UNIVERSITATEA VALAHIA

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXA I TIINELE EDUCAIEI

SPECIALIZAREA: TEOLOGIE PASTORAL

Profetii mesianice in cartea Psalmilor

COORDONATOR:
PR. ASIST. DR. VRLAN FLORIN

SUSINTOR:
PIIGOI MARIUS- IONU

TRGOVITE
2014

Planul lucrarii

Introducere
Capitolul I : Profetii mesianice in cartea Psalmilor
Concluzii

Introducere

Psalmii sunt creatii lirice, cu fond religios. Sunt in numar de 151( 150 canonici si un
psalm necanonic), care a aparut prima data in Septuaginta. Vechii evrei, precum si multi
dintre Parintii Bisericii, credeau ca intreaga Psaltire apartine lui David si ca ea a aparut
deodata. Insa, cercetand cu atentie continutul Psaltirii, putem constata ca, colectia de psalmi sa construi progresiv, fapt pentru care are mai multi autori. Evident cel mai cunoscut este
David, lui atribuindu-se 70 din cei 150 de psalmi. Primul autor de psalmi a fost considerat
Moise, lui atribuindu-se Psalmul 89. Un alt autor a fost Asaf, cantaret la Templul din
Ierusalim, precum si Hamon si Etam Ezrahitul. Totusi, David are marele meritul de a fi
introdus cantarea psalmilior in cultul religios si de a fi stabilit un tipic cultic al interpretarii
lor. De altfel, maretul rege a impartit treapta levitilor in cete, care, printre alte indeletniciri,
aveau si datoria de a interpreta cantarea religioasa la Templu la doua strani1.
Tematica psalmilor cuprinde marile probleme religioase ale Vechiului Testament,
cum ar fi: Dumnezeu si lumea creata de El, ingerii, omul si destinul lui pe pamant si dupa
moarte, momente din istoria poporului evreu, pronia divina, pedeapsa si rasplata, ideea
mesianica. Pentru marea bogatie de sentimente pioase si religioase a continutului lor, psalmii
si-au gasit un profund ecou in sufletele credinciosilor si de aceea au intrat in cult ca mijloc de
slavire a lui Dumnezeu2. Acestia canta credinta lor in Dumnezeul cel Unic, Creator, Stapan
absolut al cerului si al pamantului( Psalmul 101, 126), care a ales pe poporul sau si caruia ii
ramane credincios, conducandu-i prin lucrarile sale minunate. In descrierea naturii, psalmistii
marturisesc prezenta lui Dumnezeu in lume si pronia Sa fata de intreaga faptura: Ca o pasare
care-si apara apara puii sai, asa poarta de grija Dumnezeu de fiii sai ( Psalmul 35). Omul,
fiind creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, in viziunea psalmistului are o demnitate
unica in lume, de aceea Dumnezeu nu-l paraseste si-i poarta de grija mereu3.
Diversitatea psalmilor i-a fcut pe exegei s identifice mai multe clase de psalmi.
Exist o mprire mai general a psalmilor, n psalmi de laud, psalmi de implorare (plngeri)
i psalmi didactici.

Pr. Conf. Univ. Dr. Remus Onisor, Studiul Vechiului Testament, suport de curs pentru anul II, Alba Iulia, 2005,
p. 8
2
Pr. Prof. Dr. Ene Braniste, Prof. Ecaterina Braniste, Dictionar Enciclopedic de Cunostinte Religioase, Editura
Diecezana Caransebes, Caransebes, 2001, p. 398
3
Pr. Petre Semen, Asteptand Mantuirea, Editura Trinitas, Iasi, 1999, p. 332

Mai detaliat, putem deosebi:

Psalmii de laud sau imne nchinate lui Dumnezeu, pentru creaia i pentru
providena Sa (103). Psalmii mpriei (95-99), care ncep prin cuvintele Domnul a
mprit... i afirm c mpratul lumii este Domnul. Cntrile Sionului (45, 47, 75) exprim
admiraia fa de Ierusalim i fa de templu. Psalmii regali sau de ntronizare (2; 109; 20 .a.)
erau intonai la ntronizarea regilor n Ierusalim. Psalmii de implorare sunt rugciuni adresate
lui Dumnezeu n situaii de apsare, necaz i suferin, prilejurile fiind diverse: boala,
prigonirea de un vrjma, ameninarea unui rzboi. De multe ori dup plngere urmeaz o
mulumire adus lui Dumnezeu. Psalmii didactici evoc istoria lui Israel i intervenia
Domnului; asemenea psalmi erau citii n cadru liturgic sau la srbtori (104; 105). Ali psalmi
didactici conin sfaturi, ndrumri referitoare la conduita omului fa de Dumnezeu i fa de
semeni, ei asemnndu-se cu pildele4. Psalmii au avut un rol imens in cultura teologica si a
vremurilor care au urmat. Pe vremea lui Cabasila, la Tesalonic, se ntrebuintau nca numai
psalmi antifonici n aceasta parte a Liturghiei: n loc de Slava... Si acum..., Binecuvnteaza
suflete al meu pe Domnul... (Ps. CII,1) asa cum se cnta de obicei astazi la liturghia din
Duminici si sarbatori, se cnta Antifonul I, adica Ps. XCI (Bine este a ne marturisi
Domnului...) n ntregime, sau un numar oarecare de versete; n loc de Unul Nascut...se cnta
Antifonul II, adica Ps XCII (Domnul a mpartit...), iar n loc de tropar sau Ferici se cnta
Antifonul III, adica Ps. XCIV (Veniti sa ne bucuram de Domnul...)5 .

Pr. Conf. Dr. Ioan Chirila, Studiul Vechiului Testament- Pentru Facultatile de Teologie, Editura Renasterea, ClujNapoca, 2003, p. 287
5
Pr. Petre Vintilescu, Liturghiile bizantine privite istoric in randuiala si structura lor, Tipografia cartilor
bisericesti, Bucuresti, 1943, p. 52

Capitolul I: Profetii mesianice in cartea Psalmilor

In cartea psalmilor se gasesc psalmi direct mesianici si psalmi tipici sau indirect
mesianici. Psalmi direct mesianici, care se raporteaza la Mesia, profetind despre viata, patima
si slava Lui si psalmi indirect mesianici spre exemplu Ps. 8, 23, 69, 109, 132 etc. Dupa
marturia Noului Testament, a Sfintilor Parinti si a Traditiei bisericii, psalmii 2, 16, 45, 72, 110
sunt considerati direct mesianici. Astfel Psalmul 2 este inteles ca o profetie despre Invierea
Domnului ( F.A. 2,25 ; 13, 36). Psalmul 45 trateaza despre nunta regelui mesianic ( Evr. 1,8),
psalmul 72 descrie slava lui Mesia, care aduce in lume pacea si dreptatea ( Mt. 22,24), iar
psalmul 110 canta maretia divina a Lui Hristos si arhieria Sa vesnica dupa randuiala lui
Melchisedec ( Evr. 6,6). Psalmi tipici sau indirect mesianici sunt mult mai numerosi. Ei
privesc pe David ca prefigurand pe Hristos si Imparatia Lui 6, spre exemplui Ps. 34, 68, 108,
etc.
Pentru ce se zbucium pgnii i popoarele plnuiesc cele dearte? Se rscoal regii
pmntului i cpeteniile lor si tin sfaturi mpreun, mpotriva Domnului i a Unsului Su: S
rupem legturile lor i s aruncm de la noi funiile lor?( Ps. 2,1-3)
Evreiescul lamah (pentru ce), compus din prepoziia le i pronumele interogativ
muh, nu este o simpl ntrebare, ci un strigt de mirare sinonim cu la ce bun?. Goim
sunt numai pgnii, ct vreme cuvntul popoarele cuprinde i pe evrei. Se zbucium
exprim nervozitatea celor care urzesc revoluia, a evreilor i a pgnilor. Versetul 2 arat c
n hora celor turbai se las prini i regii i alte i capetenii ale pmntului, ca oameni cu vaz,
principi etc. Unsul (I Regi 2,10) este reprezentantul lui Dumnezeu pe pmnt. Scopul
complotului l indic versetul 3: ruperea legaturi cu Dumnezeu, prin lepdarea credinei i a
obligaiilor impuse de ea. Prini n lanturi sunt robii si vitele. O robie grea consider
necredincioii i ascultarea de bun voie de Dumnezeu. Unii comentatori, mai ales Sfinii
Prini, de exemplu Origen, Teodoret de Cyr, Sfntul Atanasie, Fericitul Augustin explic
acest text prin prisma FA 4,27, n cazul acesta, rebelii sunt Irod, Pilat i asociaii lor, care au
crezut c nu este cazul s li se impun religia cretin7.
Dumnezeule, cnd ieeai Tu n mijlocul norodului Tu, cnd treceai Tu n pustie,
pmntul s-a cutremurat, cerurile au picurat( Ps. 67, 7-8)
Adica s treci n pustia aceea nelocuit, care nu primise nc raza luminii, Tu ai
cltinat, i ai cutremurat pmntul i din cer ai picat asupr-i picturile darului. i primul lucru
6
7

