Liceul Teologic, Trgu-Jiu

Lucrare de atestat
Patimile Domnului

Elev: Ciobotea Florin

Clasa: a XII-a C
Prof. coord. Pr. Cruceru Valerian

2015

Cuprins

Argument.......................... 3
nvtura Cretin-Ortodox despre rscumprare.....................................4
Aspectul de jerf al rscumprri................................................................13
Concluzie............................16
Bibliografie..................17

Argument
Prin ntrupare, Fiul lui Dumnezeu nu a luat asupra Lui, odat cu firea
omeneasc, i pcatele ei, ci numai slbiciunile omeneti: trebuina de mncare, de
odihn, frica de moarte, putina de a muri i putina de a suferi durere trupeasc i
sufleteasc. Astfel, Iisus tia ca pcatul a intrat n firea omeneasc i se menine n ea
prin dorina de plcere i prin fuga de durere, care vine de pe urma plcerii. De aceea a
luat asupra Lui acele slbiciuni i rbdnd durerea pn la capt, a ntrit firea n aa
fel, c a scos din ea i acele slbiciuni. Rbdnd pn la moarte, a nvins frica de
moarte i nsi moartea, in firea Sa omeneasc, i, drept urmare, firea Lui s-a sculat
din mori la viaa cea fr de moarte. Cu moartea pe moarte a clcat.
Dar Hristos a nvins moartea i din pricin c ea a venit asupra Lui pe nedrept,
cci pe dreptate moartea vine asupra oamenilor numai ca o urmare a plcerii. Deci
toata firea noastr era stpnita de moarte din pricina cderii. Iar motivul stpnirii era
plcerea, care, lundu-i nceputul ntr-o neascultare, se meninea de-a lungul
ntregului lan de nateri naturale. Din pricina acestei plceri a fost adus moartea, ca
osnda, peste fire. Dar Domnul, fcndu-Se om i neprimind ca obrie a naterii
Sale, dup trup, plcerea necuvenit, pentru care a fost adus peste fire osnda
cuvenita a morii -, ci primind cu voie, dup fire, osnda cuvenit a morii n nsuirea
ptimitoare a firii, adic suferind-o, a rsturnat rostul morii, nemaiavnd aceasta n El
rostul de osnd a firii, ci a pcatului. Iar cnd moartea nu mai are plcerea ca mama,
care o nate i pe care trebuie s o pedepseasc, se face in chip vdit pricin a vieii
venice. Astfel, precum viaa lui Adam din plcere s-a facut maic a mortii si a
stricaciunii, la fel moartea Domnului pentru Adam
Acesta este rostul ptimirii lui Iisus Hristos, El este omul durerii, omul durerii
nedrepte. Prin durere a desfiinat pcatul, care si are pricina n cutarea plcerii, i tot
prin durere a desfiinat moartea.
Patimile, rastignirea si moartea Mantuitorului sunt jertfa de Sine pe care El a
adus-o pentru mantuirea lumii.

NVTURA CRETIN-ORTODOX DESPRE RSCUMPRARE

Cderea n pcatul neascultrii, a primilor oameni, Adam i Eva, au pierdut
comuniunea cu Dumnezeu au fost alungai din rai, nstrinndu-se din ce n ce mai mult
de Creator. Gravitatea pcatului fcea imposibil ridicarea omului prin propriile sale
puteri. Dar Dumnezeu, n marea Sa iubire, nu a voit s piard fptura minilor Sale de
aceea a trimis pe Unicul Su Fiu s se ntrupeze i s ptimeasc pentru mntuirea lumii
Cci Dumnezeu aa a iubit lumea nct pe Fiul Su Cel Unul-Nscut L-a dat, ca oricine
crede n El s nu piar ci s aib via venic (Ioan 3,16).1
Mntuirea obiectiv a fost nfptuit pentru toi oamenii, prin rscumprarea
svrit de Mntuitorul Hristos pe Cruce. Ideea de mntuire este legat ontologic de
eliberarea tuturor din robia pcatului i a morii. Patima i jertfa pe Cruce a lui Hristos
este manifestarea iubirii lui Dumnezeu pentru neamul omenesc.
nsui Hristos a spus: Cci Dumnezeu ntr-att a iubit lumea nct pe Fiul
Su Cel Unul-Nascut L-a dat ca oricine crede n El s nu piar, ci s aib via venic
(Ioan 3,16). Astfel ntruparea, dar mai ales Patimile arat dragostea lui Dumnezeu i n nici
un caz dreptatea, aa cum credem noi, pentru c dreptatea noastr este dup fapt pe cnd
Dumnezeu S-a fcut om ca s-l mntuiasc pe Adam chiar dac el era fr de pcat i
chiar dac nu era vinovat de pcatul protoprintelui nostru i de cderea acestuia. De
aceea dreptatea lui Dumnezeu se identific cu iubirea Sa de oameni (Sf. Issac Sirul i Sf.
Nicolae Cabasila)2. Sfntul Nicolae Cabasila spune c rnile i Patimile lui Hristos au
fost oferite omului spre a i se rscumpra prin ele voirea. Avnd n vedere faptul c fusese
robit de ctre diavol omul trebuie rennoit pentru a fi n stare s-l biruiasc pe stpnul
ntunericului. Hristos a svrit tocmai acest lucru. Prin jertfa Sa, El a dat putere i
voin firii omeneti pentru ca, n Hristos, omul s l poat birui pe diavol i s calce
peste moarte.3
Moartea pe Cruce a Mntuitorului Hristos ne-a ridicat din mpria
ntunericului (Coloseni 1,13) i ne-a adus lumina, viaa i nemurirea (II Timotei 1,10),
Patele nostru Hristos S-a jertfit pentru noi , iar n aceast jertf s-a concentrat iubirea

