Sunteți pe pagina 1din 3

Templul lui Saturn 

(în latină : Templum Saturni sau Aedes Saturni, în italiană Tempio di


Saturno) a fost un templu roman antic al zeului Saturn. Ruinele sale se află la poalele
Capitoliului la capătul vestic al Forumului Roman. Dedicarea ini țială a templului este
datată în mod tradițional în anul 497 î.Hr. dar scriitorii antici nu au fost de acord cu istoria
acestui loc.

A mai rămas puțin în picioare din clădire, doar rămășițele pridvorului din fa ță. Pe
frontonul parțial conservat se poate citi inscripția:
Senatus Populusque Romanus incendio consumptum restituit
adică " Senatul și oamenii din Roma au restaurat [templul] consumat de foc". Frontonul și
opt coloane supraviețuitoare reprezintă una dintre imaginile iconice ale patrimoniului
arhitectural al Romei antice.

Istorie și funcție

Construcția templului se presupune că a început în ultimii ani ai Regatului Roman sub


conducerea ultimului rege roman, Tarquinius Superbus. Inaugurarea sa de către consulul
Titus Lartius a avut loc în primii ani ai Republicii Romane. Templul a fost reconstruit
complet de Munatius Plancus în anul 42 î.Hr.
Ruinele din prezent reprezintă a treia construcție a Templului lui Saturn, care a înlocuit
versiunea distrusă de focul lui Carinus în 283 AD. Inscrip ția existentă pe friză
comemorează această restaurare efectuată după incendiu. Era încă în func ție în secolul
al IV-lea, când templul ar fi fost închis în timpul persecu ției păgânilor în Imperiul Roman
târziu.
In mitologia romană, Saturn a domnit în timpul epocii de aur și a continuat să fie asociat
cu bogăția. Templul său a adăpostit trezoreria (aerarium) unde erau stocate rezervele de
aur și argint ale Republicii Romane. Arhivele de stat, insignele și scala oficială pentru
cântărirea metalelor au fost, de asemenea, adăpostite acolo. Mai târziu, aerarium-ul
a fost mutat într-o altă clădire, iar arhivele au fost transferate la Tabularium-ul din
apropiere. Podeaua templului, din beton acoperit cu travertin, a fost folosită pentru
diverse inscripții.

