Sunteți pe pagina 1din 13

Liceul Teologic, Trgu-Jiu

Lucrare de atestat

nlarea Domnului

Elev: Voinea Alin Vasile


Clasa: a XII-a C
Prof.coord. Pr Cruceru Valerian

2015

Cuprins
Argument3
nalarea Domnului n scrierile testamentare..4
nlarea Domnului..7
nlarea Domnului srbatorit n vechime odat cu Rusaliile9
nalarea Domnului - deplina ndumnezeire a firii umane asumate10
naltarea Domnului - Ziua Eroilor...10
Concluzii..11
Bibliografie..12

ARGUMENT
Acest eveniment este i cunoscut i necunoscut, i stiut i netiut, i descoperit i
nedescoperit i mai presus de toate este o tain. Aa cum tain este Intruparea Fiului lui
Dumnezeu, aa cum tain este Patimirea Lui, asa cum tain este Invierea Lui, tot asa i Inaltarea
este o tain. Pentru c ceea ce tim despre Inaltarea Mantuitorului este mai puin dect ceea ce nu
tim. Ceea ce tim, ca si despre celelalte taine, tim din invatatura Bisericii i din practica
Bisericii.
E ultimul eveniment din viata de pe pamant a Mantuitorului si fiind ultimul eveniment
este, am putea zice, si evenimentul rezumat, un eveniment in care se rezuma toata viata
pamanteasca a Domnului Hristos. Asa ca nu e de mirare ca in legatura cu acest eveniment se
pune si problema marturiei. De fapt marturie despre Inaltarea Domnului nostru Iisus Hristos o
dam toti credinciosii, asa cum si marturie despre celelalte evenimente, mai ales marturie despre
Invierea Domnului Hristos dam toti cei care credem in Inviere, tot asa si marturie despre
Inaltarea Domnului Hristos dam toti cei care credem in Inaltare.
Dar de altfel nu numai despre Inaltare. Cand zice Domnul Hristos "Imi veti fi Mie
martori" inseamna: veti marturisi credinta in Mine, in tot ceea ce tine de Mine si in tot ce tine in
acelasi timp de voi, pentru ca toate cate s-au facut, s-au facut pentru a noastra mantuire. In Crez
si spunem ca Fiul lui Dumnezeu S-a Intrupat pentru noi si pentru a noastra mantuire, ca
Rastignirea Domnului Hristos s-a intamplat pentru noi si fara indoiala ca si celelalte evenimente
si pentru noi s-au intamplat, nu numai pentru Mantuitorul Insusi.

nalarea Domnului n scrierile testamentare


Temei pentru credinta in Inaltarea Domnului nostru Iisus Hristos gasim in Sf. Evanghelie
de la Marcu, in versetul 19 din capitolul 16, unde se spune ca Iisus S-a Inaltat la cer si a sezut dea dreapta Tatalui. Aceasta afirmatie din Evanghelie este de fapt credinta pe care au avut-o cei
care au stiut despre Inaltarea Domnului Hristos, si inainte de a fi Evanghelia a fost credinta in
acest eveniment, si inainte de a fi scrisa Evanghelia de la Luca, care fara indoiala ca la nceput a
fost o scriere la care au ajuns puini.
n orice caz Sf. Evanghelist Luca nu a avut n vedere Evanghelia pe care a scris-o ca o
carte de circulaie, ci a avut-o in vedere ca o carte adresata unei anumite persoane pe care a
informat-o despre cele petrecute n legtur cu Domnul Hristos, i cuprinde n Evanghelia sa, n
cteva versete, foarte pe scurt, si cele in legatura cu Inaltarea Domnului Hristos. In Sf.
Evanghelie de la Marcu este un singur verset, in Sf. Evanghelie de la Luca sunt cateva versete
din cap. 24. Sf. Evanghelist Luca doar relateaza Inaltarea, nu face nici o apreciere asupra
Inaltrii, nu face aprecieri de teologie, adnciri, ci doar prezint evenimentul i reia cele n
legatur cu Inaltarea Domnului Hristos si n Faptele Apostolilor, la nceputul crtii n cap. 1,
unde sunt cateva versete lamuritoare n legatur cu Inaltarea Domnului Hristos.
ns cele scrise de sf. evangheliti au ajuns la cunostinta oamenilor dupa ce s-au rspndit
cartile respective, Evangheliile. Ori nainte de aceasta, Biserica a invatat. Sf. Apostol Pavel in
Epistola I catre Timotei are cuvantul ca e mare taina crestinatatii, Dumnezeu S-a artat in trup, Sa indreptat in Duhul, S-a vestit de ingeri, S-a propovaduit ntre neamuri, S-a crezut in lume si S-a
inaltat intru slava (I Timotei 3, 16). Deci si Inaltarea este cuprinsa in aceste cuvinte ale Sf.
Apostol Pavel. Bineinteles ca i Epistola I catre Timotei a fost o carte ocazionala si o carte care
nu a avut circulatie foarte repede si o circulatie foarte mare.1
Sf. Evanghelist Luca n relatarea sa despre Inaltarea Domnului Hristos spune ca Domnul
Hristos i-a luat pe ucenicii Sai, i-a dus spre Betania si acolo i-a ridicat mainile, i-a binecuvntat
si pe cand ii binecuvanta, S-a departat de ei si S-a inaltat la cer (Luca 24, 50-51). Atat spune
despre Inaltarea propriu-zis. In legatura cu Inaltarea mai afirma Sf. Evanghelist Luca si ca
ucenicii s-au inchinat Mantuitorului si apoi s-au intors in Ierusalim cu bucurie mare si erau
1 Pr. Conf.dr. Constantin PREDA, nvierea Mntuitorului n memoria narativ a
Evangheliilor,editura Basilica, Bucureti,2010, p.55
4