Pr. Drd.. D. Viezuianu, Moartea i nvierea Mntuitorului Iisus Hristos n lumina epistolelor
pauline,n Studii teologice, an XXXXIX, nr.9-10/1997,p.660
2
Arhim. Hierotheos Vlachos, Predici la marile srbtori (Traducere de Daniela Filioreanu ), Editura
EGUMENIA, Galai 2004, p.186
3
Ibidem, p.187

suprem a lui Dumnezeu fa de noi (Galateni 2,20). Crucea este momentul culminant al
iubirii i al druirii Sale.4
Prin Patimile Hristos a artat modul n care a slobozit neamul omenesc de sub
robia diavolului i a morii. Patimile lui Hristos nu ne sunt oferite pentru a alimenta
gndurile i emoiile noastre antropocentrice, ci pentru ca s ne purcedem pe calea
renaterii i a rennoirii a slvirii lui Dumnezeu i a ndumnezeirii.5
Deci, nu este de ajuns ca omul s-L aib lng sine pe Hristos rstignit, ci
trebuie s se Rstigneasc el nsui mpreun cu Acesta, s alunge pe omul cel vechi,
dimpreun cu faptele lui i s se mbrace cu cel nou care se nnoiete spre deplin
cunotin, dup chipul Celui ce

l-a zidit: Nu v minii unul pe altul fiindc v-ai

dezbrcat de omul cel vechi dimpreun cu faptele lui, i v-ai mbrcat cu cel nou care se
nnoiete, spre deplin cunotin dup chipul Celui care l-a zidit (Coloseni 3,9-10)
Rscumprarea sau mntuirea obiectiv prin care tot ceea ce a fcut Iisus
Hristos pentru noi prin ntrupare, moarte, nviere i nlare este n primul rnd o lucrare
exclusiv Dumnezeiasc, este lucrarea divin de mntuire a ntregii umaniti n general,
care se extinde n principiu asupra tuturor personajelor. Se poate afirma c mntuirea
obiectiv a deschis porile raiului pentru toi cci toi am fost rscumprai din robia
pcatului strmoesc i mpcai cu Dumnezeu, dar nc nu am intrat n rai. Ca s intrm
n rai este nevoie i de aciunea noastr personal (Filipeni 2,12)6.
Legtura ntre Persoana lui Iisus Hristos i lucrarea Lui mntuitoare se arat
tocmai n faptul c n implicaiile i consecinele unirii ipostatice a celor dou firi,
dumnezeiasc si omeneasc, n Persoana Lui unic este cuprins i artat concret lucrarea
Lui mntuitoare asupra firii omeneti. Actele Lui mntuitoare sunt o concretizare i o
manifestare mai vdit a acestor consecine i implicaii ale unirii ipostatice.7
Patimile Domnului nfieaz iubirea lui Dumnezeu. Drama cutremurtoare
a crucii e drama iubirii pure , nemrginite eterne divine . n drama patimilor se
vede mai limpede dect oriunde c omul este preuit i iubit de Dumnezeu mai mult
de cum i preuiesc i iubesc prinii copiii. 8.
Pentru c Rscumprarea este actul culminant al ntregii lucrri mntuitoare a
lui Iisus Hristos n lume, Sfinii Prini s-au silit s o nfieze n toat bogia ei, iar unii
4

Pr.Drd. D.Viezuianu, op.cit , p.662-663;

Arhim.Hierotheos Vlachos, op.cit, p.215;
6
Pr Lector George Remete, D ogmatica Ortodox,editura EPISCOPIEI ORTODOXE,Alba Iulia
1996,p 236
7
***;ndrumri Misionare , Ed .E.I.B.M.B.O.R,Buc,-1986 ,p 342
8
Pr. Dr. Ilarion Felea ,Religia iubirii. Edit. Arad, 1945, Pag.384
5

teologi mai vechi i mai noi, pe temelia lor au formulat mai multe teorii cu privire la
sensurile rscumprrii, ns teologia ortodox rezum teoriile
Patimile Domnului reprezint jertfa mpcrii omului cu

Dumnezeu ,

jertfa trupului i a sngelui, prin care se desfiineaz i se nlocuiesc sacrificiile

inutile de animale , se pune capt idolatriei i instituie un cult nou i o religie
nou. De cnd e lumea pcatele se pltesc , se ispesc, se iart prin jertfa de
rscumprare. Jertfa este druire vieii pn la moarte, n onoare a lui Dumnezeu
sau n interesul semenului.
Rscumprarea , pornete de la semnificaia numelui Iisus: izbvire, salvare,
dezrobire. Dezrobire spiritual desigur, aa cum vestise ngerul: i vei pune numele Iisus
pentru c El va mntui poporul su de pcate. Dumnezeu trimite pe Fiul Su n lume
pentru aceast izbvire, dezrobire esenial aceasta trimitere este un act izbvitor al ntregii
fiine. Scopul ei e refacerea unitii pierdute. E reintegrarea noastr n armonia existenei
prin rentoarcerea acas la calitatea de chip i fiu, ca bunoar, n cazul exemplar al
fiului pierdut. E realizarea n cele din urm a ceea ce au neles i au tradus Sfinii Prini
rsriteni, i anume ndumnezeirea firii noastre omeneti, prin unirea lui Dumnezeu cu
omul n Iisus Hristos 9
Lucrarea Lui mntuitoare se ndreapt spre firea Sa omeneasc pe care o
umple de dumnezeirea Lui i o elibereaz de afectele , ptimirile i moartea de pe
urma pcatului strmoesc .Aceasta se ndreapt apoi chiar prin aceste afecte i
ptimiri, spre noi toi , c prin participarea la dumnezeirea manifestat n puterea pe
care ne-o transmite prin firea Lui omeneasc s ne elibereze pe toi din viaa aceasta
de pcat, iar n cea viitoare de afecte , de stricciune i de moarte , agonisindu-ne
viaa venica mpreun cu Dumnezeu. Lucrarea mntuitoare
uman proprie i spre noi toi e posibil i eficient

