Sfantul Constantin Brancoveanu, ctitor si martir

Domnia Sfantului Martir Constantin Brancoveanu (1688-1714), sarbatorit in Biserica Ortodoxa Romana
la data de 16 august, marcheaza un punct important in evolutia culturii si artelor pe teritoriul Tarii
Romanesti. Domnitorul a initiat o ampla activitate de constructii religioase si laice, imbinand armonios
in arhitectura, pictura murala si sculptura traditia autohtona, stilul neo-bizantin si ideile novatoare ale
renascentismului italian intr-un nou stil caracteristic, numit stilul brancovenesc. Unele dintre ctitoriile
sale s-au pastrat, dar sunt si multe dintre ele care au disparut.

Stilul

brancovenesc

Denumirea de stil brancovenesc, sau de arta brancoveneasca, este folosita in istoriografia romana de
arta pentru arhitectura si artele plastice din Tara Romaneasca in timpul domniei lui Constantin
Brancoveanu.

Intre 1678 - 1725 domni ca: Serban Cantacuzino, Constantin Brancoveanu, Nicolae Mavrocordat,
mitropoliti ca Varlaam, Theodosie, Antim Ivireanu, episcopi ca Stefan Mitrofan, stareti ca arhimandritul
Ioan de Hurezi, Ilarion de Cozia si eruditi ca fratii Greceanu, Radu Popescu, Constantin Cantacuzino

realizeaza in acelasi timp o ampla opera de reactualizare a traditiei bizantine. La curtea domneasca a
avut loc o adevarata Renastere bizantina.

Stilul brancovenesc reprezinta un sincretism intre traditii artistice locale, valahe, bizantine si alte
influente orientale si forme occidentale, ale Renasterii, cum ar fi scoala italiana. Desi istoricii de arta
caracterizeaza uneori stilul prin analogie cu renasterea apuseana, datorita structurilor sale clare,
rationaliste, exuberanta lui decorativa permite si folosirea termenului de baroc brancovenesc.

In secolul al XVIII-lea, stilul brancovenesc a devenit stil national si s-a raspandit in toata Tara
Romaneasca

ajungand

pana

in

Transilvania.

"Primul stil romanesc, asa cum este considerat stilul arhitectural brancovenesc, are drept una dintre
trasaturile sale fundamentale, importanta deosebita deosebita pe care o acorda ornamentului.
Ornamentul pare a fi orientat: spre deosebire de celelalte elemente ale operei arhitectura, el
este/trebuie sa fie distribuit mai ales in zonele de vizibilitate maxima, acolo unde poate fi perceput si
decodat, tinzand asadar spre exterior. Opera de arhitectura bracoveneasca este decorata si in zonele
cu

vizibilitate

redusa,

ba

chiar

si

in

zonele

practic

inaccesibile

privirii

Stilul brancovenesc pastreaza totusi un echilibru intre simplitate si ornamentare excesiva.

curente.

O alta caracteristica a arhitecturii brancovenesti este predispozitia pentru logii, foisoare, galerii si
pridvoare - idee preluata de la arhitectura Renasterii sau de la resedintele priciare de la
Constantinopol. Acestea contribuie la monumentalitatea formelor, sub o infatisare sofisticata si bineordonata, care sa se impuna de la distanta. Atat construirea spatiului sacru,
cat
si cea a spatiului privat se fundamenteaza pe aceleasi idei estetice. Intresant este ca, apare un foarte mare interes
pentru spatiul privat. Arhitectura raspundea cerintelor de viata ale boierimii si domniei, care trebuia permanent sa-si
etaleze
statutul
social;
bogatia.
Ctitorii

brancovenesti

Sfantul Constantin Brancoveanu, a fost unul dintre cei mai mari ctitori de biserici si manastiri din Tarile Romane. Inca
inainte de a ajunge domnitor, el a ridicat doua biserici, una la Potlogi, Dambovita si alta la Mogosoaia, langa
Bucuresti.
Dupa ce s-a urcat pe tronul Tarii Romanesti, Brancoveanu a mai ctitorit tot in Bucuresti inca trei biserici, pe locul
unora mai vechi: biserica Sfantul Ioan cel Mare sau "Grecesc, demolata in secolul trecut, biserica manastirii Sfantul
Sava, demolata in secolul trecut si Biserica Sfantul Gheorghe Nou din Bucuresti, existenta si azi in centrul capitalei,
recent restaurata. In aceasta din urma biserica au fost depuse si osemintele ctitorului, in anul 1720, aduse in ascuns
de la Constantinopol, de catre sotia sa, doamna Marica.