totdeauna in templu, laudand si binecuvantand pe Dumnezeu (Luca 24, 52-53). Asta e tot ce scrie
Sf. Evanghelist Luca n Evanghelia de la Luca. Domnul Hristos S-a inaltat la cer - e foarte
important sa reinem lucrul acesta - binecuvntnd.2
i e important s tim i s reinem c Sf. Evanghelist Luca nu se mulumete doar cu o
apreciere fugitiva asupra faptului ca Domnul Hristos S-a nalat binecuvntnd, ci adaug ndat:
"i pe cnd i binecuvanta S-a deprtat de ei i S-a naltat la cer". Am putea zice ca e un fel de
atentionare. Ar fi o informare si o atentionare. Informarea ca Domnul Hristos Si-a ridicat minile
i i-a binecuvantat pe cei care erau de fa. Nu au fost muli de fata, au fost ucenicii
Mantuitorului nostru Iisus Hristos i poate au mai fost si altii, nu ni se spune, n orice caz
Biserica invata ca a fost de fa i Maica Domnului. Si dupa ce informeaza ca Si-a ridicat
Domnul Hristos mainile si a binecuvantat pe cei care erau de fata, mai zice o data: "Si pe cand ii
binecuvanta, - atentionand, fiti atenti, ultimul gest pe care l-a facut Fiul lui Dumnezeu intrupat
aici pe pamant este acela ca i-a binecuvantat pe oameni - S-a despartit de ei si S-a inaltat la cer".3
n legtura cu Inaltarea Domnului Hristos mai avem relatari si in Faptele Sf. Apostoli de
unde aflm, ntre altele, c Domnul Hristos a mai stat cu ucenicii Si nc 40 de zile dup
Invierea Sa din mori, de aceea Inaltarea ca sarbatoare este totdeauna n a 40-a zi dup Pati, ntro zi de joi. Tot n Faptele Apostolilor Sf. Evanghelist Luca relateaz c au aprut lng ucenicii
Domnului Hristos doi ngeri care le-au spus: "Barbai galileeni, de ce stati privind la cer? Acest
Iisus pe care L-ati vazut naltndu-Se, aa va i veni" (Fapte 1, 11). Deci i-a incredintat despre a
doua venire a Mntuitorului Hristos.4
E important de reinut, i nu ine de taina Inaltarii, de faptul Inaltarii, aceea c dup ce
Domnul Hristos S-a inaltat la cer sau in timpul cand se nalta la cer, cat L-au mai vzut ucenicii
i dup aceea, ucenicii s-au inchinat Domnului. Nu a fost pentru prima dat cnd s-au inchinat,
avem i alte relatri n Sf. Evanghelie ca ucenicii s-au inchinat Domnului Hristos, sau si altii s-au
nchinat Domnului Hristos. De exemplu tanarul bogat, femeile mironosite, cand s-au ntlnit
2 Idem, p.67
3 Pr.prof. dr. Dumitru POPESCU, Iisus Hristos Pantocrator EIBMBOR, Bucureti, 2005,
p. 237
4 Natalia DINU, Iisus Hristos Mntuitorul n lumina Sfintelor Evanghelii, Ed.
Bizantin, Bucureti, 2004, p. 690
5

