LICEUL TEOLOGIC „EPISCOP MELCHISEDEC”

LUCRARE DE ATESTAT

ÎNVAȚĂTURA DOGMATICA A BISERICII

ORTODOXE DESPRE CULTUL SFINȚILOR ÎNGERI

Coordonator: Candidat:

Pr. Prof. Dr. Cozma Eduard Baltă Bogdan Petroșor

 CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE................................................................................................. 2

I. CREAREA LUMII NEVĂZUTE.............................................................................. 4

1. Sfinții îngeri în Vechiul Testament................................................................... 9

2. Sfinții îngeri în Noul Testament....................................................................... 11

II. SCOPUL CREĂRII ȘI ROLUL ÎNGERILOR ÎN MÂNTUIREA OMULUI.................... 13

III. REVELAȚIA SUPRANATURALĂ DIVINĂ A SFINȚILOR ÎNGERI........................... 15

1. Sfinții îngeri în relația omului cu Dumnezeu.................................................... 16

2. Sfinții îngeri în planul de mântuire a omului prin

Mántuitorul lisus Hristos..................................................................................... 18

IV. CINSTIREA SFINȚILOR ÎNGERI ÎN OPERELE SFINȚILOR PĂRINȚI

ȘI LA SINOADELE ECUMENICE............................................................................. 20

V. CULTUL SFINȚILOR ÎNGERI ÎN RUGĂCIUNE ŞI

SFÂNTA LITURGHIE............................................................................................. 25

ÎNGERUL PĂZITOR.............................................................................................. 29

EPILOG................................................................................................................ 31

BIBLIOGRAFIE..................................................................................................... 32
 CUVÂNT ÎNAINTE
Lucrarea de față s-a născut din dorința de a discripta atât cât este posibil, printr-un
studiu de ansamblu despre ,Cultul Sfinților Îngeri și rolul lor în iconomia mântuirii".
Această lucrare se vrea a fi un răspuns, în primul personal, la minunata și tainica
lume a îngerilor, fascinanta şi înălțătoarea lor lucrare, încredințată de Dumnezeu, în
vederea mântuirii regelui creației: OMUL.
Lumea îngerilor mă încântă, îmi dă fiori și mă fascinează încă din copilărie. Prin
această lucrare mi se oferă mie și celor ce o vor citi, motive de entuziasm și bucurie
duhovnicească datorată răspunsului la întrebările ce demult mi le-am ridicat: Cine sunt
îngerii? Pentru ce au fost creați? Care sunt trăsăturile și manifestările lor? Cum se definește
natura îngerilor? Ce legătură au aceştia cu societatea contemporană?
La toate aceste întrebări am încercat să răspund prin lucrarea de față.
Dacă lumea văzută, cea aflată sub incidența simțurilor omului, e uşor de descifrat,
Izvoarele Relevației divine descoperă o altă lume, mai presus de corpolitate și implicit de
simțuri, nevăzută. Existența și necesitatea acestei lumi descoperă atotputernicia și iubirea
lui exprimată în bogăția și diversitatea creșterii Sale: ,0 creație care nu cuprinde ca ființe
conștiente decât cameni, fie ei chiar miliarde, ar fi o creație săracă, iar un dialog a lui
Dumnezeu numai cu ei ar fi un dialog destul de monoton și îmbogățirea prin el, destul de
săracă",
Îngerii ne pun în legătură cu transcendentul, cu viața spirituală superioară a lui
Dumnezeu. Astfel, îngerii sunt un izvor pentru cunoașterea umană. Ei ne oferă un spor de
cunoaștere. Cunoașterea ce ne-a oferă îngerii este o experiență ce marchează întreaga ființă
a omului. Ei ne îmbogățesc spiritual prin noutatea ce ne-o descoperă tot timpul. Ei ne
infuzează idei, sentimente și stări tot mai nobile și tot mai frumoase. Dumnezeu este un
izvor spiritual infinit, este un izvor nesecat de noutate continuă. Cu acest izvor ne pune în
legătură îngerii.
Ingerii sunt mediul spiritual personal cel mai adecvat prin care acest izvor ce
pornește din Dumnezeu ne umple de viață și fericire, căci acest izvor ne transmite o
noutate continuă și tot mai consistentă și tot mai frumoasă.

____________________
Preot Profesor Dr.Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol.1 EIBMBOR pag.293,
 Dumnezeu și îngerul ajută omul, jar omul le oferă lucrarea voinței lul, caci a so
presupune acest schimb de idei, sentimente, atitudini si puteri între cei ce se lubest. co
iubesc își infuzează stările sufletesti unul altuja, Am tinut să accentuez ideea ca mgern
punându-se în legătură cu izvorul inepuizabil al lui Dumnezeu, oferă un optimisn a
pentru tate domeniile de activitate, dar mai ales pentru lumea artei, a teologiel și curtur
Enunțul fundamental și optimist al crestinismului este că nu suntem singuri
aceasta Tume, ci avem alături de noi pe îngerii păzitori care sunt exponenți lumii spirituale.
Ingerii sunt ființe libere prin excelentă și astfel tot ei ne pot oferi adevărata libertate
creatoare pentru a fi alături de Dumnezeu în viata vesnic fericită. Astfel noi nu trăim intr-o
lume inchisă, monotonă, supusă legilor monctone şi implacabile ale naturii, cum era lumed
în filozofia greacă.
Lumea este deschisă prin îngeri transcendentu'ui dumnezeiesc, este deschisă acelui
Izvor inepuizabil de noutate continuă ce ne umple de viață și de fericire. Dumnezeu și
îngerii nu sunt numai izvoare inepuizabile de cunoaștere, ci şi izvoare inepuizabile de
putere de viață, de dinamism. Dumnezeu și îngerii ne oferă nu doar un plus cunoaștere, ci și
un plus de putere. Aceasta o realizează iubirea dintre Dumnezeu, îngeri și oameni. Omul nu
este doar o piesă din spectacolul lumii, ci este realmente liber prin intrarea prin îngeri în
legătură cu spiritualul suprem ce-l poate elibera pe om de legile monotone și implacabile
ale naturii, „căci unde este Duhul lui Dumnezeu, acolo este și libertatea".(IICor.III,17)
În lucrarea de față, voi încerca, cu smerita cugetare spre cele tăinuite, călăuzită de
Duhul Sfint și păstrînd cărarea bătătorită de ostencala impletită cu rugăciune a
dumnezeieştilor Părinți ai Bisericii, să dezvălui a:ât cât este cu putință, învățătura despre
lumea nevăzută, lumea îngerilor, a puterilor netrupești, perntru că așa cum afirmă şi
Dionisie Areopagitul, e cu neputință ca noi să cunoaştem ,tainele minților supracerești,
având însă puterea de a cunoaște numai ceea ce Dumnezeu ne-a descoperit",
 I. CREAREA LUMII NEVĂZUTE
II.
„Ingerii oare nu sunt toți cuhuri slujitoare,trimise ca să slujească,pentru
cei ce vor fi moștenitorii mântuirii?"
EVREI 1,14
Revelația dumnezeiască vorbește despre o lume a spiritelor netrupeşti, aflate într-o
solidaritate cu oamenii și cu lumea sensibilă?, Prin lumea nevăzută sau spirituală se
înțelege lumea îngerilor, iar numele de înger (molah, ebr. și angelos, gr.-vestitor, trimis) se
referă la rolul special pe care il fndeplinește în iconomia mântuirii, de a face cunoscută
oamenilor voia lui Dumnezeu, de a le trimite mesaje acestora.
Despre existența îngerilor Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție abundă în dovezi care
demonstrează incontestabil atât prezența cât și scopul creării lor de către Dumnezeu. Chiar
dacă referatul biblic despre creație nu vorbește în mod direct despre creare ingerilor,
acest adevăr este exprimat încă din primele cuvinte și unanim recunoscut de către Biserică:
„La început a făcut Dumnezeu cerul."(Facerea,l,1). Cerul inseamnă lumea spirituală a
puterilor cerești, a înger:lor. Textele scripturistice dovedesc faptul că prin ,cer" se înțelege
lumea nevăzută a îngerilor ,Numai Tu eşti Domn şi numai Tu ai făcut cerurile, cerurilor şi
toatä oștirea lor..."(Num.IX,6), „pentru că în aceasta (Fiul) au fost făcute toate, cele din
ceruri și cele de pe pământ, cele văzute și cele nevăzute, fie Tronuri, fie Domnii, fie
Căpetenii, fic Stăpânii. Toatc s au făcut prin El și pentru El"(Col.I,16).
În Sfânta Scriptură se află nenumărate locuri care vorbesc despre puterile cerești.
Cărțile prcfetice ale Vechiului Testament pomenesc despre îngeri, în cartea lui lov(IV, 18).
un glas care poate
slujitori. Săi și găseşte vină chiar în îngerii Săi"3.
chiar al unui duh slujitor vorbește: „Iată că El n-are încredere nici în
În Psalmi ei sunt pomeniți foarte frecvent la începutul cântărilor: ,Lăudați pe
Domnul din înălțimea cerurilor. lăudați-l toți îngerii Săit.(Psalm 148,1-2)
Crearea îngerilor este localizată în textul Genezei abia după apariția unor altor cărți
ale Vechiului testament, ca de pildă cartea lui lov, cu ajutorul căreia se interpretează textul
Genezei.

