Sinoadele ecumenice ale Bisericii

Sinoadele bisericesti au fost tinute pentru a rezolva diferite probleme atunci cnd nu s-a putut ajunge la consens prin simple discutii. Majoritatea sinoadelor au fost locale, desi n unele cazuri deciziile adoptate sau bucurat de o larg acceptare (asa cum sunt cele Sapte Sinoade Ecumenice). Primul sinod al Bisericii sa tinut de c tre Apostoli la Ierusalim, n primul secol (Fapte 6:1-7). Cele sapte Sinoade Generale ale ntregii Biserici Crestine sunt cunoscute sub numele de Sinoade Ecumenice. Ele acoper perioada dintre 325 si 757 d. Hr., iar deciziile lor reprezint temelia nv t turii crestine acceptate de ramurile r s ritean si apusean a Bisericii Crestine. Deciziile acestor Sinoade Ecumenice au fost luate sub c l uzirea Duhului Sfnt, asa cum le-a promis Iisus Hristos apostolilor Lui. La aceste Sinoade Ecumenice au fost ntocmite multe Canoane sau norme care guverneaz administrarea Bisericii. Biserica Catolic accept ca ecumenice si unele sinoade ulterioare, organizate numai de autorit tile si reprezentantii Bisericii Catolice. Aceste sinoade, dintre care ultimul este al doilea Sinodul de la Vatican (1962-1965), nu sunt acceptate de Biserica Ortodox ca avnd valabilitatea sau autoritatea adev ratelor Sinoade Ecumenice. Astfel, nici una din deciziile acestor concilii catolice nu sunt valabile n Biserica Ortodox . Pentru a ntelege mai bine motivele convoc rii lor si deciziile care au fost adoptate, cele sapte Sinoade Ecumenice sunt prezentate n continuare n ordine cronologic . Primul Sinod Ecumenic Primul Sinod Ecumenic a fost convocat de mp ratul Constantin cel Mare, pe 20 mai 325. Sinodul s-a ntrunit la Nicaea, n provincia Bitinia din Asia Mic , fiind deschis oficial chiar de c tre Constantin. Sinodul a adoptat 20 de hot rri, inclusiv Crezul de la Nicaea (prezentat mai jos), Canonul Sfintei Scripturi (Biblia) si a stabilit tinerea Pastilor. Principalul motiv pentru convocarea lui a fost controversa arian . Arius, un preot din Alexandria, sustinea c Iisus Hristos a fost creat de Dumnezeu, negnd astfel divinitatea lui Hristos. Arius argumenta c dac Iisus a fost n scut, atunci a existat o vreme n care El nu a existat; iar dac a El a devenit Dumnezeu, atunci a existat o vreme n care El nu a fost Dumnezeu. Intentia initial a lui Arius era s r spund unei alte erezii, prin care se f cea confuzie ntre cele trei persoane ale Sfintei Treimi (sabelianism). Un num r de episcopi l-au urmat pe Arius, iar Biserica a intrat n prima si poate cea mai profund divizare a credintei. Pn atunci, m rturisirile de credint f ceau parte din Crezul recitat de candidatii la botez. Un Crez pentru botez, reprezentnd arianismul, a fost prezentat Sinodului de c tre Eusebiu din Nicomedia, ns a fost respins imediat. n cele din urm a fost acceptat un alt Crez, reprezentnd Crezul de la Ierusalim, avnd inclus termenul foarte important homoousis", nsemnnd de aceeasi fiint (de aceeasi esent ). Astfel s-a adoptat ca ortodox (corect ) afirmatia c Iisus este de aceeasi fiint cu Tat l. Acest Crez este cunoscut ca fiind Crezul de la Nicaea si este urm torul: Cred ntr-unul Dumnezeu, Tat l Atottiitorul, f c torul cerului si al p mntului, al tuturor v zutelor si nev zutelor. Si ntr-unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu unul n scut, care s-a n scut din Tat l mai nainte de toti vecii. Lumin din Lumin , Dumnezeu adev rat din Dumnezeu adev rat; n scut, nu f cut, cel de-o fiint cu Tat l, prin care toate s-au f cut.

