Introducere

“Egiptul un dar al Nilului”, caracterizat astfel de Hekataios din Milet si preluat apoi de
Herodot in descrierea Egiptului, fascinati fiind la randul lor de frumusetea si maretia acestui
loc.
Am ales sa vorbesc despre “Monumentele funerare din egiptul antic” deoare cred ca acestea
sunt expresia credintei, civilizatiei si culturii lor, un loc misterios. complex pentru perioada
de care vorbim si, o cultura care nu inceteaza sa te uimeasca.
Fara indoiala “moartea” asa cum era ea perceputa de “cetatenii societatii egiptene”, cultul
faraonului, modul in care acesta era perceput drept zeu intrupat au dat nastere marilor
monumente egiptene, Piramidele, Sfinx-ul, complexe funerare precum Valea Regilor, temple
uimitoare precum Templul lui Amon Ra, Templul Luxor, Abu Simbel si altele sunt expresia
credintei lor.
Prin aceasta lucrare imi propun sa va aduc la cunostinta anumite informatii pe care eu le-am
studiat, cred insa ca ceea ce voi expune in urmatoarele pagini nu e batut in cuie, e expresia
unui mic studio pe baza unor oameni care au tratat si ei aceasta parte a Egiptului.
Inca de la inceput tin sa mentionez faptul ca: Inainte de abordarea si detalierea monumentelor
funerare din Egiptul antic va trebui sa facem o minca introducere, atat din punct dedere social
dar mai ales religios. Dupa cum stim, si in zilele noastre ritualul funerar este strans legat de
religie, nu putem vorbi de rit funerar fara a vorbi mai intai de religie, credinta si raportarea
sociala la acestea, insa, inainte de asta ar trebui sa trecem in revista cateva detalii generale
despre ceea ce este Egiptul si apoi vom reveni la ceea ce ne intereseaza pe noi:
Ca pozitie geografie Egiptul este o fasie de pamant din nord-estul Africii de-a lungul fluviului
Nil, de unde si acea remarca “Egiptul un dar al nilului”. Cea mai importanta parte a istoriei
Egiptului antic denumita si “Cele trei milenii de istorie a Egiptului Antic” incepe cu unirea
Egiptului de jos si a Egiptului de sus intr-un singur regat. In aceasta perioada Egiptul este
condus de 30 de dinastii, incepand de la regatul unit (cca 3100 a.Chr) pana la cucerirea
acestuia de carte Alexandru cel Mare (332 a.Chr). Criteriile acestea cronologice provin de la
un preot din perioada elenista Manethon de la care provine si lista dinastiilor incepand cu
legenda lu Menes. Menes grupeaza la randul sau dinastiile in perioade de lunga durata numite
“regate” si perioade de dezorganizare numite “perioade intermediare”. Este necesara aceasta
cronologie segventiala cel putin in cazul nostru, pentru ca, in momentul in care vorbim despre
costruirea unor monumente funerare ne vom lega si de aceste perioade, din punct de vedere
cronologic.1
Acum ca “am asezat” putin in spatiu si timp Egiptul antic, putem trece la ce ne intereseaza pe
noi dar nu inainte de a face o mica remarca: Dezvoltare culturala si religioasa de care a facut
faimos Egiptul, sigur ca da, este datorat si interactiunii cu civilizatia din Mesopotamia insa
aceasta izolare a Egiptului avand in jurul sau un deset aspru, ciclurile Nilului de inundatie si
apoi restrangere facand practicarea agriculturii foarte eficienta a dus la conservarea si
dezvoltarea acestei culture dar si la mentinerea logicii socio-religioasa in care traiau acestia.