_____________________
Pr.Prof.Dumitru Stăriloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, op.ct., vol.1, p.288,
Pr.Dr.Constantin LEONTE, ASCENSIUNI DUHOVNICEȘTI, ed. Filoca ia, Roman, 2008, p.203;
*Ibidem; p.204;
 Explicația acestei tăceri a Genezei ne-o dă Teofan Cherameul prin aceea ca „daca
Moise ar fi numit pe îngeri duhuri, mintea iudeilor ar fi considerat pe Ingeri una cu
Dumnezeu"5.
Parerea dominantă este că ingerii au fost primul act de creație a lui Dumnezeu.
Dumnezeu a echilibrat astfe! creația Sa, cum spune Sfântul Ion Damaschin, incat a creat
mtai fapturile spirituale, apoi lumea materială şi la urmă pe om ,din celelalte două"o,
Sfântul Grigore Teologul, în Cuvânt la Naşterea Domnului spune: „La început
Dumnezeu gàndește puterile cereşti și gândul Lui s-a făcut faptă". Fericitul Augustin în
opera sa „De civetate Dei" fixează crearea îngerilor inainte de ziua a patra când au fost
create astrele și soarele. Îngerii sunt ,ceruri e" pe care le-a făcut Dumnezeu la început, ei
sunt lumina care a apărut la porunca Domrului: „Să fie lumină".
Teofan Cherameul spune că Duhul se purta peste îngeri înțelegánd prin apele din
Fc.I,2 pe îngeri. Admițând că prima lumină creată este nematerială înseamnă că și primul
întuneric a fost nematerial. Astfel în Fc.I,3 se vorbeşte despre dezbinarea din lumea
spirituală și despre căderea îngerilor. Sfântul Grigore Teologul spune că puterile cerești
au fost create de Dumnezeu pentru bunătatea supremă.
Fericitul Augustin spune deasemenca că îngerii au fost creați înainte de timp, căci
timpul se măsoară cu ajutorul soarelui care este creat abia a patra zi. Pentru perioada când
încă nu fusese creată lumea, îngerii aduceau numai cântare de laudă lui Dumnezeu.
Termenul „cer" echivalează cu puritatca făpturilor îngerești: Deavolii au căzut din puritatea
lumii spirituale a îngerilor, de aceea ei au căzut atât de profund și de patetic. Am putea
spune că deavolii au căzut din lumea superioară a îngerilor.
Îngerii sunt „duh aerian plus foc imaterial" spure Sfàntul Vasile cel Mare. Ei sunt
pară de foc pentru că focul pătrunde prin toate și este mai presus de toate. Asta arată că
îngerii sunt mai presus de lumea aceasta. Sfântul Grigorie îi numeşte ,o substanță
incorporală și nematerială", ei sunt „o lume de minți", o lume reală dar suprareală, flăcări

_____________________
Ibidem, p.204
Ibidem; p.204;
Ibidem; p.205;
'Pr.Prof.Dr.Constantin LEONTE, ASCENSIUNI DUHOVNICEȘTI, ed. Filocalia, Roman 2008,
p.205:
'Ibidem; p. 206;
cuvantatoare de Dumnezeu, o lume de lumini, ei sunt ,prima lume supralumească dinainte
de lume"10.
Ingerii nu au nevoie de a mânca dar pot mânca pentru ochii noștrii. Sfântul Teoder
Studitul spune că îngerii au o oarecare corporalitate, pentru că ei nu au ubiguitate. In lov,
satana urcă și coboară între cer și pământ, apoi în Lc. II,15, scrie că „,îngerii s-au depărtat de
la el, la cer.", de asemenea textul din cult. XVIII,2, spune : . îngerul Domnului, pogorand
din cer, a venit...".
Sfântul loan Damaschin vorbeşte despre natura și definiția îngerului, pe care numai
ziditorul o știe. Se spune că este necorporal și imaterial în raport cu noi, deoarece tot ce se
spune în comparație cu Dumnezeu singurul incorporabil, este grosolan și material.
Numai Dumnezeirea este realitate imaterială şi necorporal. Unii le-au atribuit o
oarecare substanțialitate pentru că nu poate considera o natură creată ca fiind de aceeași
fire cu Dumnezeu.
Fericitul Augustin spune în „De civitate Dei" că El a dat ființa (viața), dar nu ființa
supremă care este a Sa. Îngerii sunt schimbători pentru că sunt luați nu din substanța Sa ci
din nimic. De asemenea, sfințenia îngerilor este din afară de ființa lor, ca fiindu-le
împărtășită de persoanele Sfintei Treimi, în speță de Duhul.
Unirea îngerilor nu cste o unire naturală ca cea omenească, ci este una , ipostatică
cum spune Serghei Bulgakov. De asemenea mântuirea îngerilor are virtualități
schimbătoare, actualmente fiind definitiv întărită în bine sau rău, numai Dumnezeu este
prin fire neschimbabil, 11.
În numeroase locuri în Vechiul Testamen: şi Noul Testament, precum și în scrierile
Sfinților Părinți se vorbeşte atât despre îngeri în general, cât și despre unele cete îngerești,
ori despre anumiți îngeri pe care Dumnezeu i-a trimis ca mesageri ai săi către oameni. Cu
privire însă la momentul cànd a fost creată lumea spiritelor, Sfânta Scriptură nu cuprinde
decât un singur loc în cartea lui lov, considerând acest moment anterior creației lumii
sensibile şi omului: , Când sau făcut stelele, lăudatu-cel-au cu glas mare toți îngerii Mei" (lov
XXXVIII,7).
Pe lángă acest text, găsim märturii care, prin expunere logicà, ne conduce la ideea de
întâietate în creație a îngerilor față de oameni. Astfel, Mântuitorul lisus Hristos vorbeşte
despre căderea lui Lucifer: ,Am văzut pe Satana ca un fulger căzând din cer" (Luca X,18), iar
referatul biblic privind momentul căderii omului, in urma ispitirii de către diavol, sub

__________________
10 Anca Manolache, Un capitol de angeologie; .126;
" Ibidem, p.129;
chipul şarpelui, aminteşte de îngerii răi. De unde rezultă că, în momentul căderii omului, nu
numai că existau duhurile, dar unele dintre cle nu mai erau în starea de la început, deci
căzuseră12.
Același fir logic îl urmează și unul din părinții Bisericii primare, Origen, care afirma
atat timpul creării, cât și rolul pe care il îndeplinesc îngerii: „.. nu credem că numai
întämplarea a hărăzit câte unui înger o misiune oarecare; de pildă lui Rafael, sarcina de a
purta grijā și de a virdeca; lui Mihail, conducerea războiului; lui Gavril, pe cea de a primi
rugăciunile și cererile muritorilor, pentru că nu ne putem imagina că ei au obținut aceste
misiuni astfel decât prir propriile lor merite şi prin zelul și excelentele calități pe care ei cu
sârguință le-au manifestat înainte ca aceastä lume să fie creată.":13,
Sfântul Vasile cel mare scrie și el despre momentul crearii îngerilor ca fiind normal
să îl preceadă pe cel al creării lumii văzute: „A fost și înainte de lumea aceasta ceva, care se
poate contempla cu mintea noastră, car n-a fost consemnat in istorie, pentru că acest lucru
era nepotrivit celor începători și încă prunci cu cunoștința"14.
Era o stare mei veche decât facerea lumii, potrivită puterilor celor mai presus de
lume, o stare mai presus de timp, veşnică, pururi fiitoare, în ea ziditorul și Creatorul tuturor
a făcut creaturi: lumină spirituală potrivită fericirii celor ce-l iubesc pe Domnul, firile
raționale și nevăzute și toată podoaba celor spirituale, câte depășesc mintea noastră, ale
căror nume nici nu este cu putință să le descoperim.
Acestea umplu lumea nevăzută, după cum învață, Pavel zicând: „În El s-au făcut
toate, fie cele văzute, fie cele nevăzute, fie tronuri, fie domnii, fie începătorii, fie puteri, fie
oștile îngerilor, fie dregătoriile arhanghelilor"15.
Sfântul Grigorie Palama consemnează și el în spiritul Sfintei Scripturi momentul
creärii îngerilor, arătând și rolul lor pentru care au fost aduşi la ființă: . Înainte de noi şi
pentru noi, Dumnezeu a creat pe îngeri,pe care îi trimite să slujească acelor care, cum
vorbește Pavel (Evrei I,14), au să moștenească mântuirea' 16.

____________________
Indrumări misionare, lutrare elaɔoratá de un colectiv de autori ce la Institutul Teologic
Universitar Bucureşti;
EIBMBOR, Bucureşti; 1986, p.155;
1" Origer, Scrieri alese, Despre Principii, Cartea 1,81, PS6, vol.8, traducere, studil introductive
și note ce
Pr.Prof. Teodor Bodogae, EIBMBOR, București 1982, p.103;
14 sf.Vasile cel Mare, Scrieri, Partea I, Omili Heaxaemeror, Omilia I, V, traducere,
introducere, note și indic de Pr.
D. Fecioru, PSB 17, EIBMBOR, București 1986, p.75;
15 Ibidem,p.75
16 sr.Grigorie Palama, Omilia 3, P.G., 151, col. 33c, apud Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloac op.
cit., p.292:
 Parintele Dumitru Stäniloae, mergånd pe acelaşi fir al logicii cunoașterii și credinței
apelând la rolul pe care l-a primit lumea spiritelor netrupesti, mărturisește că: întrucât
mgeri au misiunea lor de a ajuta pe oameni să înțeleagă realitatea eternă a lui Dumnezeu
de la începutul existenței lor, ei trebuie să existe când apare omul și deci lumea sensibilă de
care e legat omul. Tot ceea ce este necesar omului trebuie să existe când apare el .
După învățătura Eisericii Ortodoxe, sfinții îngeri sunt ființe spirituale și
nemuritoare, personale și raționale, libere şi necorporale, create de către Dumnezeu,
făcând parte din lumea nevăzută. Ei se deosebesc atát față de Dumnezeu, aflându-se într-un
raport ce inferioritate, ca fiind creaturile Sale, dar și față de oameni, cărora le sunt
superiori, prin nemurire și necorporalitate.
Pentru a înțelege scopul pentru care au fost creați Sfinții îngeri și rolul pe care îl au
în viața omului este absolut necesară o parcurgere a textelor scripturistice ce amintesc
despre existența și lucrarea lor.