Care pentru noi oamenii si pentru a noastr mntuire s-a pogort din ceruri si s-a f cut om, de la Duhul Sfnt si din Maria Fecioara, si s-a f cut om. Si s-a r stignit pentru noi n timpul lui Pontiu Pilat, a p timit si s-a ngropat si a nviat a treia zi, dup Scripturi. Si s-a suit la ceruri si sade de-a dreapta Tat lui. Si iar si va s vin cu slav , s judece viii si mortii, a c rui mp r tie nu va avea sfrsit. O alt hot rre a acestui Sinod a fost formula calendaristic pentru tinerea Pastelui. Pastele cade de prima lun plin , dup echinoctiul de prim var , dup Pastele evreiesc. Sinodul a stabilit de asemenea si alte chestiuni de important bisericeasc , privind aspecte de natur moral si teritorial , att pentru cler, ct si pentru laici. Un anume participant, diaconul Atanasie din Alexandria, s-a dovedit un ap r tor al Ortodoxiei prin m rturisirea lui de credint si prin redactarea Crezului care i poart numele. Un alt participant, care prin argumentarea lui mpotriva impunerii celibatului pentru toate treptele de clerici a respins obligativitatea celibatului n Biserica Ortodox , a fost Pafnutie, un egiptean care era ucenicul Sfntului Antonie. El suferise attea greut ti si cruzimi n timpul prigoanei lui Maximin, nct trupul lui a atras cinstirea din partea celorlalti episcopi, iar recomand rile sale s-au bucurat de mare respect. Num rul episcopilor care au participat la Sinod a fost de 318. De aceea acest Sinod mai este numit si Sinodul celor 318 P rinti. El s-a ncheiat pe 25 iulie 325. Amintirea lui este pr znuit n Biserica Ortodox n a saptea duminic dup Pasti. Al doilea Sinod Ecumenic Al doilea Sinod Ecumenic a fost convocat de mp ratul Teodosie I la Constantinopol, n 381, la care au participat 150 de episcopi. Teodosie s-a dovedit un ap r tor al credintei ortodoxe, iar intentia lui cu convocarea Sinodului a fost eradicarea complet a arianismului si condamnarea lui Macedonie si a lui Apolinarie, formulnd nv t tura despre unitatea Sfintei Treimi si deplina umanitate a lui Hristos. Macedonie nv ta c Sfntul Duh nu este o persoan ( hypostasis ), ci o simpl putere ( dynamos ) a lui Dumnezeu, afirmnd deci c Duhul Sfnt este inferior Tat lui si Fiului. Sinodul a condamnat nv t tura lui Macedonie si a formulat nv t tura despre Sfnta Treime. Aceast nv t tur afirm c exist un Dumnezeu n trei ipostasuri , proclamnd c Duhul Sfnt este Dumnezeu, egal cu Tat l si cu Fiul, de aceeasi fiint cu Acestia. Aceasta a devenit baza nv t turii crestine. Crezul de la Nicaea, adoptat de primul Sinod Ecumenic, a fost completat cu cinci propozitii care stabileau nv t tura despre Sfntul Duh, despre Biseric , Taine, nvierea mortilor si viata veacului care va s vin : Si [cred] ntru Duhul Sfnt, Domnul de viat f c torul, care din Tat l purcede, care mpreun cu Tat l si Fiul este nchinat si sl vit, care a gr it prin prooroci. ntr-una sfnt , soborniceasc si apostoleasc Biseric , M rturisesc un Botez spre iertarea p catelor, Astept nvierea mortilor si viata veacului ce va s vin . Amin.

