Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor

Marea criz din anii 1929 1933

Studenti: Bacau Narcisa

Crainiceanu Tiberiu
Ruican Cosmin
Talangescu Alex
 Cuprins

1. Introducere, Cauzele declinului

2. Manifestarea crizei in SUA, Japonia, Europa si Romania

3. Efecte pe care le-a avut criza in SUA, Japonia, Europa si Romania din
punct de vedere:
-Social
-Politic
-Mediu

4. Sfarsitul crizei si efectele ei pe termen scurt

 Marea criz din anii 1929 1933

1. Introducere

Criza economic mondial care a nceput n 1929 i a durat pn n 1933 a fost cea
mai ndelungat i sever depresiune economic prin care a trecut societatea occidental
industrializat. Ea a provocat schimbri fundamentale n structura instituiilor economice, n
politicile macroeconomice i n teoria economic. Dei s-a declanat n Statele Unite ale
Americii, Marea Depresiune a produs un declin drastic al productivitii, o rat deosebit de
grav a omajului i o deflaie acut n aproape toate rile lumii. Efectele sale sociale i
culturale nu au fost mai puin copleitoare, mai ales n SUA, unde aceast perioad de criz a
reprezentat cea mai mare calamitate cu care s-a confruntat poporul american de la Rzboiul
Civil ncoace.
Criza declanat n S.U.A. n octombrie 1929 s-a dovedit a fi cea mai grav dintre
cele cunoscute vreodat de sistemul capitalist, att prin amploare, ct i prin durata sa,
deoarece a afectat ntrega lume, cu excepia U.R.S.S., i s-a prelungit n unele ri pn n
1935, dac nu chiar pn n 1939, odat cu nceputul celui de-al Doilea Rzboi Mondial, la a
crui declanare a contribuit.

Cauzele declinului

Cauzele care au generat criza din anii 1929 1933 se regsesc n:

-domeniul produciei,
-comerului,
-sistemului bancar i bursier,
-politicile monetare i sociale,
-managementului i tiinei economice.

Cauza fundamental a Marii Depresiuni a fost reducerea consumului (uneori numit i

cerere agregat), ceea ce a dus la declinul produciei, pe msur ce productorii i
comercianii observau o cretere neplanificat de marf n stocuri. Sursele reducerii
cheltuielilor de consum n SUA au variat n decursul depresiunii, dar s-au cumulat ntr-un
monumental declin al cererii globale. Regresul american a fost transmis restului lumii prin
etalonul aurului. Cu toate acestea, muli ali factori au influenat criza economic n diverse
ri.
O alt cauz a fost reprezentat de faptul c, n aceast perioad, bncile ofereau
americanilor posibilitatea contractrii de mprumuturi mult mai uor dect nainte i este
foarte probabil ca pe lng maini i case, muli dintre cei care au luat credite au investit o
parte din bani i la burs.

n anii urmtori Primului Rzboi Mondial, piaa a reacionat pozitiv, prin creterea
cererii de bunuri de consum i produse de uz ndelungat, pentru refacerea sau nlocuirea celor
distruse de rzboi. Se ajunge astfel la o relansare economic i la investiii de capital. De
asemenea, datorit cererii mari de produse, cresc si stocurile de pe piee. ns posibilitile de
consum erau reduse deoarece populaia, abia ieit dintr-un rzboi, avea venituri limitate. Din
cauza creterii ofertei de produse de ctre comerciani ntr-o proporie mai mare dect
cererea, productorii au ajuns s acumuleze stocuri mari nevndute, declanndu-se astfel
criza din 1921, premergtoare marii crize care urma. Productorii, nelund n seam
posibilitile reduse de consum ale populaiei i semnele declinului care urma s aib loc, au
continuat s i dezvolte producia. Astfel, cauza fundamental a Marii Depresiuni a
constituit-o tocmai aceast dezvoltare exagerat a bunurilor i produselor n condiiile
consumului redus ceea ce a dus la declinul produciei, pe msur ce productorii i
comercianii observau o cretere neplanificat de marf n stocuri.

2. Manifestarea crizei in SUA, Japonia,

Europa si Romania

Manifestarea crizei in SUA

Declinul iniial al productivitii n SUA n vara lui 1929 este unanim considerat c ar
fi rezultat din stricta politic monetar american care viza restrngerea speculaiilor la burs.
Perioada dintre anii anteriori declanrii crizei economice (1921 1928) au reprezentat o
perioad de dezvoltare, un deceniu prosper. Dup o epoc a cererii mari de bunuri de consum
i produse de uz ndelungat, datorit creterilor salariale, dar i a preului aciunilor cotate la
burs, populaia s-a axat pe cumprarea de aciuni n vederea sporirii veniturilor. Ctre
toamna lui 1929, preurile aciunilor n SUA au atins cote care nu puteau fi justificate printr-o
anticipare rezonabil a ctigurilor viitoare. Jocul de burs a devenit o aciune cotidian,
aproape fiecare american cumprnd i tranzacionnd aciuni la burs. Bogia americanilor
consta n aceste aciuni tranzacionate. Nu mai era un joc, ci un viciu. Pe culoarele bursei
puteau fi vzute simple gospodine care veneau s tranzacioneze n drum spre pia, oameni
simpli, deintori ai unui numr ridicol de mic de aciuni, funcionari, pn atunci oameni la
locul lor, care, i transformaser bruma de avere n aciuni, toi jucnd n netire, cu o
credin n reuit aproape mistic.
 Investiiile la burs au fost vzute drept o cale uoar de mbogire (easy money) i se
estimeaz c n orice moment al perioadei 1925-1929, cel puin 4 milioane de americani
deineau aciuni la burs. Intrarea permanent a unor noi investitori concomitent cu ieirea
altora, a asigurat un flux continuu de bani noi n pia ceea ce a dus la o cretere fr
precedent a preului aciunilor.
Drept rezultat, s-a ajuns la declinul treptat al preurilor, n octombrie 1929, investitorii
i-au pierdut ncrederea, iar balonul de spun al bursei de valori s-a spart. Panica vnzrilor
s-a declanat n Joia Neagr, 24 octombrie 1929, cnd, la bursa din New York se vnd
12.894.650 de aciuni. Multe aciuni fuseser cumprate cu acoperire adic, folosind
mprumuturi garantate doar cu o mic fraciune din valoarea aciunilor. n consecin,
scderea i-a forat pe unii investitori s-i lichideze pachetele de aciuni, accentund astfel
cderea preurilor. ntre valoarea lor de vrf n septembrie i valoarea minimal n noiembrie,
preurile aciunilor n SUA (msurate prin indicatorul Cowles) au sczut cu 33%. Deoarece
declinul a fost att de dramatic, acest eveniment a rmas cunoscut ca Marele Crah din 1929.
Prin sistemul de vase comunicante care lega SUA de celelalte state ale lumii, ntreaga
economie mondial a nceput s fie afectat.

Crahul bursei de valori a redus substanial cererea global american. Achiziiile de

bunuri de folosin ndelungat i investiiile n afaceri au urmat o scdere considerabil. O
explicaie ar fi generarea de ctre criza financiar n rndurile populaiei o nesiguran
considerabil n ceea ce vizeaz veniturile viitoare, iar nesigurana, la rndul ei, a determinat
consumatorii i agenii economici s amne achiziia de bunuri de folosin ndelungat. Dei
pierderea de averi personale cauzat de cderea preurilor pe aciuni a fost relativ redus,
crahul a sczut cheltuielile de consum, fiind principalul motiv al scderii productivitii, care
a intrat n regres.

n cteva luni economia american se dezorganizeaz: falimente bancare, ntreprinderi

industriale a cror producie este paralizat i care-i trimit muncitorii i funcionarii n
omaj. Scderea veniturilor provoac o reducere a consumului. Supraproducia agricol
provoac prbuirea cursului mrfurilor alimentare determinnd ruinarea fermierilor.
ncrederea n virtuile economiei liberale dispare. Regimul liberal primete o dubl lovitur:
politic, deoarece una dintre marile democraii este destabilizat, si
economic, prin confruntarea liberalismului economic cu o profund criz.

n ansamblu, din 1929 pn n 1932 venitul naional al SUA scade, de la 87 la 39 de

miliarde de dolari. Criza economic lovete toate categoriile sociale. Semnul cel mai vizibil
al crizei sociale: numrul omerilor crete considerabil, de la 1,5 milioane de omeri n 1929
la 12 milioane n 1932, adic un sfert din populaia activ. Agricultorii sunt cel mai greu
lovii. Ei sunt constrni s-i vnd pmnturile la preuri foarte mici pentru a-i achita
datoriile. Muli dintre ei migreaz n vest, mai ales spre California, n cutare de lucru.
Srcia afecteaz i funcionarii, membrii profesiunilor liberale, capitalitii ruinai.

Urmtoarea lovitur adus cererii globale a avut loc n toamna anului 1930, cnd
sectorul bancar intr i el n declin. O panic bancar se produce cnd depuntorii i pierd
ncrederea n solvabilitatea bncilor i doresc ca depozitele fcute n numerar s le fie
returnate. Bncile, care n mod normal dein doar o fraciune din depozitele populaiei, sunt
nevoite s anuleze operaiunile de creditare pentru a putea returna deponenilor sumele
depuse. Rezerva Federal a ncercat s prentmpine criza bancar. Moartea guvernatorului
Bncii Federale din New York, Benjamin Strong, a fost unul dintre motivele declanrii
panicii din domeniul bancar, deoarece moartea sa a lsat un vid de putere la Rezerva Federal
i a permis unor persoane din conducere s intervin n blocarea anumitor operaiuni. Dorina
disperat a populaiei de a deine numerar n locul depozitelor bancare a dus la scderea
rezervei monetare cu 31%. Aceste declinuri ale rezervei monetare provocate de Rezerva
Federal au avut un efect profund de scdere a productivitii.

Manifestarea crizei in Romania

Marea criz economic a fost perioada crizei lumii capitaliste datorat
supraproduciei, ntre anii 1929-1933, caracterizat printr-o scdere dramatic a activitii
economice mondiale. Primele semne ale crizei s-au manifestat nc din anul 1928.

Criza economic a avut efecte devastatoare, att n rile puternic industrializate, ct i

n cele mai puin dezvoltate, ale cror economii depindeau n cea mai mare msur de
exporturile de materii prime. Nivelul comerului mondial a sczut rapid, la fel cum au sczut
de altfel i veniturile personale, veniturile bugetare i profitul din afaceri. Oraele din ntreaga
lume au suferit puternic de pe urma crizei, n special cele care depindeau de industria grea.
Activitatea n construcii a fost practic oprit. Zonele rurale au suferit de pe urma scderii
preurilor mrfurilor agricole cu 40 60%.
Manifestarea crizei in Europa
Faza premergatoare debuteaza in 1921 si se intinde pana in prima jumatate a anului
1929. Sigur ca, in intervalul de timp analizat nu este nici o criza, dar apar conditiile care aduc
criza. In perioada 1921-1929 FED aplica o politica monetara stricta ce conduce la un proces
deflationist. Preturile bunurilor intermediare inregistreaza un declin in intervalul 1922-1929
cu o rata de 0,9% pe an, iar preturile bunurilor de consum cresc in acelasi interval cu o rata de
0,4% pe an.

Cel mai important eveniment al acestei perioade a fost hiperinflatia din Germania
anului 1923.

Din mai 1923, cantitatea de papermark a scpat de sub control. A crescut de la 8.610
miliarde, n martie, la 17.340 miliarde n aprilie i, n continuare, la 669.703 miliarde n
august, atingnd 400 de cvintilioane (400 x 1018) n noiembrie 1923. Preurile en-gros s-au
ridicat la niveluri astronomice crescnd cu 1.813% de la sfritul lui 1919 pn n noiembrie
1923. La sfritul Primului Rzboi Mondial n 1918 ai fi putut cumpra 500 de miliarde de
ou cu aceeai sum cu care, 5 ani mai trziu, ai fi putut cumpra un singur ou. Pe parcursul
lunii noiembrie 1923, preul dolarului american exprimat n papermark crescuse cu 8.912%.
Papermark ajunsese s nu mai valoreze nimic.

Marea Depresiune a avut efecte devastatoare in aproape fiecare tara, atat pentru
bogati, cat si pentru saraci. Venituri personale, veniturile fiscale, diferitele tipuri de profit
odata cu preturile au inceput sa scada. Comertul international a incetinit dinamica sub
jumatate pana la doua treimi. Rata somajului in Statele Unite a crescut la 25%, iar in unele
tari a crescut mai mare cu 33%. Toate orasele din intreaga lume au fost lovite greu, in special
cele dependente de industria grea. Constructiile a fost practic oprite in multe tari. Agricultura
si mediul rural au suferit prabusirea preturilor de cultura cu aproximativ 60%. Cererea
locurilor de munca se confrunta cu putine surse alternative. Zonele dependente de industriile
sectorului primar, cum ar fi de valorificarea recoltelor, mineritul si exploatarea forestiera au
suferit cel mai mult. Unele tari au inceput sa recupereze de la mijlocul anilor 1930, dar in
altele, efectele negative au durat pana la inceputul al Doilea Razboi Mondial.

Economia Germaniei a intrat n criz la nceputul anului 1928, apoi s-a stabilizat doar
pentru a reintra n regres n al treilea trimestru al lui 1929. Declinul produciei industriale
germane a fost sensibil egal cu cel din Statele Unite.

Germania a fost cea mai afectata de criza. Germania depindea de Planul Dawes de
imprumuturi din SUA pentru a putea plati despagubirile hotarate prin Tratatul de la
Versailles. Cand a inceput criza, Planul Dawes a fost inlocuit cu Planul Young. Somajul a
crescut rapid in Germania, atangand 6.000.000 la sfarsitul anului 1932. Acest lucru a oferit
lui Adolf Hitler si Miscarii Naziste sansa mult asteptata. Hitler s-a folosit de somaj ca sa
castige suportul maselor in alegerele generale din 1930 pana in 1933. se prezenta ca fiind
"ultima sansa a Germaniei". Cum germanii deveneau din ce in ce mai disperati ajunsesera sa
aibe din ce in ce mai multa incredere in Hitler. Cresterea lui se datora faptului ca Germania
avusese reprezentare proportionala. Aceasta insemna ca toate guvernele erau coalitii si nu
puteau lua decizii.el s-a afirmat ca un lider puternic, care nu afost in stare sa rezolve
problemele Germaniei. Prabusirea de pe Wall Street i-a dat lui Hitler o a doua sansa. Fara ea
probabil nu ar fi devenit Cancelar al Germaniei.

Cel mai devastator impact al Marii Depresiuni a fost suferina uman fr precedent.
ntr-o scurt perioad de timp, productivitatea la scar global i nivelul de trai s-au prbuit
brusc. Pn la o ptrime din fora de munc a rilor industrializate s-a aflat n neputina de
a-i gsi de lucru la nceputul anilor 1930. Dei condiiile economice au nceput s se
amelioreze spre mijlocul anilor 1930, redresarea total nu s-a nfptuit dect la finele
deceniului.

Cele mai spectaculoase efecte sunt totusi cele in plan social: somajul. Milioane de
oameni raman fara loc de munca. In mediul rural, criza ii loveste pe producatorii agricoli,
care isi pierd terenurile cu care au fost girate imprumuturile de la banci. Ei migreaza apoi
spre orase, adaugandu-se numarului de someri de acolo. Numarul somerilor variaza de la 22-
23% in Belgia la 44% in Germania. Mai mult, in majoritatea statelor, protectia sociala nu
exista sau este insuficienta.

Nici un deceniu din sec. XX nu a fost mai terifiant pentru umanitate dect anii 1930.
Traumele acestui deceniu includ dezastre economice, apariia totalitarismului i zorii (sau
chiar realitatea) rzboiului. Cu toate acestea, deceniul este evocat n feluri diferite n pri
diferite ale lumii. n amintirea americanilor, anii 1930 au dinuit ca perioada Marii
Depresiuni. Panicile bancare au subminat ncrederea n sistemul economic i omajul a
restrns ncrederea n viitor

Amintirile europenilor nu sunt bntuite de dificultile economice, dei considerabile,

ci de spectrul lui Adolf Hitler i al ambiiei sale de a cuceri continentul european. Bineneles,
Marea Depresiune a creat mediul perfect instabilitate politic i o populaie disperat i
vulnerabil ca nazitii s poat acapara puterea i s construiasc imperiul fascist. n
consecin, rspndirea totalitarismului i nu greutile economice a preocupat minile
europenilor n anii 1930.

Marxismul prea s explice foarte convingtor cauzele cderii capitalismului, oferind,

n acelai timp, perspectiva unei ordini sociale alternative. Uniunea Sovietic, rezultatul
primei revoluii de inspiraie marxist ncununate cu succes, prea n anii 1930 ntruchiparea
concret a ceea ce muli autori au numit (n termeni pragmatici tipic americani)
experimentul socialist. n plus, din 1934 pn n 1939, Uniunea Sovietic a fost cel mai
important adversar al Germaniei naziste: a cutat s se alieze cu Marea Britanie, Frana i
Statele Unite i a susinut necesitatea unui parteneriat cu democraiile occidentale,
promovnd un front popular, o alian ntre liberali i socialiti n cadrul democraiilor
occidentale pentru a opri rspndirea fascismului n Europa i n restul lumii. Dorina
Moscovei de a participa la o coaliie antifascist nu a prut niciodat mai real dect n timpul
Rzboiului Civil Spaniol (19361939), cnd Uniunea Sovietic a fost singura ar, n afar de
Mexic, care a oferit ajutor concret republicanilor spanioli mpotriva forelor lui Francisco
Franco (susinut de Hitler i de Benito Mussolini).

Ca urmare a problemelor sociale provocate de criza, in Europa incep sa castige

simpatizanti partidele de tip extremist. URSS era privita chiar de economistii occidentali ca
un model, din moment ce fusese afectata de criza intr-o masura foarte mica. Partidele
comuniste de pe intreg cuprinsul Europei au incercat sa profite de criza pentru a castiga
aderenti. Din punctul lor de vedere, criza era provocata de contradictiile caracteristice
capitalismului si insemna inceputul declinului acestuia.

Pe de alta parte, regimurile de tip fascist au avut propria viziune despre rezolvarea
crizei. In Italia si in Germania, incepand din 1933, statul a lansat o politica de incurajare a
unor lucrari de mare amploare si a asigurat avantul economic printr-o politica de reinarmare
activa.

In Marea Britanie somajul era ridicat in industriile grele, ca de exemplu in contructia

de nave, minerit, metalurgie si textile. Contructia de nave era lovita din plin deoarece
contracte pentru noi nave nu au mai fost incheiate. Cum tranzactiile mondiale scadeau, nu era
nevoie de noi nave de transport. Acest lucru a afectat la randul lui industriile mineritului si
metalurgiei, de care depindea constructiile de nave prin multe din contractele ei. Textilele,
bumbacul si lana, au avut de suferit deoarece India si Japonia au inceput sa produca aceste
bunuri mult mai ieftin. Bumbacul si lana erau deasemenea afectate de dezvoltarea fibrelor
sintetice, precum dacron si rayou. Acestea erau mai usor de spalat si mai rezistente.
Prabusirea acestor industrii a dus la extrema privare in unele zone din Marea Britanie unde
aceste industrie erau concentrate. Cele mai afectate orase au fost Maryport, Whitehaven,
Abertillery, dar cel cunoscut pentru acest lucru a fost Jarrow. Aici somajul a atins la un
moment dat 80%. Masuri adoptate de stat pentru combaterea crizei : Pe plan monetar
(devalorizarea lirei sterline)
- renuntarea la etalonul aur {1931) - crearea unui Fond de Stabilizare a Schimburilor (1932)
Pe plan comercial - revenirea la protectionism - acordurile de la Ottawa (1932) care
impuneau legaturi economice privilegiate cu dominioanele si cu India Pe plan intern -
dirijism economic - campania cumparati marfuri britanice, pentru reducerea importurilor -
sustinerea industriei si agriculturii - masuri de austeritate bugetara - politica de protectie
sociala

In fata crizei economice si a consecintelor sale politice periculoase democratiile nu

raman indiferente. Statele intervin, incercand sa limiteze efectele crizei. Ele au experimentat,
incepand cu 1931, doua tipuri de politica: deflatia si devalorizarea monedei. Deflatia este
practicata in Germania si in Franta pana in 1935. Aceasta politica urmareste apararea
monedei. Ea implica: - mentinerea echilibrului bugetar prin reducerea cheltuielilor publice; -
balanta comerciala echilibrata prin scaderea generala a preturilor pentru a permite reluarea
exporturilor. Experimentarea acesteia nu a avut efectele scontate. Rezultatul a fost o
diminuare a activitatii economice. Cea mai dura politica de deflatie a fost aplicata in
Germania. Aceasta a avut ca efect reducerea activitatii economice si amplificarea somajului.
In Franta, in fata unor probleme grave, guvernele nu au fost capabile sa inteleaga cauzele
crizei. Deflatia a adancit o depresiune deja generata de insuficienta monedei si a creditului.
Relansarea economiei presupune cresterea cheltuielilor statului, deci acceptarea deficitului
bugetar si devalorizarea monedei pentru stimularea exporturilor. Aceasta politica economica
a fost preconizata de economistul britanic J, M. Keynes. Acesta propunea pentru cresterea
investitiilor publice o mai buna distribuire a veniturilor si o inflatie controlata si limitata. El
sustine ca moneda trebuie sa fie considerata un instrument activ in serviciul unei politici de
relansare si redistribuire. Trebuie ca aceasta sa nu mai depinda de aur si sa i se coboare cursul
pentru a se sustine exporturile. Statul trebuie sa joace rolul de moderator al vietii economice,
folosind doar cai financiare si fara sa afecteze profiturile. Aceste principii au exercitat o mare
influenta asupra politicii economice a marilor democratii: Marea Britanie, Suedia, Franta
(dupa 1936), SUA (New Deal). Dar interventia statului in economie (dirijismul economic) se
manifesta si in statele cu regimuri autoritare.
Interventia este totala in Rusia stalinista, unde colectivizarea si planificarea au facut
sa dispara orice initiativa privata. in tarile cu regimuri totalitare fasciste si naziste, dirijismul
este foarte accentuat in Italia lui Mussolini si in Germania condusa de Hitler structurile
economice raman capitaliste, dar Statul isi impune cu autoritate optiunile proprii. Pentru a-si
desfasura politica economica, Statul s-a dotat cu mijloace de actiune: indirect, prin
favorizarea concentrarii intreprinderilor, si direct prin dezvoltarea sectorului public
(nationalizarea unor activitati importante: banci, energie, transporturi, informatii). Global,
criza a distrus definitiv ideea conform careia aplicarea principiilor liberalismului economic ar
putea duce la bunastarea si fericirea tuturor. A determinat aparitia unor noi concentrari
industriale si financiare, dar si o consolidare a organizatiilor; sindicale. Acestora li s-a
recunoscut dreptul de a negocia cu patronatul conditiile muncii in intreprinderi. Criza a fost
insotita de generalizarea si aprofundarea politicilor sociale, elaborate de statul providenta, si a
intarit nationalismele economice. "Insa cuvantul-cheie al politicii guvernelor franceze este
deflatia. Diminuand cheltuielile statului, de exemplu prin reducerea salariilor functionarilor,
se spera atat reducerea deficitului bugetar in care se identifica cauza crizei, cat si o antrenare
a unei scaderi generale a preturilor care ar permite reluarea exporturilor. Aceasta politica isi
atinge apogeul in 1935, o data cu decretele-lege Laval, care decid o reducere a tuturor
cheltuielilor statului cu 10%. Aceasta politica nu are alt efect decat agravarea crizei, ducand
la o contractie a pietei interne."

Manifestarea crizei in Asia (Japonia)

Durata i profunzimea Marii Depresiuni au variat substanial de la ar la ar. A fost

deosebit de lung i de grav n Statele Unite i Europa, mai blnd n Japonia i n mare
parte a Americii Latine. In Japonia a fost o criz moderat, care a nceput relativ trziu i s-a
ncheiat relativ devreme. Deflaia general a preurilor, evident n SUA, a fost nregistrat i
n alte ri. Absolut fiecare stat industrializat a suferit declinuri ale preurilor de vnzare en
gros de peste 30% ntre 1929 i 1933. Din cauza flexibilitii mai mari a structurii preurilor
din Japonia, acolo deflaia a fost neobinuit de rapid n 1930 i 1931. Poate c aceast
deflaie rapid a ajutat la meninerea declinului n activitatea japonez de producie la cot e
rezonabile.
Preurile produselor de baz comercializate pe pieele mondiale au czut chiar mai
dramatic n acea perioad. De exemplu, preurile cafelei, bumbacului, mtsii i cauciucului
sau redus la jumtate numai ntre septembrie 1929 i Decembrie 1930. n consecin, pentru
productorii de bunuri de larg consum, balana comercial s-a destabilizat abrupt.
n consecin, rspndirea totalitarismului i nu greutile economice a preocupat
minile europenilor n anii 1930. Situaia era similar n Asia, unde penuria urban i rural
era o caracteristic normal a vieii economice. Mai mult, acel deceniu este indisolubil legat
de ascensiunea i brutalitatea imperialismului japonez. Astfel, n vreme ce americanii au fost
preocupai dea lungul ntregului deceniu cu propriile dificulti interne, europenii i asiaticii
sau confruntat cu alte probleme, care le depeau graniele.
n Japonia, cheltuielile guvernului, mai ales cele n domeniul militar, sau mrit de la
31 la 38% din PIB ntre 1932 i 1934, soldnduse cu deficite bugetare importante. Stimulul
fiscal, combinat cu o expansiune monetar substanial i cu un yen depreciat, a readus
economia nipon la ocuparea total a forei de munc ntrun timp relativ scurt.
 3. Efecte pe care le-a avut criza in SUA, Japonia,
Europa si Romania

Efectele crizei in SUA

Pe plan SOCIAL

Criza economic lovete toate categoriile sociale. Semnul cel mai vizibil al crizei
sociale: numrul omerilor crete considerabil, de la 1,5 milioane de omeri n 1929 la 12
milioane n 1932, adic un sfert din populaia activ. Agricultorii sunt cel mai greu lovii. Ei
sunt constrni s-i vnd pmnturile la preuri foarte mici pentru a-i achita datoriile.
Muli dintre ei migreaz n vest, mai ales spre California, n cutare de lucru. Srcia
afecteaz i funcionarii, membrii profesiunilor liberale, capitalitii ruinai.

Dar mai mult ru dect criza nsi a fcut felul n care a acionat Guvernul SUA.
Presedintele de adunci Herbert Hoover a creat o serie de instituii prin care a injectat sume
mari n economia american i n msuri cu caracter social. Pentru asta bugetul avea nevoie
de bani. Aa c a mrit impozitele. Nu uniform ci atacnd limita superioar a impozitului
progresiv care a crescut de la 25% la 63%. Aceasta a dus la scderea i mai mare a
consumului, ceea ce ntr-o perioad de deflaie, este tot ce se poate ntmpla mai ru.

Pentru americani, anii 1930 vor fi asociai mereu cu imaginea cozilor la pine, a
vnztorilor de mere la col de strad, a fabricilor zvorte, a srciei din zonele rurale i a
ntregi familii lsate fr cas care se refugiau n adposturi ncropite din lemn, carton i
tabl. Era o perioad cnd mii de adolesceni au ngroat rndurile vagabondajului, multe
cstorii au fost amnate i logodnele erau interminabile, rata naterilor a czut, iar copiii au
crescut prematur, adeseori asumndu-i responsabiliti de adult, dac nu rolul de sprijin
moral pentru nite prini dezndjduii. A fost o perioad n care numrul femeilor angajate
a crescut, ceea ce ajuta familiile nevoiae, dar adncea presiunea psihologic asupra
brbatului american, cel care, n mod tradiional, punea pinea pe mas.

Pe plan POLITIC

Herbert Clark Hoover, cel de-al XXXI-lea preedinte al Statelor Unite ale Americii (1929 -
1933)

n majoritatea crilor de istorie a Statelor Unite, putem citi ct de greit a fost

abordarea Marii Depresii fcut de preedintelui Hoover n anii 29-33 i cum a reuit s
scoat preedintele Roosevelt Statele Unite din colaps n anii urmtori. Sigur, Roosevelt a
fost un maestru al comunicrii i a fost primul preedinte american care a reuit s foloseasc
impecabil presa.

Herbert Hoover era, cel puin n declaraiile sale din campania electoral din 1928 un
republican pur-snge. Inamic al intervenionismului, adeptul pieelor libere, aprtorul
libertilor fundamentale. Anul 1929 si venirea Marii Crize avea s devin ns un test dificil
pentru tot ce declarase n campania electoral. Marea Depresie l-a prins n curentul general al
panicii i tot ceea ce a fcut a fost opusul a tot ceea ce declara cu un an nainte.
 Franklin Delano Roosevelt a fost cel de-al XXXII-lea preedinte al Statelor Unite ale Americii (1933 -
1945).

ntre 1929-1932, agravarea crizei duce la eecul administraiei republicane conduse de

presedintele H. Hoover. Noul preedinte ales n noiembrie 1932, Frannklin D. Roosevelt, om
politic experimentat, constituie el nsui un simbol al luptei victorioase mpotriva adversitii
soartei.
Pentru a lupta mpotriva crizei, Franklin Roosevelt a anunat n perioada campaniei
electorale un New Deal, o noua cale sau Noul Curs. Expresia, mprumutat din jocul de cri,
anun msuri de anvergur adoptate nc din primele sptmni ale mandatului (mai - iunie
1933).