dup Inviere cu Domnul Hristos, se spune ca s-au inchinat Lui. Magii s-au nchinat Domnului
Hristos la Naterea Lui din Preasfanta Fecioara, ndat dupa ce S-a nascut; au fost mai multe
situatii cand Domnul Hristos a primit nchinare din partea oamenilor, dar la Inaltare a fost
nchinarea pe care i-au adus-o ucenicii ca Celui ce S-a inaltat la cer.5
Sf. Apostol Pavel n Epistola catre Filipeni, in cap. 2 are cateva ganduri in legatura cu
Inaltarea Domnului Hristos, dar nu cu Inaltarea ca eveniment, ci cu Inaltarea ca fapt recunoscut
de catre Dumnezeu si de catre sufletul omenesc. Si anume, porneste cu faptul ca doreste ca in
credinciosi sa fie simtirea care a fost in Iisus Hristos: "Sa aveti in voi simtirea care a fost in Iisus
Hristos". Asa isi incepe Sf. Apostol Pavel gandurile in legatura cu aceasta. Si spune ce simtire are
in vedere: "Care, in chipul lui Dumnezeu fiind, nu a tinut ca la o prada la asemanarea Sa cu
Dumnezeu, ci S-a desertat pe Sine chipul robului luand si ascultator facandu-Se pana la moarte si
moarte de cruce".6
Si adauga: "Pentru aceea si Dumnezeu L-a inaltat pe El si I-a daruit Lui nume mai presus
de orice nume, ca intru numele lui Iisus tot genunchiul sa se plece, al celor ceresti, al celor
pamantesti si al celor de dedesubt si toata limba sa marturiseasca ca Domn este Iisus Hristos
intru marirea lui Dumnezeu" (Filipeni 2, 5-11). In cuvintele acestea, Sf. Apostol Pavel are in
vedere Intruparea Fiului lui Dumnezeu, Jertfa Fiului lui Dumnezeu, bineinteles Invierea, si
pomeneste in special Inaltarea, ca "L-a inaltat pe El si I-a dat Lui nume mai presus de tot
numele". De aceea a facut acestea, "ca in numele lui Iisus tot genunchiul sa se plece, al celor
ceresti, al celor pamantesti si al celor de dedesubt si sa marturiseasca toata limba ca Domn este
Iisus Hristos intru marirea lui Dumnezeu".7
Sf. Apostol Pavel in Epistola ctre Filipeni are n vedere conceptia de atunci despre lume,
despre univers. Si priveste universul ca o existenta in trei etaje: pamantul la mijloc, pe care
traiesc oamenii, sus cerul si sub pamant, iadul. "L-a inaltat pe El si I-a daruit Lui nume mai
presus de tot numele ca intru numele lui Iisus tot genunchiul sa se plece", adica orice om sa
recunoasca Inaltarea si sa aduca marire lui Dumnezeu, marire Mantuitorului ca Celui inaltat. Si
5 Idem, p.695
6 Natalia MANOILESCU - DINU, Sfntul Duh n Spiritualitatea ortodox, p. 71
7 Pr.Prof. D. STNILOAE, Teologia Dogmatic Ortodox, EIBMOBOR, 1996, vol. II, p.
124
6

aceasta sa o faca - genunchii sa si-i plece - "si cele ceresti, si cele pamantesti, si cele de
dedesubt". Toate categoriile de oameni care exista.8
Sf. Apostol Pavel, se nelege, vorbete in limbajul oamenilor de atunci, n concepia de
atunci, care nu e o conceptie care trebuie neaparat sa ramana asa cum a prezentat-o Sf. Apostol
Pavel - ca si cand ar zice cineva: pai, daca a zis Sf. Apostol Pavel ca e asa, atunci asa - e un fel de
a vorbi in fond. Pentru ca acum numai Dumnezeu stie unde mai e susul si unde mai e josul, daca
e vorba dupa conceptiile de acum, care sunt conceptii stiintifice si care nu pot fi in general
contestate. Acestea nu sunt lucruri care tin de credinta. De credinta tine faptul ca Dumnezeu e
conducatorul si toata randuiala care este e facuta de Dumnezeu.9

