arcurile bolilor pronaosului. Din pcate, n 1925, un clugr care a vrut s curee pictura din pridvor a ters cu crpe ude picturile bolii, distrugnd unele chipuri i alternd tonurile altor picturi. [15] n cupola turlei naosului este pictat Pantocratorul, pe pereii turlei fiind o reprezentare a Liturghiei cereti cu cortegiile de ngeri, iar la baza turlei, n pandantivi, se afl chipurile celor patru evangheliti. Pe bolta altarului este reprezentat Maica Domnului cu pruncul Iisus n brae, iar pe perei sunt reprezentate diferite scene din viaa Mntuitorului: Vindecarea slbnogului, Splarea picioarelor Domnului, Cina cea de Tain, nvierea Domnului, Duminica Tomei .a. [16] Tabloul votiv a fost pictat pe peretele sud-vestic al naosului, cel actual fiind refcut n 1844. Sunt reprezentai domnitorul Petru Rare, Ilia Rare (motenitorul tronului i viitor domnitor), tefan Rare (viitor domnitor), Doamna Elena i doi copii mai mici: Constantin i Ruxandra. Domnitorul ofer macheta bisericii Mntuitorului, prin intermediul Sfntului Nicolae, patronul acesteia. Chipul lui Ilia a fost nnegrit n acest tablou, dup trecerea sa la islamism. [17] Iniiativa de a picta pereii exteriori ai mnstirilor din nordul Moldovei a aparinut domnitorului Petru Rare. De-a lungul a ctorva decenii, ncepnd cu Biserica "Sf. Gheorghe" din Hrlu (1530) i ncheind cu Biserica Vorone (1547), un numr de 15 biserici moldave au fost mpodobite cu fresce de o rar frumusee. Aceast micare artistic s-a stins ns ntr-o perioad relativ scurt. Exist desigur dou excepii, i anume pictarea la exterior a mnstirilor Rca i Sucevia n anul 1552, respectiv 1596. Biserica Mnstirii Probota a fost zugrvit n exterior n anul 1532 din iniiativa vrului lui Petru Rare, egumenul Grigore Roca. Fiind cea de-a doua biseric pictat la exterior din ciclul iniiat de domnitor (dup Biserica "Sf. Gheorghe" din Hrlu), ea nu a beneficiat nc de o deplin cunoatere a tehnicii de ctre meterii zugravi, fapt ce a condus la degradarea treptat a frescei. [18] Din cauza ploilor i zpezilor, zugrveala exterioar s-a ters n mare parte. Nu se cunosc ncercri de restaurare a picturii murale exterioare. Din frescele exterioare pstrate se mai desluesc doar cteva pe peretele sudic, mai adpostit de vnturi i ploi. Este vorba de urme din Imnul Acatist sau Arborele lui Iesei etc. Valoarea picturilor murale de la Probota a fost constatat de muli specialiti n art, concluzionndu-se c "dac arta n sine a zugravului e departe de a egala pe aceea a florentinului, nu tiu dac nu l trece prin puterea sentimentului religios". [19]

