RSSM.

Economie si societate (1944-1991) Reanexarea la finele celui de-al doilea razboi mondial a Basarabiei de catre Uniunea Sovietica a condus la profunde schimbari de ordin politic, economic, social, institutional, national si cultural. Armata Rosie, prin urmare a instaurat Basarabia regimul sovietic. Intrat in intregime sub controlul Armatei Rosii, teritoriul Basarabiei a fost supus unui intens process de sovietizare. Basarabia a fost inegrata in componenta imperiului sovietic l-a constituit destramarea unitatii administrative a provinciei, ceea ce a facut ca frontierele acesteia sa nu mai coincida ce cele entice. Un teritoriu cu o populatie de 800 mii de locuitori a ramas in componenta Ucrainei numai 6 din cele 9 judete basarabiene si numai 6 din cele 14 foste raioane ale RASSM. Sistemul fiscal sovietic a fost introdus in statele din RSSM la 15 august 1940prin hotarirea CC la URSS. Fata de statul moldovenesc postbelic, regimul Stalinist prin intermediul acestor impozite a promovat a politica de stoarcere a tit mai multor resurse materiale si financiare. Din 1947 si pina in195,impozitulagricol unic platit de o gaspodarie colhoznica a crescut de 9.5 ori. Politica fiscala stalinista a avut consecinte nefaste pentru populatia R.S.S.Moldovenesti, provocind in anii 1946-1947 o foamete fara precedent in istoria tinutului. Conform docrinei bolsevice si practicii sovietice, in agricultura Basarabiei urmau a fi infaptuite madificari radicale. La 17 martie 1949 conducerea partidului communist si a Guvernului din RSSM a facut un demers carte Stalin. Deportarea din noaptea de 5 spre 6 iulie 1949 si inghitirea in colhozuri a statelor dintre Prit si Nistru, eforturile regimului totalitar communist aveau sa fie orientate spre alte categorii de basarabieni. Imediat dupa incheierea cilectivizarii gospodariilor taranesti individuale, la insistenta lui Nikita Hrusiov a fost declansata o ampla companie de compasare a gospodariilor mici si mijlocii. Compasarea colhozurilor constiuia, in viziunea liderilor de la Kremlin, doar un prim pas pe calea comunizarii totale a proprietatii cooperatiste- colhoznice si functionarii. Ca urmare cantitatea de cereale, fructe si legume stoase din gospodariile colective din RSSM in anii dezchetului hrusciovist a continuat cu aceeasi intensitate ba chiar a sporit din punct de vedere cantitativ fata de perioada anerioara. Volumul productiei de circa 12.4 ori comparative cu anul 1940. In anii 70-80 au fost defrisate 12.000 hectare de fisii silvice protectoare, arate mai multde80% din toatlul suprafetiei republicii.

