Sunteți pe pagina 1din 11

UNIVERSITATEA BUCURESTI

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXA JUSTINIAN PATRIARHUL

LUCRARE DE SEMINAR LA VECHIUL TESTAMENT


TEMPLUL DIN IERUSALIM

Prof coord :
Prof Asist Drd Iatan Cristinel

Student:
Cojocaru Victor-Georgian,
An II,Grupa 3, Teologie pastorala

Bucuresti 2010
1

Cuprins:
1.Introducere
2.Templul lui Solomon
3.Templul lui Zorobabel
4.Templul lui Irod cel mare

Templul din Ierusalim

Introducere
Templul lui Solomon a fost o sursa de fascinatie si centrul unei profunde
devotiuni spirituale vreme de mai bine de trei mii de ani.Inainte de concretizarea
acestei idei de Templu Sfant la iudei,acestia au dat viata intr-o alta
forma,Tabenaclul ,care era un cort sfant portabil, pe care iudeii l-au folosit timp
de 40 de ani cat au stat in exil.
Cel mai cunoscut Templu este acela al lui Solomon.David avea in minte
ideea de construire a lui, dar nu i-a fost permis deoarece era un om al
razboiului(I Cronici 28,3). Lemnul pentru constructie a fost furnizat de regele
Feniciei Hiram cu care Solomon avea o alianta,intelegere.La cererea lui
Solomon,Hiram a trimis un mester talentat in aur si argint si orice lucru care i se
va da de facut numit tot Hiram.Templul Solomonic a fost distrus de Babilonieni
in 587. Dupa captivitatea babiloniana a fost reconstruit (520-515),marit si
sfintit.Templul a fost localizat in prezentul sait arheologic,Cupola Stancii din
Ierusalim (numit de altfel Moscheea Omar), in Ierusalimul zilelor
noastre.Inauntru, Stanca sacrapoate fi vazuta.Se stie ca templul a fost construit
peste aceasta stanca,dar nu se stie despre locatia precisa a acestui templu.Cei
mai multi inclina sa spuna ca partea cea mai sfanta a acestui templu ar fi fost
aseazat peste acea stanca.1

Templul lui Solomon

A.S. , Van der Wande, The World of the Bible , vol I,1981.

Forma si dispunerea.O descriere a formei si dispunerii Templului se


gaseste in III Regi, capitolul 5 si 6,capitolul 5 cuprinzand pregatirea pentru
construirea templului,iar 6 construirea propriu-zisa.2
Dupa ce construise palatul sau maret,David isi propusese sa zideasca lui
Dumnezeu un templu demn, caci credea ca n-ar fi potrivit ca el sa locuiasca intrun palat de cedru,iar chivotul legamantului sa stea intr-un cort acoperit cu
covoare.Proorocul Natan, din porunca lui Dumnezeu, il opreste de la infaptuirea
acestui templu si urmasul sau,fiul lui,Solomon a fost insarcinat pentru
acestea.3Majoritatea constructiei este neclara in special cand se refera la fundatia
si partea in care erau puse camerele de depozitare,dar este posibil sa vedem cum
arata tot templul.4Era o cladire alungita de 60 de coti,latimea de 20 de coti si
inaltimea de 30 de coti;era construit din piatra cioplita in cariera si avea trei parti
principale:
-pridvorul sau porticul (ulam) care avea o lungime de 20 de coti si o
latime de 10 coti , si care era partea intai a intrarii in Templu si poate fi
comparat cu nartexul din bisericile crestine.In fata lui se inaltau doi stalpi de
arama fiecare avand 18 coti inaltime numiti Iachin si Boaz care aveau coroane in
forma florii de crin . Intrarea in templu avea lungimea de 11 coti si latimea de 20
coti , la care se suia de pe o scara de 10 trepte.Coloanele de langa stalpi , din
Iezechiel (40,49),erau stalpi pusi la sustinerea Templului,si masurau in grosime
7 metri ,stalpi solizi ,stalpi care nu sunt pomeniti de Iezechiel.Pe o latura si pe
alta a pridvorului erau ferestre cu zabrele si chipuri de palmieri ,conform
descrierii lui Iezechiel(41-46).Templul lui Solomon,dupa descrierea din III Regi
VII,19,trebuie sa fii avut,afara de cele doua coloane Iachin si Boaz, un rand de
stalpi,impodobiti in capete cu flori de crin sculptate care aveau la gura patru coti
largime.
-Sfanta.Din pridvor,printre sirul de coloane, se deschidea o usa dubla din
lemn de chiparos (III Regi VI,33-34) si se intra in Sfanta,(Hekal), termen care
inseamna de fapt Templul.
Sfanta sau Hekalul avea toti peretii, de jur-imprejur acoperiti cu lemn de
cedru si pe dinauntru erau chipuri de heruvimi sculptate ,de copaci,de finici si de
flori imbobocite (III Regi VI,29).Templul sau hekalul era pardosit cu scanduri
de cedru,iar acoperisul era plat,tot din lemn de cedru,asa cum se obisnuia in
Orient sa se construiasca cladirile,casele sau templele ori palatele.5Odaile
dimprejurul intregului Templu erau inalte de 2,5 m si legate de Templu prin
grinzi solide de cedru,iar patrunderea luminii soarelui,era asigurata,prin ferestre,
care erau asezate fata in fata,raspunzand fereastra cu fereastra. 6Intrarea in Sfanta
se facea printr-o usa prinsa in usori de lemn de maslin in patru
2

A.S. , Van der Wande, The World of the Bible , vol I,1981.
Arhiep. Mitrofor,Dr. Vasile Tarnavschi,Arheologia Biblica,Cernauti 1930.
4
A.S. , Van der Wande, The World of the Bible , vol I,1981.
5
Pr. Dr. Ioan Stanciu Templul din Ierusalim,Ed. Tiparg,Pitesti 1999.
6
A. Penat, Le Temple.
3

muchii(v.33),lucru putin obisnuit in constructiile vechiului Orient.Sfanta


masura 40 de coti inaltime si inaltimea de 30 de coti.7
Sfanta Scriptura ne spune ca Domnul binevoieste sa locuiasca in norul
cel intunecos (III Regi VIII,12),alaturi de chivotul sau,in acel misterios loc al
Sfintei Sfintelor.
-Sfanta Sfintelor era partea din fund a Templului,pe care a pregatit-o sa
aduca in ea chivotul legii,mai fiind numita si locul preainalt.
Sfanta Sfintelor era de 20 de coti lungime,20 de coti latime si 20 coti
inaltime,ea formand un cub perfect.8 In spatiul de 10 coti diferenta ai inaltimii
dintre Sfanta si Sfanta Sfintelor se pastra tezaurul templului.In peretele care
despartea Sfanta de Sfanta Sfintelor se afla o usa mare de lemn de maslin
salbatic lata de 4 coti cu tatani de aur, ornata cu heruvimi, care statea totdeauna
deschisa.
Privirea in Sfanta Sfintelor era impiedicata de o perdea asemenea celei din
cortul Sfant.9Intrarea in Sfanta Sfintelor se facea prin aceste usi de maslin care
se deschideau in doua parti.Sfanta Sfintelor era pazita de doi heruvimi cu aripile
larg deschise,ferecati in aur,care par sa fii jucat rolul de gardieni,la fel ca
heruvimii cu sabie de fac valvaietor pusi sa pazeasca gradina Edenului,pomul
vietii dupa izgonirea lui Adam (Facere III,24).Potrivit unor traditii, consemnate
destul de explicit,chivotul cu tablele legii era palladiumul,forta militara la care
se apela in momentele dificile.Prin recurgerea la ajutorul lor, se credea ca prin el
va interveni insusi puterea lui Iahve.
Admitand si unele exagerari, se poate constata o abundenta de aur in
decoratiunile interioare ale Templului,dupa cum era obiceiul oriental,potrivit
caruia nu se menaja niciodata folosirea materialului pretios pentru redarea
frumosului si sacrului.Corabiile lui Hiram,regele Tirului aduceau din Ofir
aur,lemn rosu si pietre scumpe,iar Solomon importa anual 660 de talanti de
aur,adica 33.300 kg.Insasi regina Saba ii va aduce lui Solomon 120 de talanti de
aur si pietre scumpe folosite la infrumusetarea Templului (III Regi VI,37-38).
La sfintirea Templului,regele a invitat la el pe batranii lui Israel,pe
capeteniile semintiilor si pe capii de familii ai fiilor lui Israel.

Obiectele cultului din Templu.


Templul lui Solomon nu a fost construit pe o platforma goala,ramanand o
cladire singuratica,ci asa cum ne descrie Sfanta Scriptura (III Regi
VIII,64;IX,25) era inconjurat de palatul regal si alte cladiri si obiecte folosite in
cultul Templului:
7

Arhiep. Mitrofor,Dr. Vasile Tarnavschi,Arheologia Biblica,Cernauti 1930


Pr. Dr. Ioan Stanciu Templul din Ierusalim,Ed. Tiparg,Pitesti 1999
9
Arhiep. Mitrofor,Dr. Vasile Tarnavschi,Arheologia Biblica,Cernauti 1930
8

-jertfelnicul de arama,lung de 20 de coti,lat de 20 de coti si inalt de 10


coti,era probabil in fata Templului,loc neindicat de III Regi cap. VIII.Aici
preotii si levitii,slujitorii lui Dumnezeu,aduceau animalele jertfite ardere de tot
pentru pacatele poporului si jertfa bine-placuta lui Dumnezeu.
-amvonul de arama.Nu este sonsemnat decat in cartea a II-a
Cronici,VI,12-13;lung de 5 coti, inalt de 3 coti si lat de 5 coti si era asezat in
mijlocul curtii.Aici Solomon a plecat genunchii in fata adunarii israelitilor,unde
a ridicat mainile spre cer si i-a multumit lui Dumnezeu,rostind una dintre cele
mai frumoase cuvantari de lauda adusa lui Dumnezeu in Vechiul Testament.
-marea de arama,era de 10 coti de la o margine a ei pana la cealalta
margine,rotunda de jur imprejur,inalta de 5 coti si groasa cat cuprindea o sfoara
de 30 de coti. Pe la gura avea,de jur imprejur sculpturi in forma de calocinti
cate zece la un cot,care imprejmuiau marea din toate partile.Chipurile
calocintilor asezati in doua siruri erau turnate odata cu marea dintr-o singura
bucata (III Regi VII,24).Este vorba de un rezervor imens,care se sprijinea pe
spatele a 12 boi de arama,asezati in patru grupe de cate trei,in cele patru puncte
cardinale. Ornamentat exterior cu calocinti,acest bazin gigantic putea cuprinde o
cantitate de 2.000 de baturi de apa si era destinat spalarilor preotului,arhiereului
sau preotilor.Accesul la marenefiind prea comod, se crede ca avea alta
ratiune,una simbolica Marea de aromaputea insemna,fie lacul sacru al
Templelor pagane egiptene, fie acel abis babilonian,care semnifica apele de sub
pamant.
-bazinele (postamentele) mobile.Este vorba de 10 postamente de
arama,fiecare lung de 4 coti,lat de 4 coti si inalt de 3 coti (III Regi
VII,27).Fiecare postament avea cate patru roti de arama si osii de arama iar
inaltimea unei roti era de un cot si jumatate.Ele (bazinele) sunt mici de
dimensiune,dar conform descrierii biblice, sunt foarte asemanatoare si tabliile
lor au decoratiuni cu heruvimi,grifoni etc si vegetale imprimate in forma de
spirala.Aceste bazine mobile erau folosite la pastrarea apei necesare spalarilor si
purificarilor.
-obiectele culturale,sunt toate ustensilele necesare ritualului sacrificiul ca
in toate templele de altfel.Intre acestea sunt succint enumerate caldarile,lopetile
si cupele,din arama slefuite,toate facute de Hiram regele Tirului 10.
In Sfanta se afla: Altarul tamaierii ,numit si altarul de aur,facut din lemn
de cedru si acuperit cu aur (I Regi 6,20,22),asezat ca si in cortul Intruniri in
mijlocul Sfintei,inaintea intrarii in Sfanta Sfintelor.Marimea nu este indicata
,fara indoiala insa era mai mare decat cel din cortul sfant.In templu se gaseau 10
candelabre de aur cu cate sapte candele(zilele creatie,7),cinci dealungul
peretelui de sud si cinci dealungul celui de nord.Masa punerii painilor ,cu cele
12 paini.In Sfanta Sfintelor,numita si Debir (I Regi 6,23-28), se afla chivotul

10

Pr. Dr. Ioan Stanciu Templul din Ierusalim,Ed. Tiparg,Pitesti 1999

Legamantului cel de la cortul Sfant care era pazit si in acelasi timp privitde
doi heruvimi mari din maslin,imbracati cu aur,cu aripile de cate 5 coti fiecare.11
Templul construit de Solomon a dainuit mai mult de 4 secole,fara sa fi
suferit modificari esentiale.Acesta a suferit si din cauza unor cuceritori ai Tarii
Sfinte care au jefuit tezaurul precum a fost cazul regelui Sesonc al Egiptului (I
Regi 14,23), si regele Israelului Ioas,care nu s-a sfiit sa deposedeze templul de
tot tezaurul sau si sa-l profaneze (ex: Manase aseaza in templu idolul Aserei).In
anul 586 i.Hr. tempul a fost jefuit si distrus pana in temelie de catre
Nabucodonosor ,care a transportat toata avutia templului si toate podoabele in
Babilon.

Templul lui Zorobabel


In anul prim al guvernarii sale peste Babilon (536), Kir, regele persan
,dadu iudeilor exilati voie sa se reintoarca in patrie,si totodata printr-un edict
ordona reconstituirea templului, in care scop nu numai ca le intoarse vasele si
odoarele aduse la Babilon , ci le acorda si un ajutor din tezaurul regal,si
recomanda guvernatorului de dincoace de Eufrat promovarea operei.Exilatii
reintorsi in patrie,sub conducerea principelui Zorobabel si arhiereului Iosua,
incepura imediat a restabilii pe locul de mai nainte altarul sacrificiilor si a
insitui cultul sacrificiilor de toate zilele.
Pregatirile pentru construirea templului incepura in curand si in anul al
doilea dupa intoarcere au fost puse cu solemnitate temeliile templului nou.Dar
aceasta intreprindere fu intrerupta prin intrigile Samaritenilor vrand si acestia sa
fie si ei considerati membri comunitatii religioase a iudeilor si admisi a participa
la zidirea templului,cerere care a fost respinsa,deoarece chiar daca primisera
Legea mozaica,ei nu parasisera cu totul cultul idolilor. Din razbunare ei
ponegrisera pe iudei la curtea regala si izbutira sa scoata de la regele Artachsasta
un decret de oprire a zidirii.Abia pe la anul 520 sub regele Dariu
Istaspe,Zorobabel si Iosua mai ales la indemnul profetilor Agheu si Zaharia
incepura lucrul din nou si-l terminara dupa sapte ani,pe la 513.Inaintea Pastilor
anului acestuia templul fu sfintit cu mare solemnitate si bucurii.Despre forma
acestui templu nu posedam o descriptie. Conform edictului lui Kir,templul avea
sa fie de 60 de coti de inalt si tot atatia de larg,pe cand lungimea nu se
inregistreaza,si Iosif Flavius afirma ca intr-adevar avea aceste dimensiuni.Cu
toate ca dimensiunile acestui templu erau mai mari decat cele ale templului lui
Solomon, totusi el nu ajungea marirea si gloria acestuia din urma,caci dupa
traditia iudeilor din el lipseau cinci lucruri importante:chivotul,focul
sacru,nourul,uleiul sfant si sortii sfintiti Urim si Tumim.In locul chivotului,in
Sfanta Sfintelor dupa indicarea iudeilor era o piatra ce se numea Ebn Sctijja
11

Arhiep. Mitrofor,Dr. Vasile Tarnavschi,Arheologia Biblica,Cernauti 1930

(piatra portiunii) si pe care in ziua impacarii,arhiereul punea tamaie.In Sfanta era


un candelabru de aur,altarul tamaierii si masa propozitiunii,iar in curte altarul
olocaustelor facut din piatra,si un lavoar.Si templul acesta ,pe langa curtea
preotilor avea o curte pentru popor,precum si diferite incaperi,camarute.Aceasta
curte fu inconjurata cu ziduri inalte.In timpul din urma,templul fu infrumusetat
si ianvutit prin daruri din partea iudeilor ce vietuiau in Babilon si
Diaspora,precum si din donatiuni din partea regilor straini.
Urmarind soarta acestui templu vedem ca el se preda si fu profanat de
Antioh Epifane (168-I Mac. 1,21-24);insa dupa alungarea Sirienilor,Iuda
macabeul il curati (165) si reinnoi multe din vasele sale.Mai pe urma Alexandru
Ianeu desparti curtea preotilor de cea a poporului, si nu dupa mult timp dupa
aceasta Pompeiu il asedia si dupa trei trei luni il ocupa; in ziua impacarii facu
macel in curtile lui,intra in Sfanta Sfintelor,lasand insa avutiile templului
neatinse.(Ios. Flv A.I. 14,4.24).Insa cam pe la anul 56,Crassus preda tezaurul
templului de 2000 de talanti si ornamentul de 8000 de talanti.In anul 37 l ocupa
Irod cel mare, ajutorat de trupele romane care primisera mai multe portice.

Templul lui Irod cel mare.


Pentru a-si face renume si a castiga simpatia poporului,deja la inceputul
domniei sale, Irod Idumeul se decise a face o restaurare sau mai bine zis o
prefacere totala a templului lui Zorobabel.Dupa ce procurase materialul
trebuincios a inceput luccrul in anul 18 al domiei sale, asadar cam 20 de ani
inaintea nasterii Mantuitorului.Dupa un an jumate se termina templul propriuzis,dar lucrarile toate se continuara si sub succesorii sai,asa ca abia sub Agrippa
II si procuratorul roman Albinus se termina lucrul,adica in anul 64 dupa
Hristos.12
O descriptiune a templului acestuia posedam de la un martor ocular,adica
de la Iosefus Flavius.13Intregul cuprins al acestui templu cu curtile,era de un
stadiu de lung si tot atat de lat.In structura sa avea forma de terasa ,astfel ca o
curte venea mai inalta decat cealalta si templul propriu-zis ocupa locul cel mai
de sus,incat se putea vedea din toate partile cetatii avand un aspect maret.Zidul
cel mai de afara,muntele casei,la Iosefus era numita si al paganilor pentru ca si
paganii aveau voie sa intre in aceasta curte;avea spre apus 4 porti; celelalte
laturi,din cauza zidului de substructiune,nu aveau porti;pe dinauntrul zidului,in
latura de nord si de vest se afla o colonada de doua siruri de coloane,insa la sud
o colonada cu trei siruri de coloane numita Stoa regala sau Colonada
regala.Acoperamintele ale acestor colonade stateau pe coloane de
marmura,inalte de 25 de coti,iar pe jos erau toate pardosite cu pietre in diferite
12
13

Arhiep. Mitrofor,Dr. Vasile Tarnavschi,Arheologia Biblica,Cernauti 1930


Flavius Josephus,Antichitati Iudaice,ed Ha Sefer,Bucuresti 2007,trad.Ion Acsan

culori.Sanctuarul nu era situat drept in mijlocul curtii exterioare,ci ceva mai spre
nord-vest,asa ca spatiul intre sanctuar si zidul extern era mai mare spre sud si est
decat spre nord si vest.Curtea exterioara spre interior era despartita printr-o
balustrada de piatra,inalta de 3 coti,de langa care tot la o oarecare distanta se
aflau coloane cu inscriptiuni grecesti si latine,care sub pedeapsa de moarte erau
opritoare pentru straini.Tot aici in curtea exterioara se afla si o sinagoga in care
invata Iisus fiind de 12 ani;se mai aflau si camere de dormit pentru Leviti.Aici
cuvanta Iisus si implinirea minunilor sale;tot aici se schimbau monede pentru
darea templului.Prin intrarea lasata in balustrada,suind 14 trepte,se dadea intr-o
terasa sau un plan lat de 10 coti care inconjura zidul curtii exterioare.Zidul ce
inconjura templul,avea o inaltime pe dinafara de 40 de coti,iar pe dinauntru de
25 de coti,ceea ce probeaza ce pe dinauntru locul era mai ridicat.In zidul acesta
se aflau la partea de nord si cea de sud cate patru porti,dintre care trei serveau
barbatilor spre intrare si cate una pe ambele laturi femeilor. Portile aveau
inaltime de 40 de coti si cuprindeau camari,fiecare din ele fiind ornata cu doua
coloane de o periferie de 12 coti,usi acoperite cu aur si argint,inalte de 30 de coti
si late de 15 coti.Poarta de este numita Poarta lui Nicanor,ori cea mare,se
distingea de restul pentru ca era facuta din bronz corintian si avea inaltime 50 de
coti iar latime de 40 de coti.Prin aceasta poarta se intra in curtea femeilor care
era patrata,de 35 coti in lungime si latime.Inauntrul curtii femeilor pe langa
pereti se afla o colonada cu un sir de coloane frumoase,avand cate o camera pe
la colturi pentru al nazirei
,leprosi si 13 lazi in forma de trambite pentru
strangerea darurilor de la israelitii piosi.
Cu 15 trepte mai sus decat curtea femeilor era poarta de vest fata in fata
cu poarta lui Nicanor.Aceasta servea ca intrare spre est in alta curte mai
launtrica,a carei lungime de la est la vest era de 187 coti,iar latimea de la nord
spre sud de 137 coti.Ea avea inca trei porti la nord si trei la sud,asa ca intrarea in
ea se facea prin sapte parti,de asemenea avea si diferite incaperi,camari pentru
necesitatile templului.Din aceasta curte in lungime de 11 coti de la est spre vest
se intindea curtea Israelitilor,care printr-o balustrada inalta de 1 cot se despartea
de curtea preotilor.In aceasta se afla altarul olocaustelor,130 coti in lngime si
latime si 15 coti inaltime;se pare ca numai baza sa fii fost atat de mare,iar in sus
tot scadea,incat vatra avea numai 24 coti in patrat.
Sangele sacrificiilor ce se varsa la peretele altarului,pintr-un uluc se
scurgea prin valea Kidron.Ceva spre sud se afla lavoarul preotilor.Templul
insusi se afla cu 12 trepte mai sus decat curtea preotilor.Era facut din marmura
alba si aurit pe dinauntru si pe dinafara.Impreuna su porticul ce se afla inaintea
lui,numarau 100 coti in lungime si inaltime,iar in latime,de la nord la sud 60
coti.Porticul avea pe dinafata latimea de 100 coti,fiindca in fiecare latura a lui
intrecea cu cate 20 coti inaltimea templului.Intrarea in el nu avea usi si era inalta
de 70 coti si lata de 25 coti.Sfanta avea inauntru in lungime 40 de coti,20
largimea,60 inaltimea.Intrarea in Sfanta se facea prin doua canaturi, de cate
55coti inalte fiecare si 16 coti de late,care intotdeauna erau deschise.In mijlocul
9