[modificare] Necropol domneasc

Mormintele lui Petru Rare, al Doamnei Elena i al celor dou fete (Eftimia i Samfira) Cu ocazia construirii acestui loca de cult, Petru Rare, fiul lui tefan cel Mare, a decis s rup tradiia familiei sale princiare i s desemneze mnstirea drept viitoare necropol a sa i a urmailor si, nzestrnd-o n acest scop cu odoare de pre i moii. Astfel, ntre pronaos i naos a fost amenajat o ncpere a mormintelor. Lng peretele sudic, nspre pronaos, se afl mormntul domnitorului Petru Rare. Pe mormntul su se afl o lespede cu urmtoarea inscripie n limba slavon: "(Aceast groap e a) iubitorului de Hristos, robul lui Dumnezeu Io Petru Voievod, fiul btrnului tefan, care (s-a strmutat) la venicele lcauri, venica lui pomenire...". De-a lungul aceluiai perete al naosului, nspre culoar, se afl mormntul Doamnei Elena Rare, soia ctitorului i fiica arului Despot. Inscripia n limba slavon ce se afl pe lespedea funerar a mormntului su conine urmtoarele cuvinte: "Aceast groap e a roabei lui Dumnezeu Elina, doamna lui Petru Voievod, fiica lui Despot arul, care s-a strmutat n acest lca i n venicele lcauri, Venica ei pomenire. 7..." Tot de-a lungul peretelui sudic, dar nspre naos, se afl dou morminte avnd lespezile tombale de dimensiuni mici i cu scrisul ters. Aceste morminte sunt ale Eftimiei (fiica lui Petru Rare) i Samfirei (fiica lui tefan Rare). De-a lungul peretelui nordic se afl mormntul domnitorului tefan Rare (1551-1552), fiul lui Petru Rare. Pietrele funerare ale domnitorilor Petru Rare i tefan Rare, precum i cea a Doamnei Elena, sunt executate n marmur i bogat mpodobite, dup cum dicta obiceiul acelor vremi. Spre deosebire, lespezile tombale ale celor dou fete de domnitori sunt din piatr. n anul 1904, cu prilejul serbrilor organizate la mplinirea a 400 ani de la moartea lui tefan cel Mare, a fost adus aici piatra de mormnt a Doamnei Oltea (mama lui tefan cel Mare), fiind aezat chiar n imediata apropiere a mormintelor lui Petru Rare i soiei sale. [20] Pe piatra sa tombal este urmtoarea inscripie: "Acesta este mormntul roabei lui Dumnezeu Oltea, mama domnului Io tefan Voievod, care a murit la anul 6973 (1465), noiembrie 4". tefan cel Mare i-

a ngropat mama n Biserica "Sfntul Nicolae" din Poiana Siretului, aflat n apropierea actualei mnstiri Probota. Dup stingerea familiei ctitorului, Mnstirea Probota a devenit necropol boiereasc. n pridvorul i n pronaosul bisericii se afl numeroase morminte ale unor dregtori i ale familiilor lor. Printre cei ngropai n biseric se afl episcopul Mitrofan de Rdui (+ 1552), prclabul Frian (+ 1544), prclabul Nicoar Hra (+ 1545), o feti, Vasilica (+ 1569), marele vistiernic Stroici i ali membri ai familiei sale. Cercetrile arheologice au dus la recuperarea din mormintele nejefuite a unor piese vestimentare (o bonet brbteasca, o rochie, un ilic brodat i pantofi de femeie, toate din materiale scumpe, decorate cu fir de argint aurit mpletit sau brodat), bijuterii de aur cu pietre preioase i semipreioase (un inel sigilar al lui Simion Stroici, porumbei de filigran folositi ca ace de vl, o pafta/bro feminin, inele, cercei etc.). [21] n prezent, toate pietrele funerare boiereti se afl sprijinite de pereii din pridvorul bisericii.

[modificare] Alte construcii

[modificare] Zidul de incint
Biserica este nconjurat de ziduri groase ca de cetate, care nchid o incint aproape ptrat cu laturile de aproximativ 90 m. Zidurile sunt construite din piatr de ru i au o nlime de 6 m i o grosime de 1-1,10 m. Ele sunt prevzute cu metereze i creneluri. [22] Zidul vestic este sprijinit la exterior de un contrafort amplasat aproximativ la jumtatea laturii. n zidul de pe latura sudic a fost construit o porti secret mic din lemn masiv. Aceasta se afla lng chiliile mnstireti. Pe latura estic se afl trei turnuri ptrate (dou la coluri i unul n mijloc) legate ntre ele printrun drum de straj. Turnul de pe mijlocul laturii estice servete i ca poart de intrare n incinta mnstireasc. Pe zidul exterior se afl un tablou votiv destul de ters reprezentnd pe Petru Rare cu familia sa, iar dedesubt o stem moldoveneasc cu urmtoarea pisanie: "Aceast mnstire a fcut-o Io Petru Voievod, la anul 7038 i s-au ngrdit dup moartea lui de Doamna Elena i copiii ei Io Ilia Voievod i tefan i Constantin, la anul 7058 septembrie 4" (1530, 1550). [23]

[modificare] Clisiarnia i turnul-clopotni

Clisiarnia i turnul-clopotni n colul de nord-vest al incintei mnstireti se afl clisiarnia care face corp comun cu turnulclopotni. Clisiarnia dateaz din 1530, fiind construit n aceeai perioad cu biserica. Aceast cldire a fost considerat mult vreme a fi Casa domneasc, dei nglobarea n acelai edificiu cu cel al clopotniei ar fi trebuit s indice o alt destinaie. [24] Clisiarnia are dou niveluri, la fiecare etaj aflndu-se cte dou ncperi. [25] La etajul de sus se ajunge pe o scar n form de spiral. Uile i ferestrele cldirii s-au degradat n timp. Turnulclopotni are trei niveluri, fiind ataat clisiarniei pe latura estic i sprijinit de dou contraforturi la unghiurile vestice. [26] Turnul a servit att pe post de clopotni, ct i ca loc de straj. n prezent, n clisiarni a fost organizat un mic muzeu care adpostete obiecte din secolele XVXVIII: icoane, fragmente de mobilier, veminte bisericeti, vase liturgice, candele de argint, cruci n filigran, cri de cult vechi, precum i artefacte (monede, bijuterii, vase de ceramic, cahle decorate etc.) descoperite n urma cercetrilor arheologice. [27]

[modificare] Casa Domneasc i cldirile mnstireti

n partea de sud a incintei au fost construite Casa Domneasc i edificiile mnstireti: trapeza, chiliile, cuhnea. Modul de organizare a incintei a fost astfel gndit nct funciunile strict sacre (ale bisericii, clopotniei i clisiarniei) s fie separate de viaa curent dintr-o mnstire domneasc din Moldova: locuin temporar pentru Domn, cldirile necesare obtii clugreti.
[28]

La nceputul secolului al XX-lea, chiliile mnstireti din incint au fost mistuite de un incendiu. [29] n prezent, din aceste cldiri nu au rmas dect nite ruine i nite beciuri care au nceput s fie restaurate. n anul 1993, dup renfiinarea mnstirii, s-au construit corpuri de chilii, cldiri administrative i spaii de cazare pentru pelerini n afara incintei mnstireti.

[modificare] Biserica-paraclis
La sud-vest de biseric a fost construit recent un paraclis din lemn, care este folosit pentru slujbele zilnice de ctre monahiile de la Probota.

Manastirea Probota
Manastirea Probota La inceputul secolului XIV a luat fiinta pe Valea Siretului una din cele mai vechi sihastrii din Moldova. Calugarii se nevoiau cate doi-trei in mici chilii de lemn si isi castigau existenta din impletirea cosurilor de salcie de pe lunca Siretului. Cu timpul au construit o mica biserica cu hramul "Sfantul Nicolae", numita "Sihastria din Poiana" iar mai apoi, Voievodul Petru Musat a zidit aici o biserica de piatra, numind-o Manastirea "Probota" ( Fratia). Biserica de zid Sfantul Nicolae deteriorandu-se, a fost parasita definitiv de Petru Rares (domn in doua randuri: 15271538; 1541-1546). El zideste in 1530 actuala manastire Probota, sau Pobrata ("infratire" sau "fratie"), cum i se mai spunea pe vremuri. Pe zidul dinspre sud se pastreaza pisania in limba slavona, cu urmatorul continut: "Cu vrerea Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh, iata eu, robul Stapanului meu Iisus Hristos, Io Petru Voievod, cu mila Lui Dumnezeu domn al tarii Moldovei, fiul lui Stefan Voievod cel Batran, a binevoit domnia mea cu buna mea voie in a 4-lea an al stapanirii (mele) imparatesti, a zidi acest hram intru numele Arhiereului facatoru de minuni Nicolae, fiind egumen chir Grigore in anul 7038 (1530)".