Pr. Petre Semen, op. cit., p. 330

Prof. Dr. Nicolae Neaga, Hristos in Vechiul Testament, Editura Renasterea, Cluj-Napoca, 2004, p. 53

s-a fcut pe Cruce, c atunci s-a cutremurat pmntul, i pietrele s-au despicat i tot ocolul
pmntului s-a cltinat, prin oarecare simire vzndu-L spnzurat pe Cruce pe Ziditorul a
toate. Iar cealalt dup nlarea Lui la ceruri: atunci a venit darul Duhului peste Apostoli,
urmnd i asemnndu-se picturilor de ploaie. Apoi, nvndu-i pe Iudei c Dumnezeu este
Cel ce a fcut toate acestea, a adugat mai luminat: Cel ce S-a artat strmoilor notri n
muntele Sinai, tot Acela a cltinat i pmntul8.
C nu vei lsa sufletul meu n iad, nici nu vei da pe cel cuvios al Tu s vad
stricciune(Ps. 15, 10).
Acestea snt cuvintele celui plin de duh vztor al tainelor cereti, cuvinte strlucitoare,
profetice, mpratul Proroc David griete aceste cuvinte despre Hristos Domnul, despre
Sufletul i Trupul Domnului, adic despre cele ce snt omeneti n El. C aceste cuvinte au
fost rostite de Sfntul Proroc David cu privire la Mntuitorul Hristos Cel nviat. Deci nu la
David nsui se refer cuvintele psalmului de el alctuite prin Duhul, dei aa s-ar putea prea
unora; ci ele se refer la Urmaul lui David dup trup, adic la nsui Domnul Hristos. Trupul
mpratului David a suferit stricciune, aa cum s-a ntmplat i cu trupurile celorlali
descendeni ai si. Prin urmare Hristos este acel urma al lui David dup trup Care nu a rmas
n locuina morilor i al Crui trup nu a cunoscut stricciune. Mai nainte vznd el [David]
aceasta, a vorbit despre nvierea lui Hristos: c n-a fost lsat n iad sufletul Lui i nici trupul
Lui n-a vzut putreziciune. Cci Hristos a nviat din mori iar prorociile tainelor viitoare s-au
fcut realitate vizibil tuturor. Iat pecetea s-a dat la o parte nu numai de pe mormntul lui
Hristos, ci i de pe nenumratele cuvinte i mai nainte vederi ale prorocilor. Iat Hristos
nvie, iar cuvintele proroceti despre El nvie i ele. Pogorndu-Se la iad, Domnul duce lumina
cereasc a vieii i nvierii i drepilor strmoi i proroci. Cu a Sa nviere, Domnul a adus
cuvintele i strvederile lor la lumina nelegerii i a adevrului. Hristos nvie i toate cele cte
snt bune, drepte i adevrate, i de dinainte i de dup Dimineaa nvierii, nvie i ele9.

