Balta Bohdan Petrisor

Anul II, grp 1

Inceputurile apologiei crestine

Apologetica intru inceput a reprezentat o forma spontana de aparare a

credintei, iar mai apoi a devenit o disciplină sistematică şi permanentă de
apărarea a acesteia.
Cuvântul apologetică vine de la grecescul: apologhia,cuvânt care înseamnă:
apărare, justificare a unei credinţe sau numai a unei persoane.
Supremul model de apologie a vietii crestine este insasi viata Mantuitorului
Iisus Hristos. Mantuitorul prin Sfintii Sai ne invata ca vocatia omului este
sfintenia, scopul nostru fiind asemanarea cu Dumnezeu.
Astfel, prin Intruparea Fiului lui Dumnezeu ni se ofera posibilitatea
impartasirii vietii noastre , in mod concret, inca de pe mamant , din cele
prorprii vietii dumnezeiesti. Prin insasi viata Lui , Hristos, Dumnezeu Cuvantul
facut Om , este primul care cheama pe om la sfintenie, la asemanarea cu
Parintele ceresc. Mai intai aceasta chemare a fost adresata lui Adam, faptura
creata dupa chipul lui Dumnezeu , adica dupa Fiul lui Dumnezeu Care este
Chipul Tatalui: „Cresteti si va inmultiti si umpleti pamantul si-l supuneti” ,
acesta indicand o crestere in ordine spirituala spre asemanarea cu Dumnezeu.
In Vechiul Testament chemarea intru sfintenie este prezentata sub diferite
forme : in viata lui Noe, in cea lui Avraam si a semintiei lui , dar si in cea a
poporului ales si prin aceasta catre intreaga umanitate. Din aceasta perspectiva
, intreaga istorie a umanitatii poate fi privita ca o neintrerupta chemare si
lucrare a lui Dumnezeu in lume si in istoria popoarelor, in vederea sfintirii
oamenilor.
In Noul Testament, inceputul mantuirii oamnilor a avut loc prin Invierea
Mantuitorului Hristos. Acesta ne chema pe toti la gastarea vietii celei
adevarate si a imparatiei celei vesnice, adresandu-ne cuvant de indemn catre
marturisirea Lui asi a Invierii Sale: „Datu-Mi-s-a toata puterea in cer si pe
pamant. Drept aceea, mergand, invatati toate neamurile , botezandu-l in
numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh . Invatandu-le sa pazeasca toate
Balta Bohdan Petrisor
Anul II, grp 1

cate v-am poruncit voua , si iata Eu sunt cu voi in toate zilele, pana la sfarsitul
veacului.”
Marturisirea de credinta, prin viata curata in Duh si in Adevar, traita in
comuniunea sfintilor, in Biserica Lui, asa cum ne invata Hristos , inseamna insasi
cele potuncite de El.
Dobandirea vietii cele bineplacute lui Dumnezezu nu este posibila ,decat
numai prin participarea omului la o lucrare tainica asupra proprii vieti , in care
Insasi Dumnezeu lucreaza, prin Sfintele Taine si pri cuvintele Sale , curatindu-l
pe om si il restaurandu-l.
Sfintii bisericii ne invata ca pentru a implini poruncile cele mantuitoare
trebuie mai intai sa trecem prin schimbarea vietii si anume lepadarea de toate
cele pacatoase. Acest act presupune efort, staruinta , infranare, trezvie si
indelunga rabdare , asa cum ne prezinta Sfantul Grigorie Sinaitul.
Sfantul Maxim Marturisitorul ne invata ca dobandirea curatiei si a vietuirii
intru hristos poate fi dobandita prin pocainta, sau, altfel spus prin lucararea
nevointelor despatimirii. Tot el ne invata ca despatimirea poate fi posibila, la fel
ca si marturiserea de credinta, doar in Duh si in Adevar.
Asadar, apologia lui Hristos este apologia vietii vesnice din care omul este
chemat sa se impartaseasca intru El. Biserica , continua lucrarea fundamentala
de marturisire a cuvantului de chemare a Mantuitorului Hristos, inceputa de
apostolii si ucenici Acestuia. Apologia, folosită cu predilecţie la începutul
Bisericii creştine, înseamna apărarea unor demersuri de vietuire crestina asa
cum ne invata mantuitorul Hristos pentru a dobandia viata Vesnica.
Ramane de inteles ca pentru a redobandi starea de dinainte de caderea a
protoparintilor Adam si Eva este necesar a lua hotararea de innoire a vietii prin
renuntarea la feptele cele urate lui Dumnezeu si sa dobandim staruinta si
trezviea necesara in demersul de despatire , act posibil doar intru lucrarea
Hurului lui Dumneze. Deci, pentru a ajunge la vietuirea intru virtuti trebuie sa
stim ca demersul schimbarii vietii nu poate fi realizat prin hotarea personala a
fiecaruia dintre noi, ci trebuie ca Mantuitorul Hristos, prin Harul sau sa
intervina in ajutorul nostru , si doar asa vom putea gusta din fericirea viaetii
vesnice.
Intrucat Viata lui Hristos ramane apologia cea mai profunda , omul este
chemat sa implineasca asemanarea chipului lui Dumnezeu. Modelul de vieturie
Balta Bohdan Petrisor
Anul II, grp 1

ramane urmarea faptelor mantuitoare si al patimirilor prin care Hristos ne-a

daruit posibilitatea de a redobandi starea cea pierduta prin caderea intru pacat.
Hristos Insusi este noul Adam , care da raspuns cuvenit pacatului celui
aducator de moarte , apologetul prin excelenta al chipului lui Dumnezeu in om.
Astfel, lucarea apologiei crestine o reprezinta urmarea in totalitae si de buna
voie a fiecaruia dintre noi a exemplului suprem de vietuire , asa cum a facut
sfintii Bisericii noastre , murind cu, pentru si in Hristos.

Bibliografie:
1. Apologetica Ortodoxa, vol 1, Coordonator Adrian Lemeni, Colectia
Cursuri, Manuale si Compedii de Teologie Ortodoxa

2. Biblia sau Sfanta Scriptura Ortodoxa , tiparita cu binecuvanatrea

Preafericitului Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane