Conflictul din Transnistria sau Războiul din Transnistria (2 mar. 1992 – 21 iul.

1992) a
fost un conflict militar, iar actualmente este un conflict politic între Republica Moldova și
autoproclamata „Republică Moldovenească Nistreană” cu privire la exercitarea controlului
asupra raioanelor Camenca, Dubăsari, Grigoriopol, Rîbnița, Slobozia și orașul Tiraspol,
aflate pe malul stâng al râului Nistru și orașul Tighina, aflat pe malul drept al aceluiași râu.
Conflictul transnistrean este diferit de celelalte conflicte care au apărut după colapsul
sovietic, pentru că la baza lui nu se află un conflict etnic sau religios. Circa douăzeci de ani
în urmă, principalele cauze al apariţiei conflictului între forţele separatiste ale regiunii
transnistrene şi autorităţile legale ale Republicii Moldova erau tendinţa Centrului Unional de
a păstra URSS-ul, iar după destrămarea acestuia - a Federaţiei Ruse de a influenţa noile
autorităţi moldoveneşti. Motivul formal al conflictului era acela, că Moldova a adoptat
legislația privind limba de stat, ceea ce a condus la o polarizare politică accentuată a
societăţii şi la creşterea rezistenţei faţă de inovaţii a unei părţi a nomenclaturii locale de
subordonare unională, în primul rînd, de către directorii întreprinderilor complexului militar-
industrial din partea stîngă a Nistrului.
Anume în încercarea de a opune rezistenţă luptei pentru autodeterminare naţională a
poporului moldovenesc, această parte a aparatului administrativ, în cîrdăşie cu o parte a
nomenclaturii de partid, pe care schimbările au luat-o prin surprindere, a început mobilizarea
forţelor şi resurselor pentru dezmembrarea teritorială a fostei RSSM şi crearea în raionale
estice ale republicii a unui cap de pod pentru a influenţa din exterior Republica Moldova,
care era pe cale să devină stat independent. În scopul de a-i atribui acestui conflict socio-
politic un caracter etnic, liderii conspiraţiei separatiste anti-moldoveneşti au inventat
conceptul de „popor transnistrean”, urmat de speculaţii destul de primitive cu privire la
„dreptul naţiunilor la autodeterminare”. E necesar să subliniem, că din punct de vedere al
componenţei etnice populaţia din Transnistria nu diferă mult de cea de pe malul drept al
Republicii Moldova - în ambele cazuri, majoritatea o constituie etnicii moldoveni.
În contextul celor expuse mai sus sîntem în drept să tragem următoarele
concluzii:
În primul rînd, confruntarea de mulţi ani dintre statul Republica Moldova şi regiunea
separatistă este în esenţă un conflict politico-teritorial şi este rezultatul acţiunilor
neconstituţionale de uzurpare a puterii pe teritoriul de pe malul stîng al Nistrului de către
grupul radical anti-moldovenesc condus de I. Smirnov, care are un specific al său, fiind pro-
rus în ce priveşte orientarea geopolitică.
În al doilea rînd, în ceea ce priveşte natura conflictului - acesta nu este numai unul politic şi
teritorial, dar și unul internaţional, în virtutea implicării active de la bun început a Federaţiei
Ruse şi a intereselor geopolitice ale altor state, care participă acum la procesul de soluţionare
a lui.