ndreptat spre firea

datorit ndreptrii ei spre

Dumnezeu, eliberndu-ne din robia pcatului i a morii i mpcndu-ne cu EL.10

Patimile Domnului dezleag problema suferintei umane. Iisus Hristos nu
neaga , ci afirm suferina. El poart Crucea durerii i ndeamn pe ucenicii si s
o poarte cu rbdare Oricine voiete s vie dup mine , s se lepede de sine s
i ia Crucea n fiecare zi s-mi urmeze (Luca 9, 23) .
El

este Rscumprarea noastr, cci a venit s-si dea viaa pre de

rscumprare pentru muli cum spune

9

E nsui (Matei 20, 28; Luca 10, 45). E

Printele Galeriu ; Jertf si Rscumprare, Editura Harisma , p. 152-153

Idem. p. 343.

10

rscumprtor i pre de rscumprare pentru toi(I Timotei 2, 6). Cum adaug i

Sfntul Apostol Pavel. i Rscumprarea fiind

pentru toi un principiu de via

adevrat i unitate pentru noi toi.11

Rscumprarea a nsemnat aceast biruin transformnd tragismul rului
i a morii

n bucuria nvierii. Dac Domnul ar fi oferit doar moartea SA n-ar fi

fcut in fond altceva dect s dea i El acea plat a pcatului. Rscumprarea n

esena ei e jertf , pentru c se sfrete n nviere. n moarte ca jertf , primete
drept rspuns din partea Tatlui nvierea st Taina Rscumprrii.12
Iisus Hristos , principiul nsui al Rscumprrii prin jertfa i viaa
Lui de jertf , devine aluatul care dospete toat frmnttura firii noastre, spre
transfigurare. ntreaga via pmnteasc a Domnului

e aceast oper de slujire a

Rscumprrii 13.
Descrirea Patimilor, Mortii si Invierii Domnului ocupa un loc considerabil in
cele patru Evanghelii si in cateheza apostolica, precum si in cultul si predica ortodoxa.
Evanghelistul Matei ne informeaza ca, dupa rostirea invataturii eshatologice
care se incheiase in seara zilei de Marti, in saptamana Sf. Patimi, Mantuitorul a zis
ucenicilor Sai: Stiti ca peste doua zile vor fi Pastile si Fiul Omului se va da sa se
rastigneasca(XXVI, 1-2).
Vorbind despre conspiratia iudeilor impotriva Mantuitorului, Sf. Matei spune:
Atunci s-au adunat arhiereiii si carturarii si batranii poporului in curtea arhiereului ce se
numea Caiafa si au facut sfat sa prinda pe Iisus cu viclesug si sa-L omoare. Dar ziceau: Nu
in ziua praznicului, ca sa nu se faca tulburare in popor(Mt. XXVI, 3-5, Mc. XIV,1-2, Lc.
XXII,1-2).14
Evanghelia de la Ioan dateaza clar ultima cina in noaptea in care incepea 14
Nisan(adica noaptea dinaintea mesei pascale obisnuite): asa ca, de fapt, Iisus a murit in
dupa amiaza de la sfarsitul lui 14 Nisan, pe vremea cand mieii pascali erau injunghiati.
Iisus stiind ca El avea sa fie mort inainte de a sosi momentul obisnuit pentru masa pascala,
a tinut-o intentionat in taina cu o zi mai devreme. Luca XXII, 15-16 indica dorinta
puternica a lui Iisus pentru o asemenea masa cu ucenicii Sai inainte de moartea Sa ,
precum si faptul ca El era constient de timpul scurt care-I statea in fata. .
11

Ibidem, p. 154.
Prof. N Chiescu , Rscumprarea in Sfnta Scriptur i n scrierile Sfinilor Printi, tez de
doctorat, Bucureti 1937, p 23
13
Printele Galeriu ; Jertf si Rscumprare, Editura Harisma , p. 156
12

14

Sf. Teofilact Arhiepiscopul Orhidei si al Bulgariei, Talcuirea Sfintei Evanghelii de la Matei, p. 437