Dumnezeule, Dumnezeul meu, ia aminte spre Mine, pentru ce M-ai lsat?( Ps. 22, 1)
Acest cuvnt face referire la temerea omeneasc, ncredineaz nc i adevrata
nomenire a lui Hristos, adic ne ncredineaz c era om desvrit i, prin urmare, avea
temeri fireti. Ctre Dumnezeu-Tatl a zis: Ia aminte spre Mine, deoarece cei care dau pe
vreun om la un uciga pentru a-l omor i ntorc ochii de la el, nevrnd s mai vad pe cel ce
va fi omort. Pentru ce m-ai prsit? este cuvntul Domnului, zicnd aa nu fiindc Tatl S-ar
8

Fericitul Teodoret al Cirului, Talcuire a celor o suta de cincizeci de psalmi ai Proorocului Imparat David, Sfanta
Manastire Sfintii Arhangheli Petru Voda, Bucuresti, 2003, p. 127
9
Sfantul Nicolae Velimirovici, Proloagele de la Onihida, vol. I , Editura Egumenita, Galati, 2010, p. 234

fi desprit cndva de El, dup ce omenitatea Sa s-a unit dup Ipostas cu Fiul lui Dumnezeu,
ci l zice pentru temerea morii: Pentru c dac Tu, Printe, zice, vei opri ajutorul Tu de la
Mine, Eu M-a teme de moarte. Despre aceast temere de moarte a Domnului vorbesc i
Evanghelitii, cci El S-a rugat n grdin pentru a trece de la El paharul morii, zicnd:
Printe, de este cu putin, treac de la Mine paharul acesta (Mt. 26: 39). Domnul a strigat
acest nceput al psalmului n limba evreiasc cu mare glas, aflndu-Se pe Cruce: Eli, Eli, lama
sabahtani adic Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai lsat [prsit]? (Mt. 27:
46). Adic: Pentru ce M-ai lsat s am fric, de vreme ce tii c duhul este osrduitor, iar
trupul neputincios? Ori: Pentru ce ai dat loc [ai ngduit] s fiu omort, fiindc Eu nu am
fcut nimic vrednic de moarte?10.
Ultimul psalm mesianic este 117, 22. Sunt celebrele cuvinte: Piatra pe care nu au
bagat-o in seama ziditorii aceasta s-a facut in capul unghiului
Piatra care nu are nici o ntrebuiare, este fr valoare, omul o calc n picioare. Imliit ce
este aezat ntre dou moii, ca piatr de hotar sau ndat ce este pus la temelia unei cldiri,
piatra crete n importan, pentru c pe ea se ntemeiaz dreptul de proprietate sau se sprijin
un ntreg edificiu. Piatra este, n rndul nti, imaginea lui lunci cel neluat n seam, dar a
crui faim crete apoi. n cazul acesta ziditorii sunt paganii, n rndul al doilea piatra este
Mesia, cci i la Isaia 28,16, unde avem un text paralel cu acesta, piatra este Mesia, de aceea
se zice acolo: Cel ce se bizuie pe ea nu se va clatina (Is 26,16). La Matei 21,42 piatra este
Hristos. Psalmistul l va fi numit piatra din capul unghiului, pentru c el avea s uneasc
att pe iudei, ct i popoarele pgne, in dou mari pri constitutive ale omenirii privite din
punct de vedere pur religios, intr-o unic zidire mare a lui Dumnezeu11.