Impreuna cu unchiul sau, spatarul Mihai Cantacuzino, a ridicat manastirea din Ramnicu Sarat, cu
hramul Adormirea Maicii Domnului, inchinata manastirii Sfanta Ecaterina din Muntele Sinai.

Nasterea stilului brancovenesc a fost la Hurezi, unde se afla principala ctitorie a lui Constantin
Brancoveanu, aceasta insumand cel mai vast ansamblu de arhitectura monastica din Tara
Romaneasca. Avand hramul "Sfintii Imparati Constantin si Elena, a fost inzestrata cu ziduri si turnuri
de aparare si cu numeroase cladiri in incinta. A refacut din temelie Manastirea Mamul, pe locul unei
biserici de lemn ctitorita de fratii Buzesti si Brancoveni, veche ctitorie a boierilor Craiovesti si a lui
Matei Basarab, in care erau ingropati si membri ai familiei Brancoveanu.

Printre alte biserici si manastiri ctitorite sau refacute de binecredinciosul voievod, trebuie amintite:
Manastirea Surpatele, Manastirea Polovragi si Manastirea Turnu din Targsoru Vechi, Prahova.

In 1706 Sfantul Constantin Brancoveanu a mai zidit o biserica in satul Doicesti, Dambovita.

Intre bisericile construite de Sfantul Constantin in Transilvania se numara o biserica in Fagaras, alta in
Ocna Sibiului, precum si Manastirea Sambata de Sus. Dintre ctitoriile sale in afara Tarilor Romane
amintim: Biserica "Sfantul Nicolae din cartierul Galata, Constantinopol, un paraclis si o trapeza, in

cadrul Manastirii "Sfantul Pavel din Muntele Athos, iar la Ismail, pe malul stang al Dunarii, a ridicat o
biserica cu hramul "Sfantul Gheorghe.

Sfantul Constantin Brancoveanu a si refacut multe alte biserici, cum sunt Manastirile Cozia, Arnota,
Bistrita, Strehaia, Sadova, Gura Motrului, Dintr-un lemn, Curtea de Arges, Dealu, Snagov, bisericile
Domneasca

si

"Sfantul

Dumitru

din

Targoviste.

Bisericile au fost impodobite cu frumoase picturi in fresca de catre cei doi renumiti zugravi ai epocii
Parvu Mutu, roman, fiu de preot din Campulung, si de grecul Constantinos, pictorul preferat al lui
Constantin Brancoveanu, care a format o adevarata "scoala de zugravi, mai ales la Hurezi.

Monumente

brancovenesti

laice

Palatul de la Mogosoaia, palatul domnesc de la Bucuresti (astazi disparut) si palatul de la Potlogi sunt
cele mai importante monumente de arhitectura laica construite din vointa Sfantului Constantin
Brancoveanu.

Cel mai reprezentativ monument civil construit in stil Brancovenesc, datand din anul 1702, este Palatul
de la Mogosoaia. Palatul are elevatia pe trei niveluri, incluzand un beci monumental, boltit, cu stalp
central de sustinere. In vremea lui Constantin Brancoveanu incaperile aveau picturi murale. Loggia si
foisorul, cu pietraria lor artistic lucrata, dau nota de inconfundabil stil brancovenesc. Scarile exterioare
conduc din curtea palatului intr-un balcon amplasat in mijlocul fatadei principale.

Cel de al doilea palat brancovenesc se afla la Potlogi, jud. Dambovita si a fost construit de Sfantul
Constantin Brancoveanu in 1698, pe locul unei curti boieresti. Fatada orientata spre un elesteu are o
dubla loggie. Pe fatada opusa, spre curte, compozitia este dominata de foisorul cu scara exterioara,
asemeni celui de la Mogosoaia. Decoratia palatului cuprindea motive florale de inspiratie persana. In
varianta de la Potlogi, ele sunt realizate in stuc.

Diferentele stilistice intre cele doua monumente sunt aproape insesizabile. Si Palatul de la Mogosoaia
si cel de la Potlogi au fost construite intr-o ordonata ritmica specifica Renasterii cu o decoratie braroca,

exuberanta. O carateristica specifica contructiilor brancovenesti laice este comunicarea perfecta a

arhitecturii cu peisajul. Palatul de la Mogosoaia este construit pe malul unei ape, iar fatada palatului se
dubleaza prin reflectarea in apa. Din nou, un element inspirat de arhitectura renascentista.
Imprejmuirea cu zid masiv si intrarea printr-o poarta fastuoasa flancata de un turn, colonada ce sustine
arcadele trilobate din piatra, cu capitel compozit duc cu gandul la arhitectura din Istambul. Practic
avem de-a face cu o imbinare/ o suprapunere stilistica eleganta si bine realizata. Toate elementele
preluate din diverse culturi dau arhitecturii laice o nota monumentala.