________________
"Preot Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, op. cit., p. 289;
 I.1. Sfinții Ingeri in Vechiul testament

Trebuie să recunoaştem ca rolul ingerilor in Vechiul Testament a fost unul

mportant, plin de semnificație și cu o orientare extrem de precisã. Ei au ajutat la pregătirea
måntuirii.
Chiar de la inceputul istoriei religioase a omului, pe care o numim intr-adevår
istoria mântuirii", îngerii sunt prezenti, ei il păstoresc pe om și pregatesc calea
Domnului1.
Prezența Sfinților Ingeri în Vechiul Testament a fost deja amintită prin identificarea
momentului creării lumii nevăzute cu cel al creării omului: „La inceput a făcut Dumnezeu
cerul." (Facere 1,1).
In această parte a Sfintei Scripturi, ei, ca soli a lui Dumnezeu, sunt păzitorii Legii,
obligând omul la ascultare, pedepsind neascultarea lui și protejându-l la necaz. li intálnim
pe îngeri pe intregul drum al mântuirii până la naşterea Mántuitorului Însuși, prin a Cărui
venire, atributele angelice primesc un nou înțeles"19.
Astfel după căderea omului și scoaterea sa din grådina Edenului, îngerii păzeau
drumul spre pomul vieții: „Și izgonind pe Adam, I-a așezat in preajma grädinii celei din
Eden și a pus heruvimii și sabie de flacără vâlvâietoare, să păzească drumul spre pomul
vieții"(Facerea III,24).
Ingerii, ,trimişi de Domnul", il salvează pe Lot din cetatea Sodomei și distrug cele
două cetăți, sanctuare ale desfrâului: „Scoală, ia-ți femeia și pe cele două fete ale tale, pe
care le ai și ieși, ca să nu piei și tu pentru nedreptățile cetății!"(Facerea XIX,15). Un înger a
oprit pe Avraam de a jertfi pe fiul său Isac: iar îngerul a zis „Să nu-ți ridici mâna asupra
copilului, nici să-i faci vreun rău, căci acum cunosc că te temi de Dumnezeu și pentru Mine
n-ai cruțat nici pe singurul fiu al tau (Facerea XXII,11).
lacob a văzut în vis la Betel, îngeri a lui Dumnezeu suindu-se și coborând pe o scară
între cer și pământ: „și a visat că era o scară, sprijinită pe påmânt, iar cu vârful stingea
cerul, iar îngerii lui Dumnezeu se suiau și se pogorau pe ea" (Facerea XXVIII,12).
Îngerul Domnului se arătă lui Valaam: „Dar se aprinsese månia lui Dumnezeu pentru
că s-a dus, iar fîngerul Domnului s-a sculat, ca så-l mustre pe cale".(Numerii XXII,22 și urm.).

______________________
Maica Alexandra, Sfinții Ingerii, ed Anastasia, Bucureşti 1992, p. 109-110,ibidem, p.45;
Ibidem, p.45
 Ingerii se închină lui Dumnezeu: „Veseliți-vă ceruri, împreună cu El și vă închinați Lui toți,
îngerii lui Dumnezeu"(Deuteronom XXXII,43).
Ingerii sunt superiori omului: „Micşoratu-l-ai pe dânsul pe puțin față de
îngeri" (Psalmi 8,5).
Sunt insă mărginiți: „Dacă el nu se încrede în slujitorii Săi și dacă găsește vină chiar
îngerilor Săi."(lov IV,18).
Deși în unele momente ale revelației și profeții sunt numiți îngeri, ca trimişi de
Dumnezeu să vorbească poporului, în sens propriu, însă, numirea de înger se dă numai
ființelor spirituale netrupești care vestesc chiar şi profeților voia lui Dumnezeu, arătându-
se prin aceasta ca fiind deosebiți de profeți. Astfel, îngerul Domnului vorbeşte lui Ilie:
.Atunci îngerul Domnului a zis către Illie Tesviteanul..."(IV Regi 1,3). De mai multe ori
vorbește proorocilor Daniel(Daniel VII,6; IX,2;XII,1) și Zaharia (Zaharia 1,9-17; II,2-
3;II,1;III,6;IV,1-5); iar lezechil vede pe Heruvimii (lezechil X,8-22). Fără a considera că au
fost integrate toate textele vechi testamentare ce amintesc de existența și prezența
îngerilor în lume, putem remarca câteva aspecte legate de rclul acestora: mesageri și
împlinitori ai voii lui Dumnezeu, păstrători sau ocrotitori ai omului, călăuză așa cum a fost
cazul arhanghelului Rafael în cálătoria făcută de tânărul Tobie.
Trebuie să recunoaștem că rolul îngerilor în Vechiul testament a fost unul
important, plin de semnificație. Ei au ajutat la pregătirea mântuirii au coordonat pe om şi
au pregătit calea Domnului.
DL
 II.2. Sfinții Îngeri în Noul Testament
In Noul Testament, existen;a îngerilor este oferită și mai clar. Teologul Jean
Danielou afirmă că, odată cu pogorárea cerurilor şi întruparea Mântuitorului Hristos
"Suntem martorii apariției Arhanghelilor; care, prin Gavril, vor înconjura de acum în colo,
pe lisus Omul, plutind discret, dar întotdeauna prezenți și nu atât ca să-l laude pe lisus, cat
ca sa afle ei însuşi în înaltul cerurilor, care deja înconjoară Copilul conceput în pântecele
Fecioarei. lar adevărata taină a Omului - Dumnezeu, căruia îrgeril fi aduc laude și care se
micșorează pe sine smerindu-se în trup: iată una lângă alta stau prezența pământească și
cea cerească"20,
Incepând cu Evangheliile, toate cărțile Noului Testament relatează multe apariții de
înger. Ingerul Gavril anunță preotului Zaharia naşterea Sfăntului lon Botezătorul, Inainte-
mergătorul Domnului: „și i s-a arătat îngerul Domnului, stând de-a dreapta altarului
tămăduirii.
Și îngerul răspunzând i-a zis: Eu sunt Gavriil, cel ce stă înaintea Ilui Dumnezeu ,(Luca
1,11-19); acelaşi înger vestește Fecioarei Maria nașterea ca om a Fiului lui Dumnezeu: „Iar
în a șasea lună a fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galilea, . către
o fecioară, . iar numele fecioarei era Maria" (Luca 1,23-32); un înger înștiințează pe dreptul
losif despre întruparea cea mai presus de fire a Fiului lui Dumnezeu și despre alte
evenimente în legătură cu dumnezeiescul prunc (Matei 1,20;I1,XIII;IX); un înger se arată
păstorilor de lângă Betleem şi corurile cântă slavă lui Dumnezeu la nașterea Mântuitorului:
.și deodată s-a văzut, împreună cu îngerul, mulțime de oaste cerească, lăudând pe
Dumnczcu şi zicând: Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu, și pe pământ pace, între oameni
bună voire"(Luca II,9-13).
Îngerii slujesc Domnului după ispita dir pustie: „Atunci L-a lăsat diavolul și iată
îngerii, venind la El, li slujeau"(Matei IV,11) și tot un înger il întărește în grădina
Ghetsimani: „lar un înger cin cer s-a arătat Lui și Îl întărea"(Luca 22,43). Îngerii vestesc
femeile mironosițe Invierea lui Hristcs(Matei XXVIII,2-8; Marcu XVI,5-8; Luca XXIV,4-8;
loan XX,12); îngerii se arată apostolilor la Inălțare și le anunță a doua venire întru slavă a
Mântuitorului: „și privind ei, pe când El mergea la cer, iată doi bărbați au stat lângă ei,
imbrăcați în haine albe" (Fapte I,10-11).
Un inger scoate pe apostoli din temniță (Fapte V,19; XII,7-11), un înger dă
instrucțiuni sutaşului Corneliu (Fapte X,3-6).

____________________
* Ibidem, p.131;
Urmărind momentele cánd acestia au apărut în scrierile Sfintei Scripturi descoperim
natura îngerilor, numărul și numele lor, rolul pe care îl dețin în istoria mántuirii și scopul
pentru care au fost creați.
 II. SCOPUL CREÅRII ȘI ROLUL ÎNGERILOR ÎN MÂNTUIREA OMULUI
Sfinții Ingeri au fost creați pentru a sluji planului de mântuire al oamenilor, pentru a
stavi pe Dumrezeu, pentru fericirea proprie și pentru ca împreună cu omul să participe la
lucrarea de desăvârşire a creațiel.
Dionisie Arcopagitul, teologhisitorul sfinților îngeri afirmă că „ordinile ființelor cereşt.
participă primordial și multiplu la Dumnezeu şi sunt revelatoarele prime și în multe feluri
ale ascunzimii dumnezeieşti. De aceea s-au și învrednicit mai mult decất toate ce numele de
îngeri, deoarece iluminarea Dumnezeirii ajunge întâi la ele și prin ele ni se transmit noua
revelările cele mai presus de noi. Astfel „legea, cum zice cuvántul dumnezeiesc, prin ingeri
ni s-a dat"(Gal. III,19); pe vestiți noştri Părinți, dinainte de lege și după lege îngerii 1-au
ridicat la Dumnezeu, sau i-au învățat ce să facă și i-au adus la calca cea dreapta de la
rătăcire și de la viața lipsitä de curăție, ei au descoperit rânduielile sfinte, sau viziuni
ascunse de taine cerești, sau anumite preziceri"(Fapte VII,53; Matei III,12; Fapte XI,12;
Daniel VII,10; Isaia X)21.
De asemenea, lucrarea îngerilor nu este lucrarea lor proprie, ci a lui Dumnezeu, ei
împlinind doar misiunea de slujire: "Căci propriu îngerului este să slujească porunci lui
Dumnezeu. Și de multe ori merge înairte ca să se biruiască amoreul și e trimis să pazeasca
poporul pe calea Lui. Dar acestea nu sunt ale lui, ci ale lui Dumnezeu, care porunceşte și-l
trimite"22
Aşadar îngerii îndeplinesc un dublu rol: unul în relație cu Dumnezeu și altul în relație
cu oamenii.
În relație cu Dumnezeu, Creatorul lor, sinții îngeri au misiunea de a-l preamări și a-L
sluji, împlinind voia Lui și executând poruncile divine în raport cu lumea vázută şi omul.
Prcorocul Isaia descrie rolul serafimilor din jurul tronului ceresc de a aduce întreită
slavă Domnului Savaot: „Seraf.mii stăteau înaintea Lui, fiecare având câte şase aripi; cu
două își acoperă fețele, cu două picioarele, iar cu două zburau și strigau unul către altul
zicând: „Sfânt, sfânt, sfânt este domnul Savaot, plin este tot pămántul de slava Lui!"(Isaia
VI,2-3).
Sfântul lon Evanghelistul mărturisește că sfinții îngeri laudă neâncetat pe Dumnezeu:
„și cele patru ființe, având fiecare din ele câte şase aripi, sunt plini de cchi, de jur împrejur
și pe dinăuntru și odihnă nu au, ziua 9i noaptea, zicând; „Sfânt, Sfânt, Sfânt Domnul

