Vaduva Elena- Adina

Stilul arhitectural
brncovenesc

ntre 1678 si 1725 in arta romaneasca a aparut un stil aparte si anume "stilul brancovenesc"
dupa numele domnitorului roman Constantin Brancoveanu (1688-1714). Aceasta perioada a
artei romanesti este un ultim moment de sinteza si nflorire a artei postbizantine ntr-o epoca in
care arta balcanica era inca fidela traditiei ortodoxe
n aceasta epoca domni ca: Serban Cantacuzino, Constantin Brancoveanu, Nicolae
Mavrocordat, mitropoliti ca Varlaam, Theodosie, Antim Ivireanu, episcopi ca Stefan Mitrofan,
stareti ca arhimandritul Ioan de Hurezi, Ilarion de Cozia si eruditi ca fratii Greceanu, Radu
Popescu, Constantin Cantacuzino realizeaza n acelasi timp o ampla opera de reactualizare a
traditiei bizantine. La curtea domneasca a avut loc o adevarata Renastere bizantina. El
reprezinta un sincretism intre traditii artistice locale, valahe, bizantine si alte influente orientale
si forme occidentale, ale Renasterii, cum ar fi scoala italiana.
n secolul al XVIII-lea, stilul brancovenesc a devenit stil national si s-a raspandit in toata
Tara Romaneasca ajungand pana in Transilvania.

Stilul arhitectural brancovenesc este recunoscut astazi ca fiind primul stil romnesc.
Principalele caracteristici ale stilului sunt: elementele de pietrarie prelucrata artistic; relieful
accentuat prin tehnica "a jour" atat in sculptarea pietrei (capitelurile din biserica manastirii
Sinaia, balustrada pridvorului de la biserica Stavropoleos din Bucuresti), cat si in prelucrarea
artistica a lemnului (tample, jilturi domnesti sau arhieresti); predomina motivele vegetale:
acantul, vrejuri, strugurii, floarea soarelui; incepe inca timid sa se dezvolte sculptura figurativa:
apar personaje biblice (Moise, Aaron, Samson in lupta cu leul, cei 4 evanghelisti insotiti de
simbolurile lor) sau chipuri de ingeri; se contureaza un tip nou de coloana, derivata din cea
corintica, dar cu capiteluri mai putin dezvoltate; in pictura se amplifica portretele votive.
Pridvorul deschis se generalizeaza catre sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul celui
urmator, fiind unul din elementele specifice stilului brancovenesc.
Stilul brancovenesc s-a nascut la Hurezi unde se afla principala ctitorie de cult a lui
Constantin Brancoveanu si, totodata, cel mai vast ansamblu de arhitectura monastica din Tara
Romaneasca, (1690-1697). Fatadele tencuite sunt decorate cu arcaturi, cele din registrul
superior avand centrul marcat de un element circular, ca o cununa. Elementele florale n culori
vii dau culoare numeroaselor scene biblice din biserica. Pentru aceasta Brancoveanu si-a ales
cei mai priceputi mesteri: Manole, Caragea, Istrate, carora le impune sa creeze un stil
romanesc. Fresca de la Hurezi este unica n tot spatiul rasaritean, pentru ca imbina foarte bine
iconografia religioasa si compozitia cu caracter laic
Mogosoaia si Potlogi sunt singurele palate brancovenesti ramase in Romania.
Cel mai reprezentativ monument civil construit in stil Brancovenesc, datand din anul 1702,
este Palatul de la Mogosoaia. Palatul are elevatia pe trei niveluri, incluzand un beci
monumental, boltit, cu stalp central de sustinere. In vremea lui Constantin Brancoveanu
incaperile aveau picturi murale. Loggia si foisorul, cu pietraria lor artistic lucrata, dau nota de
inconfundabil stil brancovenesc. Scarile exterioare conduc din curtea palatului intr-un balcon
amplasat in mijlocul fatadei principale.
Pentru curtea lui Constantin Brncoveanu, Hann Sebastian (argintar-aurar, sec XVII) a
realizat deosebite opere ferecaturi de carti, monostrante, cadelnite, panaghiare, cruci, potire,
cani, tavi, pocale din aur si argint, podoabe ce stralucesc si ntregesc stilul brancovenesc, opere
nemuritoare pastrate n muzee din tara si strainatate.
Cel de al doilea palat brancovenesc se afla la Potlogi, jud. Dambovita si a fost construit
de Constantin Brancoveanu in 1698, pe locul unei curti boieresti. Fatada orientata spre un
elesteu are o dubla loggie. Pe fatada opusa, spre curte, compozitia este dominata de foisorul cu
scara exterioara, asemeni celui de la Mogosoaia. Decoratia palatului cuprindea motive florale
de inspiratie persana. In varianta de la Potlogi, ele sunt realizate in stuc.
Principala caracteristica a acestui stil folosit la Mogosoaia si Potlogi, este tratarea
peisagistica elaborata ce cuprinde gradini si zone cu apa, centrate pe un palat a carui simetrie
interioara este incadrata de peisajul nconjurator. Exemple suplimentare ale acestui stil se
intalnesc n sculpturile si picturile murale, care sunt caracterizate de exaltare similara naturii,
dupa cum e evidenta si in recurenta motivelor florale si vegetale.
In Bucuresti s-au pastrat cele mai multe constructii apartinand stilului brancovenesc,
majoritatea fiind lacasuri de cult.
Mitropolia Romaniei este o biserica construita in stil Brancovenesc cu un aspect exterior
nu foarte frumos, dar cu un interior de o rara frumusete.
Biserica Casin este construita intr-un stil imbinat intre stilul Brancovenesc si stilul Bizantin.
Ca orice monument Brancovenesc la intrare se observa coloanele care caracterizeaza acest