Cina cea de Taina este istorisita in cuvinte asemanatoare de catre Evanghelistii

sinoptici si ocupa un loc insemnat si in Evanghelia dupa Ioan. Mantuitorul vine cu
ucenicii Sai, din Betania in Ierusalim. Acum, Iuda se afla din nou langa Domnul, ca si cum
nimic deosebit nu s-ar fi petrecut. El isi ascunde gandul tradarii si pandeste momentul
prielnic pentru trecerea lui neleguita in fapta . Sf. Evanghelist Ioan ne informeaza ca
Domnul, inainte de a se aseza la masa, ofera ucenicilor un semn de suprema smerenie,
servire si dragoste, spalandu-le picioarele.
Spalarea picioarelor insoteste asezarea la masa si incheie, ca o lectie, discutia
pentru intaietate. Scena este prezentata de Sf. Ioan ca un semn de desavarsita iubire din
partea Mantuitorului pentru ucenicii Sai. Gestul facea parte din ceremonialul ospitalitatii
iudaice si orientale. Ea era ceruta si de o elementara regula igenica. De obicei, serviciul
spalarii picioarelor il indeplinea un servitor, ori o slujnica . Iisus, desi gazda, invatator si
stapan fata de ucenici, nu se sfieste sa-l faca El insusi. Spalarea picioarelor este asadar,
exemplul personal de slujire, de iubire si de smerenie. Acest ritual a primit o consideratie
deosebita, facand parte din ritualul slujbelor bisericesti din sfanta si marea zi de joi, in
Saptamana Patimilor..
Cand lamureste sensul spalarii picioarelor, Mantuitorul arata din nou ca unul
din ucenici il va vinde .
Demascarea tradatorului urmeaza in Evanghelia a patra, indata dupa gestul
spalarii picioarelor ucenicilor. Domnul se afla la masa, inconjurat de cei doisprezece
ucenici. El are in dreapta Sa pe Ioan, iar in stanga fie pe Sf. Iacob, fie mai probabil pe Iuda
Iscarioteanul, lui fiindu-i incredintate adesea dispozitiile gospodaresti.15
La Cina Domnul ii intinde direct o imbucatura muiata in blid si-i adreseaza
cateva cuvinte fara a fi auzit de ceilalti. La Marcu scenariu este putin modificat,
Mantuitorul adresand urmatoarele cuvinte:cel ce mananca cu Mine- o aluzire la Psalmul
41,9. este pentru prima data cand prezicerile lui Iisus despre patimile Sale au inclus
explicit tradarea din partea unuia dinte voi, desi cuvantul grecesc folosit aici pentru a
trada/vinde este acelasi cu a da din XVII,22;XX,18, unde persoana raspunzatoare nu este
specificata. Taradatorul era Iuda, cel pe care Mantuitorul il demasca in chip indirect,
preferand sa intristeze pe ceilalti unsprezece. Iuda, desigur cu ipocrizie, folosind aceeasi
forma neincrezatoare de intrebare ca ceilalti, dar este neinteresant ca in loc sa I se adreseze
lui Iisus

cu apelativul Kyrie(Doamne), foloseste termenul de Rabi(Invatatorule), un

cuvant adecvat pentru orice invatator evreu si care nu este deloc folosit de ceilalti ucenici
15

Pr. Prof. Dr. V. Mihoc, Introducere in Studiul Noului Testament, Ed. Teofania, Sibiu, 2001, p. 23

in Matei. Intrebarea lui in comparatie cu a celorlalti este nesincera, iar Mantuitorul se vede
nevoit sa i-o intoarca: Tu ai zis .
Instituirea Sfintei Euharistii constituie centrul Cinei celei de Taina. Ea este
istorisita si de Evanghelistii sinoptici, precum si de catre Sf. Apostol Pavel. Relatarea ei
lipseste in Evanghelia a patra, caci Sf. Ioan ne-a redat cuvantarea Mantuitorului despre
painea vietii.
Instituirea Sfintei Euharistii este descrisa aproape cu aceleasi cuvinte si de catre
Evanghelistii sinoptici si de catre Sf. Apostol Pavel:Deci mancand ei, a luat Iisus painea
si multumind a frant si a dat ucenicilor zicand:Luati, mancati, acesta este Trupul Meu . Si
luand paharul si multumind, le-a dat zicand: Beti dintru acesta toti, acesta este Sangele
Meu, al Legii celei noi, care pentru voi se varsa , spre iertarea pacatelor. Sf. Luca si Sf.
Pavel ne informeaza ca Domnul, indata dupa cuvintele de instituire ale Sfintei Euharistii,
a adaugat: Aceasta s-o faceti spre pomenirea Mea.
Descriind painea franta ca fiind trupul Meu, Iisus prezinta foarte clar cel putin
faptul ca El va fi omorat cu violenta, aratand in chip voalat ca Insusi Trupul Sau este
painea care se sfinteste in altar, iar nu inchipuire. Desi noua ni se arata a fi paine, cu
negraita lucrare se preface in Trupul Domnului .
Mancatul si bautul de aici le transmit beneficiile jertfei pascale a lui Iisus
tuturor celor care iau parte la masa Lui. Cuvintele rostite in privinta paharului au
completat acesta idee.
Dupa Cina, Mantuitorul insotit de Sf. Sai Apostoli se retrage in Gradina
Ghetsimani, situata pe coasta apuseana a Muntelui Maslinilor, deasupra

Vaii

Cedronului.16
Intarit prin rugaciune, Iisus se pregateste sa-i intampine pe cei care veneau sa-L
prinda. Aceasta trupa provenea probabil dintre garzile templului, aflata la dispozitia
sinedristilor.

Sf

Ioan

spune,

de

altfel,

ca

Iuda

luat

oaste

si

slujitori

de la arhierei si de la farisei. Ajungand in Ghetsimani, Iuda l-a identificat pe

Mantuitorul prin semnul pe care li-l daduse, anume prin sarutare. Intarit de Sus, Domnul
era deplin stapan pe situatie. Din Sfintele Evanghelii aflam ca Iisus le-a iesit inainte si li sa prezentat celor veniti sa-L prinda, iar ei au cazut la pamant in fata majestatii Sale.
Apostolii inspaimantati au fugit cu totii. Domnul ceruse, de altfel, imperativ, ca ei sa fie
lasati sa se duca. A fost ascultat fara obiectii, caci sinedristii nu urmareau atunci alceva
decat suprimarea lui Iisus17.
16
17

Idem, p. 25
Pr. Prof. Dr. V. Mihoc, Procesul Mantuitorului, Ed. Teofania, Sibiu, 2003, p. 13

