Rolul creştinismului în dezvoltarea culturii şi civilizaţiei europene

1). Ce factori au influentat in primul rand construcţia europeană?

La anul 1000, populaţia globului (200 de milioane) trăia la cheremul tiranilor tribali, cu
superstiţii, boli, foamete. Progresul generat de Europa, face ca astazi peste 7 miliarde de
oameni sa trăiască în condiţii incomparabile. Expectativa de viaţă e de trei ori mai mare.
Religia creştină a depăşit superstiţiile, credinţa oarbă în caracterul ciclic al timpului şi a
introdus noţiunea lineară de progres. Imitaţia Creatorului (obligatorie pentru crestini) face
ca omul, devenind el însuşi creator, sa stăpâneasc ă el natura si nu invers, ca la p ăgâni.

- Creştinismul a imprimat continentului european identitatea proprie... care s-a consolidat

pe diferitele contribuţii etnice şi in primul rand pe antichitatea clasică. Europa nu e numai
un loc geografic, ci înainte de toate e o noţiune culturală formată inclusiv prin for ţa
creştinismului (element definitoriu pentru istoria Europei)...
............... .............. ............... .............. ............. ................. ................ ................. ................. ............... .................
............... .............. ............... .............. ............. ................. ................ ................. ................. ............... .................
............... .............. ............... .............. ............. ................. ................ ................. ................. ............... .................

2). Se considera că civilizaţia europeană are două componente: cea greco-romană

şi cea creştină. Dacă renunţăm la ele, ne întoarcem în preistorie. Ce a reprezentat
prima componentă pentru bătrânul continent?
Componenta greco-romană este practic fundamentul iniţial al civilizaţiei europene. De
altfel, originile acestei civilizaţii se află în lumea greco-romană din antichitate.
Urmărind firul istoriei constatăm că din Orientul Antic (considerat “leaganul civilizatiei
umane”) se merge spre Apus şi primul teritoriu care se învecineaz ă cu Orientul, suferind
primele influenţe din partea lui, este lumea aceasta grecească, sud-est europeană. Pentru
acest motiv, zona sud-est europeană poate fi socotită un leagăn al bătrânului continent.
De la greci, lumea europeană a luat o apetenţă pentru adevăr, pentru speculaţie filosofică.
De la romani a luat sentimentul ordinii, al disciplinei, precum şi elemente din dreptul civil
roman. Ambele lucruri au contribuit alaturi de crestinism la crearea actual ă a Europei.
............... .............. ............... .............. ............. ................. ................ ................. ................. ............... .................
............... .............. ............... .............. ............. ................. ................ ................. ................. ............... .................
............... .............. ............... .............. ............. ................. ................ ................. ................. ............... .................

3). Ce a dat creştinismul atât de important Europei?

Aportul creştinismului a fost unul fundamental. Nu se poate vorbi ast ăzi despre cultura şi
civilizaţia europeană fără a avea în vedere factorul creştin. El a fost o component ă major ă
pentru că toată lumea europeană a dezvoltat o cultură şi o civilizaţie sub înrâurirea acestei
mari religii monoteiste, universale. Se poate afirma pe bună dreptate ca de fapt credinţa
creştină a format cultura europeană. Creştinismul a devenit religia europenilor şi influenţa
sa este considerabilă, chiar dacă în epoca modernă, s-a proliferat secularismul...
- Europa, spune istoricul Andre Philip, este rodul unirii a trei elemente: cel grecesc, al
căutării adevărului, binelui şi frumosului; cel roman, al justi ţiei şi cet ăţeanului, şi cel creştin,
care are la bază Scriptura şi conceptul de persoană.
............... .............. ............... .............. ............. ................. ................ ................. ................. ............... .................
............... .............. ............... .............. ............. ................. ................ ................. ................. ............... .................
............... .............. ............... .............. ............. ................. ................ ................. ................. ............... .................
 4). Pentru creştini, istoria este orientată. Adică are un sens / un ,,telos”. Cum s-a
impregnat aceasta în mentalitatea europeanului?
Creştinismul acordă lumii materiale, vizibile sens şi valoare numai în m ăsura în care ea
ajută pregătirea oamenilor pentru veşnicie, pentru cealaltă lume.
In afara de ceea ce are consistenţă şi rămâne cu adevărat esenţial (mântuirea) lumea
aceasta are importanţa ei. Ea este un câmp unde fiecare îşi exerseaz ă capacităţile,
virtuţile, lucrând la construirea sa spirituală, intelectual ă, material ă.
............... .............. ............... .............. ............. ................. ................ ................. ................. ............... .................
............... .............. ............... .............. ............. ................. ................ ................. ................. ............... .................