stil. Deoarece are putin si dintr-o basilica a stilului bizantin biserica Casin este foarte inalta si
foarte spatioasa.
Biserica Coltea - (1702), ctitoria spatarului Mihail Cantacuzino, biserica reprezentativa
pentru stilul brancovenesc, se distinge prin decorul din piatra sculptata cu elemente figurative la
portal si la capitelurile coloanelor pe care se sprijina arcele pridvorului. Exteriorul bisericii
pastreaza, de asemenea, urme ale decorului pictat cu elemente florale de inspiratie persana,
incluse in cartuse.
Biserica Stavropoleos este de asemenea construita in stil brancovenesc.
Biserica Fundenii Doamnei - Biserica din 1699, atipica din punct de vedere al decorului
fatadelor, este cea mai originala ctitorie a spatarului Mihail Cantacuzino. Pe fatadele ei decoratii
de stuc, putin proeminente, amintesc prin desen si tematica de miniaturile persane: alaturi de
numeroase motive florale, se pot vedea aici palate orientale, pauni, fantani cu jocuri de apa.
Biserica Kretzulescu (1722) se incadreaza in specificul stilului brancovenesc.
In Muntenia si Oltenia in realizarea picturilor si sculpturilor vechi apar adevarate dantelarii
n lemn, ca la manastirile Govora si Horezu sau la biserica Sfantul Spiridon din Bucuresti.
Din stilul brancovenesc al artei romanesti din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea se mai
pastreaza astazi case si conace boieresti precum cea a banului Cornea Brailoiu din Vadeni si a
Glogovenilor din Glogova, Casa Baniei din Craiova, jud. Dolj , Conacul Druganescu din FlorestiStoenesti, jud. Giurgiu, secolul al XVIII-lea, exemplu de arhitectura civila post-brancoveneasca
cu loggie si foisor .
Enumeram cateva biserici construite in stilul brancovenesc: Biserica Sf. Treime,
din Afumati, Ilfov, construita de stolnicul Constantin Cantacuzino (1696), Manastire de stil
brancovenesc Aninoasa, jud. Arges (1729-1730), Biserica fostei manastiri din Baia de Arama,
jud. Mehedinti , 1699. Ctitor Milco Baiasul, Biserica Tuturor Sfintilor din Baia de Fier, jud.
Gorj este ctitoria egumenului Dionisie Balacescu de la Hurez (1748-1749), Manastirea Govora,
jud. Valcea, Biserica Adormirii Maicii Domnului (1691-1697) din Ramnicu Sarat, jud. Buzau,
ctitorie a spatarului Mihail Cantacuzino, manastirea Sambata de Sus, jud. Brasov - Ctitorie a
vornicului Preda din 1657, Biserica de la Surpatele, jud. Valcea .
Ansamblul din Sinaia, jud. Prahova include doua biserici. Manastirea Sinaia este o ctitorie
a spatarului Mihail Cantacuzino. Interesante la acest mic edificiu cu pridvor deschis sunt
elementele de pietrarie: coloanele pridvorului, coloanele cu capiteluri traforate care marcheaza
trecerea dintre pronaos si naos, dar, mai ales, ancadramentul usii, revolutionar prin
reprezentarile antropomorfe, pana atunci strict evitate in ortodoxia romaneasca. Stilul intregului
complex este brancovenesc, ctitorul fiind un unchi matern al domnitorului.