NLAREA DOMNULUI
Mntuitorul nostru Iisus Hristos, dup ce a suferit patimi nfricoate, rstignire i
moarte de care s-au nfricoat nu numai firea omeneasc ci sau schimbat i stihiile cerului i a
pmntului, vznd rbdarea cea mai presus de fire omeneasc a treia zi a nviat din mormntul
cel pecetluit i strjuit cu straj puternic, artndu-se pe sine biruitor al morii i stpn al vieii.
Dup sfnta Sa nviere din mori s-a artat femeilor mironosie care mergeau s
ung cu miresme trupul Domnului - netiind c a nviat, apoi s-a artat sfinilor Si ucenici i
apostoli care se risipise plini de ntristare i fric ,desprii acum de nvtorul lor Iisus Hristos
i pe care i binecuvinteaz. La 8 zile s-a artat Sfntului Apostol Toma , zicndu-i s nu fie
ndoielnic de nvierea cea din mori , ci s fie credincios. Apoi Domnul s-a artat multora din cei
care credeau ntrnsul ca s-i arate i mai mult puterea Sa dumnezeisc prin nvierea din mori .
Ba nc i mai mult a petrecut n mijlocul poporului alturi de ucenicii Si timp de 40 de zile
,nvnd i tmduind pe cei bolnavi flmnzind i nsetnd , mncnd i osptnd n mijlocul
oamenilor pctoi, artndu-se prin aceasta ca este om i Dumnezeu , care a venit n lume s
cheme la mntuire pe toi cei ostenii i mpovrai de jugul pcatelor. l vedem pe Domnul plin
de mil i buntate n pridvorul lui Solomon la scldtoarea oilor ,,unde zcea mulime de
8 Idem, p. 204
9 Pr. Conf.dr. Constantin PREDA, opcit, p.81
7

bolnavi orbi chiopi, uscai cum vindec pe un slbnog care a ateptat 38 de ani n suferin. l
vedem pe Domnul

stnd de vorb cu o femeie pctoas samarineanc lng fntna lui

Iacov ,cerndu-i ap s bea, fiind nsetat firea omeneasc, dar o minune , Cel care a cerut ap
trectoare druiete samarinencei apa cea vie apa cea venic , apa iertrii pcatelor.10
Cltorind Domnul pe cale cu ucenicii Si i ntlnind un orb din natere ,Sfinii
Apostoli l ntreab ,, Invatatorule, cine a pacatuit acesta sau prinii lui de s-a nscut orb? dar
Domnul Doctor al sufletelor i al trupurilor vindecndu-l le-a rspuns ,,Nici el n-a pacatuit, nici
prinii lui ci ca sa se arate in el lucrarile lui Dumnezeu . Iat iubirea cea mare de oameni a Lui
Dumnezeu, iat cele dou firi a lui Hristos , firea omeneasc i firea dumnezeieasc lucrtoare n
mijlocul poporului. nla la cer cu trupul ca noi s fim i mai tari n credina noastr fa de
Dumnzeu care nu se desparte de snurile printeti ci cu noi cei de pe pmnt locuind
mpreun ca un om astzi de pe Muntele Mslinilor se nal cu trupul cel nviat i transfigurat
de pe pmnt

la cer n slav i firea noastr cea czut nlndu-o cu milostivirea Sa

,fgduindu-ne tuturor ca va fi cu noi pn la sfritul veacurilor.11


Praznicul nlrii Domnului nostru Iisus Hristos are un caracter de mrire de
ncununare a operei mntuitoare a Lui Hristos Domnul. Cum Cel cobort cu smerenie pe pmnt
suferind chinuri i moarte pentru mntuirea noastr astzi se nal n slav cereasc eznd de-a
dreapta Tatlui n ceruri, unde din veci a fost biruitor al morii, mprat al slavei i noitor al firii
noastre omeneti ,,Cci cunoasteti harul Domnului nostru Iisus Hristos, ca El bogat fiind, pentru
voi a saracit, ca voi cu saracia lui sa va imbogatiti . n cartea Faptele Sfinilor Apostoli aflm c
dup patim i nvierea Sa din Mori Mntuitorul Hristos timp de 40 de zile s-a artat pe sine cu
multe semne doveditoare, vorbind despre cele ale mpriei lui Dumnezeu pn n ziua cnd s-a
nlat la cer dup ce prin Duhul Sfnt a dat poruncile Sale apostolilor pe care ia ales.(Fapt. Ap.
cap. I, 2-3), retrgndu-se apoi din Ierusalim spre Betania pe Muntele Mslinilor unde a nvat
pe ucenicii si s propovduiasc evanghelia la toat fptura apoi ridicndu-i sfintele Sale mini
i-a binecuvntat pe dnii i desprindu-se de dnii S-a nlat la cer (Luca cap. XXIV. 50.) Iar
10 Anca MANOLACHE, nvierea i nlarea Domnului, ncununare a operei de
Rscumprare, n rev. Ortodoxia, p. 245
11 Idem, p.247
8