_______________________________________
" sfantul Dionisie Areopagitul, op.cit., F. 20;
22 Sf. Atanasie, Scrieri, Partea I, Cuvantul al li lea impotriva orienilor, XII, traducere,
introducere si note de Pr. Prof. Dr. D. Staniloae, FSB, val. 15, EIBMBOR, Bucuresti 1987,
 Dumnezeu, Atotțiitorul, Cel ce ara și Cel ce este şi Cel ce vine"(Apoc. IV,8) și „Toți îngerii
stateau imprejuru. tronului bătrânilor şi a celor patru ființe și au căzut înaintea tronu ui pe
Teyele Tor ș1 8-au închinat lui Dumnezeu, zicànd: Amin! Binecuvântarea și slava Și
ințelepciunea și mulțumirea și cinstirea si puterea și tăria fie Dumnezeului nostru, în veci
vecilor. Amin!" (Apoc. VII,11-12).
Proorocul Daniel a văzut pe sfinții îngeri care slujeau pe Cel vechi de zile: "mii de mii li
slujeau și miriade de miriade stătcau înaintea Lui'(Daniel VII,10).
La nașterea din Betleem, sfinții îngeri au preamárit prin cântări pe Dumnezeu: „ȘI
deodată s au văzut, împreună cu îngerul, mulțime de oaste cerească, lăudând pe Dumnezeu
și zicand: Slavă în:ru cei de sus lui Dumnezeu si pe pământ pace, între oameni bunavoire!
(Luca II,13-14).
Teodoret de Cyr spune că după ce Dumnezeu a creat lume sensibilă și intelig bila, adica
îngerii, să-și arate grija lor față de El"23.
In concluzie, înțelegem că îngerii sunt creați pe de o parte pentru a-L Tauda pe
Dumnezeu, pe de altă parte pentru a sluji lui Dumnczcu în solicitudinea lui pentru oameni.
pentru a fi trimişii lui Dumnezeu la cameni, pentru a fi „vestitorii Lui și prin aceasta, pentru
a ajuta la ridicarea oamenilor la o lăudare comună a Lui cu ei, astfel slujind la mäntuirea
lor. In același timp, prin aceasta, chiar ingerii işi sporesc cunoaşterea de Dumnezeu și
slavoslovia lor, asoc ind-c și pe a oamenilor. Corul îngeresc-uman e mai măreț decât corul
simp.u uman sau simplu îngeresc. Partea îngerească și cea omenească a corului se
completează și se înfrumusețează reciproc"24.

______________________
* TEODORET DE CYR, Questiones in Genesim 20, P.G. col. 105 3 apud Preot Prof. Cr. Dumitru
Stäniloae, op.cit..
p.293B
Preot Prof Dr. Dumitru Stănilcae, vo. I, p.303;
 III. REVELAȚIA SUPRANATURALĂ DIVINĂ A SFINȚILOR ÎNGERI
In revelația supranaturală, Dumnezeu se face cunoscut în mod clar ca persoană întrucât
cheama și trimite o persoană sau înger către o colectivitate umană. Sfântul Maxim
Mărturisitorul precizează că Revelatia naturală a fost de aceeași valoare cu cea
supranaturală pentru sfinți, adică pentru cei ce s-au ridicat la o vedere a lui Dumnezeu
asemenea celei din Revelația supranaturală25, Dionisie Areopagitul afirmă direct că toata
Revelația divină s-a făcut prin viziuni, sau prin imagini. lar imaginile, deși produse direct de
Dumnezeu, sunt explicate prin îngeri: „lar dacă ar zice cineva că unora dintre sfinți le-au
venit arătări divine în mod direct, să afle si aceasta din Preasfintele Scripturi că ascunsul
însuși a lui Dumnezeu, în ceea ce este El, nimeni nu L-a văzut, nici nu-L va vedea"(In 1,18).
Manifestările divine s-au împărtăşit cuvioșilor în revelări potrivite cu Dumnezeu prin unele
viziuri sfinte și corespunzând văzătorilor. Dar Părinții cei vestiți au fost luminați în aceste
viziuri de Puterile cerești?e,
Sfântul Grigorie Palama reține de la Dionisie Arecpagitul ideea că viziunile se
produc direct de Dumnezeu ca mijloace prin care El însuşi Se face cunoscut, car explicarea
lor se face prin îngeri. Prin aceasta el accentuează ideea reciprocității între îngeri și oameni
în ce privește cunoașterea lui Dumnezeu. Harul cunoștinței e dat de cele mai multe ori prin
mijlocitori, dar vederile dumnezeieşti se văd de cele mai multe ori nemijlocit. „De aceea și
pe timpul lui Moise lege formulată s-a dat prin îngeri, spune Sfânta Scriptură, dar vederea
aceea a lui Dumnezeu, nu, s-a dat însă tálmäcirea vederi prin ingeri"(Is. VI)2".
Cunoașterea noastră e mijlocitä de simboluri sensibile. Îngerii ne ajută să străbatem
la profunzimile a ceea ce e suprasensibil pr.n simbɔluri. Dar îngerii însişi, aflând de aceste
simboluri comunicate oamenilor, află ceva nou despre Dumnezeu, mai bine zis află despre
conținuturi și moduri noi ale revelării și bunătății divine28.
„Omnul credincios dă prilej lui Dumnezeu să Se coboare în manifestarea iubirii Sale
până la treapta lui. Astfel prin această coborâre a lui Dumnezeu la oamenii și prin ceea ce
se cunosc oamenii, îngerii află lucruri noi despre iubirea lui Dumnezeu, dar ei aduc o
contribuție la înțelegerea profunzimii acestei iubiri"2º. Fără om nu s-ar putea cunoaşte nici
de îngeri în general de câtă ccbcrâre sau de câtā iubire e capabil Dumnezeu.

_____________________
* Ambigua, P.G., 91, col.1 149 D s 1 176 C;
* De coeleste hierarchia, cap. I. P.G. 3, col. 180;
Op. cit. cap. 80;
" Preot Prof. Dr. Stån loae, vol. I, p.455;
* Ibidem, p. 456;
 III.1. Ingerii în relația omului cu Dumnezeu
In relația cu oamenii, sfinți îngeri au misiunea de a împlini lucrarea de providență a
lui Dumnezeu în lume, 'ndrumându-i pe calea adevărului și a credinței celei bune, a binelui,
a dreptății și a dragostei, în vederea mântuirii lor și de a-i ocroti, ferindu-i de orice
influențe ale celui rău, de orice primejdie și de căderea în păcat și fărădelegi. Ingerii
manifestă „absoluta negrăire a lui Dumnezeu venind din acea tăcere în care sălăsluiește
Dumnezeu spre a comunica cu oamenii"30,
In acest sens, îngerii descoperă voia lui Dumnczeu, vestind oamerilor cele viitoare.
Astfel Avraam este înştiințat de nașterea lui Isaac (Facerea XVIII,10-14), lacov că va fi
ocrotit la întoarcerea sa din Canaan (Facerea XXXI,11-13), pierderea Scdomei și a Gomorei
(Facerea XVIII,20-32), Zaharia primeşte vestea naşterii Sfântului Ioan Botezătorul (Luca
1,11-20), iar Fecioara Maria și bătrânul losif primesc buna vestire a nașterii Mântuitorului
(Luca 1,26-38 şi Matei 1,20-21).
Inzestrați de către Dumnezeu cu puteri deosebite, prin care se pct săvârși minuni,
sfinții îngeri au fost trimişi pentru a ocroti pe cei drepți și credincioși, a le veni în ajutor și
a-i salva de la peire. Ei salvează pe Lot și familia sa înainte de nimicirea Sodomei(Facerea
XIX,15-16); pe proorocul Daniel din groapa cu lei(VI,23); pe cei trei tineri din cuptorul cu
foc(III,28); eliberează din închisoare pe sfinți Apostoli (Fapte V,19) și apoi pe Sfântul Petru
(Fapte XII,7-10).
Sfinții îngeri hrănesc în mod minuna: pe proorocul Ilie in pustie (III Regi XIX,5-7),
tămăduiesc de boală pe Tobit și pe sora sa, Sara (Tobit XII,14). Sfinții îngeri poartă de grijă
celor drepți și credincioși nu numai în viața de aici, ci și în viața de dincolc. După ce a murit
săracul Lazăr, Mântuitorul ne îrcredințează că „a fost dus de îngeri în sânul lui Avraam"
(Luca XVI,22).
La sfărșitul lumii îngerii vor avea un rol impor:ant privind judecata universală: vor
ieși şi vor despărți pe cei răi de cei drepți(Matei XIII,41;XXIV,31;Marcu XIII,27).
În general, îngerii nu cunosc viitorul, deci slava la care este destinată lumea n-au
cunoscut decât după ce aceasta s-a revelat ca făgăduință Bisericii. Ei nu cunosc nici chiar
gândurile nemanifestate ale omului31.
Sfântul Grigorie de Nazianz dec.ară că unele puteri spirituale au primit o parte a
lumii, iar altele au fost însărcinate cu altă parte a universului, cum sigur Dumnezeu știe,
Care le-a rânduit și le-a determinat32,

_______________
30 Andrew Lou:h, Dionisie Areopagitul, o introducere, Editura Deisis, Sibiu, 1997, p.71;
31 sf. Chi-il al Alexandriei, Comentariu la loan, IlI, 1, P.G. 73, 224;
 In concluzie, înțelegem că îngerii au fost creați pe de c parte pentru a-L lăuda pe
Dumnezeu, pe de altă parte pertru a sluji lui Dumnezeu în solicitudinea Lui pentru oameni,
pentru a fi trímişii lui Dumnezeu la oameni, pentru a fi vestitorii Lui și, prin aceasta, pentru
a ajuta la ricicarea oamenilor la o lăudare comună a Lui ei, astfel slujind la mântuirea lor.