Petru Rares a inzestrat manastirea cu vesminte, argintarii, carti si a daruit multe si frumoase mosii. A zidit imprejurul bisericii chilii pentru egumeni si calugari, cladiri pentru gospodarie si in partea de nord a construit si o Casa Domneasca. Mitropolitul Dosoftei care a trait o perioada aici, a reparat-o in urma unui incendiu, a terminat edificiile din curte si trapeza, dupa care a inchinat manastirea Probota sfintei manastiri de la Ierusalim. In 1964 manastirea in care au vietuit totdeauna calugari, s-a desfiintat, devenind biserica de mir. In 1991 s-a reinfiintat ca manastire pentru calugari iar in 1994 a fost transformata in manastire pentru calugarite.

Biserica este zidita in plan treflat, cu interiorul compartimentat in altar, naos, camera mormintelor (gropnita) pronaos si pridvor, despartite prin ziduri de piatra, cu usi de comunicare

intre ele. Altarul si absidele laterale sunt poligonale in exterior si semicirculare in interior. Absida altarului este prevazuta cu cele doua nise adanci obisnuite: proscomidia si diaconicul, avand fiecare cate o ferestruica mica. Turla este octogonala, deschisa pe naos si luminata prin patru ferestre. Pronaosul, de plan dreptunghiular, este strabatut de cate doua mari ferestre cu ancandramente de piatra. Biserica, cu peretii foarte grosi, are lungimea de 32,2 m, latimea 9 m si inaltimea maxima 27,7 m. Alte doua contraforturi sunt la pridvor si unul mai scurt la altar. Soclul bisericii este din piatra cioplita. Impodobirea fatadelor este data de randul de firide ce inconjoara biserica sub cornise, mai putin la pridvor. Firidele au fost la inceput pictate, dar azi pictura nu se mai vede. Caracteristica pentru arhitectura Probotei este preferinta pentru detalii si profilatura de traditie gotica.

In biserica se afla 21 de pietre tombale epigrafe, realizate intre 1464-1640, de o remarcabila valoare documentara si artistica; pietrarii au trecut de la elemente decorative geometrice la cele accentuat vegetale, inovatie reprezentativa pentru sculptura secolului al XVI-lea. In camera mormintelor (gropnita) sunt ingropati: Doamna Oltea, mama lui Stefan cel Mare, ; Doamna Elena, a II-a sotie a lui Petru Rares; doamna lui Petru Rares, fiica lui Ioan Despot. Zidurile de aparare inalte de 6 metri, turnurile patrate si Casa domneasca (vestigii), intregesc ansamblul monahal cu elemente ale arhitecturii civile moldovenesti - printre putinele piese din secolul al XVI-lea care mai exista.

Pictura din interior a fost executata in tehnica fresca in 1536, cu unele refaceri in 1550 si restaurata in 1844, cand s-au refacut picturile din altar, incaperea mormintelor si naos. Numai pictura din pronaos si pridvor a ramas in cea mai mare parte originala. Pe bolta pridvorului se afla scena "Judecata de Apoi", pictata prima oara aici si la Humor. In pronaos, pe arcurile boltilor se mai pastreaza pictura cu cele sapte sinoade ecumenice. A fost pictata in intregime in exterior, dar cu timpul zugravelile au disparut si s-a tencuit din nou. Pe fatada sudica se mai observa urme din vechea pictura, putand fi distinse Acatistul Maicii Domnului si Arborele lui lesei. Pictorii care au realizat lucrarea nu sunt cunoscuti. S-a constituit o echipa din specialisti care fac cercetari asupra picturii pentru restaurarea ei cand mijloacele financiare vor permite.

Clopotnita se afla la nord-vest de biserica. Zidul din incinta a fost construit de Elena Doamna si fiii in 1550. Actualul zid din piatra, cu creneluri de aparare, inalt de 8 m si turnul de la intrarea in incinta care se afla la est de biserica, au fost construite in vremea lui Vasile Lupu.