Programul New Deal (Noua nelegere) iniiat de preedintele Franklin D. Roosevelt

la nceputul anului 1933 a inclus un numr de noi programe federale cu scopul de a genera
procesul de relansare economic. Msurile luate pentru eliminarea efectelor negative ale
crizei au vizat, n principal, creterea rolului statului n economie. Printre msurile vizate
de acest program se numr:

Banking Act reorganizeaz sistemul bancar n timp ce dolarul este devalorizat cu 41%
pentru a permite creterea circulaiei bneti. Este vorba despre o politica monetar care
urmrea s creeze o uoar inflaie necesar relansrii economice.
Aceste msuri au favorizat exporturile americane i au redus datoriile individuale, n
special pe acelea ale fermierilor, grav afectai de criz. De asemenea, este refcut sistemul
bancar, prin suspendarea activitii bncilor care nu puteau s renceap o activitate
financiar normal.
Agricultural Adjustment Act (AAA) se afl la baza politicii agricole. S-a urmrit
reducerea datoriilor rurale, asigurarea de credite cu dobnzi reduse i, n paralel, este
ncurajat activitatea din aceast ramur.
National Industrial Recovery Act (NIRA) reglementeaz colaborarea ntre stat i
ntreprinderi, prin elaborarea unui cod de conduit pentru ambele pri.
 De asemenea, au fost iniiate lucrri publice ample, finanate de ctre stat, care au
urmrit dezvoltarea cilor de transport: construirea de autostrzi, aeroporturi, canale etc.
Pentru combaterea somajului, noul guvern a nfiinat Civilian Conservation Corp., o
organizaie care angaja tineri ntre 18 i 25 de ani pentru munc n folosul comunitii
(plantare de copaci, ecologie, etc), tineri care erau pltii cu $30 pe lun. Se estimeaz c
aproximativ dou milioane de americani au fost nrolai n acest program.

Relansarea economiei presupune creterea cheltuielilor statului, deci acceptarea

deficitului bugetar i devalorizarea monedei pentru stimularea exporturilor. Aceast politic
economic a fost preconizat de economistul britanic J. M. Keynes. Acesta propunea pentru
creterea investiiilor publice o mai bun distribuire a veniturilor i o inflaie controlat i
limitat. El susine c moneda trebuie s fie considerat un instrument activ n serviciul
unei politici de relansare i redistribuire. Trebuie ca aceasta s nu mai depind de aur i s i
se coboare cursul pentru a se susine exporturile. Statul trebuie s joace rolul de moderator al
vieii economice, folosind doar ci financiare i fr s afecteze profiturile.
Politica economic promovat de Roosevelt a salvat economia american i a acordat
o nou ans economiei de pia. n acelai timp, printr-un ingenios sistem de impozite iniiat
pentru eliminarea efectelor crizei economice, se realizeaz redistribuirea echitabil a
veniturilor i bogiei. Rezultatul a fost expansiunea clasei mijlocii, n rndul creia ncepe s
ptrund muncitorul industrial, funcionarul, micul comerciant, patronul de prvlii,
fermierul. Aceast clas de mijloc este principalul pilon social de sprijin al economiei.

Efecte asupra mediului inconjurator

Din punct de vedere al mediului inconjurator inchiderea fabricilor, porturilor si

stagnarea economiei a avut un efect pozitiv. Mai ales dupa o perioada ca cea a primului
razboi mondial in care fabricile de armament produceau non-stop.
Resimirea crizei in Romnia

Plan social
Criza economic mondial, ale crei simptone au aprut nc din 1928, a avut o
deosebit amploare i intensitate n Romnia, datorit unei agriculturi napoiate, cresterii
datoriei externe, acaparrii unor importante ntreprinderi de ctre capitalul strin, scderii
catastrofale a preurilor la produsele destinate exportului i meninerii, la nivel ridicat, a
preurilor la produsele importante.

Primul Rzboi Mondial (1914-1918) luase sfrit de peste zece ani. Urmele lsate n
Europa erau greu de acoperit, iar timpul scurs de la sfritul luptelor fusese insuficient pentru
cicatrizarea rnilor economice i sociale chiar i n cazul rilor dezvoltate, darmite n
situaia unei economii tributare pmntului, aa cum era economia romneasc. Romnia
resimte din plin recesiunea, aproape 500 de uniti industriale dau faliment aruncnd n omaj
peste 55.000 de muncitori, iar producia industrial scade cu circa 28,4 miliarde lei.
Prbuirea preurilor produselor agricole are ca urmare direct reducerea veniturilor statului
i a cheltuielilor bugetare. Romnia intr ntr -o curs a deficitelor bugetare cronice, agravate
de politica guvernrii rniste, de permanenta supraevaluare a veniturilor i de insuficienta
comprimare a cheltuielilor. La asta se adaug efortul susinut pentru plata datoriei externe,
care nu a ncetat s creasc, din pricina mprumuturilor contractate n 1929 i 1930.

Odat cu 1931 vin si primele curbe de sacrificiu (reducere a salariilor cu aproape 10%),
urmate n septembrie 1932 de a doua curb de sacrificiu", iar n februarie 1933, de o a
treia."Opinia"titra pe 19 ianuarie 1930: "omerii ieeni refuz ajutorul primriei noua
manifestaie de astzi a muncitorilor ". "Un numr de peste 100 de lucrtori omeri au venit
din nou astzi la inspectoratul muncii n chestia ajutorrii(...) Delegaia omerilor nu a admis
ca ajutorul s fie mprit la domiciliul muncitorilor fr lucru, ci la Primriie(...) Autoritile
au luat toate msurile de ordine la faa locului fiind adus un pluton de jandarmi sub comanda
d. cap. Oprescu. Dupa ce s'au cantina lor din strada Costache Negri". Articolul nu este nici pe
departe o excepie n presa vremii.

Plan social si economic

Criza n industrie
nc de la nceputul anului 1929 n unele ramuri ale industriei tarii au aparut
fenomene de crizade supraproductie. Indicii cantitativi ai productiei de fier, otel, huila, sare
etc. au marcat importantescaderi, indicii preturilor fontei, cuprului, petrolului, lignitului etc.
de asemenea, au cobort, n timp cen depozitecresteau stocurile de marfuri ce nu puteau fi
desfacute pe piata.ncepnd de la jumatatea anului 1929 criza s-a dezvoltat cu violenta,
cuprinznd rnd pe rndramurile industriei tarii. Ca urmare, att indicele general cantitativ al
productiei industriale, ct si celvaloric au nregistrat scaderi importante.Examinarea dinamicii
productiei industriale scoate n relief o nsemnata scadere a productiei peansamblul industriei
n anul 1932 fa de anul 1929.

Scaderea cantitativ a produciei a fost deosebit demare la industria prelucratoare

cuprinznd majoritatea ramurilor marii industrii din Romnia ca si laindustria ce reunea
monopolurile de stat (sare, tutun, chibrituri, explozivi etc.).n ceea ce priveste indicele
produciei pe ntreaga industrie extractiv, acesta era ridicat datoritcreterii mari a produciei
de petrol, deoarece n celelalte ramuri ale industriei extractive (crbune,minereuri feroase i
neferoase) producia a sczut.Din punct de vedere valoric, scderea produciei a fost deosebit
de important, cu mult mai mare dectreducerea cantitativ, ca rezultat al scderii nsemnate
a preurilor. Pe ansamblul industriei, valoarea produciei a sczut n aceeai perioad cu
42,2%. Examinarea evoluiei indicilor produciei pe ramuriale industriei i pe mrfuri arat
scderi deosebit de mari la principale produse.

mpletindu-se cu criza industrial, ntre 1929 i 1933, criza agrar declanat n 1928,
a cuprinstoate ramurile agriculturii i s- a prelungit pn la ajunul celui de-al doilea rzboi
mondial. Scderea puterii de cumprare a populaiei a nsemnat restrngerea consumului
intern i o reducere a circulatieimrfurilor; un numr de comerciani mari i mici s-au ruinat
nemaiputnd onora plile pentrumrfurile luate cu credit.