5). Din ce motive este atat de importanta raportarea permanentă la divin?

Odată cu creştinismul se afirmă valoarea elementului transcendent, a lumii de dincolo,
realitatea de aici fiind doar o palidă manifestare sau chiar imitare a ceea ce exist ă în
veşnicie. Istoria a consemnat dorinţa de a realiza, de a structura lumea în care tr ăim, dup ă
chipul împărăţiei lui Dumnezeu. Avem acest lucru menţionat chiar în scrierile Sfinţilor
Părinţi.
............... .............. ............... .............. ............. ................. ................ ................. ................. ............... .................
............... .............. ............... .............. ............. ................. ................ ................. ................. ............... .................

6). Din ce motive putem spune ca iluminismul a condus la secularizarea

(desacralizarea) actuală?

- După Renaştere, umanismul, nu întâmplător, pune accentul pe om ca măsură a tuturor

lucrurilor, raportarea acestuia la dumnezeire fiind ceva secundar. Astfel, ra ţiunea ajunge s ă
conteste în unele situaţii valorile religioase. Acest mod de a vedea lucrurile s-a dovedit
falimentar. El a creat un dezechilibru între tehnică şi moral ă. Vorbim de un proces de
secularizare petrecut mai cu seamă în partea occidentală a Europei.

Initial, suprema înţelepciune aparţinea monahilor, care au renunţat cu totul la viaţa

personală dedicându-se contemplării şi nevoinţelor duhovniceşti.
Franz Dölger, un bizantinolog german, a observat cele două sensuri ale termenilor de
filosof şi filosofie. Pe de o parte, filosofia devine o materie de studiu în universitate, ceva
abstract, pur informativ, iar pe de altă parte ea este pusă, mai ales în R ăs ărit, în leg ătur ă cu
un anumit tip de educaţie care conduce spre sfinţenie.
- Prin desacralizare asistăm insa la separarea filosofiei de teologie. Dac ă pân ă atunci
adevărata filosofie era cea care conduce la Hristos şi se inspiră din revelatie, de acum
înainte filosofia este separată de practică şi devine pură speculaţie a minţii.

S-a ajuns treptat să se pună problema raportului între credinţă şi raţiune. Lupta între
adevărul revelat şi cel descoperit pe cale experimentală de raţiunea umană a începe să
domine mai ales lumea ştiinţifică medievală.
Cele două ar trebui să coincidă, însă, deschizandu-se raţiunii posibilitatea cercet ării,
aceasta a devenit una haotica, cu tendinta de a elimina din ecuaţie dimensiunea spiritual ă
a lucrurilor.
............... .............. ............... .............. ............. ................. ................ ................. ................. ............... .................
............... .............. ............... .............. ............. ................. ................ ................. ................. ............... .................
............... .............. ............... .............. ............. ................. ................ ................. ................. ............... .................
 7). Care a fost motivul pentru care valorile spirituale ce ghidează viaţa unei
societăţi au fost trecute la capitolul ,,nu ne interesează”?
Dacă stăm să analizăm noţiunile de cultură şi civilizaţie, observăm că una se refer ă la
ceea ce ţine de spirit, modul de a concepe lumea, iar cealaltă are în vedere elementele de
viaţă concretă, la locul unde omul trăieşte şi îşi desfăşoară activităţile sale.
„Civilizaţia" are în vedere elementele de viaţă concretă: putem construi tot felul de unelte,
aparate etc., dar asta nu înseamnă că sufletul omenesc avansează. Şi de aici se ajunge,
desigur, la o anume criză a valorilor, a raportului între valorile „materiale" şi cele spirituale.
De multe ori, lumea, ghidată numai de valorile civilizaţiei, de consumism, de dorin ţa de a
consuma cât mai mult, ajunge să piardă reperele spirituale, iar omul uit ă importan ţa
sufletului pentru viaţa lui. Noi însă nu ştim când va apărea în această sfer ă a bunurilor
materiale un impas care va duce din nou la o reorientare a atenţiei oamenilor c ătre sfera
spirituală.
Dacă în Evul Mediu, predomina valoarea spirituală, iar ulterior perioada modern ă a dat un
avans valorilor materiale, astăzi ne aflăm sub imperiul valorilor materiale. Intelegem atunci
de ce sufletul omului ramane in mare masura golit de sens existential.
............... .............. ............... .............. ............. ................. ................ ................. ................. ............... .................
............... .............. ............... .............. ............. ................. ................ ................. ................. ............... .................
............... .............. ............... .............. ............. ................. ................ ................. ................. ............... .................