Crezul a fost cunoscut de atunci sub numele de Crezul niceo-constantinopolitan, sau Simbolul Credintei. n privinta privilegiilor ierarhice, Sinodul a stabilit c Episcopul de Constantinopol are ntietate peste toate Bisericile, mai putin peste cea a Romei. Doi dintre episcopii care au avut un rol important n dezvoltarea nv t turii crestine au fost Sf. Grigorie Teologul (sau Grigorie de Nazianz, care a prezidat Sinodul) si Sf. Grigorie de Nyssa. Al treilea Sinod Ecumenic Al treilea Sinod Ecumenic a fost convocat la Efes n 431, de c tre mp ratul Teodosie. Sinodul a condamnat nv t tura lui Nestorie, Arhiepiscopul Constantinopolului, care nv ta c n Hristosul ntrupat au existat dou persoane separate, una divin si una omeneasc . Nestorie accentua firea omeneasc a lui Hristos n dauna firii divine, nv tnd c Fecioara Maria n scuse un om (pe Iisus Hristos) si nu pe Dumnezeu ( Cuvntul" sau Fiul lui Dumnezeu). Logosul (sau Cuvntul") doar ar fi locuit n Hristos, ca ntr-un templu. Hristos deci ar fi fost doar un purt tor de Dumnezeu . Aceast nv t tur era v dit contrar nv t turii ortodoxe prin care Hristosul ntrupat era o singur Persoan , Dumnezeu si Om n acelasi timp. Unul din punctele nv t turii lui Nestorie era respingerea denumirii de "Theotokos" (N sc toare de Dumnezeu) pentru Fecioara Maria. Nestorie o numea pe Fecioara Maria "Christotokos" (N sc toare de Hristos) sau "Anthropotokos" (N sc toare de om), dnd astfel nastere controversei hristologice". Sinodul a reafirmat nv t tura Bisericii cum c Domnul nostru Iisus Hristos este o singur persoan , nu dou persoane separate. Sinodul a stabilit c Domnul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu ( Logosul ) este Dumnezeu des vrsit si Om des vrsit, cu un suflet rational si cu trup. Unirea celor dou firi ale lui Hristos se face astfel nct una nu o tulbur pe cealalt . Sinodul a stabilit denumirea de Theotokos pentru uz teologic si liturgic n Biseric , nt rind Crezul niceo-constantinopolitan si interzicnd orice ad ugare sau eliminare din acesta. La acest Sinod au participat dou sute de episcopi, prin care si Sf. Chiril al Alexandriei care s-a dovedit un ap r tor al Ortodoxiei, luptnd pentru respingerea si anatemizarea lui Nestorie. Al patrulea Sinod Ecumenic Acest Sinod a fost convocat n 451 la Calcedon, n partea asiatic a Constantinopolelui, de c tre mp ratul Marcian si sotia lui Pulcheria. Trebuia dezb tut o alt controvers privind persoana lui Hristos. Eutih, un arhimandrit din Constantinopol, sustinea c firea uman (mai putin des vrsit ) a lui Hristos ar fi fost complet absorbit de firea Sa divin , cele dou firi fiind astfel confundate ntr-una. Prin aceast unire, Eutih sustinea c Hristos ar fi avut o singur fire. Aceast erezie s-a numit monofizitism ( o singur fire ). Sinodul a condamnat aceast nv t tur si a stabilit c au existat dou firi des vrsite n una persoan a lui Hristos, unite n mod neamestecat, neschimbat, nedesp rtit si nemp rtit". La Sinod au participat 650 de episcopi. Hot rrile dogmatice ale Sinodului au fost exprimate printr-o m rturisire de credint cunoscut sub numele de M rturia de la Calcedon. Printre celelalte hot rri adoptate s-a aflat una neacceptat de Biserica apusean : canonul 28, prin care Arhiepiscopul de Constantinopol primea titlul de Patriarh, reafirmndu-se astfel hot rrea de la al doilea Sinod Ecumenic care d dea ntietate Episcopului de Constantinopol peste celelalte Biserici, mai putin peste cea a Romei. Canonul 28 al acestui Sinod i acorda Arhiepiscopului de Constantinopol anumite drepturi administrative peste provinciile din jurul Constantinopolelui, f cndu-l astfel Patriarh. Aceasta a fost respins de apuseni cu explicatia c trebuie p strate atributiile patriarhiilor r s ritene initiale". Al cincilea Sinod Ecumenic