Evanghelia a patra ne spune ca Iisus a fost dus mai intai in fata lui Anna, socrul
lui Caiafa, arhiereul in functiune. Desi trecusera multi ani de cand a fost inlaturat din
arhierie, Anna continua sa exercite o inraurire hotaratoare asupra vietii obstesti a iudeilor.
Anna L-a intrebat pe Iisus despre ucenicii Lui si despre invatatura Lui. Scopul sau nu era
nicidecum acela de a se informa, ca si cum n-ar fi cunoscut activitatea Mantuitorului, el
vroia un raspuns in care sa poata afla un pretext de condamnare.
De la Anna, Iisus este dus la Caiafa. Ana si Caiafa, fostul si actualul arhiereu
locuiau in acelas palat, avand numai curti separate. Dupa Matei si Marcu se pare ca la
Caiafa acasa a avut loc, inainte de cantatul cocosilor, o reuniune nocturna a mai multor
sinedristi, dupa care, in zorii zilei, a avut loc o a doua reuniune. In casa lui Caiafa si cu
participarea unui numar restrans de sinedristi se cauta un temei pentru osandirea la
moarte a lui Iisus. Desi se prezentasera multi martori mincinosi, a fost greu sa fie gasiti
doi martori ale caror declaratii sa fie la fel. Pana la urma au venit doi care L-au acuzat pe
Iisus de a fi facut o afirmatie vinovata impotriva templului:Daramati templul acesta si
in trei zile il voi ridica. La aceasta acuzatie, si la altele pe care I le aduceau martorii
mincinosi, Iisus nu raspunde nimic. Dandu-si seama ca pe o astfel de acuzatie nu se poate
intemeia o condamnare, Caiafa Ii zice Mantuitorului:Te jur pe Dumnezeu Cel viu, sa ne
spui noua de esti Tu Hristosul, Fiul lui Dumnezeu(Mt. XXVI,63). In fata unei astfel de
somatii juridice, Iisus se vede obligat sa rupa tacerea:Tu ai zis, ceea ce inseamna Eu
sunt si adauga imediat Si va spun inca: De acum veti vedea pe Fiul Omului sezand de-a
dreapta Puterii si venind pe norii cerului(Mt. XXVI, 64). Prin acest raspuns, Iisus afirma
ca este Mesia, un Mesia ceresc cu o stapanire universala si vesnica care va veni pe norii
cerului ca Judecator atotputernic.18
Pus in randul celor faradelege, Iisus este supus indata tratamentului salbatic
rezervat raufacatorilor. Soldatii si slujitorii deopotriva si, poate, chiar si unii dintre
sinedristi si-au dat cu totii concursul la maltratarea si batjocorirea nevinovatului
condamnat.
Pana la ziua, Mantuitorul va fi fost inchis in vreo temnita. Dis de dimineata, se
intruneste de urgenta Sinedriul iudaic, pentru a da o aparenta de legalitate
procesului. Caci intalnirea din casa lui Caiafa era ilegala si prin locul si prin timpul
la care a avut loc. De aceea in zorii zilei are loc o sedintaoficiala a sinedriului, care
n-a durat decat extrem de putin timp19.
18
19

Ibidem, p. 21
Diac. Prof. N. I. Nicolaescu, Op. cit., p. 104

10

Intre timp Mantuitorul a fost dus inaintea lui Pontiu Pilat, procuratorul roman
al Iudeii. Incepe astfel, al doilea act al procesului lui Iisus, anume faza romana sau
penala a acestuia. Si era dimineata precizeaza Sf. Ioan. La 7 aprilie ziua incepe la
ora 5.50. Sinedristii nu se sfiesc a-l deranja pe Pilat la o ora matinala si a se comporta
cu el cu o surprinzatoare indrazneala20.
Sfantul Ioan, mai precis decat ceilalti evanghelisti, ne spune ca Iisus a fost dus
la pretoriu(Ioan XVIII,28). In cazul nostru, este vb de resedinta lui Pilat. Era in ziua
de 14 a lunii nisan caci iudeii au refuzat sa intre in pretoriu pentru a nu se spurca.
Pastile incepea in seara zilei in care a fost rastignit Mantuitorul, iar nu cu o seara mai
inainte, cum ar parea ca ne lasa sa intelegem Evangheliile sinoptice.
Pilat iesind afara la iudei, ii intreaba asupra vinei acuzatului. Trebuia ca Iisus sa
fie condamnat la moarte de guvernatorul roman si sa fie executat prin rastignire, ca
razvratitor. Iar pentru a-l convinge pe Pilat sa dea o astfel de sentinta, sinedristii ii aduc
lui Iisus trei grave acuze cu caracter politic, zicandPe Acesta L-am gasit 1-razvratind
neamul nostru si 2-impiedicand sa dea dajdie Cezarului si 3- zicand ca El este
Hristosul, regele(Lc 23, 2)
Pilat si-a dat seama de la inceput de acest lucru. Cat despre controversele
religioase ale iudeilor care stateau la originea cazului, el nu avea pentru ele decat un
profund dispret. Dupa un interogatoriu facut lui Iisus in pretoriu, Pilat a ajuns la
concluzia ca Mantuitorul nu incalcase in nici un fel legea romana, asa ca a iesit afara
la iudei si le-a zis:eu nu gasesc in El nici o vina. Ei insa au inceput sa strige staruitor
ca intarata poporul, invatand prin toata Iudeea, incepand din Galileea pana aici(Lc
XXIII,5) auzind asa, Pilat hotaraste sa-L trimita la Irod pentru a-L judeca acesta.
Numai Sf. Luca ne raporteaza acest episod al intalnirii lui Iisus cu stapanitorul
provinciei in care El traise cea mai mare parte a vietii Sale pe pamant. I-a pus lui Iisus
o multime de intrebari,. Domnul insa nu i-a raspuns nimic, manifestandu-si in acest fel
dispretul profund pentru acest ticalos petrecaret si ucigas. Tacerea lui Iisus nu trezeste
nici o scanteie de remuscare in inima ticalosita a tetrarhului. Irod rade si dupa Il trimite
inapoi la Pilat, purtand pe umeri o haina stralucitoare. Atat Irod cat si Pilat sunt la fel
de convinsi de nevinovatia Mantuitorului.
Iisus este readus in pretoriu. Pilat, chemand arhiereii si capeteniile poporului, le
declara ca nu-L gaseste pe Iisus vinovat de niciuna dintre invinuirile pe ei I le aduc si