În acelaşi timp, prin aceasta, chiar îngerii işi sporesc cunoașterea în Dumnezeu și
slavoslavia lor, asociind-o şi pe a oamenilor. Corul îngeresc - uman e mai māreț decat corui
simplu uman sau simplu îngeresc. Partea îngerească și cea omenească a corului se
completează si se înfrumusețează reciprcc33.
Daca Tumea este o ierarhie de „stări ale ființei; trebuie să ne reprezentăm fiecare
„stare" drept oglindirea (răsturnarea) celei de deasupra".
Astfel îngerii nu sunt pur și simplu dublul nostru îmbunătăți:, ci sunt inversul
nostru. Viața spirituală nu este decât practica tenace a acestei răsturnäri. Inversa aceasta a
raportului produce și o imagine a eticului: când dai, te îmbogătesti; cànd pierzi, câștigi.
Astfel, dacă în lumea ,obişnui:ă" vasul din care torni se golește, în lumea ,răsturnată" a
duhului, vasul din care torni es:e din ce în ce mai plin. Pentru a ne apropia de lumea aceasta
trebuie să subminăm constant evidențele. Trăim într-o oglindire. Este nevoie de o rouă
oglindire pentru a întrezării Realul prim34.

______________________
Oratio 28, par.31, P.G. 36, col. 72;
" Preat Prof. Dr. Stäniloae, vol. I, p.303;
*Andrei Pleşu, op. cit., p. 187;
* Ibidem, p.188;
 III.2. Sfinții ingeri in planul de mântuire a omului prin Mântuitorul lisus Hristos
Nicaieri în izvoarele Revelației nu se arată vreo altă cauză a Întrupării, decât caderea
omurar ii pacat. Astfel, Sfântul Ioan Gurä de Aur zice: Hristos Mântuitorul fiind Dumnezeu,
a primit trupul nostru și S-a făcut om pentru mântuirea neamului omenesc, iar Fericitul
Augustin spune „Dacă omul și a fi pierit, Fiul omului n'a fi venit"30.
Shnfii Părinți ne învață că mântuirea neamului omenesc nu era posibila de la
distanja, ci numai prin pogorârea, chenoza și intruparea Fiului lui Dumnezeu3", aşadar in
intreaga activitate a Mântuitorului pe pāmânt, prezența îngerilor nu este redată de cele
patru Evanghelii în preajma „regelui lor lisus Hristos"38,
Ingerul Gavriil vesteşte Sfintei Fecioare Maria nașterea ca om a Fiulul Tui
Dumnezeu(Luca 1,28-32); un inger înştiințează pe dreptul Iosif despre Intruparea cea mai
presus de fire a Fiului lui Dumnezeu si despre alte evenimente în legătura cu
dumnczeiescul Prunc(Matei,I,20;II,XIII,XIX); un înger se arată păstorilor din Betleem
corurile cântă slava lui Dumnezeu la nașterea Mântuitorului:"
impreună cu îngerul, mulțime de oaste cerească, lăudând pe Dumnezeu și zicând: Slava
intru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire"(Luca II,9-13).
și deodată s-a văzut,
Ingerii slujesc Domnului după ispita în pustie: Atunci L-a lăsat diavolul și iată îngerii,
venind la El, li slujeau (Matei IV,11). Ispitirile lui Iisus in pustie nu au fost nici pe departe
sfârșitul, ci doar începutul încleştării pentru màntu.rea omului. ,„Omul singur nu-l poate
răpune pe prințul acestei lumi aşa cum spune Pavel" (Efes VI,10-12)39.
In timp ce se ruga în agonie „Un inger din cer S-a arătat și-L întărea". In grădina
Edenului, Adam trădase neamul omenesc, în grădina Ghetismani, lisus îl mântuia40. Îngerii
vestesc femeilor minorosițe Învierea lui Hristos (Matei XXVIII,2-8; Marcu XVI,5-8; Luca
XXIV,4-8; loan XX,12). Tot timpul îngerii L-au înconjurat pe Domnul pe pământ, chiar dacă
prezența lor nu era întotdeauna vizibilă.
Timp de 40 de zile de la Inviere, lisus a mers printre prietenii Sãi, afost văzut de ei, a
vorbit cu ei, a cântat cu ei, a călătorit cu ei, i-a învățat multe taine privind împărăția lui

_________________
36 Pr. Prof. Dr. Isidor Todoran, Arhid. Prof. Dr. loar Zagărean, Dogmatica Ortodoxă, Manual
pentru Seminariile
Teologice, Ed Renaşterea, Cluj 2007, p.176;
" Ipidem, p.186,
* Maica Alexandra op. cit., p. 113;
" Maica Alexandra op. cit., p.139;
Ibidem, p.153;
Dumrezeu, a frânt pâinea și le-a încredințat sarcina misionară și împuternicirea lor
apostolică.
Tot îngerii se arată apostolilor la Inălțare: „și privind ei, pe când El mergea la cer,
iată doi bărbați au stat lângă ei, ímbrăcați în haine albe"(Fapte I,10-11)*1.
Rolul final al Sfinților îngeri în destinul oamenilor va fi la Parusie sau la a doua
verire. Dumnezeu s-a făcut om, ca să-l libereze pe cm din robia păcatului. Iată marea taiha,
minunea și slava la care participă îngerii, dar pe care nu o pot săvârșı*41.

_______________________
Ib dem, p.157. 158;
* Ib dem, p. 159;
 IV. CINSTIREA SFINȚILOR ÎNGERI ÎN OPERELE SFINȚILOR PARINȚIȘI LA
SINOADELE ECUMENICE
Actul prin care omul îi cinsteşte pe sfinții îngeri este diferit de cel prin care este
slávit Dumnezeu. Astfel cinstirea i se cuvine Jui Dumnezeu Creatorul și Atotțiitorul se
nunește adcrare, pe cànd cea adusă îngerilor e aceeași cu cea adusă sfinților și se numeşte
venerare.
Adorarea este cinstirea absclută ce I se cuvine numai lui Dumnezeu, izvorul intregi
existențe, Prin adorare, omul dă expresie îndeosebi dependenței și supuneri totale laya
de Dumnezeu, în timp ce prin venerare îi cinstim pe îngeri pentru ca sunt atnth
stujitoare" și oli ai lui Dumnezeu către noi, fiindu-ne de folos în lucrarea mântuirii roastre.
Mai mult cinstim în mod indirect pe Dumnezeu, Care a dat acestora harul Său, cu ajutorul
caruia, de altel, sunt nemuritori și în stare permanentă de sfințenie. Sfäntul Toàn
Damaschin confirmă aceasta spunând: „Toți îngerii au fost zidiți prin Cuvânt și au lost
desävărșiți de Sfântul Duh prin sfințire participând la luminare și la har în måsura
vredniciei și rangului lor"44.
Sfântul Ignatie Teoforul poate fi foarte bine censiderat primul dintre părinții
Apostolici. Ca ucenic a Sfântului loan, referințele lui Ignatie la îngeri capătă o semnificație
specială!. Pentru că și chiar eu, deși sunt häräzit ui H istos și sunt în stare să înțeleg
lucrurile cereşti, ierarhiile cereşti şi diferitele feluri de ingeri şi oștiri ..." Sfântul se teme sa
le scrie lucruri pline de taină, pentru a nu le face rău celor ce încă sunt copii(în Hristos) ca
nefiind în stare să primească înțelesul lor plir de greutate, să nu fie zdrobiți":5.
Sfântul Clement din Roma[circa 96 d.H) este considerat al treilea episcop după
Sfântul Petra, a fost un moralist, o persoană sobră care se ocapa cu crganizarea comunitații
creștine, cu administrarea și liturghisirea. Relatarea lui despre îngeri capătă o importanță
deosebită, pentru că ne arată cum, chiar de la început, a existat credință, că sfinții îngeri
participă la rugăciunea noastră comună+6.
Sfântul Clement din Alexandria(150-215.dH) în scrierile sale, duce mai departe cu
precizie și claritate, filozofia de bază, credința creștină. Ca privire la îngeri, spre deosebire
de gnostici, el scrie .. prin ingeri fie väzuț. sau nu, puterea divină dăruie lucruri bune".

____________________
" Pr.Prof. Isidor Todoran şi Arhid Pro. Dr. loan Zăgăraan, op.ct, . 261;
" st. loan Damaschin, Dogmatica II, 3, Ed. Scripta București, 1993, p.47;
Maica Alexandre, oo. cit., p. 210;
Ib dem, op. cit., p. 213;
Intr-un fragment din scrierile lui Clement găsim o afirmație care scoate în evidența
conceptul tradițional despre îngeri47,
Origen (circa185-254 d.Hr.) rămâne primul şi cel mai mare critic al biɔliei al
antichității creștine. Astfel, el comentează diferite.e misiun. pe care Dumnezeu le-a
încredințat îngerilor Săi. Origen a susținut teza că îngerul nu face rău nimânul, nici chiar
acelora care îl insultă, dar diavoli fac rău și asta prin propria lor voința, așa cum susine er
„n-au primit nici o misiune de acest fel de la Dumnezeu"48.
Sfántul Atanasie (296-373 d. Hr.)
Ca să se salveze unitatea Biscricii, la Sinodul de la Niceea(325 d. HI.) și la Sinodul de
la Constantinopol(381 d.Hr.) a fost redat Simbolul Credinței, cunoscut și ca Simbolul
Niceean49.
„Cred în Unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiltoru, Fäcătorul cerului și al pămàntului, al
tuturor celor văzute și nevăzule". Astfel începe marele, unificatorul Crez al creştinătății.
Credința puternică a părirților in lumea spirituală poate fi observată din primul articol al
Crezului, în cuvintele ,toate cele văzute și nevăzute". Prin cele nevăzute ei înțeleg îngerii și
sufle:ul omenesc. Unul din marii „arhitecți" ai Crezului a fost Sf. Atanasie, n-a avut nici o
nedumerire în ceea ce privește pe îngeri, ci le-a explicat locul: . Fără cuvânt, n-a fost făcut
nici un Tucru. Dar în ceea ce privește slujitorii, există nu numai unul, ci mulți din aceia pe
care Domnul îi va trimite. Pentru că sunt mulți arhangheli, multe tronuri și stăpâni și
domnii, mii și mii .". Sfântul Atanasie a avut multe de spus despre demori, in special în
biografia făcută Sfântului Antonie cel Mare"50,
Sfântul Vasile cel Mare(aprox. 330-379 d.H)
Pe drept numit cel Mare, este prirtre cele mai deosebite și martirice figuri ale
Bisericii, este autorul unuia din Sfintele Liturghii.
Pentru Sfântul Vasile cel Mare și ucenicii săi duhovnicești, existența îngerilor era un
fapt indiscutabil. El spune despre crearea lor, ca și Atanasie, nu atribuie cetelor cerești
virtuți înăscute, ci doar capacitatea și voința de a ajunge la ele. Sfântul Vasile dă o definiție
demnă de menționat despre natura îngerilor și substanța lor. Proporțional cu existența lor
relativä, îngerii au nevole de sfințenia Duhului Sfânt. Ii concepe pe ingeri ca o realitate de
nadajduit: dacă i-a văzut, noi nu știm, dar că era convins de realitatea lor, da, o știm51.