Al cincilea Sinod Ecumenic s-a tinut la Constantinopol, n 553, fiind convocat de mp ratul Iustinian I. Controversa monofizit continuase dup condamnarea lui Eutih si dup emiterea M rturisirii de la Calcedon. Disputele personale dintre episcopi si amestecul Statului n problemele teologice si bisericesti au dus la o situatie nefericit n Biseric , situatie pe care nici m car autoritatea si influenta lui Iustinian nu a putut-o solutiona. Iustinian a luat initial ap rarea monofizitilor, ns ulterior a trecut de partea ortodocsilor. mp r teasa Teodora i-a ncurajat pe monofiziti s genereze noi probleme, punnd n discutie pozitia teologic a trei ilustri teologi care muriser deja de un secol. Acestia erau episcopi antiohieni si p rinti renumiti, Teodor din Mopsuestia, Teodoret din Cir si Iba din Edessa. Acuzatia era c scrierile celor trei, p trunse de nestorianism, fuseser condamnate de al treilea Sinod Ecumenic. Acuzatorii monofiziti doreau condamnarea celor trei, chiar dac acestia erau morti. Iustinian a fost determinat de puterea acestei controverse s convoace acest al cincilea Sinod Ecumenic, care s-a deschis la Constantinopol pe 5 mai 553, fiind prezidat de Eutihie, Patriarhul Constantinopolelui. Au participat 165 de episcopi, iar scrierile celor trei au fost condamnate, iar ei nsisi anatemizati. Aceast hot rre a fost acceptat cu greu n Apus. n timpul Sinodului a ap rut o disput ntre episcopii r s riteni si cei din Apus privind anatemizarea mortilor, si pentru un timp numele Papei a fost sters din scripte. Ruptura permanent ntre R s rit si Apus a fost evitat prin eforturile lui Iustinian. Sinodul a confirmat nv t tura Bisericii privind dubla natur a lui Hristos si a reafirmat c El este Dumnezeu des vrsit si Om des vrsit. nsusi mp ratul Iustinian si-a m rturisit credinta ortodox n forma cunoscutului imn bisericesc Fiul unul-n scut si Cuvnt al lui Dumnezeu , care se cnt la Sfnta Liturghie. Al saselea Sinod Ecumenic Al saselea Sinod Ecumenic s-a tinut la Constantinopol n 680, fiind convocat de mp ratul Constantin IV Pogonatos. La el au participat 170 de episcopi. n ciuda hot rrilor celui de-al cincilea Sinod Ecumenic, a legilor stricte si a m surilor represive luate mpotriva lui, monotelismul ( o singur voie ) a continuat s produc tulburare n Biseric si n Stat. El a constituit temelia pentru crearea unor biserici noi si independente, cum ar fi cea armean , cea etiopian si a altora. Ca rezultat al eforturilor mp ciuitoare ale mp ratului Herakleu pentru aducerea napoi a armenilor la Biserica Ortodox , a nceput s se r spndeasc o nou nv t tur privind Persoana lui Hristos. Prin aceasta se spunea c n Hristos, Dumnezeul-Om, ar fi existat o singur voie. Aceast nv t tur s-a numit monotelism si a fost propus initial ca un compromis ntre monofizitism si ortodoxie, pentru aducerea napoi n Biseric a monofizitilor, ntr-o vreme n care Imperiul era amenintat de persi si ulterior de musulmani. Att Sergiu, Patriarhul de Constantinopol, ct si Papa Honorius, au acceptat formularea mp ratului, prin care existau n Hristos dou firi, ns un singur mod de lucru . n afirmarea nv t turii ns , Papa a folosit nefericita expresie o singur voie n Hristos, care nlocuia expresia o singur energie asupra c reia conveniser ambele p rti.