Marea criz din anii 1929 - 1933

Criza economic mondial care a nceput n 1929 i a durat pn n 1933 a fost cea mai ndelungat i sever depresiune economic prin care a trecut societatea occidental industrializat. Ea a provocat schimbri fundamentale n structura instituiilor eco nomice, n politicile macroeconomice i n teoria economic. Dei s-a declanat n Statele Unite ale Americii, Marea Depresiune a produs un declin drastic al productivitii, o rat deosebit de grav a omajului i o deflaie acut n aproape toate rile lumii. Efectele sale sociale i culturale nu au fost mai puin copleitoare, mai ales n SUA, unde aceast perioad de criz a reprezentat cea mai mare calamitate cu care s-a confruntat poporul american de la Rzboiul Civil ncoace. Criza declanat n S.U.A. n octombrie 1929 s-a dovedit a fi cea mai grav dintre cele cunoscute vreodat de sistemul capitalist, att prin amploare, ct i prin durata sa, deoarece a afectat ntrega lume, cu excepia U.R.S.S., i s-a prelungit n unele ri pn n 1935, dac nu chiar pn n 1939, odat cu nceputul celui de-al Doilea Rzboi Mondial, la a crui declanare a contribuit. Cauzele declinului Cauzele care au generat criza din anii 1929 1933 se regsesc n domeniul produciei, comerului, sistemului bancar i bursier etc. n anii urmtori Primului Rzboi Mondial, piaa a reacionat pozitiv, prin creterea cererii de bunuri de consum i produse de uz ndelungat, pentru refacerea sau nlocuirea celor distruse de rzboi. Se ajunge astfel la o relansare economic i la investi ii de capital. De asemenea, datorit cererii mari de produse, cresc si stocurile de pe piee. ns posibilitile de consum erau reduse deoarece populaia, abia ieit dintr -un rzboi, avea venituri limitate. Din cauza creterii ofertei de produse de ctre comerciani ntr-o proporie mai mare dect cererea, productorii au ajuns s acumuleze stocuri mari nevndute, declanndu-se astfel criza din 1921, premergtoare marii crize care urma. Productorii, nelund n seam posibilitile reduse de consum ale populaiei i semnele declinului care urma s aib loc, au continuat s i dezvolte producia. Astfel, cauza fundamental a Marii Depresiuni a constituit-o tocmai aceast dezvoltare exagerat a bunurilor i produselor n condiiile consumului redus ceea ce a dus la declinul produciei, pe msur ce productorii i comercianii observau o cretere neplanificat de marf n stocuri. Declinul iniial al productivitii n SUA n vara lui 1929 este unanim considerat c ar fi rezultat din stricta politic monetar american care viza restrngerea speculaiilor la burs. Perioada dintre anii anteriori declanrii crizei economice (1921 1928) au reprezentat o perioad de dezvoltare, un deceniu prosper. Dup o epoc a cererii mari de bunuri de consum i produse de uz ndelungat, datorit creterilor salariale, dar i a preului aciunilor cotate la burs, populaia s-a axat pe cumprarea de aciuni n vederea sporirii veniturilor. Ctre toamna lui 1929, preurile aciunilor n SUA au atins cote care nu puteau fi justificate printr o anticipare rezonabil a ctigurilor viitoare. Jocul de burs a devenit o aciune cotidian, aproape fiecare american cumprnd i tranzacionnd aciuni la burs. Bogia americanilor consta n aceste aciuni tranzacionate. Nu mai era un joc, ci un viciu. Pe culoarele bursei puteau fi vzute simple gospodine care veneau s tranzacioneze n drum spre pia, oameni simpli, deintori ai unui numr ridicol de mic de aciuni, funcionari, pn atunci oameni la locul lor, care, i transformaser bruma de avere n aciuni, toi jucnd n netire, cu o credin n reuit aproape mistic. Investiiile la burs au fost vzute drept o cale uoar de mbogire (easy money) i se estimeaz c n orice moment al perioadei 1925-1929, cel puin 4 milioane de americani deineau aciuni la burs. Intrarea permanent a unor noi investitori concomitent cu