20

Pr. Prof. Dr. V. Mihoc, opcit. p. 36-37

11

ca nici Irod nu L-a gasit vinovat. Deci adauga Pilat:pedepsindu-L, Il voi elibera(Lc.
XXIII, 13-16)pedeapsa pe care o are in vedere Pilat este biciuirea.
Insa era un obicei ca de Pasti procuratorul sa le elibereze iudeilor un
condamnat. Se afla atunci in temnita un vinovat al carui nume era Baraba. Pilat,
crezand ca intre aceste doua nume multimea n-ar putea nicidecum sa-l elibereze pe
acesta din urma, pronunta cele doua nume. Insa sinedristii amestecati prin multime, au
inceput sa-i sufle raspunsul. Usor de influentat multimea a inceput sa strige:Pe
Baraba! Pe Baraba!. Mirat Pilat a intrebat:Dar ce voi face cu Iisus, ce se cheama
Hristosul? La care toti au raspuns:Sa fie rastignit!
Constrans sa-L elibereze pe Barnaba, Pilat isi mentine totusi hotararea de a-L
biciui pe Iisus. Sfarsind biciuire, soldatii L-au tarat pe Iisus in curtea pretoriului, unde
s-a adunat indata toata cohorta, cu totii contribuind la batjocorirea Sa. Retinand
invinuirea ca Iisus s-a facut pe sine rege, soldatii L-au dezbracat de hainele sale, I-au
aruncat pe umeri, ca purpura regala, o zdreanta rosie, au impletit o cununa de spini si
I-au indesat-o pe cap, I-au pus o trestie in mana dreapta si au inceput sa parodieze o
inchinare la rege21.
Pilat L-a scos pe Iisus afara, asa cum era, cu cununa de spini si cu haina cea
rosie, si le-a zis:Iata Omul. Vazandu-L sinedristii au inceput a striga in gura mare ca
Iisus sa fie supus rastignirii caci s-a facut pe Sine Fiu al lui Dumnezeu. Cedand
presiunii multimii, Pilat tine sa arate ca nu-si asuma responsabilitatea acestei crime
judiciare.Luand apa, si-a spalat mainile inaintea multimii. La gestul simbolic. Pilat
adauga cuvintele:Nevinovat sunt de sangele dreptului acestuia. Voi veti vedea! La
care poporul da acest raspuns infricosator:Sangele Lui asupra noastra si asupra
copiilor nostri!
Momentul culminant al activitatii pamantesti a Mantuitorului se apropie. El
este precedat de drumul Crucii, adica de calea strabatuta de Domnul din pretoriu pana
la locul rastignirii. Slabit de puteri Domnul nu-si poate duce singur crucea, motiv
pentru care soldatii au silit pe un trecator sa-L ajute. Acesta era Simon dn Cirene, tatal
lui Alexandru si al lui Ruf , care se intorsese atunci de la tarina.
Rastignirea este cel mai insemnat moment al activitatii mesianice a lui Iisus
Hristos. Ea constituie jertfa suprema prin care Fiul lui Dumnezeu Cel Intrupat ia asupra Sa
pacatele lumii si impaca pe om cu Creatorul.
21

Pr. Prof. Dr. V. Mihoc, Procesul Mantuitorului, Ed. Teofania, Sibiu, 2003, p. 50

12

Mantuitorul a fost rastignit in locul numit Golgota,o inaltime calcaroasa, un loc

obisnuit de exercitiu in afara cetatii, intr-un loc public proeminent astfel incat efectul de
intimidare al rastignirii putea functiona. Sfintii Evanghelisti descriu Rrastignirea
Domnului fara a insista in detaliu asupra naturii suferintelor cauzate de aceasta pedeapsa
barbara. Interesul lor se concentreaza mai mult asupra semnificatiei evenimentului.22
ASPECTUL DE JERTF A RSCUMPRRII
Rscumprarea, ca rezultat al celor trei direcii ale lucrrii mntuitoare a
lui Hristos i prin aceasta , al celor trei slujiri mntuitoare ale Lui, cuprinde o mare
bogie de nelesuri. Urmnd Sfinilor Prini , nvtura de credin ortodox nu o
reduce la un singur aspect fundamental , cum a fcut doctrina catolic cu aspectul de
satisfacie al Jertfei lui Hristos pentru a omagia miestria lui Dumnezeu jignit de
om n cderea sa , sau diversele concepii soteriologice protestante , cu ispirea
substitutiv a mniei lui Dumnezeu de ctre Hristos, prin moartea SA in locul
oamenilor (Luther), Crucea lui Hristos

ca satisfacie ,si Crucea lui Hristos ca

substituire (Paul Althauss).

Patimile Domnului nltur teama mortii.
Cele trei direcii ale lucrrii mntuitoare a lui Hristos precum i cele trei
slujiri

prin care Hristos a realizat mntuirea neamului omenesc prin ntrupare,

descoperirea fiinei i a voii Lui Dumnezeu (Revelaia).Patimile , moartea pe cruce i

nvierea din mori reliefeaz trei aspecte fundamentale ale mntuirii obiective sau
rscumprrii.23
Astfel Teologia a ncercat o sistematizare a acestor aspecte. n general se
socotesc trei aspecte ale Rscumprri :aspectul de jertf, aspectul recapitulativ i
aspectul ontologic (fiinial). Sensul adevrat al Rscumprrii ca jertf este acea
druire total, necondiionat din dragoste pentru rentregirea lumii n dragoste .Cci
mai mare dragoste dect aceasta nimeni nu are, ca s-i pun cineva viaa pentru
semenii si.Ioan 15, 13.Ea este msura real a jertfei celei adevrate .Orice idee de
satisfacie sau de expiere se estompeaz n faa ideii celei mari a druirii totale i
necondiionate.24

22

23
24

*** , ndrumri Misionare ,Ed . E.I.B.M.B.O.R. Buc -1986, p 353.

Printele Galeriu , Jertf i Rscumprare, Edit. Harisma . p.14.