cnd se nla El , ei priveau la cer cu ochii aintii i iat doi brbai au stat lng El mbrcai n
hai albe zicnd celor ce priveau la cer: ,,Brbati galeleeni ce stai uitndu-v la cer? Acest Iisus
care s-a nlat de la voi la cer astfel va i veni precum l-ai vzut nlndu-se 12
nlarea Domnului cu trupul de pe pmnt la cer este pentru oameni chezia
mntuirii i ndumnezeirii noastre dup cuvintele Domnului care ndemna pe Sfintii Apostoli ct
i un indemn si pentru noi toi . Cnd Mntuitorul Iisus Hristos se nal la cer fgduiete
Sfinilor Apostoli c nu-i va lsa orfani vznd mhnirea lor sufleteasc la desprire .Le
fgduiete c va fi cu dnii pn la sfritul veacurilor (Matei XXVIII.20) iar n rugciunea
arhiereasc rostit ctre Tatl zice: ,, Dar nu numai pentru acetia m rog ci i pentru cei ce vor
crede ntru Mine dup cuvntul lor , deci se roag i pentru noi toi care credem Lui i mplinim
poruncile Lui fcndu-ne fii ai Lui ,,Slava pe care Tu Mi-ai dat-o ,le-am dat-o lor ca s fie una
,precum noi una suntem. Eu ntru ei i Tu ntru Mine ca ei sa fie desavarsiti intru unime si s
cunoasc lumea c Tu m-ai trimis i ca i-ai iubit pe ei cum M-ai iubit pe Mine .13
Prin sfnta Sa nlare Mntuitorul Iisus Hristos ,unete cele cereti cu cele
pmnteti ,deschide calea ctre cer a fiecrui dintre noi i ne asigur de marea Sa iubire fa de
noi, dorind ca s fim mpreun cu El dup cuvintele ,,Parinte, voiesc ca, unde sunt Eu, sa fie
impreuna cu Mine si aceia pe care Mi i-ai dat, ca sa vada slava Mea pe care Mi-ai dat-o, pentru
ca Tu M-ai iubit pe Mine mai inainte de intemeierea lumii.14
Iat ce loc i ce cale de fericire venic ne pregtete Mntuitorul Iisus Hristos. La
ce nlime ne ridic unindu-ne cu Dumnezeu i fcndu-ne una cu El.

nlarea Domnului srbatorit n vechime odat cu Rusaliile:

12 Augustin, fer.Predici la Inaltarea Domnului si la Rusalii, EIBMBOR, Bucureti, p.78


13 Olivier CLMENT, Hristos pmntul celor vii, p. 57
14 Pr.Prof. D. STNILOAE, Iisus Hristos sau restaurarea omului, EIBMBOR, Bucureti, 2013, p.
360.

Cea mai veche meniune despre srbtoarea nalrii Domnului o gsim la Eusebiu din
Cezareea, n lucrarea "Despre srbatoarea Patilor", compusa in anul 332. Din aceasta lucrare
reiese ca Inaltarea Domnului era sarbatorita in acea vreme odata cu Rusaliile, la 50 de zile de la
Invierea lui Hristos. Spre sfritul secolului al IV lea, nceputul secolului V, srbtoarea nlrii
s-a desprit de cea a Pogorrii Sfantului Duh (Rusaliile), fiind prznuit n a 40-a zi dup
nviere, dat care va rmne stabilit pentru totdeauna n calendarul bisericesc.