ieirea altora, a asigurat un flux continuu de bani noi n pia ceea ce a dus la o cretere fr precedent a preului aciunilor. Drept rezultat, s-a ajuns la declinul treptat al preurilor, n octombrie 1929, investitorii i au pierdut ncrederea, iar balonul de spun al bursei de valori s a spart. Panica vnzrilor s a declanat n Joia Neagr, 24 octombrie 1929, cnd, la bursa din New York se vnd 12.894.650 de aciuni. Multe aciuni fuseser cumprate cu acoperire adic, folosind mprumuturi garantate doar cu o mic fraciune din valoarea aciunilor. n consecin, scderea i a forat pe unii investitori s i lichideze pachetele de ac iuni, accentund astfel cderea preurilor. ntre valoarea lor de vrf n septembrie i valoarea minimal n noiembrie, preurile aciunilor n SUA (msurate prin indicatorul Cowles) au sczut cu 33%. Deoarece declinul a fost att de dramatic, acest evenim ent a rmas cunoscut ca Marele Crah din 1929. Prin sistemul de vase comunicante care lega SUA de celelalte state ale lumii, ntreaga economie mondial a nceput s fie afectat. O alt cauz a fost reprezentat de faptul c, n aceast perioad, bncile of ereau americanilor posibilitatea contractrii de mprumuturi mult mai uor dect nainte i este foarte probabil ca pe lng maini i case, muli dintre cei care au luat credite au investit o parte din bani i la burs. Crahul bursei de valori a redus substanial cererea global american. Achiziiile de bunuri de folosin ndelungat i investiiile n afaceri au urmat o scdere considerabil. O explicaie ar fi generarea de ctre criza financiar n rndurile populaiei o nesiguran considerabil n ceea ce vizeaz veniturile viitoare, iar nesigurana, la rndul ei, a determinat consumatorii i agenii economici s amne achiziia de bunuri de folosin ndelungat. Dei pierderea de averi personale cauzat de cderea preurilor pe aciuni a fost relativ redus, crahul a sczut cheltuielile de consum, fiind principalul motiv al scderii productivitii, care a intrat n regres. n cteva luni economia american se dezorganizeaz: falimente bancare, ntreprinderi industriale a cror producie este paralizat i care-i trimit muncitorii i funcionarii n omaj. Scderea veniturilor provoac o reducere a consumului. Supraproducia agricol provoac prbuirea cursului mrfurilor alimentare determinnd ruinarea fermierilor. ncrederea n virtuile economiei liberale dis-pare. Regimul liberal primete o dubl lovitur: - politic, deoarece una dintre marile democraii este destabilizat, si - economic, prin confruntarea liberalismului economic cu o profund criz. n ansamblu, din 1929 pn n 1932 venitul naional al SUA scade, de la 87 la 39 de miliarde de dolari. Criza economic lovete toate categoriile sociale. Semnul cel mai vizibil al crizei sociale: numrul omerilor crete considerabil, de la 1,5 milioane de omeri n 1929 la 12 milioane n 1932, adic un sfert din populaia activ. Agricultorii sunt cel mai greu lovii. Ei sunt constrni s-i vnd pmnturile la preuri foarte mici pentru a-i achita datoriile. Muli dintre ei migreaz n vest, mai ales spre California, n cutare de lucru. Srcia afecteaz i funcionarii, membrii profesiunilor liberale, capitalitii ruinai.

C. Transformarea societii Politica de industrializare Se copia modelul sovietic al unui pivot de industrie grea, dublat de urbanizare forat i acumularea plus valorii n investiii gigantice, ignornd nevoile populaiei. Etapele industrializrii au fost: - 11iunie 1948, naionalizarea fabricilor, uzinelor, bncilor i societilor de transport i credit - 1948-1958, creacrea unei industrii grele, miniere i siderurgice de tip sovietic, concomitent cu achitarea despgubirilor de rzboi ctre URSS i jefuirea resurselor naionale n favoare URSS prin intermediulSOVROMURILOR - 1958- 1980, continuarea modelului economic sovietic, dar cu tent romneasc i anum e a principiului repartizrii unitare i echilibrate a industriei n plan naional , respingerea planului Valev,constituirea de firme mixte, import de tehnologie i capital prin mpumuturi exterme i o relativ prosperitate a populaiei n perioada 1960-1977 - 1981-1989, pe fondul crizei petroliere, se produce o scdere a eficienei economice, dublat de politica megalomanic a lui Ceauescu n domeniul construciilor i a forrii exportului de alimente pentru achitarea datoriei externe. Cresc privaiunile populaie n domeniul utilitilor, medicamentelor, divertismentului i alimentaie i colapsul economic devine realitate D. Transformarea societii colectivizarea i lumea satului Se urmrea realizarea modelului agricol sovietic i totodat desfiinarea proprietii rurale, aservirea economic i dominarea politic a rnimii. Etapele colectivizrii au fost: - 1948-1953, iniierea unor msuri dure ce au dus la o opoziie marcat prin revolte i rscoale locale, sprijinirea miscrilor de rezisten anticomunist - 1954-1958, eecul colectivizrii, redus la circa 10-12% din proprieti, rezistena ranilor, moartea lui Stalin i evenimentele din 1956 din Ungaria, au determinat regimul s dea napoi, trecnd la mijloace de convingere propagandistic, reducnd cotele obligatorii i susinnd modelul alternativ alntovririlor - 1958-1962, revenirea la msurile brutale i dure, dublate de demascarea chiaburilor, arestri, torturi i asasinate, soldate cu colectivizarea a 90% din pmnturi - 1962-1977, pe baza irigrii, mecanizrii i chimizrii, se produce ocretere a produciei fr a se atinge un nivel mai mare de 50% din producia agricol a statelor occidentale - 1977-1989, accentuarea crizei prin reducerea productivitii i eficienei, dublat de

politicasistematizrii rurale nceput n 1971 n Ilfov i extins din 1974, reducerea loturilor individuale la 2.500mp, creterea presiunii asupra productorilor liberi (deineau 8% din pmnturi i asigurau 60% din cererea pieii), raportri false i festiviste, destinarea a circa 75% din alimente exportului, n vederea achitrii forate a datoriei externe