13

Sub acest aspect, Rscumprarea se manifest ca fiind jertf deplin, perfect,

adus de Hristos n faa Tatlui ceresc ca pre de rscumprare pentru pcatele lumii. 25
La aceast direcie a lucrrii mntuitoare se refer n mod special termenul de
jertf. Opera de Rscumprare a lui IISUS Hristos are o prim direcie spre Dumnezeu,
idee exprimat prim teoria preului pltit de Dumnezeu i prin cea penal . Pe de o parte
Hristos S-a adus pe Sine jertf Lui Dumnezeu:Hristos S-a adus pe Sine jertf fr prihan
Lui Dumnezeu i pentru aceasta El este Mijlocitorul unui nou Testament, ca prin
moartea suferit spre rscumprarea greelilor de sub ntiul Testament, cei chemai s ia
fgduina motenirii venice. Evreii 9, 14-15.Pe de alt parte Tatl L-a dat pe Fiul Su
la moarte L-a fcut jertf pentru pcatele lumii i L-a pedepsit n locul lumii. Cci
Dumnezeu aa a iubit lumea nct pe Fiul Su Cel Unul Nscut L-a dat ca oricine crede n
El s nu piar,ci s aib via venic Ioan 3, 1626 Hristos a fost rnduit de Tatl jertf de
curie:ndreptndu-se n dar cu Harul Lui prin rscumprare n Iisus Hristos pe Care L-a
rnduit Dumnezeu curire prin credin ntru sngele Lui , pentru iertarea pcatelor celor
mai nainte fcute(Romani 3, 24-25). Iisus Hristos este jertf de ispire

pentru

pcatele noastre:El este jertf de ispire pentru pcatele noastre i numai pentru
ale noastre ci pentru ale lumii ntregi(I Ioan 2, 2).27
Ascultarea a fost ceruta de Dumnezeu de la nceputul omului (Facere 2,
16-17)Jertfa este

preul pltit de Hristos pentru pcatele oamenilor i un omagiu

adus lui Dumnezeu dar i o pedeaps pentru pcat . Jertfa lui Hristos este expresia
ascultrii totale de Dumnezeu ..Dar ascultarea

de Dumnezeu

trebuie s fie

complet, mplinirea voii lui Dumnezeu trebuie s fie permanent i s asume toate
riscurile, inclusiv moarte . Aceast ascultare pn la moarte nu o poate oferi nici un
om dat fiind universalitatea pcatului strmoesc. Din aceast pricin S-a ntrupat
Fiului lui Dumnezeu i a luat
afectele care fac

ostenitoare

firea

omeneasc

afar

de pcat

dar cu

toate

ascultarea de Dumnezeu i grea suportarea morii. 28

Jertfa lui Hristos este expresia ascultrii de Tatl pn la moarte i n acelai

timp, preamrea Tatlui cu care era dator omul : Eu te-am preamrit pe tine pe
Tine pe pmnt, lucru pe care Mi l-ai dat s-l fac , l-am svrit(Ioan 17,4). n
jertfa lui Hristos Dumnezeu

redescoper i reevideniaz

mrirea

dar i i

25

Pr.Lector George Remete , Dogmatica Ortodox ,Alba Iulia , p.240

***, ndrumri Misionare, Ed. E.I.B.M.B.O.R.,Bucureti 1986
27
Pr. Prof. Dr . Isidor Teodoran Arhid. Prof . Dr. Ioan Zgreanu , Dogmatica Ortodox , Edit .
Renaterea, Cluj Napoca, 2003, p. 222
28
***, ndrumri Misionare, Ed. E.I.B.M.B.O.R.,Bucureti 1986
p. 345
26

14

iubirea , prin faptul c nu se arat omului n mod dezvluit ca s-l copleeasc

cu slava Lui , ci ca un om smerit.29
Sfntul Grigorie Palama spune c Dumnezeu a ngduit aceasta jertf
pentru ca omul s fie eliberat de

sub tirania diavolului s fie sfinit prin firea

omeneasc a lui Hristos i s fie readus la comuniunea cu Dumnezeu prin Fiul Su.
Patima i jertfa pe cruce a lui

Iisus Hristos sunt manifestarea

mrii iubiri a lui

Dumnezeu pentru neamul omenesc, Sfntul Grigorie Teologul spune c este cu

putin ca Hristos s i fi dat

sngele

su s se fi dat pe Sine nsui diavolului

pentru eliberarea neamului omenesc. Astfel prin jertfa lui Hristos , moartea i
diavolul au czut, iar omul a fost eliberat de sub stpnirea lor i a dobndit
comuniunea cu Dumnezeu. Prin jertfa Sa, El a dat putere i voina firii omeneti
pentru ca, n Hristos omul s poat birui pe diavol i s calce peste moarte.30
Moartea lui Hristos pe cruce

a fost absolut necesar pentru mntuirea

noastr . De aceea numai ascultarea lui HRISTOS

care a binevoit s sufere

pedeapsa cea mai grea pentru om , adic moartea cum li s-a i spus (Facere 2,
17),i suportnd moartea , a pltit n locul nostru pentru noi datoria31
Deci , Mntuitorul S-a adus pe Sine jertfa suprem, pentru rscumprarea
omenirii din robia pcatului Cci Patile nostru, Hristos, S-a jertfi pentru noi spune Sf.
Ap. Pavel n (I Corinteni 5,7).32
Rscumprarea n esena ei este jertf, pentru c sfrete n nviere. n moartea
lui Hristos, ca jertf, st Taina Rscumprrii.Prin moarte i nviere Mntuitorul Hristos
ne-a rscumprat din pacat i din moarte i a mpcat creatura cu Creatorul(Coloseni 1,20).