Colectia de istorie si arta veche, in organizare, cuprinde piese obtinute in urma sapaturilor arheologice, tesaturi din sec. XVI-XVII, obiecte de cult, vesminte (sec. XVIII).

Manastirea Probota

Turism Bucovina Bucovina - Manastirile Pictate Bucovina - Harta Manastiri Bucovina - Traditii

Manastirea a fost inclusa in patrimoniul national din 1993. Biserica si picturile exterioare si interioare ale ei cat si toate cladirile care apartin manastirii au fost restaurate de catre UNESCO in colaborare cu Guvernul Romaniei intre anii 1996 si 2000.

Anul constructiei : 1530 Construita de: Printul Petru Rare Locatia: Probota, Judetul Suceava Sumar: Picturile din exteriorul bisericii Sf. Nicolae palesc in comparatie cu cele din interior care fac parte din cele mai deosebite de acest gen din Moldova. Ramasite ale vechii manastiri au fost gasite in sapaturile arheologice care au fost facute.

HARTILE PICTATE ale Manastirii Probota >> Inscriptiile comemorative de pe zidul manastirii ca si de pe poarta turnului mentioneaza anul 1530. Se considera ca biserica a fost terminata in 1530 si pictata in 1532. Recentele sapaturi

arheologice in componentele manastirii sugereaza ca celelate constructii au fost terminate cativa ani mai tirziu. Celelalte cladiri ale manastirii au fost construite intre anii 1530 si 1550, iar zidurile ce o inconjoara in 1550. Pe peretele din exterior al portii turnului exista reminiscente a unei fresce cu opt figuri, cel mai probabil Petru Rares, familia sa si cei doi arhangheli. In mijloc esteo nisa cu figura pictata a Sfantului Nicolae, protectorul acestei biserici. Mai jos de sfant este o superba gravura cu blazonul Moldovei cu inscriptia: Aceasta manastirea a fost construita de Printul Petru in 7038 (1530) si a fost inconjurat de un zid, dupa moartea lui, de printesa Elena si copilul ei Printul Ilias si Stefan si Constantin, in 7058 (1530), pe 4 septembrie.

Pe peretele exterior din nord doar medalioanele cu ingeri, chiar de sub acoperis, au supravietuit. Forma acoperisului a protejat picturile acestea de diferentele de temperatura, ploaie, zapada si contactul direct cu soarele. O bolta de forma unui butoi duce din poarta turnului in interiorul asezamantului monahal. Pe peretele din vest al fatadei turnului exista o alta nisa, mica de asta data, cu pictura Fecioarei si a Pruncului ei. Asezamantul monahal masoara cam 90m x 90m. Biserica Sfantului Nicolae este aprope in mijloc, cu ambele abside indreptate spre poarta turnului. Biserica este un arhetip al stilului moldovenesc, cu forma sa lunguiata si alungita, 36.20 m lungime si 9.5 metri latime, alaturi de cele trei apse. La sfarsitul partii din est a bisericii, pe langa naos se gaseste minunatul turn in forma de lanterna ce atinge inaltimea de 30 metri. Biserica a fost partial restaurata si reparata de citeva ori in trecut, dar intre 1996 si 2001

UNESCO, Funadatia Japoneza de Credinta si Ministerul Roman al Culturii au colaborat pentru a termina restaurarea acestei biserici si a celor mai importante componentele din asezamantul monahal. Scopul principal al acestui proiect a fost acela de a proteja si restaura picturile de pe fatadele interioare si exterioare la frumusetea lor originala, dar in concordanta cu aceastea, multe lucrari arhitecturale si arhelogice au trebuit duse la bun sfirsit pt a termina acest proiect.

