Templul lui Solomon

La popoarele antice exist o legtur strns ntre rzboaiele de cucerire i construirea de

temple. Un legamant solemn este ncheiat ntre rege i dumnezeul lui. Zeitatea garanteaza
victoriile regelui rzboinic, acesta din urm isi arat recunotina fie prin construirea "casei lui
Dumnezeu" fie prin mpodobirea ei cu prazile (capturile) de razboi. Aceasta idee iese n
eviden n mod vizibil, nu numai n text, ci si in dispunerea inscriptiilor lui Seti pe pereii din
Karnak .Asa se intampla si n Israel. Domnul a daruit (permis) lui David multe victorii i
posibilitatea sa extinda granitele mpriei. n schimb David a fcut pregtiri intense pentru
ridicarea unui templu magnific, dei acesta a fost lsat pentru fiul su sa continue i sa finalizeze
angajamentul glorios.
I Locatia
Acest sanctuar nou, care trebuia sa puna n umbr toate celelalte sanctuare din ara
Canaanului, a fost asezat (plasat) n capitala naiunii, pe locul sacru unde tradiia stabileste
loculin care Abraham a fost in mod serios pus la incercare, locul in care David a a avut viziunea
ngerului molimei pe aria de treierat a regelui iebusit Aravna. Acest loc se afla un pic mai jos
dect dealurile din jur, pe care orasul a fost construit, i de cealalta parte a Muntilor Mslinilor.
Terenul era accidentat i a trebuit s fie nivelat prin tierea punctele proeminente i sa se umple
gaurile adanci.

II Materialele folosite si mana de lucru
O parte din pietrele folosite au fost luate din "caverne regale" pe versantul muntelui, unde
urma sa fie ridicat templul, insa cea mai mare parte a materialelor a venit din Liban. David a
fcut o intelegere cu Hiram din Tyre, prin care materialele necesare, care constau din pietre
cioplite i de cedru, chiparos, lemn de santal au fost asigurate. Din ordinul lui Solomon aceste
materiale au fost trase n jos pe pantele Libanului pn la coasta. Apoi au fost transportate pe
plute mari improvizate pe o distanta de o mie de mile de-a lungul coastei la Iope, unde au fost
trte din nou treizeci i cinci de mile pana la Ierusalim. Tradiia a pstrat istoria c pietrele i
grinzile au fost pregtite n forma lor final n cariere i pe muntii Libanului, astfel nct
structura sa s poata fi ridicata fara zgomot, fr o lovitur de topor sau ciocan.
Pentru decoratiunile si mobilierul din templu au fost folosite de ctre artitii feniciene
metalele, n special bronzul si alama. Desi templul lui Solomon trebuie s fi fost nesemnificativ
n raport cu templele Karnak sau Luxor, sau chiar si cu cele de la Fenicia, totusi a fost suficient
de mare pentru a necesita ncadrarea n munc a unui numr mare de muncitori pentru pentru
multi ani. Israeliii nu au fost suficient de calificati n mestesugarie pentru o astfel de lucrare i,
prin urmare, au fost angajai muncitori fenicieni. Mesterul sau "faurarul" a fost Hiram, un barbat
al crui tat era un tirian i mama o femeie din semintia lui Neftali. El pare s fi fost expert n
aproape toate ramurile de activitate. Sub conducerea sa, vasele (uneltele) de aram au fost turnate
n gropile clisoase ale vaii Iordanului, ntre Sucot i artan (Regi I 7:45, 46). El a furit din
arama cei doi stalpi, cldri, oale, lopei si crlige.
Posibila amenajare a templului
Nu exist suficiente date n literatura biblic de specialitate care sa reproduca cu acuratee
aspectul i aranjamentul templului. Dar avem multe declaraii (opinii) care indic n mod clar
faptul c artizanii straini, care s-au ingrijit de munca aceasta , au introdus si multe caracteristici
distinctive ale templelor din propria lor ar. Astfel, cu cunotinele noastre despre arhitectura
fenicienilor, care a fost pur i simplu o modificare a celei egiptene, mpreun cu relatarea
Bibliei, putem sa ne facem o idee general despre aranjament i mobilierul templului lui
Solomon.