Dupa inlaturarea maresalului Ion Antonescu de la putere, in 23 august 1944, armata sovietica, intrata pe teritoriul Romaniei in iulie 1944, preluarea puterii de catre Partidul Comunist Roman. In urma intelegerii sovieto-britanice de la Moscova (octombrie 1944), Romania intra in sfera de influenta sovietica. Comunistii au preluat puterea in mai multe etape: in data de 6 martie 1945, sub presiunea Moscovei, regele Mihai este obligat sa accepte formarea guvernului condus de dr. Petru Groza, aflat sub controlul total al P.C.R, falsificare alegerilor din noiembrie 1946 au avut scopul de a legitima prin vot puterea comunista, desfiintarea partidelor politice democratice si abdicarea fortata.
Astfel, de la jumatatea secolului al XX-lea, Romania devine o republica totalitara, de tip stalinist, organizata pe baza constitutiilor din 1948 si 1952, Partidul Muncitoresc Roman, condus de primul dictator Gheorghe Gheorghiu Dej, devenind unica forta politica din Republica Populara Romania. Politica partidului unic a fost sustinut de catre politia politica, Securitatea, atat sub conducerea lui Dej, cat si a lui Ceausescu. Pe plan economic, in 1948, incepe si lupta impotriva proprietatii private prin nationalizarea intreprinderilor industriale si miniere si transformarea lor in societati mixte romano-sovietice numite sovromuri. In urma acestei masuri sunt confiscate si restul de unitati economice, social-culturale si locuinte care se alatura proprietatii statului. In anul urmator a inceput procesul de colectivizare a agriculturii, care s-a intins pe o perioada de 13 ani, avand ca rezultat trecerea de la proprietatea agricola particulara la proprietate colectiva prin nationalizare sau expropriere. Scopurile acesteia au fost distrugerea chiaburilor si organizarea gospodariilor agricole colective, dupa modelul sovietic.Pe plan cultural, falsificarea istorie nationale in conformitate cu interesele partidului unic, desfiintarea Bisericii greco-catolice (1948) si impunerea cenzurii, au devenit practici normale in Romania comunista. In ultimii ani de viata, Gheorghe Gheorghiu Dej a inceput un proces de desovietizare. Acest proces a fost continuat in timpul regimului national-comunist cand in fruntea partidului unic, care a revenit la numele de Partidul Comunist Roman, a fost ales in anul 1965 Nicolae Ceausescu. In acelasi an este adoptata noua Constitutie, prin care Romania devenea Republica Socialista.Perioada 1965-1971 s-a caracterizat printr-o relativa imbunatatire a conditiilor de viata ale populatiei, atenuarea politicii represive a Securitatii, eliberarea si reabilitarea unora dintre detinutii politici, cresterea popularitatii regimului, mai ales in urma exploatarii sentimentelor nationale, apropierea de statele occidentale etc. Intre ani 1971-1989 se impune cultului personalitatii de inspiratie chineza si nord-coreeana si socialismul dinastic, iar din 1974, Nicolae Ceausescu devine primul presedinte al Romaniei.