In timpul recentei campanii de restaurare a UNESCO, stratul de pictura dat peste in secolul 19, a fost indepartat pentru a descoperi stratul original. In stanga se poate vedea pictura din secolul 19 si in dreapta pictura din secolul 16. Sarea si umiditatea din pamant au fost principalele cauze care au distrus aceste picturi. Pentru a preveni eventualele deteriorari din cauza sarii, bancile de piatra care inconjoara biserica au fost demontate,vechiul ciment a fost indepartat, si bancile au fost reasamblate fara a se folosi ciment. Problema ridicarii de praf a fost rezolvata prin construirea unui sistem de pavaj si a unui sistem de drenaj si canalizand apa de ploaie care cade din acoperis in sistemul de drenaj. Umiditatea si lichenii ce distrugeau stalpii ce sustineau peretii bisericii si citeva blocuri de piatra au fost inlocuite. Ferestrele din piatra la fel ca si deschiderile din usi au suferit din cauza vremii si piesele cele mai deteriorate au trebuit inlocuite. Cele mai distruse rame din piatra au fost inlocuite dupa departartea lichenilor. Cele mai multe ferestre sparte si ramele ferestrelor ruginite aveau apa in interiorul lor ceea ce cauza constant deteriorarea picturilor. Noile ferestre duble au

fost montate cu rame din lemn pt a preveni condensarea. Ramele de piatra dateaza de la restaurarea din 1930 si doar cinci ferestre au piese originale gravate in partea de sus. De o parte si de alta a unuia din pragurile de geam care au supravietuit se afla pronaosul cu cele doua bolti gemene si ferestre largi. De asemeni, boltile gemene au fost folosite inainte de Manastirea Probota la Manastirea Neamtului (1497) si Sfantul Ioan Cel Nou (1512-1522) si dupa Probota la Manastirea Episcopului de Roman (1542 ) si Manastirea Sucevita (1584). Doar la Probota complicatul sistem de bolti a fost realizat pentru extinderea ei.

Sistemul complicat de arce, apse si pandantive compune spatiul naosului. Deasupra, in mijloc, este turnul si in spatele razei este jumatate din bolta altarului. Iconostasul separa naosul de altar. Mormintele gasite sunt marcate cu vergele de sticla plasate intre caramizi, si pietrele de mormant sunt asezate dea lungul peretilor. Sub podea un nou sistem de incalzire este inclus pentru a mentine o umiditate si o temperatura constanta in interiorul bisericii. Usa de pe peretele din nord este noua, o replica a celei precedente. Celelalte doua usi au fost curatate si reparate si cateva blocuri de pietre de la ramele usilor si unele trepte au fost inlocuite. Cele opt ferestre ale exonartexului si patru ale pronaosului au fost inlocuite la sfarsitul secolului 18.

Manastirea PROBOTA

Manastirea Probota este prima ctitorie a domnului Petru Rare, ridicat n 1530, pe locul unei bisericue de lemn (1398) i a uneia din piatr (1440). Probota nseamn frie.

Arhitectura

Edificiu monumental, armonios, cu turla deasupra naosului pridvor nchis de nalte ferestre gotice cu chenare din piatr cioplit abside poligonale marcate de arcade oarbe i ocnie soclu prelungit cu banc de jur-mprejur

zidurile de aprare de 6m. nlime turnuri ptrate casa domneasc

Acest ansamblu monahal conine elemente ale arhitecturii civile moldoveneti.

Pictura manastirii Probota

cea interioar original din 1532 s-a pstrat n mic msur. Judecata de Apoi, din pridvor, este introdus pentru prima dat n Moldova de egumenul mnstirii, crturarul Grigorie Roca. Este o compoziie ampl, nconjurat de simbolurile zodiacului. Sinoadele i Calendarul se pot vedea n pronaos aa cum au fost concepute iniial. Tabloul votiv (Petru Rare, D-na Elena, Ilias) a suferit intervenii n jurul lui 1550, respectiv 1844. cea exterioar este printre primele mnstiri moldoveneti cu pictur exterioar (1532). Fresca nu s-a pstrat.Totui se vd urme din Imnul Acatist, din Arborele lui Ieseu i figura lui Grigorie Roca (vag).

n gropnia bisericii manastirii Probota se afl pietrele tombale, printre care cele ale voievodului Rare, doamnei sale Elena, a lui tefni. Pietrele sunt din marmur alb cu o bogat decoraie cu elemente florale (inovaie pentru sculptura sec.16)