10

Cuviosul Eftimie Zigabenul, Sfantul Nicodim Aghioritul, Psaltirea in talcuirea Sfintilor Parinti, vol. I, Editura
Egumenita, Galati, 2009, p. 263
11
Prof. Dr. Nicolae Neaga, op. cit., p. 67

Concluzii

Putem observa, dupa cum si aceasta lucrare a incercat sa lamureasca importanta

Vechiului Testament, mai precis a cartii psalmilor pentru noi oamenii, care ar trebui sa avem
ca scop primordial mantuirea, dupa cum si Sfantul Apostol Pavel le spune galatenilor ca
Vechiul Testament este pedagog spre Hristos( Gal. 3,24), iar profetiile mesianice care le
regasim in aceasta carte, nu fac altceva decat sa incerce sa ni-L faca prezent pe Mantuitorul
Hristos in sufletul nostru, precum si Dumnezeu Tatal a luminat mintea lui David, stramosul
dupa trup al Domnului, precum i insui spune: Nu am venit ca s judec lumea, ci ca s
mantuiesc lumea"( In. 12,47).
Fiindc legea clcat atrgea pedeapsa: Cci legea pricinuiete manie: dar unde nu
este lege, nu este nici clcare de lege" (Rom. 4,15). Fiindc toi au pctuit i sunt lipsii de
slava lui Dumnezeu"( Rom. 3, 23-24). De aceea Domnul nu a trimis simplu izbvire, ci odat
cu izbvirea i legea, ca s artm o purtare vrednic de har12. Dup ce a descris toate cele ce
au propovduit purtarea Lui de grij, pronia Lui, in Vechiul Testament i in cel Nou, prin
fapte, prin porunci, prin minuni, prin semne.

12

Sfantul Ioan Gura de Aur, Omilii la Psalmi, trad. Laura Enache, Editura Doxologia, Iasi, 2011, p. 418

Bibliografie

1. Biblia sau Sfnta Scriptur, tiprit sub ndrumarea i cu purtarea de grij a Prea
Fericitului Printe Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romne i cu aprobarea
Sfntului Sinod, Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Romne, Bucureti, 1988
2. Braniste, Pr. Prof. Dr. Ene, Prof. Ecaterina Braniste, Dictionar Enciclopedic de
Cunostinte Religioase, Editura Diecezana Caransebes, Caransebes, 2001
3. Chirila, Pr. Conf. Dr. Ioan, Studiul Vechiului Testament- Pentru Facultatile de
Teologie, Editura Renasterea, Cluj-Napoca, 2003
4. Cuviosul Eftimie Zigabenul, Sfantul Nicodim Aghioritul, Psaltirea in talcuirea
Sfintilor Parinti, vol. I, Editura Egumenita, Galati, 2009
5. Fericitul Teodoret al Cirului, Talcuire a celor o suta de cincizeci de psalmi ai
Proorocului Imparat David, Sfanta Manastire Sfintii Arhangheli Petru Voda,
Bucuresti, 2003
6. Ioan Gura de Aur, Sfantul, Omilii la Psalmi, trad. Laura Enache, Editura Doxologia,
Iasi, 2011
7. Neaga, Prof. Dr. Nicolae, Hristos in Vechiul Testament, Editura Renasterea, ClujNapoca, 2004
8. Nicolae Velimirovici, Sfantul, Proloagele de la Onihida, vol. I , Editura Egumenita,
Galati, 2010
9. Onisor, Pr. Conf. Univ. Dr., Studiul Vechiului Testament- Pentru Facultatile de
Teologie, Editura Renasterea, Cluj-Napoca, 2003
10. Semen, Pr. Petre, Asteptand Mantuirea, Editura Trinitas, Iasi, 1999
11. Vintilescu, Pr. Petre, Liturghiile bizantine privite istoric in randuiala si structura lor,
Tipografia cartilor bisericesti, Bucuresti, 1943