Dup dezbateri aprinse, al saselea Sinod Ecumenic a reusit s sting controversa monotelit . Monotelismul a fost condamnat mpreun cu sustin torii lui. Sinod a stabilit c Hristos a avut dou firi cu dou moduri de lucru: ca Dumnezeu lucrnd minuni, nviind din morti si urcnd la cer; ca Om lucrnd faptele cotidiene ale vietii. Fiecare fire si exercita propria ei voie . Natura divin a lui Hristos a avut o misiune specific de ndeplinit si la fel natura Lui uman , f r ca acestea s se amestece, s se schimbe sau s lupte una mpotriva alteia. Cele dou firi (naturi) distincte si activit tile lor specifice erau n mod tainic unite n una Persoan Divin a Mntuitorului Iisus Hristos. Sinodul Trulan ( al cinci-saselea Sinod") Acesta nu este al saptelea Sinod Ecumenic, ci mai degrad o completare la Sinoadele Ecumenice al cincilea si al saselea. El s-a tinut la Constantinopol n sala de sub cupola cea mare (trullos) a palatului mp r tesc. De aceea se numeste Sinodul Trulan, n greac fiind numit al cinci-saselea , iar n latin quinisext . Sinodul a fost convocat de Iustinian II, n 692. Att Sinodul Ecumenic al cincilea ct si al saselea dezb tuser exclusiv problema hristologic , f r a discuta chestiuni de ordin bisericesc. Acest Sinod poate fi considerat o continuare a tuturor Sinoadelor Ecumenice anterioare, avnd n vedere c prin al doilea s u canon el a ratificat toate canoanele si deciziile celor de dinaintea lui. El a ratificat de asemenea asanumitele Optzeci si cinci de Canoane Apostolice", canoanele sinoadelor locale si cele mai importante dintre canoanele principalilor P rinti ai Bisericii, acordndu-le astfel autoritate ecumenic . Canoanele de disciplin ale acestui Sinod, desi nu au fost acceptate de Pap iar n R s rit au fost respectate numai partial, au contribuit semnificativ la m rirea diferentelor ntre R s rit si Apus. De exemplu, canoanele 13, 30 si 48 privind c s toria clericilor, altele referitoare la vrsta pentru hirotonire sau la oprirea c s toriei pentru clerici, erau contrare unor practici din Apus, practici pe care Roma nu a acceptat s le schimbe conform hot rrilor acestui Sinod. Oricum, acelasi Sinod a nt rit prin al saselea canon o practic aparte din R s rit, potrivit c reia o persoan nu se mai putea c s tori dup ce a fost hirotonit ntr-una din treptele preotesti. Astfel, pentru prima oar , preotiei ca tain i se acorda ntietate fat de taina cununiei. Desi nu exist nici o justificare dogmatic pentru aceast inferioritate doctrinar a tainei cununiei, interzicerea c s toriei dup hirotonire continu pn n ziua de azi n Biserica Ortodox . Al saptelea Sinod Ecumenic Acest Sinod a dezb tut n principal controversa referitoare la icoane si la locul lor n nchinarea ortodox . El a fost convocat la Nicaea n 787, de c tre mp r teasa Irina, la cererea lui Trasie, Patriarhul de Constantinopol. La el au participat 367 de episcopi. Mai nainte cu aproape o sut de ani, controversa iconoclast (mpotriva icoanelor) zguduise nc o dat temelia Bisericii si a Statului n Imperiul Bizantin. Excesele religioase si minunile atribuite icoanelor de c tre unii membrii ai societ tii au f cut ca cinstirea icoanelor si nchinarea ce i se cuvenea numai lui Dumnezeu s aduc a idolatrie. Aceasta a generat la rndul ei cealalt extrem , prin care iconoclastii au eliminat complet icoanele din viata liturgic a Bisericii. Iconofilii considerau c icoanele serveau la p strarea nv t turilor doctrinare ale Bisericii. Ei vedeau icoanele ca fiind modul dinamic al omului de exprimare a divinului prin art si frumusete. Sinodul a stabilit nv t tura prin care icoanele trebuiau cinstite, dar nu nchinate. R spunznd invitatiei mp r tesei de a participa la Sinod, Papa Adrian a r spuns printr-o scrisoare prin care afirma cinstirea icoanelor, dar nu si nchinarea care i se cuvenea numai lui Dumnezeu.

Hot rrea Sinodului de reintroducere a icoanelor n Biseric continea si un paragraf important pentru justificarea folosirii si cinstirii icoanelor n Biserica Ortodox pn n ziua de azi: Spunem c sfintele icoane, vopsite, n mozaic sau din alte materiale, trebuie expuse n sfintele biserici ale lui Dumnezeu, pe vasele sfinte si pe vesmintele liturgice, pe pereti, pe mobil , n case si de-a lungul drumurilor, si anume icoanele Domnului si Dumnezeului nostru Iisus Hristos, ale Maicii noastre de Dumnezeu N sc toarea, ale ngerilor si ale tuturor celor sfintiti. Mereu cnd sunt privite aceste reprezent ri, ele i fac pe cei care le privesc s -si aduc aminte si s iubeasc prototipul lor. Spunem, de asemenea, c ele trebuie s rutate si c sunt obiecte de venerare si cinstire (timitiki proskynisis), dar nu de adev rat nchinare (latreia), care i este rezervat numai Lui care este tinta credintei noastre si care are o fire divin . Venerarea adus unei icoane este de fapt transmis prototipului ei. Cel care venereaz icoana l venereaz n realitate pe cel reprezentat n ea . Sinodul a emis 22 de canoane privind aspecte de ordin administrativ si disciplinar, condamnnd simonia (hirotonirea pentru bani), alegerea episcopilor de c tre autoritatea statal si construirea de m n stiri mixte. Totusi, n ciuda recunoasterii de c tre Pap a acestui Sinod, Carol cel Mare al Frantei a refuzat s -l recunoasc nu numai ca ecumenic, ci n totalitatea lui. El nu a fost de acord cu hot rrea de venerare a icoanelor si, ca urmare a opozitiei lui, n 794 s-a tinut la Frankfurt un sinod prin care se condamna venerarea icoanelor si se respingea ntregul Sinod. Acest Sinod a fost recunoscut n Apus abia la sfrsitul secolului al 9-lea, ns f r acele norme care erau contrare practicilor din Biserica Catolic . Un Sinod regional a fost convocat la Constantinopol n anul 843, sub mp r teasa Teodora. Venerarea icoanelor a fost solemn proclamat n Catedrala Sfnta Sofia. C lug ri si preoti au mers n procesiune si au restaurat icoanele la locul lor de cinste. Ziua aceea s-a numit Triumful Ortodoxiei" si pn n prezent este s rb torit anual printr-o slujb aparte n prima duminic din Postul Mare - Duminica Ortodoxiei .
Nr . Loc, dat, presedinti Autoritti laice Autoritti bisericesti Erezia si sustintorii Arianismul Arie (256-336), preot n Afirmatiile ereziei Hotrri adopta te