CONCLUZIE
Teologia cretin a interpretat jertfa mai mult n lumina Rscumprrii i
a integrat-o structurilor cderii, subliniind virtuile ei de ispire

i mpcare

cu

29

Printele Galeriu , Jertf i Rscumprare, Edit. Harisma ,p 288.

Arhim. Hierotheos Vlaschos, Predici la marile srbtori,Edit. Egumenia ,p. 186-187.
31
*** , ndrumri Misionare, Ed. E.I.B.M.B.O.R., Buc. 1986, p.356
32
Pr. Prof. Ene Braniste, Prof. Ecaterina Branite, Dicionar enciclopedic de cunotine religioase
,ed.Diecezana Caransebe, 2001, p. 246
30

15

Dumnezeu. Jertfa i Rscumprarea reprezint doua mari capitole ale

iconomiei

divine. Prin Patima Lui Hristos omenirea mereu se nnoiete se mngie renate
se umanizeaz i mblnzete instinctele se nnobileaz i se desvrete.
Dar dei existeniala Rscumprrii , dei
nfrnge

n el nsui pcatul , jetfa depete

actul

cel mai propriu

care

radical cadru negativ a pcatului

.Fiind n esena ei prin druire o pur afirmare a persoanei, ea se descoper ca act

origimar dei anterioara cderii i ine

de structur

creaiei astfel

nu e de

conceput creatiei fr jertf, iar justificarea ei e n primul rnd creaia . i imposibil

legat de actul creaiei , n chip firesc dureaza creaia33.
n Iisus Hristos moartea e o jertf suprema .Jertfa suprem n primul rnd
pentru c e suportat ca ispire pentru tot pcatul omului ; n al doilea rnd
pentru Hristos se jertfete pe Cruce numai atunci cnd a sosit ceasul dei nu
accidental ; aceasta inseamna c jertfa lui e oferit aici , n acel moment n care
a dus pn la final taina cea din veci privitoare a omului34
Revelaia ne nva c Dumnezeu este dragoste.Existena i are nceputul
de asemenea n dragoste ca dar a lui Dumnzeu.Rscumprarea i naterea
noastr din nou s-a fcut tot prin dragoste o dragoste att de mare nct a dus
la jertfa Fiului lui Dumnezeu. Semnele Rscumprrii trebuie s se releveze n
cele din urm i n noi chipul lui Dumnezeu , aceast realitate fundamental ,
pentru a putea spune :omul este gragoste.35.
Plmuirile, scuiprile i badjocoririle suferite de Mntuitorul ne-au adus pe
noi oamenii

la starea

primordial , adic la starea

brbatului

desvrit n

pictura bisericeasc ortodox registrul privind patimile lui Hristos ocup un loc
foarte important deoarece aceste evenimente ne reamintesc lucrarea jertfelnic a
Mntuitorului Hristos

prin care am fost ridicai din robia

i din noroiul

pcatului strmoesc.

Bibliografie

33

Printele Galeriu , Jertf i Rscumprare, Edit. Harisma 1991,p 282

Arhim.Hierotheos Vlachos, Predici la marile srbtori, traducere de Daniela Filioreanu , Edit.
Egumenia , Galai 2004 ,p 187
35
Idem.p 114
34

16

1. Chiescu , Prof. Nicolae, Rscumprare n Sfnta Scriptur

si in

scrierile Sfinilor Prini , tez de doctorat, Editura Harisma, Bucureti, 1937.

2. Galeriu, Pr. Constantin, Jertf

Rascumprare, Editura

Harisma,

Bucuresti 1975;
3.Vlachos, Arhim. Hierotheos ,Predici la marile srbatori (traducere

de

Daniela Filioreanu), Editura EGUMENIA , Galai 2004;

4. Remete , Pr. Lector George , Dogmatica Ortodox,Editura EPISCOPIEI
ORTODOXE, Alba Iulia 1996
5. ndrumari Misionare ,Editura E.I.B.M.B.O.R, Bucureti;
6. Biblia sau Sfnta Scriptur ,Editura I.B.M.O.B.O.R., Bucuresti 1975;
7. Viezuianu, Pr. Drd. D., Moartea i nvirea Mntuitorului Iisus Hristos n
lumina epistolelor pauline, n Studii teologice an XXXXIX, nr.9-10/ 1977;
8. Todoran, Pr. Prof. Dr. Isidor , Zgrean, Arhid. Prof. Dr. Ioan, Dogmatica
Ortodox , Editura RENATEREA ,Cluj-Napoca ,2003;
9. Branite , Pr. Prof. Ene , Branite , Prof Ecaterina , Dicionar Enciclopedic
de cunostine religioase,Editura DIECEZANA CARANSEBE,2001;
10. Protos. Nicodim Mndi ,Drumul Crucii; Editura BUNAVESTIRE,Bacu
2001;
11. Boghiu , Arhim. Sofian, Chipul Mntuitorului

n iconografie, Editura

BIZANTIN 2001;
12. Pr. Prof. Dr. V. Mihoc, Introducere in Studiul Noului Testament, Ed.
Teofania, Sibiu, 2001
13. Ibidem,Procesul Mantuitorului, Ed. Teofania, Sibiu, 2003
14. Sf. Teofilact Arhiepiscopul Orhidei si al Bulgariei, Talcuirea Sfintei
Evanghelii de la Matei, p. 437

17