Dezastrul in cifre S mai salvm ce se mai poate salva

Criza economic din perioada interbelic a fost una de supraproducie, fiind agravat
de scderea puternic a puterii de cumprare a populaiei. La nivel mondial, a explodat la
jumtatea anului 1929, afectnd producia de font, cupru, oel, huil, sare, cantiti uriae de
produse rmnnd nevndute, ndepozite. n Romnia, imaginea-simbol a epocii este cea a
ranului vrsnd laptele pe cmp sau dndfoc grnelor.

Cmtari evrei
Cifre seci spun totul despre dimensiunea dezastrului. O anchet ntreprins de
Ministerul de Justiie n 1932 indica faptul c aproape 2,5 milioane de agricultori aveau de
rambursat datorii, contractate pn n 1931, n valoare de 52 de miliarde de lei. Datoria
cuprindea doar creanele la bnci, nu i datoriile de la individ la individ, estimate la aproape
20 de miliarde.
 Reversul medaliei indica orealitate alarmant: nu era sat sau comun care s nu aib
unul sau mai muli cmtari, romni saustrini, mai ales evrei. La nceputul anilor 30, preul
chintalului de gru sczuse sub nivelul cheltuielilor fcute pentrua-l recolta. Marii proprietari,
care fcuser eforturi financiare considerabile pentru automatizarea procesului agricol, s-au
gsit n situaia de insolvabilitate. Modelul american euase lamentabil nRomnia
interbelic. Reacia guvernului a fost, pe toat durata recesiunii, aproape catastrofal.
Preurile mrfurilor de producie autohton s-au meninut la nivelul anilor care au precedat
criza, dovedindu-se exagerate nraport cu puterea de cumprare a populaiei. Mrfurile
agricole, neprotejate de nicio msur vamal, aufost lsate la discreia concurenei
internaionale, ceea ce a contribuit la scderea preurilor respectivecu 60-70% fa de
perioada 1928-1929.

Oltenii i dolarii fali

Efectele crizei i nceputul recesiunii teribile care avea s afecteze Romnia pn la
mijlocul anilor 30 ncepeau s produc primii descurcrei. Romnia profund a avut n
permanenanticorpii necesari pentru a dezlega iele situaiilor complicate: De ctva timp s-a
constatat c circuln ar noi bancnote false de 1.000 lei din seria celor falsificate n comuna
Bileti (Dolj). Bancnota se poate cunoate dup hrtie, care este inferioar i fr lustru.
Culoarea bancnotei este nchis, iar filigramele nu sunt reuite.Comedia nu se oprete ns
aici, cci n Romnia ncepuser s circule i dolari fali: Tezauruldin Washington a
ntiinat poliia Capitalei c s-au falsificat bancnote de 10 i 20 dolari ai BnciiFederal
Reserve din Missouri, seria 1928. Portretul lui Jackson, secretarul tezaurului, este
imperfect

TOT TURCII ERAU DE VIN

Trecutul sbuciumat al poporului

Ca de obicei, istoria e chemat s justifice de ce ni se ntmpl. Pe 3 decemvrie
1929, rnistulMihai erban a inut un antologic discurs cu ocaziunea desbaterii adresei de
rspuns la mesajul dedeschidere a sesiunii corpurilor legiuitoare. Poporului romnesc,
aezat la porile rsritene aleEuropei, i-a revenit partea cea mai ingrat din diviziunea de
roluri i de munc, n evoluia istoric aneamurilor. Chiar atunci cnd valurile de npast ale
migraiunii popoarelor nau putut fi pe deantreguloprite de piepturile strmoilor notri, totu
ele au trecut mult slbite spre apus, unde adesea sau aezatdela sine. Aceste lupte au cerut
sacrificiul unei pri a fiinei noastre etnice.
rnistul descrie corectstarea economiei romneti care s-a grbit s fac o Camer
de comer nainte de a avea una a Agriculturii: Fiind vorba de un Stat agrar, trebuie s
subordonm problema agricol cauzeiagricultorului. Cci dac vom mai continua cu
concepia depn acum, acestuia nu-i mai rmne drept parte dect resemnarea n mizerie sau
emigrarea, sau revolta. Concluzia nu poate fi dect una, n cheiemistic: cu ajutorul bunului
Dumnezeu, trecem noi i de asta, pentru c: Merit acest popor, prinoriginea i trecutul su
sbuciumat, prin calitile rasei i bogia zestrei sale, o soart mai bun nconcertul
civilizaiei contemporane
 Plan economic
Economia Romaniei dupa razboi
Romania a iesit destul de sifonata din Primul Razboi Mondial si acest lucru se vedea
foarte mult in economia tarii. Chiar daca avea un potential foarte mare, economia Romaniei
era la pamant ajungand la nivelul economiei din anii 1907-1910. Productia tarii se situa la 20-
25 % din productia din perioada antebelica (1913-1914). Romania, un mare exportator de
cereale inainte de razboi, a ajuns sa importe cereale pentru a asigura consumul intern.
Pentru a redresa economia si pentru a asigura independenta economica a Romaniei cat
mai repede, statul roman a inceput sa se implice mai mult in economie. Pentru o mai buna
coordonare a efortului la nivelul guvernului s-au infiintat mai multe ministere in toate
domeniile economice.
Statul roman s-a implicat in importul de utilaje si materii prime necesare reconstruirii
Romaniei si relansarii economice a acesteia. Prin acordarea de credite statul a sprijinit
infiintarea multor intreprinderi metalurgice si constructoare de masini cum ar fi Malaxa
(Bucuresti), I.A.R (Brasov), Uzinele Titan, etc.In perioada interbelica Romania a avut una
din cele mai mari cresteri economice din lume (aproximativ 5.5%/an).
Datorita rezervelor mari de petrol si investitiilor facute in industria petroliera,
Romania se clasa pe primul loc in Europa si pe locul sase in lume din punct de vedere al
productiei de petrol (1936) si pe locul doi la productia de gaze naturale (1937).
Romania se situa de asemenea in primele locuri si la productia de aur ocupand locul
doi in Europa dupa Suedia.
In perioada 1938-1939 Romania isi putea asigura aproximativ 80% din necesarul
intern de produse industriale producand o cantitate mare de produse petroliere, locomotive,
instalatii petroliere, autobuze etc. O mare realizare a industriei romanesti au fost avioanele
IAR 80 si IAR 81 care, la acea vreme, ocupau locul 3 in Europa, respectiv locul 4 in lume
d.p.d.v. al vitezei si altitudinii.

Agricultura a ramas cea mai importanta ramura a economiei, aceasta trecand prin cea
mai mare reforma agrara din lume (la vremea respectiva). S-au expropriat aproximativ 6
milioane de hectare (65% din total), astfel 1.5 milioane de familii au primit 3.5 milioane de
ha teren arabil si 2.5 milioane ha de pasuni.
Desi productia la hectar atat la porumb cat si la grau era mult sub media europeana,
Romania, datorita suprafetei arabile mari, se situa pe primul loc in Europa si pe locul 5 in
lume la productia de porumb si pe locul patru respectiv zece la productia de grau. Romania
era pe primul loc in lume la productia de floarea soarelui. In ceea ce priveste productia de
floarea soarelui si ulei din floarea soarelului Romania a fost multe decenii in top 10 mondial.
In perioada 1921-1938 datoria externa a Romaniei a ajuns de la 3 miliarde de lei la 80
de miliarde. Daca in anul 1933 datoria externa consuma circa 35% din buget aceasta a ajuns
sa sa consume in anul 1938 aproximativ 6-7% ceea ce reprezenta un nivel suportabil pentru
populatie.
In perioada interbelica, Romania s-a transformat dintr-o tara agrara intr-o tara
industrial-agrara, la export locul cerealelor fiind luat de petrol. Puterea in stat nu mai era
detinuta de mosieri ci de taranul proprietar de pamant.
In aceasta perioada economia Romaniei a cunoscut o crestere foarte mare, toate
ramurile economiei s-au dezvoltat in paralel si au dus la cresterea economiei si a nivelului de
trai. Cresterea a luat sfarsit in 1939 cand a inceput cel de-al doilea Razboi Mondial si astfel
schimburile comerciale ale Romaniei au fost grav afectate.
 Consecinele crizei economice din anii 1929-1933 asupra economiei
Romniei
Romnia facnd parte din sistemul mondial al economiei capitaliste a fost i ea lovit
de crizaeconomic dintre 1929-1933. Ca i n celelalte ri capitaliste, n Romnia criza a
cuprins toate ramurile de activitate: industria, agricultura, comerul, finanele, circulaia
monetar, sistemul bancar, cu toate consecinele sale nefaste. Declanata mai puternic la
mijlocul anului 1929 n industrie, criza afost agravat de o serie de factori interni i externi.
n rndul factorilor interni care au dus la agravarea crizei, menionm n primul
rnd, predominarea n economia Romniei a unei agriculturi rmase n urm, care ocupa 78%
din populaiaactiv a rii i n care se menineau nc rmie feudale.
Singur acest lucru era de natur s agravezecriza, n condiiile decalajului dintre
preurile produselor industriale i cele agrare n favoarea primelor. Implementarea crizei
industriale cu cea agrar, care a nceput nc din 1928, a contribuit imai mult la agravarea
crizei. Puternica scdere a preurilor produselor agricole a avut consecinedeosebit de grave
pentru economia national. Existena unui volum mare de mprumuturi fcute deranime la
banci i cmtari nainte de declanarea crizei i care trebuiau pltite n condiiile
preurilor sczute n care ranii i valorificau produsele, a constituit un alt factor de agravare
al crizei.Un al doilea factor intern, care i-a adus contribuia la agravarea crizei economice n
Romnia,l-a constituit nivelul sczut de trai al populaiei, nivelul cobort al salariilor
muncitorilor i alctigurilor rnimii muncitoare, ceea ce s-a repercutat n reducerea
considerabil a puterii decumprare i a pieei interne n perioada crizei.
ntre factorii care au agravat criza din Romnia a fost i scderea catastrofal a
preurilor produselor romneti ce se exportau, n timp ce preurile produselor importate de
ara noastr s-au meninut la unnivel relativ ridicat.nrutirea condiiilor comerului exterior
al Romniei s-a resimit, ca urmare a structurii sale(predominarea la export a cerealelor i
petrolului, iar la import a produselor fabricate industrial).Deinerea unor poziii deosebit de
puternice de ctre capitalul strin n economia rii, ndeosebi nindustria extractiv, volumul
mare al datoriei publice externe i anuitile extrem de grele pentru bugetul de stat sporite ca
urmare a mprumutului de stabilizare din 1929 ca i a mprumuturilor externedin primii doi
ani ai crizei a constituit unul dintre factorii externi de agravare a crizei n ara noastr.Starea
de dependen economic i politic a trii faa de monopolurile internaionale s-a adncit

Criza n domeniul bancar

Legturile strnse ntre unele bnci mari din ara noastr i unele bnci din strintate
care auredus creditele, au retras capitalurile din Romnia etc., au agravat criza n domeniul
creditului.
Datorit insolvenei multor debitori ai bncilor, acestea au trecut la msuri excesive
de restrngere acreditului, inaugurnd o politic de cereri de garanii speciale pentru cel mai
mic credit acordat.
Banca Naional i-a redus mult operaiunile de acont, urmrind lichidarea
plasamentelor i meninndun acont ridicat de 9%, ceea ce a influenat ridicarea pe pia a
dobnzilor.Cu deosebire n acest sector iese n eviden politica dus de bnci at cele cu
capital strin ct icele cu capital romnesc de a arunca pe sapatele oamenilor muncii
greutile provocate de criz, nunumai direct prin nerestituirea micilor depuneri ca i indirect,
prin trecerea datoriilor lor mari peseama bugetului statului.
 Un exemplu gritor n acest sens este cel al Bncii Marmorosch Blank. Aceast banc
cu capitalstrin aflat de fapt n stare de faliment nc din 1930, a primit din partea Bancii
Naionale sume foartemari cu titlu de reescont pentru creane n cea mai mare parte far
valoare real (ale unor debitoriinsolvabili). Astfel, ntre 31 decembrie 1930i 26 octombrie
1931, data la care Banca MarmoroschBlank a cerut s i se admit dat preventiv reescontul ei
la Banca Naional a crescut de la 247 milioanelei la 1,8 miliarde lei, majoritatea cambiilor
predate BNR (n suma de peste 1 miliard) erau portofoliu putred, cambii semnate de Banca
industrial, creaie a Bancii Marmorosch Blank i care nu aveauacoperire.
La rndul su BNR a transmis acest portofoliu putred statului romn. n afar de
acesteaBMB a mai primit din partea BNR, n aceeai perioad, un mprumut de 750 milioane
lei, ca s aib deunde restitui aceast sum, BMB a primit din partea statului concesiunea
distribuirii tutunului iigrilor (monopol al statului). ntruct aceast concesiune fcut de
stat societii Discom (creaie aBMB) aducea beneficii mari. Discom a preluat datoria de 750
milioane lei de la BNR pentru a plti n14 ani, iar BMB s-a ales astfel cu un profit de 750
milioane lei n dauna statului, respectiv acontribuabililor. Acesta este doar un exemplu.
"Portofolii putrede" au fost preluate n sum de multe milioane delei de catre BNR i apoi
trecute statului i de la alte bnci ca: Banca Franco-Romn, Bancasindicatelor agricole
Ialomia, Banca de scont din Bucureti, Banca general a rii Romneti, BancaAgricol,
Banca Victoria din Arad etc. Aciunea nefast a capitalului strin din sistemul bancar n
perioada crizei este scoas n relief ide retragerea masiv, fuga din ar a unor nsemnate
capitaluri strine prin intermediul bncilor.
Astfel, circa 18 miliarde lei au luat drumul pieelor strine, agravnd situaia balanei
de plti a Romniei.n acelai timp, capitalul strin a profitat de conjunctura creat de criz
pentru a realiza noi cointeresain domeniul bancar; astfel, capitalul german (prin Dresdner
Bank) a nfiinat n octombrie1929.Societatea bancar Romn cu sediul la Bucureti si cu
filiale la Arad, Deva, Timioara si Braov
Concentrarea i centralizarea capitalului n bnci a fcut progrese nsemnate n anii
crizei economicedin 18929-1933. n timp ce numrul bncilor societi anonime a sczut cu
20% n 1933 fa de 1928, capitalul a rmas acelai. BNR a cptat un rol tot mai important,
cu deosebire prin monopolulmijloacelor de plat n strintate i controlul devizelor.
Criza n domeniul bancar s-a reflectat n faptul c prbuirea preurilor la produsele
agricole irestrngerea activitii industriale au determinat pe deponeni s retrag masiv
depunerile. Numeroase banci care nu au fcut fa acestei cereri masive de lichiditi au fost
nevoite s dea faliment, ntreacestea i bnci importante ca Banca General a Romniei i
Marmorosch Blank, ale cror portofolii aufost preluate de BNR al crui rol a crescut mult. n
concluzie se poate afirma c aceasta criz economic mondial a avut efecte devastataoare
asupraeconomiei Romniei.