ei era o perdea pretioasa spanzurata,din cele 4 culori sfinte: alba


purpurie,rosie,stacojie si purpurie vanata.Deasupra intrarii era spanzurata o vita
de vie colosala,de aur cu struguri ca de un stat deom;ea era o plastica
reprezentare a teocratiei.In Sfanta se afla un candelabru de aur,o masa pentru
painile fetii si altarul tamaierii.
Pe la anul 70 dupa Hristos,dupa o rascoala intre iudei,mai ales zelotii,care
s-a terminat cu ocuparea cetatii,a fost ars si nimicit templul astfel incat nu
ramasese piatra pe piatra.Numai masa cea de aur pentru painile fetii,candelabrul
de aur si cartea Legii au scapat de flacara focului14.
Atat textul din Iezchiel,cat si proorociile lui Isaia despre Iesrusalim,nu se
refera in speta la templul pamantesc din Ierusalim,asa cum le-au interpretat
talnudistii,ci are viziunea templului ceresc a Ierusalimului ceresc pe care trebuie
sa-l cladim in sufletele noastre.Ascest adevar nu l-au inteles fariseii si carturari
care-l ascultau pe Iisus cand le-a vorbit de Templul pe care va ridica in trei
zile.Vorbea de templul Sufletului,de moarte si inviere.Aveau ochi dar nu
vedeau, si urechi dar nu auzeau.Misterul Templului din Ierusalim il putem gasi
in fiecare din noi , in aditonul sufletelor noastre,numai sa credem,sa ridicam spre
cer mainile si inima s-o deschidem Lui;celui care doreste sa traiasca in noi , in
mod armonios,asa cum strajuia prin heruvimii sai,poporul lui Dumnezeu.

Unitati de masura:
Cot.......................0,48 m
Stadiu...............185,00 m
Bath....................38,00 l
Talant...............49,077 kg

14

Arhiep. Mitrofor,Dr. Vasile Tarnavschi,Arheologia Biblica,Cernauti 1930

10

Bibliografie:
Biblia sau Sfanta Scriptura editia Sinodala,ed IBMBOR,Bucuresti 1988
Arhiep. Mitrofor,Dr. Vasile Tarnavschi,Arheologia Biblica,Cernauti 1930
A.S. , Van der Wande, The World of the Bible , vol I,1981
Pr. Dr. Ioan Stanciu Templul din Ierusalim,Ed. Tiparg,Pitesti 1999
A. Penat, Le Temple.
Flavius Josephus,Antichitati Iudaice,ed Ha Sefer,Bucuresti 2007,trad.Ion
Acsan

11