October 8,

SFÂNTUL NICODIM DE LA TISMANA

2020

Sfântul Nicodim de la Tismana s-a născut în

anul 1310/1320. Acesta a fost un arhimandrit,
întemeietorul mănăstirilor Vodița și Tismana, din
Oltenia, și a mănastirii Vișina de pe valea Jiului, fiind
considerat ocrotitorul Olteniei.

Istoricul Nicolae Iorga susține că acesta s-a născut în

Macedonia, la Prilep, ca aromân, însă ipoteza sa nu a
fost niciodata aprobata de niciun istoric macedonean.
Istoricii sârbi spun însă că acesta s-ar fi nascut în
mica localitate Prilep, din Kosovo. Mama sa era una
dintre fiicele domnitorului Basarab I, prin
intermediul caruia Nicodim se înrudea cu cnejii sârbi,
voievozii transalpini și țarii bulgari. Fiind de os
domnesc, se va bucura de instruire în mediul
bisericesc.

„Iar sântul Botezat fiind dupre obiceiul creștinesc, și crescut întru buna pedepsire, și temere
de D-deu și a iubirei în tânără vârstă a prunciei sale, dat a fost de părinții lui la învățătura cărței. Și
isteț fiind la minte, sântul în scurtă vreme a învățat toată dumnezeeasca Scriptură, care duce întru
mântuire, și gramatica cea slovenească, foarte bine și desăvârșit” susține Ștefan de la Tismana,
ieromonah.

În 1335 Nicodim întâlnește monahii de la Muntele Athos care vizitau Mănăstirea Deciani, cu
ocazia inaugurării ei. Această întâlnire îi va releva drumul pe care îl va urma în viață. Pleacă la
Muntele Athos pentru a-și desăvârși instruirea. Este primit ca frate la Lavra Hilandar. În 1338
primește numele de Nicodim. În 1341 este hirotonisit ierodiacon, iar în 1343 ieromonah. Mai târziu
ajunge protrosinghel. După moartea egumenului mănăstirii este ales în fruntea obștii călugărești de la
Hilandar.

Prin 1369 Nicodim

ajunge în Țara
Românească, trecând
Dunărea înot (sau plutind
pe rasa călugărească, după
cum este istorisită una
dintre minunile sale), unde
întemeiază în 1371, ca
urmare a unei viziuni,
Mănăstirea Vodița.

În 1375 Nicodim este solicitat să facă parte din delegația care urma să mijlocească pentru
Serbia la Constantinopol ridicarea anatemei, datorată conflictului dintre aceste două Biserici din anul
1346, ca urmare a declarării unilaterale a Patriarhiei Sârbești. Patriarhul Filotei al Constantinopolului
l-a apreciat foarte mult pe Sfântul Nicodim, i-a dăruit cârja sa, trei părticele din sfintele moaște ale
Sfântului Ioan Gură de Aur, ale Sfântului Ignatie Teoforul și ale Sfântului Mucenic Teofil, moaște care
se află și astăzi la Mănăstirea Tismana, și l-a făcut arhimandrit.

1
 October 8,
SFÂNTUL NICODIM DE LA TISMANA
2020

În anul 1378 se întoarce în Țara Românească, unde va întemeia Mănăstirea Tismana.

Între 1399 și 1405 se va retrage la Mănăstirea Prislop din Transilvania ca urmare a unui
posibil conflict cu Mircea cel Bătrân. Însă în 1406 are loc împăcarea, iar starețul se întoarce în Țara
Românească.

Nicodim se stinge din viață în 26 decembrie 1406 și este înmormântat în pridvorul Mănăstirii
Tismana. Moaștele sale s-au păstrat un timp la Tismana, iar apoi au dispărut fără urmă. Se presupune
că acum sunt la Mitropolia din Muntenegru, la Tismana rămânând doar un deget, cel arătător de la
mâna dreaptă, alături de crucea sa de plumb.

Sunt considerate minuni ale Sfântului Nicodim următoarele:

 Viziunile pe care le-a avut privind înființarea mănăstirilor;

 Trecerea miraculoasă a Dunării plutind pe rasa călugărească;
 Întâmplarea de la Ponoare, în care blestemul lui Nicodim aruncat asupra localnicilor
reluctanți s-a împlinit;
 Darul tămăduirii, de care a beneficiat și o fiică suferindă de epilepsie a regelui
Sigismund de Luxemburg al Ungariei;
 Transformarea fripturii de purcel în păstrăv cu ocazia praznicului în onoarea lui
Sigismund și a lui Mircea cel Bătrân;
 Mersul prin foc.

Sfințenia vieții sale și minunile săvârșite atât în timpul vieții, cât și după moarte, prin moaștele
sale, l-au eternizat. Deși a fost considerat un sfânt încă în timpul vieții, a fost canonizat prin tomosul
Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române abia după aproape 600 ani, în 1955, fiind pomenit sub
numele de Sfântul Nicodim cel Sfințit de la Tismana, fiind cinstit în calendarul ortodox pe 26
decembrie.