Plan in mediu
Criza agrar
Odat cu izbucnirea crizei din industrie n 1929, criza agrar s-a adncit enorm.
Indicele preurilor produselor agricole a sczut de la 100 n 1929 la 44,9 n 1933. De la 109
miliarde de lei n anul 1929valoarea produciei agricole vegetale a sczut la numai 48,6
miliarde lei n 1933 (dei cantitativ producia a fost mai mare dect n 1929).Criza agrar a
cuprins toate ramurile agriculturii; producia cerealier de plante tehnice, pomicultur,
viticultur, zootehnia etc. Structura agriculturii Romniei, predominant cerealier, aagravat
consecinele crizei agrare, mai puternice n aceast ramur.n acelasi timp, scaderea preurilor
a avut consecine mult mai grave pentru ara noast, dat fiind faptulc, costul de producie al
cerealelor romneti era mai urcat dect al rilor cu o agricultur capitalistdezvoltat.
Rmnerea n urm din punct de vedere tehnic a agriculturii noastre, productivitatea
scazuta muncii, cheltuielile mari ale gospodriilor rneti provocate de dobnzi mari, de
renta funciarridicat, dijma, preurile ridicate ale mrfurilor industriale, impozitele mari etc.
mpovrau cu multcosturile produselor agricole din Romnia.n acelai timp, ca urmare a
obligaiilor sale de a achita datoriile mari contractate pe piaa extern,de a-i crea disponibil
de devize necesar plii importului, a acoperi deficitele balanelor de plti etc.,statul a dus o
politic de forare a exportului de cereale n anii 1929-1933, chiar la preuri extrem
desczute.Prin scderea preurilor produselor agricole, criza a determinat o scdere a preului
pmntului i aarenzilor, dar aceast scdere a fost mai mic dect a preurilor mrfurilor
agricole, ceea ce a agravatsituaia gospodriilor agricole ale rnimii.

Meninerea unui nivel relativ ridicat n raport cu cel al produselor agricole al

preurilor pmntului i al arenzilor arat tendina moierimii de a arunca pespatele rnimii
muncitoare greutile crizei agrare.
4. Sfarsitul crizei si efectele ei pe termen scurt
Criza economica a avut efecte devastatoare, atat in tarile puternic industrializate cat si
in cel mai putin dezvoltate, a caror economii depindeau in cea mai mare masura de
exporturile de materii prime. Nivelurile comertului mondial au scazut rapid, la fel cum au
scazut de altfel si veniturile personale, veniturile bugetare si profitul din afaceri. Orasele din
intreaga lume au suferit puternic de pe urma crizei, in special cele care depindeau de industria
grea. Activitatea in constructii a fost practic oprita. Zonele rurale au suferit de pe urma
scaderii preturilor marfurilor agricole cu 40 60%. Mineritul si exploatarea lemnului au avut
probabil cea mai dramatica scadere, deoarece cererea scazuse puternic iar alternativele de
reangajare a a muncitorilor mineri sau forestieri erau cele mai reduse.

Marea depresiune economica s-a incheiat in momente diferite in tarile globului. In

majoritatea tarilor au fost concepute programe de refacere si cele mai multe au trecut prin
diferite prefaceri politice, care le-au impins spre extremele dreapta sau stanga. Societatile
bazate pe democratia liberala au iesit puternic slabite din criza si dictatorii precum Adolf
Hitler, Iosif Vissarionovici Stalin sau Benito Mussolini au ajuns la conducerea unora dintre
cele mai puternice state si au pregatit conditiile pentru declansarea in 1939 a celui de-al
doilea razboi mondial.

Masurile anticriza
Profunzimea si mai ales durata exceptionala a crizei au constrans statele, chiar si pe
cele mai liberale, sa intervina incercand sa limiteze ravagiile economice si sociale. In linii
mari, majoritatea statelor au experimentat succesiv sau alternativ doua tipuri de politici foarte
diferite.
Deflatia a fost practicata mai ales in Germania si in Franta pana in 1935. Puternic
atasata apararii monedei, aceasta politica a implicat mentinerea echilibrului bugetar prin
reducerea cheltuielilor publice si, pe de alta parte, stabilizarea balantei comerciale printr-o
scadere a preturilor de revenire favorabila exporturilor, obtinuta insa, printr-o scadere drastica
a salariilor, considerata ca fiind normala intr-o perioada de somaj puternic. Experimentarea
acestei politici a dus repede la esec. Criza a scazut incasarile statului, insa i-a marit
indatoririle, in timp ce pe plan intern sindicatele s-au opus scaderii salariilor, iar pe plan
extern, celelalte tari si-au aparat pozitiile comerciale prin devalorizare monetara si
protectionism. Ca urmare, deflatia nu a reusit decat sa adanceasca o depresiune deja generata
de insuficienta monedei si creditului.
Al doilea tip de politica a fost cel al relansarii economiei care presupunea,
dimpotriva, cresterea cheltuielilor statului, pentru a finanta mari lucrari publice, indemnizatii
de somaj si pentru a ajuta intreprinderile. Aceasta politica implica acceptarea deficitului
bugetar si devalorizarea monedei pentru a stimula exporturile. Preconizata de Keynes,
adoptata initial de Marea Britanie, apoi de SUA, Franta (din 1935/1936) si Germania nazista,
aceasta politica a permis o relansare economica partiala, fara a rezolva insa toate problemele
crizei, poate cu exceptia Suediei.
Si in Statele Unite si in Europa, pentru a-si desfasura politici economice eficiente
impotriva crizei, statele s-au dotat cu mijloace de actiune sporite : indirect, prin favorizarea
concentrarii intreprinderilor (prin subventii si degrevari fiscale) adeseori pentru a simplifica
controlul, mai usor de efectuat asupra catorva carteluri decat a unei multitudini de mici
intreprinderi dispersate ; direct, prin dezvoltarea sectorului public prin nationalizarea unor
activitati esentiale banci, energie, transporturi, informatii, uneori intreprinderi industriale.
Bibliografie:

Lumperdean,Ioan, Salan-Rovinaru,Mihaela, Graf,Rudolf, Istoria economiei, Cluj-

Napoca, Editura Presa Universitar Clujean, 2009.
Lumperdean, Ioan, Istoria economiei, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitar
Clujean, 2003.
Olaru, Corneliu, Istoria economic mondial, Bucureti, Editura Newa T.E.D., 2003.
http://businessday.ro
http://www.scientia.ro/homo-humanus/citate-recenzii-note-de-lectura/828-marea-
depresiune-marea-criza-din-1929.html
http://www.ziaruldeiasi.ro
https://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_criz%C4%83_economic%C4%83
http://www.scritub.com/economie/MAREA-CRIZA-ECONOMICA-SI-
CONSE41122233.php
http://politicall.ro/marea-depresiune-din-1929-i/
http://www.scritub.com/economie/MAREA-CRIZA-ECONOMICA-SI-
CONSE41122233.php
http://www.scientia.ro/homo-humanus/citate-recenzii-note-de-lectura/828-marea-
depresiune-marea-criza-din-1929.html
http://www.dailybusiness.ro/bloguri/valentin-ionescu/finante-banci/marea-depresiune-
din-1929-si-recesiunea-economica-din-2008-657
http://www.ecol.ro/content/acum-90-de-ani-sfarsitul-hiperinflatiei-din-germania
http://jurnalul.ro/scinteia/istoria-comunismului/1929-1933-marea-criza-distruge-
economia-mondiala-49483.html
https://www.scribd.com/doc/42907903/Marea-Criza-Economica-Si-Consecintele-Ei
http://jurnalul.ro/scinteia/istoria-comunismului/1929-1933-marea-criza-distruge-
economia-mondiala-49483.html