nalarea Domnului - deplina ndumnezeire a firii umane asumate:


nlarea lui Hristos ntru slava i sederea Sa de-a dreapta Tatlui este chipul deplinei
ndumnezeiri a umanitaii Lui. Prin toate actele Sale, ntrupare, moarte, nviere El a ndumnezeit
treptat firea omeneasc pe care a asumat-o, dar prin nalare a transfigurat-o pe deplin. Datorita
transfigurarii supreme a trupului Su, Hristos poate deveni interior celor care cred n El. nlarea
Domnului nu nseamna retragerea Sa din creatie, pentru ca El continua s fie prezent i lucrtor
prin Sfntul Duh. 15 nalarea cu trupul la cer este o mrturie a faptului c omul a fost creat pentru
venicie, cci Fiul nu Se infieaz Tatlui numai ca Dumnezeu, ci si ca Om.
Hristos prin Inaltarea Sa, nu arata doar unde trebuie sa ajunga omul, ci se face cale si
putere, ca omul sa ajunga la aceasta stare. El sade pe tronul dumnezeiesc al slavei, dar si
locuieste in inima celor ce-L iubesc. Asa putem intelege paradoxul: Hristos este inaltat si in drum
spre inaltare cu fiecare dintre noi.

naltarea Domnului - Ziua Eroilor:


Prin hotararile Sfntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romne din anii 1999 si 2001,
srbtoarea naltarii Domnului a fost consacrat ca Zi a Eroilor si srbatoare national
bisericeasc. In aceast zi, n toate bisericile din ar i strintate se face pomenirea tuturor
eroilor romni czui de-a lungul veacurilor pe toate cmpurile de lupt pentru credina, libertate,
dreptate i pentru aprarea arii i ntregirea neamului.

15 Idem, 266
10

Pentru Biserica , prin nviere i naltare a inceput s rsar o nou epoc, veacul
viitorului i al restabiliri eshatologice n slava lui Dumnezeu, de vreme ce prin aceste evenimente
nu avem numai o ,,suire a lui Hristos la putere i la slav,ci i o ,,suire a omului la deplintatea
soteriologic i eshatologic.Cei care accept credina n nviere i nlare sunt ntori cu faa
ctre viitor i ctre venirea din nou a lui Hristos.

CONCLUZII
Inaltarea lui Hristos cu trupul la cer si sederea Lui de-a dreapta Tatalui inseamna
ridicarea Lui ca om la treapta de suprema eficacitate asupra celor ce cred. In aceasta sta puterea
si slava suprema la care S-a urcat Hristos prin Inaltarea la cer. Trupul domnesc, ridicat nu
numai la cer, ci la cerul cerului, mai presus de toata autoritatea si stpnirea i de tot numele
si demnitatea, care e numit de Isaia muntele lui Dumnezeu si casa lui Dumnezeu asezata pe
varful tuturor muntilor, salasluieste in acelasi timp in intimitatea cea mai profunda a celor ce
cred si se face vadit in intimitatea celor ce s-au curatit de patimi, ca loc prin care si din care
izvoraste toata puterea de sfintire si de indumnezeire a noastra. Aceasta paradoxala coincidena
ntre tronul dumnezeiesc i intimitatea noastra se datoreste faptului ca insusi trupul omenesc al
Domnului ade pe tronul dumnezeiesc.
Pentru cretinismul de la inceput, aa cum a fost mentinut n Ortodoxie, Inaltarea trupului
Domnului la cer e naltarea noastra nsasi, inaltarea din patimile noastre, n unitate cu El,
naltarea inceputa pentru noi prin naltarea Domnului, dar avand sa se continue pn la
desvrirea ei.

11

Bibliografie

BIBLIA sau Sfnta Scriptur, tiprit sub ndrumare i cu purtarea de grij a Prea
Fericitului Parinte TEOCTIST

Patriarhul Biserici Ortodoxe Romne cu aprobarea

Sfntului Sinod; Editura Institutului Biblic i de Misiune al Biserici Ortodoxe Romne


Bucuresti -1994
Pr.prof. dr. Dumitru POPESCU, Iisus Hristos Pantocrator EIBMBOR, Bucureti,
2005,
Natalia DINU, Iisus Hristos Mntuitorul n lumina Sfintelor Evanghelii, Ed. Bizantin,
Bucureti, 2004
Olivier CLMENT, Hristos pmntul celor vii, p. 57.
Pr. Conf.dr. Constantin PREDA, nvierea Mntuitorului n memoria narativ a
Evangheliilor, editura Basilica, Bucureti, 2010
Pr.Prof. D. STNILOAE, Teologia Dogmatic Ortodox, EIBMBOR, Bucureti,
1996 vol.II.
Pr.Prof. D. STNILOAE, Iisus Hristos sau restaurarea omului, EIBMBOR,
Bucureti, 2013

12

13