_______________________
Ibidem, op. cit. p. 217;
* Maica Alexandra, o3. cit., p.222;
Ib dem, p. 223;
" Ibidem, p. 224;
* Maica Alexandra, op. cit., p.225;
Stantul Grigorie de Nazianz (329-389 d. Hr.) și Sfântul Chiril al lerusalimului
(315-389 d. Hr.)
Stäntul Grigorie de Nazianz şi Sfântul Chiril au fost contemporani și susținateri al
Crezului niceean. Sfântul Grigorie s-a ocupat mai puțin extensiv de problema ingerior, cu
toate acestea ar fi păcat să lăsăm deoparte un foarte apreciat citat, care așeză lucrur.le la
Iocul Tor, „el posedă însușirea particulară a veșniciei, Dumnezeu a fost, este și va n mereu,
ori mai curând Dumnezeu este întotdeauna .. El interpretează creația ca o splendoare a
acestei splendide uni:ăți. Tatăl a conceput puterile cerești și această concepere a fost o
lucrare făcută de Cuvântul Său și desävárșită de Duhul Său -.".
AŞ vrea să spun că ei nu au fost în stare de mişcare în direcția răului, ci disponibil
doar câtre mişcarea spre bine,dar sunt obligat så mă opresc să spun că, datorită
„splerdorii" sale cel care a fost numit Lucifer, a devenit întunecime din cauza mândriei lu: și
cetele apostate lui sunt creatoare ale răului prin revolta lor împotriva binelui și sunt
instigatorii noșştri.
Sfantul Chiril, spune că îngerii slujesc mai presus de toate la revărsarea Slavei
Treimii, îngerii sunt parte a Slavei Sfintei Treimi, trimişii săi dar niciodată ru trebuie
considerați ca egali, sau confundați cu atributul Duhului Sfânt. Prin îngeri ajungem la
oarecare cunoaştere a lui Dumnezeu. Puternic susținător al Crezului niceean, Sfântul Chiril
pune accent pe acest lucru „Făcătorul . tuturor văzutelor și nevăzutelor", neînvățând nimic
din ce nu este de acorc cu perceptele originale ale dogmei sale.
De asemerea îngerii sunt martcrii vieț:i noastre pentru că sunt martori la botezul
nostru. Sfântul Chiril și Atanasie au crezut în puterea Semnului Crucii. Asupra cuvintelor lui
merită să medităm: Pentru că, atunci când ai o dispută cu necredincioșii,privind crucea lui
Hristos, în primul rând cu mâna ta fă-ți semnul crucii lui Hristos și celălalt va tăcea. Nu-ți fie
ruşine să mărturiseşti crucea, pentru că îngerii o slăvesc spunând: „Știm pe cine cauți lisus
Răstihnit". N-ar trebui să spui: ,0 îngere știu pe cine cauți, pe Invățătorul?", ci „Eu, spune el
cu îndrăzneală eu îl cunosc pe Răstihnit, pentru că, crucea este o corcană nu o ruşine"52.
Sfântul loan Hrisostom(347-407)
Sfântul Ioan Gură de Aur se numără printre cei mai mari doctori ai Bisericii cu un
spirit întreprinzător, onestitatea sa totală a abătut asupra lui mânia celor puternici. Astăzi
aceştia sunt uitați, dar el trăieşte în veci prin Liturghia, care-i poartă numele53,
In mare parte în Omiliile Sfântului loan ca și în alte scrieri, există multe pasaje
minunate despre îngeri și pentru el, îngerii sunt în primul rând slujitorii lui Hristos. De fapt
el declară că ei nu pot cunoaște esența lui Dumnezeu decât prin Fiul Său lisus Hristos. La fel
indiscutabil,el crede in rolul lor de păzitori ai noştri: "Să fim atenți, iubiților și noi ii putem

_________________
* Maica Alexandra, op. cit, p.235;
" Ibidem, ɔ.240;
avea pe acela care sunt grijuli de izbânda noastră dacă vrem. Lângă fiecare dintre noi, stau
îngerii și totuși noi putem sforái toată noaptea, indureràndu-i cumplit pe păzitorii noștri".
Fericirea îrgerilor este extremă spune Sfântul loan Hrisostom, pentru că ei nu au
dorințe. Apoi el enumeră nenumărate momente din Vechiul și Noul T'estament.
Stantul Toan Hrisostom este pătruns de lucrurile cerești, cealaltă lume pentru el
înseamna lumea pentru care ar trebui să ne luptăm, astfel încât să fim convinși căa cerui și
pământul sunt foarte aproape. Aceasta sɔunând Sfântul Ioan, este învățătura ce ne este data
de sus 55.
Sfântul Dionisie Areopagitul
Nici un studiu al îngerilor nu poate fi complet fără ɔ cât de mică cunoaștere a acestui
maestru al gándirii secolului al V-lea, care a influențat așa de puternic teologia mistica.
Dacă a existat vreodată o minte curată, aceea a fost a lui Dior.isie. E ca și cum al n
împrumutat inteligențele" celeste, atât de sigur vortește.
După un studiu aprofundat al celor două Testamente, Dionisie Areopagitul
aranjează ființele cerești în ierarhii. lerarhia este după părerea mea o sfințită rânduială și
știință lucrătoare, asemărătuare pe cât este cu putință mocelului dumnezeiesc și înălțător
spre imitarca lui Dumnezeu prin luminările date ei de la Dumnezeu pe măsura ei56.
Dionisie a văzut inteligențele cereşti în număr de nouă, pe acestea dumnezeiescul
nostru tâlcuitor al celor sfinte le înfățișează ca pe trei ordire întreite. Ordinile îngerești și
împărtășesc Sfânta Lumină unul aituia, până când ajunge la noi și ne luminează potrivit
diverselor noastre înzestrăi.
Cel dintâi grup, Revelația Sfintei Scripturi re-a predat că Tronurile preasfinte și
cetele cele cu ochi mulți și cu multe aripi, numite Heruvimi şi Serafimi, sunt aşezate
nemijlocit în cea mai înaltă apropiere în jurul lui Dumnezeu. Al doilea grup zice că este cel
compus din Stăpânii, Domnii, Puteri. A treia și cea din urmă dintre treptele ierarhiei cerești
spune că este cea a Începătorilor, a Arhanghelilor și a Îngerilor care este cea mai aproape
de oameni57,
Părintele Dumitru Stăniloae spune că Sfântul Ioan Gurä de Aur, pe baza cuvintelor
Sfântului Apostol Pavel din Epistola către Efeseni(1,10) și cea căt:re Coloseni (I,20) spune că

_____________________
54 Ibidem, p.240,
Ibidem, p.241:
"Sfântul Dionis e Areopagitul. Opere complete, Ed.Paideia, Bucurest 1996. II., 2, p.19;
57 Ibidem, p.23;
îngerii au fost recapitulați împreună cu oamenii în Capul comun al Bisericii, Care este
Hristos. Prin aceasta au devenit mai apruape unii de alții (vezi Evrei, 12,23).
Pentru starea lor de sfințenie, vrednicie, dragoste şi bunătate, dar mai ales peni
slujirea for fața de Dumnezeu și față de pameni, sunt cinstiți sfinții ingeri prin inchinare și
chemarca Ier in rugăciune, ca, mijlocind la Dumnezeu, să ajute în iertarea pacatelor
dobândirea Tericirii veşnice. Astfel, losua se închină sfărtului înger care era „capetena
uştirii Domnului", losua a căzut cu fața la pământ, s-a închinat şi a zis către acela: Stapane
ce poruncești slugii tale?(losua ,IV,14 ),Manoe și soția sa se închină stântului inge: care te
a vestit nașterea lui Samson (Jud. XIII,20), Sfântul loan se închină sfântului inger care
descoperit viziunile: „Și eu, loan, sunt cel ce-am văzut și am auzit aceasta. lar cand am aizit
și am văzut, am căzut să mă închin înaintea picioarelo: îngerului care mi-a arătat"
(Apoc.XXII,8).

Ingerii sunt mai ales cinstiț de către călugāri. Prin rugăciune neântrerupta, aceştia
incearca sa se asemene lor in ce privește slävirea fără îrcetare a lui Dumnezeu. A n caluger
„a petrece împreună cu îngerii, a opta pentru viața îngerească, a te dedica faptei
ingerești"59.
De altfel în scrierile patristice, viața monahalá mai este numită și viața îngereasca.
Insăși ceremonia tunderii în monahism este numită „Slujba schimei ingerești"co.
Biserica ordodoxă, respectând cuvintele Sfintei Scripturi și mărturi le Sfintei Tradiții
a statornicit din vechime cinstirea sfinților îngeri, instituind zile speciale de prăznuire.
Astfel ziua de luni este închinată puterilor cerești celor fără de trupuri, credincioșii
adăugând în rugăciunile lor un canon sau acatist adresat lor, în ziua de 3 noiembrie sunt
cinstiți Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril.
Sfinții Părinți intruniți la Sinodul VII ecumenic au statornicit că se cuvine a cinsti
sfinții îngeri. Hotărârea stipula: ". hotărâm cu toată precizia și grija că se cinstește chipul
cinstitei și de viață făcătoarei Cruci, tot așa se zugrăvește sfintele icoane în culori . cât și
icoanele îngerilor și a tuturor sfinților"61,
La Sinodul de la Niceea cât și la Sinodul de la Constantinopol a fost redactat Simbolul
Credinței, arătând din primul articol al Crezului în cuvintele „tcate cele văzute și nevăzute",
credință în lumea spirituală a părinților.
Atât Părinții pustiei cât și Părinți ai Biserici Primare, în care nu există șovoială, nici
îndoială, ci temeinicia învățăturilor marilor doctori ai credinței, ne-au lăsat destule
argumente despre îngeri.