TEMPLUL LUI SOLOMON. PLANUL TEMPLULUI [De la Riehm, Handwiirlerbuch des
bibzlischen Altertums, 2d ed., Vol.. II, p.. I652]) A, H-Sfnta Sfintelor. H- Locul Sfnt. V-
Pridvor U U U U, Cldirea propriu-zisa. K i K- Camari (camere , Sali) . SS- Stalpii lui Iachin i
Boaz. Tr- Scari mari in spirala . BL-Chivotul Legii. C C- Heruvimi. S- altarul tmierii. ST-
talere pentru punerea pinilor. L L-Candelabre.
I.Curtea interioara.- Ansamblul templului a fost plasat n direcia de est i de vest, de
altfel cldirea n sine la fel ca cele mai multe temple orientale, era cu fata spre rasarit.
Apropiindu-ne de dinspre est, ajungem prima data in curtea interioara, care era
accesibilila prin intermediul a numeroase porti . Aceasta era (patrata) in forma de patrulater
imprejmuita de coloane. Este destul de probabil ca Solomon sa fii construit doar partea de est,
parte care fost numita mai tarziu pridvorul lui Solomon, chiar i n templul al doilea i al treilea,
i ca regii care au venit mai trziu au terminat coloanele peste tot n jur. n aceast curte au fost
plantate diferite specii de copaci, cum ar fi cedrii, palmieri i mslini, la a cror umbr au fost
efectuate in timpul distrugerii, ritualurile imorale ale cultului Astarte.
Curtea superioara cateva scari duceau de la un zid de piatra catre curtea superioara care
este uneori numita "instana preoilor" (Ier. 26: IO). Aici se afla piatra pe care David a cumprat-
o de la regele Iebusit. Pe ea se afla altarul imens, de aram, vizibil pentru mulimea din curtea
interioar. Era un scrin ptrat de lemn, poleit cu aram i umplut cu pietre i pmnt. La fiecare
col al acestei " mese i altar al Domnului", se gasea o proeminenta , numita "cornul" altarului,
de care animalul era fixat n timpul sacrificiului.
La sud-est de acest altar ridicat statea impresionanta mare de aram turnat, capodopera
lui Hiram din Neftali. Se presupune ca in aceasta mare enorma incapea 850 galoane de ap.
Aceasta a fost susinuta de doisprezece boi de aram. Forma sa a fost aceea a unui crin deschis, i
a fost ornamentata cu generozitate. Pe fiecare parte a acestui bazin erau cate zece (ligheane)
mici, din acelea mobile, care au fost folosite n ritualurile de sacrificare.