Interior

Conform unor surse antice, statuia zeului din interior era acoperită cu voal și avea o
coasă. Era făcută din lemn și umplută cu ulei. Picioarele sale erau acoperite cu fâ șii din
lână care erau înlăturate numai pe 17 decembrie, de ziua Saturnaliei.
Templul lui Saturn în Roma: istorie și descriere Această structură maiestuoasă este una
dintre cele mai vechi din lume. Ea uimește cu dimensiunile sale cu adevărat gigantice.
Acest articol va fi interesant nu numai pentru turiștii care vor călători în Italia, dar și
pentru elevii care studiază cultura artei mondiale (MHC). Templul lui Saturn, conform
legendei, a fost ridicat pe locul altarului, care odinioară a înăl țat chiar și dumnezeul.
Apariția templului Istoricii susțin în continuare cu privire la modul în care și atunci când
construcția templului lui Saturn din Roma, care este situat nu departe de Capitol Hill.
Pentru istoria sa neobișnuit de lungă, această structură a fost reconstruită de mai multe
ori. Este demn de remarcat faptul că locuitorii oră șeni nu l-au dedicat, nu întâmplător,
zeului agriculturii. Faptul este că construcția primei clădiri datează din jurul anului 490
î.Hr. Această perioadă a fost extrem de dificil pentru locuitorii, ca o serie nesfarsita de
epidemii, războaie și recoltele proaste sărăcit vistieria statului și a adus la extreme ale
locuitorilor. Pentru a-și restabili favorurile zeilor, romanii au început să construiască
temple. Ei au adus daruri generoase cerurilor, cerându-le să aibă milă de ei.
Templul lui Saturn nu era singura structură religioasă construită la vremea aceea. Acest
dumnezeu a fost deosebit de venerat de popor, deoarece el patroneaza nu numai
agricultura, ci si protejat de tot felul de nenorociri si nenorociri. Curând, Roma antică a
început să înflorească. Imperiul a cucerit cu succes toate noile ținuturi, extindându- și
astfel granițele.
Reconstrucția templului În 42 î.Hr., Lucius Munacius Planck a decis să reînnoiască
radical clădirea, conferindu-i o măreție și mai mare. După 200 de ani în templul lui Saturn
a existat un incendiu, după care clădirea nu mai putea fi folosită. În 283, sub împăratul
Karine, a fost realizată o altă reconstrucție a clădirii. În amintirea a ceea ce sa întâmplat
în pereții săi, un incendiu și o nouă construcție au pus o placă de perete specială. Sa
scris că re-crearea templului a fost aprobată de Senat și de romani liberi. În acest
moment, la clădire apar coloane suplimentare: șase sunt împodobite cu granit gri, iar
restul - cu o nuanță roșie.
Atunci când creștinii au apărut la Roma, locuitorilor din ora ș li sa interzis să se închine
zeilor păgâni. Oamenii au încetat să meargă la templu și au abandonat-o, iar
documentele de stat și trezoreria au fost mutate într-un alt loc. Pe parcursul următoarelor
secole, clădirea nu a fost reconstruită, așa că în timp a început să se prăbu șească sub
influența condițiilor meteorologice nefavorabile, până când a dispărut aproape complet
de pe fața pământului.
Templul lui Saturn este construit sub forma unui pseudo-hiperplane, deoarece atât
coloanele din spate, cât și coloanele laterale nu au fost complet implementate și aproape
jumătate au ieșit din pereți. Lungimea structurii dreptunghiulare a fost de 40, iar lă țimea a
fost de 20 de metri. Fundația clădirii este construită din piatră naturală luată în apropiere.
Partea principală a templului este făcută din beton și cărămizi, în timp ce exteriorul este
realizat din travertin și marmură. Clădirea în sine, ridicată lângă pantă, a fost ridicată la
nouă metri deasupra solului, astfel încât să pute ți intra doar prin urcarea pe scări. Pentru
a vă apropia de templu, a fost necesar să traversa ți zona împrejmuită a Saturnului. A fost
decorat cu numeroase plăci din piatră, pe care au fost rupte legile de bază ale Republicii
Romane. Pe ambele laturi ale intrării în clădire se aflau figuri de mărăcini care aveau în
labe mari cochilii de mare, simbolizând favoarea zeului Neptun.
Lângă scări au fost amenajate podiumuri speciale. Arheologii au reu șit să le descopere
doar câțiva ani în urmă, când au dezmembrat drumul care a pornit prin Forum. Acum
oamenii de stiinta sapa, sapand in pamant pentru cativa metri. În partea de est a
templului lui Saturn au fost găsite găuri dreptunghiulare. Oamenii de știin ță cred că, în
locul lor, odată atârnă textele documentelor guvernamentale nou aprobate, emise pentru
inspecție publică. Pe partea opusă a clădirii se găsesc blocuri de friză și arhitectură din
marmură albă. Fronturile clădirii au fost decorate cu statui mari de cai și de mantui și în
sanctuar a fost păstrat sculptura de aur a lui Saturn, inscrip ționată cu filde ș. Înăl țimea
celor opt coloane ale templului lui Saturn este de 11, iar diametrul este de 1,4 metri, au o
structură monolitică. Pentru a reduce presiunea deja considerabilă pe funda ție, cele mai
ușoare suprapuneri au fost instalate deasupra coloanelor.
Scopul templului În general, clădirea a fost utilizată în scopuri administrative. Se crede că
unul dintre podiumuri a servit ca un depozit pentru diverse tipuri de documenta ție
financiară, trezoreria orașului și așa-numitele standarde sacre, pentru care s-au făcut
conducători măsurați. În plus, templul lui Saturn a fost folosit și pentru scopul său. În
onoarea acestei zeitate găzduiește un festival anual, începe la 17 decembrie și a durat
timp de mai multe zile la rând. Ei au simbolizat sfârșitul recoltei. În primul rând, la u șa
templului sacrificiile rituale, urmată de o procesiune triumfală a început parada lor pe
străzile din oraș, aducând cu ea o statuie de aur a lui Saturn.
In aceste zile, aristocrații și românii bogați, în loc de hainele lor din cârpă scumpă, purtau
haine simple, grosiere. Probabil, locuitorii bogați își amintesc astfel Epoca de Aur,
trimițând astfel un omagiu egalității uitate a poporului. Se crede că atunci tradi ția sa
născut să prezinte daruri ne-trivial reciproc, de exemplu, boga ții au dat bani celor săraci.
Copiii nu au studiat, muncitorii s-au odihnit, iar sclavii au fost elibera ți temporar. În plus,
oamenii au prezentat papusi și lumanari de lut rudelor lor. Oamenii de știin ță au făcut
presupunerea că obiceiul de a lăsa daruri sub copac pentru Anul Nou și Crăciun a venit
la noi tocmai din Saturnalia romană.
Până în prezent, doar o mică parte a clădirii a fost păstrată. Acesta este un fragment al
subsolului și mai multe ziduri cu o colonadă. În plus, aici pute ți vedea și rămă și țele unei
rețele de jgheaburi și trepte din față. În ciuda faptului că timpul a tratat nemilos această
structură antică, turiștii cu mare interes îl studiază și sunt fotografia ți lângă ea.

S-ar putea să vă placă și