Societatea in perioada interbelica pe plan international

Primul razboi mondial a adus orori inimaginabile pana atunci.Ca urmare,la sfarsitul sau,lumea a intrat in criza.Casele erau distruse,fabricile orientate pe industria de armament au trebuit sa fie reasezate pe productie civila,caile ferate,soselele,podurile au fost avariate,fapt ce dauna transporturilor. Aceasta criza s-a incheiat in 1922.Lumea a inceput sa renasca,iar perioada interbelica a fost caracterizata printr-o pofta nebuna de viata si prin dorinta de a uita cat mai repede suferintele trecutului. In 1929 incepe marea criza de supraproductie provocata de cresterea exagerata a productiei. Aceasta a fost provocata de productia in exces,mai mult decat piata putea sa absoarba. Foarte multe fabrici au ramas cu produse pe stoc,iar din acest motiv nu mai puteau sa-si plateasca salariile sau imprumuturile la banci.Din acest motiv au recurs la concedieri sau au datfaliment.Situatia s-a rezolvat datorita strategiei propusa de presedintele american Roosevelt,denumita New Deal(noul curs). Aceasta era o masura neoliberala,care prevedea ca statul sa intervina si sa dea anumite repere cu privire la cat sa se produca si cursul de schimb.Economia a inceput sa se redreseze,iar criza s-a incheiat oficial in 1933.A urmat o noua perioada de avant economic. In toata perioada interbelica,viata cotidiana a insemnat o serie de transformari .Orasele distruse de razboi au fost redesenate cu bulevarde largi,sali de spectacol,cinematografe,stadioane.S-au construit zgarie nori si sosele pentru automobile in numar tot mai mare. In anii 30' s-a inventat cinematograful sonor si a aparut televiziunea.Cele mai mari atractii erau reprezentate de filemele lui Charlie Chaplin,meciurile de box sau fotbal.Cel mai mare eveniment sportiv a fost olimpiada de la Berlin din 1936.Apare desenul animat,principalul personaj fiind Mikey Mouse. Perioada interbelica a insemnat si emanciparea femeii.Aceasta a presupus trecerea la tinute cat mai lejere,la independenta financiara,implicarea in afaceri si politica.Femeile au iesit din casa,au inceput sa fumeze,sa bea,sa aiba propriile cluburi,sa joace in filme,sa ocupe tot mai multe activitati rezervate barbatilor. O mare transformare a reprezentat-o modernizarea vietii cotidiene.Dintr-un produs de lux,automobilul a devenit ceva obisnuit.Au aparut o serie de produse de larg consum:frigidere,televizoare. S-au introdus vanzarile pe credit.Toate aceste lucruri au facut ca societatea interbelica sa fie una de consum.La polul celalalt se aflau statele comuniste si tarile subdezvoltate din Africa,Asia,America de Sud,multe din ele colonii ale marilor puteri europene.

Evolutia economica a Basarabiei in perioada interbelica Cultivarea griului a progresat datorita ajutorului acordat de guvern pentru marireasuprafetelor insamintate si valorificate produselor. A fost incurajata cresterea culturilor tehnice(inul si cinepa).Dezvoltarea industrial a regiunii era orientate mai mult spre satisgacereanecesitatilor locale. Ea se afla in raport direct cu relatiile economice, conditiile material, tehnicesi sociale ale acestei parti a tarii ( pina la 1917 industria Basarabiei a fost indreptata spresatisfacerea necesitatilor imperial ale Rusiei tariste si depindea in mare masura de piataruseasca. Pe parcursul perioadei interbelice au fost restabilite si construite peste 3000 deinterprinderi industriale mari si mici.Din ramurile industrial cu ritmuri mai rapide se dezvoltaindeosebi industria alimentara. Politica comerciala promovata de autoritati era orientata spre ointegrare mai strinsa a economiei regiunii in economia Romaniei.Regiunea era considerateceam mai mare exportatoare de fructe din tara. Ea avea posibilitatea de a face comert peDunare cu tarile asezate de-a lungul fluviului : Bulgaria, Cehoslovacia, Jugoslavia, Austria,Germania. In acelasi timp exportul produselr a fost ingreunat din cauza cheltuierilor maripentru transport. Reteaua limitata de cai ferate nu corespondea necesitatilor comertului internsi extern. Din aceste considerente de rind cu transportul terestru un rol important il aveatransportul fluvial pe Dunare, Nistru si Prut. A fost adoptat un program , care prevedeaconstructia drumurilor de legatura dintre Basarabia si restul teritoriului tarii. In perioada 1918-1937 au fost construite 600km de sosea nationala si circa 200 km de sosele regionale.