_______________
* Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, op. cit., p.469;
" Despre îngeri, Andrei Pleşu, ed.Humanitas, București 2006, p.127;
" Minuni ale sfinților îngeri, Editura Cartea Orodoxă, Editura Egumenita 2007, p.27;
" Istoria Bisericească Universală, Editura Historica, Bucureşti 2001, p.165,
V. CULTUL SFINȚILOR ÎNGERI ÎN RUGĂCIUNE ȘI SFÂNTA LITURGHIE
Ca nu cumva sa credem despre înger, c sunt îngropați de prea multa vreme l
tomurile vechii teologii și acoperiți de praful îndelungatei noastre indiferențe, lala ingar
sunt prezenți in rugăciunea noastră zilnică şi în special la cea duminicalăã
Ingerii sunt amintiți în multe rugăciuni frumoase și în mu'te limbi și de multe
credințe. Tată de exemplu o rugăciure folosită în laudele ortodoxe și în rugăc.unile de
dimineață: „Iingere a lui Dumnezeu ." sau ,Îngere a lui Hr.stos, pāzitorul meu cel stant
există și rugăciunea scurtă a copiilor „Înger, îngeraşul meu ."62,
Sfântul Atanasie îi vede pe creștini uniți cu îngerii în rugăciui: „Intreaga creațe
påstreaza d vreme de post, frații mei și tot ce are suflare 1 laudă pe Domnul . Cine ne va
mai conduce la o asemenea tovărășie a înzerilor ca aceasta? Noi care dorim să venim la
ospäțul ceresc și la sărbătoarea îngerească să nu o sărbătorim după felul pămàntesc, ci ca
și cum am ține sărbătoare în ceruri împreună cu ingerii"3.
Şi Evagrie monahul, afirmă prezernta îngerilor ne îndeamnă la rugăciune și stau de față
împreună cu noi, bucurându-se și rugându- se îngerilor în rugăciune: ,Cuncaște că sfinții
se pentru noi."64
„Dacă te rogi cu acevărat, vei afla multă întărire și încredințare și îngeri vor veni la
tine ca și la Daniil și-ți vor lumina înțelesurile celor ce ți se întâmplă"65.
Adevărata esență a naturii îngerilor este închinarca, aşadar a i chema în rugăciune
este firesc. Astfel, in Biserică,se realizează ru numai o ccmuniure intre membrii ei väzuți, ci
și cu îngerii. Sobornicitatea cuprinde și pe îngeris6.
Însăşi psalmii Prcorocului David întăresc ideea de ccmuniune dintre oameni și
îngeri în rugăciune. În ruga psalmistului sunt invocați și chemați să sprijine cántarea de
lauda: „Lăudați-L voi toți îngerii, lăudați-L toate oștile ccrești" (Psalmul 148,2).

________________________
* Maica Alexandra, op. cit, p.261;
" Sf.Atanasie, Letter VI, 9, 11, Faster 335, p. 523, aɔud Maica Alexandra, op.cit., p.224;
Evagrie monahul, Cuvânt despre rugăciune, cap.81, P.G.79, col.1165-1201, apud Preot Praf.
Dr.Dumitru
Stäniloae, oɔ. cit., p.301,
*Ibidem, p.301;
*Maica Alexandra, op. cit., p.263;
 Fiecare zi de luni, în Biserica Ortodoxă, este dedicată îngerilor.
La vecerniile de duminică care ne introduc în ziua următoare există trei tropare sau
versuri nchinate îngerilor, interpuse între versetele psalmului 129. La Utrenie îngerii ad dn
intreg canon, o odă compusă din nou cântări, Acestea au fost scrise de Sfantul 1oan
Damaschinul in opt glasuri. In 26 martie după Buna Vestire, este sărbătoarea Stantului
Gavriil și a tuturor îngerilor, cu Vecernie, Canon şi Utrenie, la fel și pe 8 noiembrie.
Ca rugăciuni personale există un canon pentru îngerul păzitor și unul cátre Cetele
Cerești și toți Sfin;iit7.
Regele David, lăudând pe Domnul, are curoștință că o face ir. prezenya
îngerilor(Psalm 138,1). Sfåntul Vasile cel Mare atribuie de altfel îngerilor compoziția
Psaltirii, iar Grigorie Palama numeşte orice formá de rugăciune „liturghie îngerească .
„Monahul se face prin rugăciune asemenea îngerilor", spune de asemenea Evagrie
Ponticulo9. Trisaghionul, Heruvihonu, psalmodierea, imnologia, cântările în ger.ere sunt
toate imitați, preluári, concelebrări ale rugăciunilor din ceruri. În rugáciunea care o lace
preotul în timpul Vohodului celic, se vorbește despre îngeri care intră in Biserică pentru a
slăvi, alături de oameni, burătatea lui Dumnezeu.
Sfântul loan Gură de Aur comentează cutremurător acest episod: "Gârdeşte-te langa
cine stai și împreună cu cine chemi numele Domnului: ca heruvimi. Închipuiește-ti în ce cor
intri și va fi de ajuns ca să te simți îndemnat la trezvic(nepsis) și să-ți dai seama ca,
îmbrăcat într-un corp de carne, ai fost totuşi socatit vrednic să s'ujești alături de puterile
netrupești pe Stäpänul comun al tuturor"70, Ingerii și călugării practică veghea, o extind la
nivelul întregii conștiințe. Veghea devine astfel ,trezvie", vigilență spirituală. "E la fel de
greu să convingi un monah, un „om râvnitor" să doarmă, pe cât e de greu să convingi să
doarmă un înger", spune ascetul teban Dorotei?1.

____________________
Ib dem, op.cit, p.263
"Cf. Filocalia, VI, 5.224, apud Despre irgeri, op.cit., p.156;
" Cf. Filocalia, I, p.89;
"Andrei Pleşu, op.cit.. p.156;
"Cf Palacie, Istoria Lausiaca (Lavasaicon), trad. Pr.Prof.Dr.Dumitru Stăniloae, Ed. Institutului
Biblic și de Misiune al
B.O.R. Bucureşti 1993, p.18;
 Cel ce sta drept când se roagă anticipează postura celui judecat la slärşitul timpalai
dar și Învierea, înălțarea finală72.
In așteptarea acestui eveniment, operatia liturgică esențială este lauda Creatoruici.
binecuvântarea autorității Lui. E ceea ce sunt chemati să facă îngerii, călugării și sufletele
credincioşilor, aşa cum o proclamă Psalmul 103(20-22); „Binecuvàntați pe Domnul, ingeri
Lui...), Binecuvintează, suflete pe Domnul!"
In Biserică se întâlneşte lumea de sus cu cea de jcs, iar întâlnirea aceasta profețește
comuniunea lor ultimă. Slujba se oficiază înăuntrul Bisericii, este și ea un teritoriu al
întâlnirii. Prin ea, oamenii participă la slujba care se tine neâncetat în preajma tronului
divin, în vreme ce, pe de altă parte îngerii participă la liturghie, alături de oameni.
Am vazut cum in timpul vieții Sale pământeşti, îngerii erau lângă lisus, to: astfel în
Sfânta Liturghie ei sunt cu El și noi știm că ei se află în mijlocul nostru. In bisericile
ortodoxe îi vedem pictați în multe locuri; îi vedem pe uşile laterale pe sfinții îngeri Mihail și
Gavril, în cupolă este pictat Hristos Pantocrator decesubtul căruia imediat vom găsi un şir
de îngeri.
Cel mai adesea îngerii sunt pomeniți în rugăciunile Sfintei Liturghii. La Vohodul mic,
preotul îi cheamă să slujească alături de el. Sfânt, sfânt, sfânt este inspiral dintr-o cântare
îngerească. La Heruvimi pe „pe Împăratul tuturo.. Il primim, pe Cel nevăzut, înconjurat de
cetele îngerești". După aceea cheamă de la Dumnezeu să ne trimită: „Inger de pace,
credincios, îndreptător, päzitor sufletelor şi al trupurilor noastre"(această rugăciune se
repetă de asemenea la slujbele Vecerniei, Utreniei)74.
Imnul heruvimic este unul din cele mai frumoase din imnologia ortodoxă: "Noi care
pe heruvimi taină închipuim ... Ca pe Impăratul slavei, sä primim pe Cel înconjurat în chip
nevăzut de cetele îngerești; Aleluia, aleluia, aleluia. Cerul devine mai aproape în marele
moment al transformārii Sfintelor Daruri.
Preotul mulțumeşte astfel: "Mulțumim ție și pentru această Liturghie.., deşi îți stau
înaintea Ta mii de arhangheli și zeci de mii de îngeri, heruvimi cei cu ochi mulți și serafimi
cei cu şase aripi . Osana întru cei de sus bine este cuvintat cel ce vine întru Domnului,
Osana întru cei de sus".

___________________________
Andrei Pleşu, op. cit., p.154;
*Andrei Pleşu, op.cit., p.155;
*Minuni ale sfinților îngeri, op.cit.,p.30;
 İşi are obärşia în cântecul îngerilor auzit de Isalia(VI,3) și la fel de imnul care evren
fi întâmpină pe lisus în lerusalim(Mt. XXI,9-15;Marcu XI,9).
Acesta este cel mai măre; imn de proslăvire al îngerilor, mai sus de atât nu ne puterm
urca, mai mult nu ne putem exprima.
Tot urcuşul liturgic, mai precis tot urcusul spiritual conceput ca urcuş liturgic, este
un urcuş în atmosfera de mister ce iradiază din Dumnezeu".

