Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Aceasta dorință vine din nevoia românilor de pretutindeni de a trăi în propria casă, unde să aiba
drepturi depline și să fie respectați ca națiune si fiind total conștienți ca deși au fost atât de mult timp
despărțiți fără voia lor, au totuși un trecut, o cultură și aspirații comune, ceea ce mai apoi avea să-i
motiveze.Românii au înțeles intr-un final că singurul lucru care putea să le salveze poporul de la un
viitor crunt, care ar fi constat în faptul că românii aflați în componența altor state, aveau să fie înghițiți
și deznaționalizați complet sau erau să fie siliți să emigreze, era Unirea. Acest gând a determinat
trezirea conștiinței naționale, mai ales pentru că dupa Primul Razboi Mondial s-au creat condiții
favorabile pentru eventuala unire, avand în vedere că au disparut cele 4 mari imperii care puteau
împiedica Marei Uniri, iar continentul avea nevoie de o nouă arhitectură politică, exact atunci când
românii au realizat că au nevoie de unire.. Astfel, românii au încercat să obțină susținerea Marilor
Puteri, fără suportul cărora planul lor nu ar fi putut avea succes. În 1916 Romania a intrat în I Război
Mondial de partea Antantei având ca scop desăvârșirea unității naționale. In Basarabia mai apoi
începe un avânt al mișcării naționale.Toți militau pentru același lucru și anume o cât mai largă
autonomie pentru Basarabia, introducerea limbii materne și utilizarea ei în toate sferele de activitate
și crearea Sfatului Țării, care in anuarie 1918 proclamă independența Republicii Democratice
Moldovenești și separarea ei de Republica Federativă Rusă, iar la 27 martie 1918, fiind conștienți că în
condițiile PrimuluiI Război Mondial, amenințărilor din partea Ucrainei și ostilității bolșevicilor, singura
cale de scăpare era Unirea, Sfatul Țării, a votat Unirea Basarabiei cu România cu anumite condiții, la
care însă a renunțat, fiind singur că le va fi asigurat un regim democratic. Înflăcărați de curajul și
izbânda basarabenilor, dar și pentru că se confruntau cu aceleași probleme, Bucovina și Transilvania
au votat Unirea pe vecie cu România. Marea Unire nu a fost doar o unire simplă pentru poporul
român, ci un proces care-i asigura un viitor. Unirea a crescut potențialul economic al țării, capacitatea
de apărare, a crescut numărul populației, iar România va fi o țară care pe viitor va fi ascultată pe
arena internațională.
Unificarea italiei
Statul Italian s-a format in jurul Piemontului, printr-o actiune care a imbinat calea
diplomatica si cea militara. La mijlocul sec XIX Italia ramane divizata politic in 8 state, iar
unicul stat care a pastrat constitutia a fost Piemontul, celelalte fiin sub dominatii straine. Cu
toate acestea, nivelul economic acestora era unul ridicat. Italia se putea unifica pe 2 cai: in
jurul dinastiei de Savoia , avand ca finalitate crearea unei monarhiei constitutionale sau prin
revolutie, avand ca finalitate formarea unei Republici democratice. Procesul s-a incheiat cu o
monathie constitutionala, calea de sus.
Napoleon urmarea in deaproape situatia Italiei, astfel a incheiat o alianta militaro-politica cu
Cavour ce prevedea eliberarea Lombardie si a Venetiei de sub dominatia austriaca, aceasta
fiin si prima etapa a procesului de unificare. Dar Napoleon nu s-a tinut de cuvant si a eliberat
doar Lombardia ceea ce a dus la nemultumirea italienilor. Atunci a fost organizat un
plebiscite in Italia Centrala, astfel formandu-se Regatul Italiei de Nord. Mai apoi, in 1860 in
capitala Siciliei a izbucnit o rascoala populara -Campania ,,miei” lui Garibaldi. Acestia au
zdrobit armata neapolitana, iar Garibaldi a chemat populatia la lupta, ceea ce a si adus
Victoria. Garibaldi a devenit un erou pentru populate si a intreprins mai multe actiuni pentru
imbunatatirea situatiei taranilor. Regale Emanuel in 1861 a proclamat la Torino Regatul
Italian, dar fara Roma si Venetia care au ramas pe dinafara. Procesul de unificare a Italiei s-a
terminat cu alipirea in 1871 a Romei la Italia, care mai tarziu a devenit capital acesteia.
Unificarea Germaniei
La fel ca Italia, Germania era divizata in mai multe state, fara a constitui o natiune unitara.
Premisele unificarii ei au fost progresul economic, cresterea rolului burgheziei si a
constiintei de neam. Monarhii acestor state militau pentru unificarea Germaniei, dar toti
doreau ca acest lucru sa se intample sub conducerea lor. Astfel in 1862 regele Prusiei la
numit pe Otto von Bismarck prim-ministru al prusiei, care a urmat un plan exact pe care l-a
dus la capat prin foc si sabie.. Pentru aceasta, Bismarck cu sustinerea regelui a creat o
armata puternica cu care in 1864, profitand ca Danemarca a anulat independenta
provinciilor germane, acestia au declarat razboi. Prusiei I s-a alaturat si Austria, astfrl Victoria
a fost de partea lor. Bismarck a vrut sa unifice Germania sub forma Germaniei mici, adica
fara Austria. Acesta a facur mai multe intelegeri cu conducatorii mai multor state, unul
dintre acesta fiind si Napoleon, acestuia i-a promis ca daca ramane neutra ii va fi dat o parte
din Belgia. Dupa ce Prusia o invinge pe Austria, Bismarck nu se tine de cuvant si nu ii da
Frantei cat i-a promis ceea ce a adus nemultumire lui Napoleon, iar mai tarziu Franta declara
Germaniei razboi. Pentru ca nu avea sustinerea niciunui stat, iar armata lui Napoleon era cu
mult mai slaba decat cea a lui Bismarck, Franta este invinsa, iar in 1871 la Versai este
proclamat Imperiul German. Astfel s-a infaptuit unificarea Germaniei, iar mai tarziu acest
imperiu se dezvolta cu pasi rapizi si a schimbat raportul de forte din lume.