Locul sfant- Mergand mai departe spre vest, ajungem la locul sfant. Acesta era o structura
masiva de piatra cu garnituri din lemn si decoratiuni splendide. In fata ei, pe un privdor apar 2
stalpi separati numiti Joachim si Boaz. Postamentele lor de aur, axele lor de arama, capitelurile
lor ample in forma de crin, ghirlandele lor splendide le-au transformat intr-o lucrare de o
frumusete remarcabila.
Intram apoi printr-o pereche de ui pliante n locul sfnt, care este o sala ptrata, cu
decoratiuni frumoase din lemn scump. Podeaua a fost de chiparos, iar zidurile au fost mpodobite
cu cedru. Decoratiunile sculptate reprezentatau heruvimi, chipuri de oameni i animale, precum
i copaci misteriosi (ciudati), toate acoperite cu aur. Aceast camer ar fi fost ntr-un ntuneric
perfect, daca nu ar fi fost langa tavan niste fisuri mici, uneori numite ferestre.
n aceast sal gsim zece mese, cinci pe fiecare parte, pe care se aflau zece sfenice de
aur. Si aici au fost pstrate pinile sfintite, iar din altarul de aur se ridica zi de zi un nor de
tmie.
TEMPLUL LUI SOLOMON. PRIVIRE DIN FATA A TEMPLULUI
4)Sfnta Sfintelor - n mijlocul locului sfnt se afla o camer ntunecat, numit Sfnta
Sfintelor, peste care atrna o perdea colorata, brodata cu heruvimi i flori. Aceasta corespunde
Adytum-ului egiptean. n mijlocul su era o stnc (piatra) joasa pe care statea (se
rezema)chivotul. Chivotul era umbrit de doi heruvimi mari cu aripile deschise. Acesta a fost cel
mai sacru loc din intregul templu.
5)Salile - La nord i in partea de sud - unii susin ca si pe partea de vest a locului sfnt au fost o
serie de
camere, pe trei etaje, pentru a fi folosite de preoi. Pereii deveneau din ce in ce mai subtiti cu
fiecare etaj, asa ca salile de sus erau cele mai largi (spatioase).
Pe o partea a fost (era) o intrare, din care o scara in spirala ducea la etajele superioare. Acestea
corespund numeroaselor sali (camere) mai mici din fiecare templu egiptean.
IV Stilul. Au existat multe teorii diferite cu privire la originea planului acestui templu. Unii
susin c acesta a fost in mod clar evreiesc i se bazeaz pe planul cortului din perioada pustiei.
Este mult mai probabil ca ultimul istoric sa-si fi format ideea despre cort i cultul (inchinare,
venerare) din deert, n urma observaiilor facute asupra templului lui Solomon, aa cum s-a
format temelia templului ideal al lui Ezechiel. Alii cred c a fost de origine strin, i exist
multe argumente puternice n favoarea unui astfel punct de vedere, insa nu sunt de acord cu
privire la poporul din care venise.
I.Arhitectura asiriana.-lucrul comun la acest templu i cele ale Asiriei a fost un amestec de
piatra, lemn, si metale. Dar gsim acelai lucru si n templele egiptene, n conformitate cu
propriile lor inscripii.
2.Arhitectura feniciana .-Este foarte firesc s presupunem c muncitorii calificai tirieni, ce au
fost angajai pentru ridicarea templului, s fii contribuit n mare msur la planul cldirii. Acesta
ar fi doar asemanator palatului Alcazar din Sevilla, construit de muncitorii din Granada, precum
i catedralelor englezesti construite de artizanii din Frana. Dar acest lucru nu este doar o
presupunere.
O comparaie a templului lui Solomon cu cele din Fenicia, n special cele din Byblos i Paphos,
va arta mai multe puncte de asemnare, n msura n care pot fi judecate din reprezentrile de pe
monedele antice.
Dei este adevrat c legtura lui Solomon cu Egiptul face posibil faptul ca a luat unele din ideile
sale direct din Egipt i era destul de obisnuit n acele vremuri pentru o naiune mic sa imite
un vecin puternic totusi este cel mai probabil c, indiferent de asemanarile cu arhitectura
egipteana ce pot fi gasite in templul sau, s fie datorit influenei feniciene.
3. Arhitectura egiptean - Totui, pentru originea planului trebuie s ne ntoarcem la poporul
antic, pe malurile Nilului. i trebuie s retinem c, n timp ce dintr-un studiu al ruinelor putem
urmri anumite asemanari, n realitate au fost mult mai multe, care, cu trecerea secolelor poate au
fost pierdute, n timp ce n timpul lui Solomon, cnd temple egiptene au fost relativ bine
conservate, ar fi fost probabil foarte evidente. (a) Portile care duc in curtea interioara corespund
pilonilor enormi ai templelor egiptene.
(b) Coloana este aceeai ca i slile de peristil. (c) plantaiile (livezile) tenebroase din curtea
interioara ne amintesc de grdinile templului din Egipt.
(d) Enorma marea topita este cea mai buna copie (replica) posibila a lacurilor artificiale, care se
gseau n aproape toate templele egiptene.
Trebuie s ne amintim c templul lui Solomon era situat pe o stnc nalt, i c acest
aranjament a fost probabil cel mai convenabil pentru ablutiuni. (e) Stlpii uriai din faa locului
sfnt sunt unici in ceea priveste forma lor, insa din punct de vedere al pozitiei sunt ca cei ai
templului din Byblos, ei avand aparent aceeai funcie ca si obeliscurile. Dac ar fi fost de
aceeai form ca i obeliscurile, nu ar fi fost nici o ndoial cu privire la originea lor egipteana.
Dar este destul de probabil ca semiii nordici, n obiceiul lor de a ridica monumente n faa
templelor sa isi fi artat individualitatea prin modificarea formei stalpilor, dei ii imita pe vecinii
lor din sud.
Acest lucru este n mod clar o contribuie a fenicienilor la impodobirea templului. (f) Poziia
relativ a locului sfnt i a Sfntei Sfintelor este exact aceeasi ca si "Casa lui Dumnezeu"
egipteana i Adytum."Oracolul" statea ntotdeauna n centru, inconjurat de o poteca ingusta.
(g)n ceea ce privete heruvimii i chivotul din interiorul sfintei sfintelor, ne amintesc de discul
solar inaripat i scoarta sacra; acesta din urm a fost, de asemenea, luata n procesiuni solemne.
(h) Obiceiul de a decora pereii cu imagini de brbai, fiare i copaci, dei, probabil, nu e specific
egiptean, este totusi foarte comun acolo, pentru ca pe peretii templului regele face victoriile i
realizrile sale sa devina nemuritoare. (i) n cele din urm, prezena numeroaselor camere mici
trdeaz arhitectura egiptean, pentru c ele nu se gsesc numai n Karnak i Luxor, ci n toate
templele din Egipt.
Desi nesemnificativ n comparaie cu sanctuarele altor popoare orientale,Templul lui Solomon a
fost suficient de grandios (maret) pentru Israel, i si-a servit bine scopul n vremea regatelor.
Ulterior a devenit temeiul imaginii ideale a lui Ezechiel, mai tarziu a fost restaurat la intoarcerea
din captivitatea babiloniana si in final, a fost facut prototipul superbului templu al lui Irod.