1 NICEEA 325 Ep. Eustantiu al Antiohiei (324330) si Alexandru al Alexandriei (313-328)

mp. Ep. Alexandru, Constantin c Eusebiu de el Mare Cezareea, Macarie (306-337) al l al Gotiei, Sf. Nicolae

SubordinatianismulDumne - Hristos este dezeu Tatl = necreat si nenscutEKIRLXSW Fiul = SQSMSYWMSW o fiint cu Tatl Problema pascal - Primele 7 articole din Crez - Schisma lui Novat si Meletie

Alexandria, scolit asemntor cu Tatal Antiohia

Ierusalimului, Teofi de Lucian din

2 CONSTANTINOP

Meletie al mp. Antiohiei, Grigorie OL Teodosie cel de Nazianz, 381 Mare(379Grigorie de Nisa, Ep. Gerontius din Meletie (360-381), 395) Scytia Minor Sf. Grigorie de

Macedonianism Pnevmatomahi = Macedonie (342360) - 36 episcopi pnevmatomahi - diac. Maratonie lupttori cu Duhul Sfnt - Duhul Sfnt este slujitor al Tatlui - Fiul este colaborator al Tatlui

- Sf. Duh este de o fiint cu Tatl - Ultimele 5 articole din Crez - ntietatea Constantinopolulu i - 7 canoane

Nazianz, Nectarie

3 EFES 431 Sf. Chiril (+444)

mp. Teodosie II (408-450)

Ep. Timotei al Tomisului, Sf. Atanasie cel Mare, Ep. Juvenal al Ierusalimului, Flavian

Nestorianismul Nestorie (428431), Ioan al Antiohiei

In Iisus Hristos sunt dou firi = dioprosopism; Fecioara este nsctoare de om ERUV[TSXSOSW

- Condamnarea pelegianismului - 9 canoane - Interzicerea altui simbol de credint

4 CALCEDON 451 mp.

mp. Flavian Ep. Anatolie al mp.

Monofizismul

QSRSNYWMW = o singur fire, - n Hristos sunt dumnezeiasc; locul dou firi

Constantinopolului, Eutihie (+454) si

Marcian (450457)

Marcian

5 trimisi ai Papei Leon III

Dioscor (444451)

ratiunii este luat delogosul lui Dumnezeu

neamestecate - 30 canoane - ntietatea Romei fat de Constantinopol

5 CONSTANTINOP OL 553 Patriarhul Eutih (552-556) 6 CONSTANTINOP OL (680-681) mp. Constantin IV (668-685)

mp. Iustinian (527-565)

145 episcopi, Domus de Antiohia

Origenismul Peri arcon

- preexistenta sufletelor - apocatastaza

- Condamnarea celor 3 capitole - Anatemizarea celor care le sustineau

Origen n lucrarea - subordinatianismul

mp. Patr. Gheorghe al Monotelismul Constantin IV Pogonatul Constantinopolului, Monofizism Papa Honoriu al mascat Romei, Macarie de Antiohia, 174 episcopi

n Hristos exist o singur voint, divino-uman, dar si o singur energie divino-uman

Stabilirea Pentarhatului (Roma, Constantinop., Alexandria, Antiohia, Ierusalim)

7 NICEEA 787

mprteasa Irina, mama Patriarhul Tarasie lui al Constantin Constantinopolului Porfirogenet ul (784-806)

Sf. Ioan Damaschin, Patr. Tarasie, Patr. episcopi

Iconoclasmul Leon III Isaurul, mp. Constantin IMOSW = icoana OPEWQSW = sparge re

- se nega firea uman a - S-a reluat Mntuitorului reprezentat pictarea icoanelor n icoane si picturi - S-a instituit Duminica Ortodoxiei

Gherman, 330-367 al V-lea