________________
15 Dionisie Areopagitul, op.cit., p.62;
 ÎNGERUL PĂZITOR
Minunea sfinților îngeri în relatie cu omul nu se limitează numai la acțiun
temporare, ci imbracă și un aspect de continuitate. Sfânta Scriptură aminteşte de faptu Ca
sunt îngeri care au c legătură specială cu omul, având îndatorire de la Dumnezeu de a
purta de grijă.
Aceștia sunt îngerii păzitori ai vieții omului, fiecare având propriul sau inger.
Existența lor este afirmată de Însuşi Mântuitorul: „vedeți să nu-i disprețuiți pe
vreunul din aceștia mici, căci zic vouă că îngerii lor, în ceruri, våd pururi fața tatalui meu,
Care este în ceruri(Matei XVIII,10). Fiecare nou născut primește un înger pazitor care"
înscțește pe toată durata vieții cất timp păstrează credința în Dumnezeu"7.
Dintre scrierile patristice, prima mențiune referitoare la îngerul păzitor o
descoperim în lucrarea Păstorul lui Herma: "Acum voiese să-ți arat și puterile Tor, ca sa
înțelegi ce putere și ce lucrare are fiecare dintre ele, că lucrurile lor sunt duble față de ce
este drept și față ce ce nu este drept .. Calea cea strâmtă nu are cărări; ci este anevoioasa,
are multe piedici, este bolovănoasă și plină de spini. Dar cei care merg pe calea cea dreapta,
merg pe un drum bătătorit și fără poticnişuri . Omul are dci îngeri, unul al dreptații și
celălalt al räutății . Îngerul dreptății este gingaş, ruşinos, blând și liniștit. Când se suie el
în inima omului, vorbește îndată cu tine despre dreptate, despre curăție, despre sfințenie,
cumpătare, despre crice lucru drept și despre toată virtutea plină de slavă. Când toate
acestca se suie în inima ta, cunoaște că îngerul dreptäții este cu tine -.
Iata acum și faptele îngerului răutății. Mai înainte de toate este mânios, amar și fără
minte, iar faptele lui sunt rele și strică, pe robii lui Dumnezeu. Când se suie el în inima ta,
cunoaște-l din faptele lui . să crezi în fap:ele îngerului dreptății și lucrându-le să tráiești în
Dumnezeu77.
Dumnezeu a rânduit îngeri pázitori ai neamurilor și popoarelor(Daniel cap.X),
precum și pentru fiecare Biserică, după cum susține Stântul Apostol loan: "Cele şapte stele
sunt îngerii celor şapte Eiserici(Apoc. 1,20j. Sfântul Apostol Pavel mențicnează că sfinții
îngeri sunt prezenți în adunările religioase: de aceea femeia este datoare să aibă supunere
asupra capului ei, pentru îngeri" (Corinteni XI,10).

__________________________
* Incrumari Misionare, p.801;
"Herma Pastorul, Porunca VI, 35-36, in scrierile Părinților Apostolic, traducere, note și indici
de Pr.D. Fecioru,
P.S.B. vcl.I, EIBMBOR Bucureşti 1971, p.254-255;
 Deşi avem un înger păzitor, el nu ne apartine ci ne este dat de Creatorul lumil și ca in
mare parte funcțiile îngerului sunt patru, ca bratele unei cruci: el ne este învățător(ne
luminează, aduce un spor de cunoaștere), protector(ne fereşte de toate feluríle de rele).
sfăruitor(ne îndeamnă spre fapte bune, ne propune criterii ale acțiunii îndreptațita) ș1
călăuză mistică (ne arată calea mântuirii).
Cu un singur cuvânt, funcția generică a ingerului este buna noastră orientaree.
David il concepea pe înger protejând pe toți cei ce cu adevărat credincioși: " Strajui-
va îngerul Domnului împrejurul celor ce se tem de El și-i va izbăvi pe ei" (Ps. 33,7)
Și în ceasul morții noastre, ingerii sunt cu noi, însoțindu-ne peste prag. lisus ne
spune acest lucru în frumoasa parabolă a omului bogat și a lui Lazär, cerşãtorul de la pcarta
sa(Lc. XVI,19-31).
Intrega lucrare a ingerilor asupra oamenilor are un scop eshatologic. adica
urmârește intrarea noastră în împărăția cerurilor. De aceca, atunci când un suflet virtuos se
desprinde de trup, el este înconjurat de îngeri, care se bucură de mântuirea lui și îl duc la
Hristos, ca să se desfăteze de fericirea veşnică.
Dimpotrivă, sufletele care au trăit în păcate sunt luate de diavoli și sunt duse
departe de harul lui Dumnezeu, în locul pedepsei fără sfârșit79.
Ingerul nostru păzitor ne însoțește de-a lungu! timpului ocrotindu-ne paşii
şovăielnici ai prunciei, aventurile copilăriei și scăpându-ne de multe strâmtori.

_________________
"Andrei Pleşu, op.cit., p.81;
* Maica Alexardra op.cit., p.143.
 EPILOG
Aici aş vrea sa notez concluziile la care am ajuns. Omul nu este singur in aceasta
lume ci are aláturi de el un mare prieten, un apropiat înger pázitor. Tot ingerii semt cer e
ne scot și ne scapă de logica satană impersonală și distrugătoare.
Chiar daca viața pare uneori impersonală, fatalistă, absurdă, viața termiranu-se-n
moarte, care este sfârșitul și intrarea în neant, lumea primește sens cu Dumnezeu. Ingerun
pâzitor ne scoate și ne scapă din lanțurile păcatului, a patimilor, de sub domnia implacabila
a legilor monotone ale naturii. El poa:e acesta pentru că el este exponentul lumii spiitdale
superioare, este exponentul lumii spirituale ale lui Dumnezeu. Îngerul este exponentul
veşniciei fericite al eshatonului. Apoi îngerul este exponentul libertății trăite prin spiritul
suprem și, deci, din Dumnezeu. Îngerul este exponentul libertății spirituale, al libertații
trăite din Dumnezeu și în Dumnezeu.
Ingerul s-a statornicit în binele suprem, deci în Dumnezeu. El este liber in spirit, e
liber de rău și păcat și la această liberta:e este chemat omul, aceasta este destinația bmului,
această libertate trebuie să o trăiască omul în veşnicie alături de Dumnezeu.
Deci îngerul este exponentul libertății adevărate și, deci, el știe cum este să fii liber
în Dumnezeu, căci el s-a s:atornicit în bine. Îngerul a trăit experiența personală a
statornicirii în bine, deci, în Dumnezeu şi, deci, el ne ajutä pe noi și este cel mai în măsurà
să ne învețe cum să ne statcrnicim în Dumnezeu.
Existența îngerilor dă un ascendent și un optimism creştinismului. Nu suntem
singuri, avem tot timpul pe lângă noi pe îngerul păzitor. Cu îngerii, lumea capătă deodată
dinanism şi sens. Cu lumea îngerilor toate se umplu de lum.nă.
Fără îngeri, omul ar träi într-o lume inchisă. De asemenea, îngerii au o importanță
uriașă pentru lumea cultur.i. Avem långă noi tot timpul o ființă superioară adică pe îngerul
păzitor. Lumea lui devinc lumea noastră și lumea noastră devine lumea lui. Îngerul ne arată
care este cea mai scurtă cale ce duce la Dumnezeu. El este un maestru spiritual al călătoriei
pe această cale, este un ghid, călăuză spirituală prin excelență. Îngerul ne ajută să ne
adunăm din lucrurile neesențiale și să ne concentrăm asupra lucrurilor spirituale. veşnice.
De la îngeri primim un plus de putere, un plus de vigoare pentru a ajunge pe cea mai scurtă
cale la Dumnezeu.
BIBLIOGRAFIE
I. SFÂNTA SCRIPTURĂ
* Biblia sau Sfánta Scriptură, editie jubiliară a Sfântului Sinod, EIBMEOR,
București, 2001;
2.
***Noul Testament cu Psalmi, EIBMBOR, București, 1982.

II: PĂRINȚI ȘI SCRIITORI BISERICEȘTI

3. Sf. Atanasie, Scricri, Partea I, Trei cuvinte împotriva arienilor, traducere din
grecește, introducere și note de Pr. Prof. D. Stăniloae, PS.B., vol.15, EIBMBOR, București,
1987;
4. St. Chiril lerusalimului, Catehezele, Partea I, traducere cu un studiu introductiv Pr.
Prof. D. Fecioru, EIBMBOR, Bucureș:i, 1994;
5. Sf. Clemen: Alexandrinul, Scrieri, Partea a Il-a Stromatele, traducere, cuvânt
înainte, note şi indici de Pr. Prof. D. Fecioru, P.S.B., vol.5, EIBMBOR, București, 1982;
6. Sf. Dionisie Aeropagitul, Opere complete, nespre ierarhia cerească, III, 1, Editura
Paideia, București, 1996;
7. Sf. Grigorie Palama, Omilii, vol.1, traducere din Lmba greacă de Dr. Constantin
Daniel și reväzută de Laura Pātrașcu, Ed. Anastasia, 2000;
8. Sf. lon Damaschin, Dogmatica, II, 3, Ed. Scripta, București, 1993;
9. Origen, Scrieri alese, Despre principii, studiu introductiv, traducere și note de Pr.
Prof. Teodor Bodogae, P.S.B., vol.8, EIBMBOR, București, 1986;
10. Sf. Vasile cel Mare, Scrieri, Partea I, Omilii la Heaxaemeron, traducere,
introducere, note și indici de Pr. Prof. D. Fecioru, P.S.B., vol.17, EIBMBOR, Bucureşti, 1986;
11.* Scrierile Părinților Apostolici, traducere, note și indici de Pr. Prof. D. Fecioru,
P.S.B., vol.I, EIBMBOR, București, 1979.
III. OPERE ȘI STUDII DE TEOLOGIE
12. Pr. Dr. Prof. Leonte, Constantin, Ascensiuni Duhovnicești, Ed. Filocalia, Roman,
800Z
13. ***Indrumări misionare, lucrare elaborată de un colectiv de autori de la
Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, EIBMBOR, București, 1986;
14. Alexandra, Maica, prir.cipesa lleana a Rcmâniei, Sfinții Îngeri, Ed. Anastasia,
București, 1992;
15. Louth, Andrev, Dionisie Areopag tul, o introducere, Ed. Deisis, Sibiu, 1997;
16. Manolache, Anca, Un capitol de angeologie, Studii teologice, Nr.2, 1998;
17. Todoran, Pr. Prof. Dr. Isidor, Zāgărean, Arhid. Prof. Ican, Dogmatica Ortodoxă,
Manual pentru seminariile teologice, Ed. Arhidiecezara, Cluj, 1997;
18. Pleşu, Andrei, Despre Îngeri, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2003;
19. Pr. Prof. Dr. Dumitru, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol.l, EIBMBOR, București,
2003;
20. Istoria Bisericească Universală, Pr. Eugen Drägoi, Ed. Historica, București, 20013;
21. Minuni ale Sfinților Îngeri, traducere Daniela Filioreanu, Ed. Cartea Ortodoxă,
2007.