Analiza crizelor economice şi impactul

asupra economiei naţionale

Profesor: Herman Emilia

Seminarist: Zsido Kinga
Student: Bojor Angela Gabriela

Anul I, modulul II,Macroeconomie

 Criza economică este o perioadă de declin economic care poate avea
mai multe cauze, astfel aparand în perioada crizei lumii capitaliste datorate
supraproducției, care între anii 1929-1933, caracterizată printr-o scădere
dramatică a activității economice mondiale. Dar aceste crize au apărut și în
țările socialiste, cauza principală este probabil polarizarea la un grup restrâns a
celor care posedă bani, restul populației mai ales a celor din lumea a treia fiind
sărace, reducându-se astfel piața de desfacere a produselor. Fazele crizei
economice se manifestă printr-o perioadă de stagnare, de recesiune însoțită
de inflație, cauzate de o conjunctură complexă.
În viziunea Băncii Naționale a Republicii Moldova, criza economică
reprezintă punctul de cotitură dintre recesiune și expansiune economică în
cadrul unui ciclu economic și care semnifică reluarea creșterii economice, de
obicei ca urmare a politicilor de expansiune, adică de reducere a ratei dobânzii
și de ridicare a restricțiilor din calea creditării, ceea ce favorizează procesul
investițional și/sau ca urmare a îmbunătățirii climatului economic international.

Tiputi de crize economice

1. Criza bancară
Fenomenul prin care mai mulți clienți se hotărăsc brusc să retragă toți
(sau aproape toți) banii dintr-un cont se numește "fuga la bancă". Ținând cont
că o bancă dă cu împrumut majoritatea numerarului pe care îl primește din
depozite, este foarte dificil să se găsească fonduri pentru a plăti înapoi pe loc
toți clienții, dacă aceștia se hotărăsc să-și retragă banii în același timp. O astfel
de fugă poate lăsa banca insolventă, ceea ce duce la pierderea depozitelor
clienților. Când fugile la bancă se înmulțesc, avem de-a face cu o "criză bancară
sistematică" sau o "panică bancară”.

2 Criza economică internaţională

O "criză valutară" apare atunci când o țară care menține o rată de

schimb fixă este brusc forțată să își devalorizeze valuta din cauza unui atac
speculativ. Neplata datoriilor suverane (prăbușirea) apare în momentul în care
o țară nu mai poate să își plătească datoriile. Deși devalorizarea și prăbușirea
pot fi decizii voluntare luate de Guvern, acestea sunt adeseori percepute ca
rezultatul involuntar al unor schimbări în cadrul investitorilor care duc la
oprirea bruscă a capitalului care intră în țară sau creșterea bruscă a capitalului
care iese din țară.

3 Criza economică în lume

Creșterea negativă a produsului pe cap de locuitor de-a lungul a mai mult

de jumătate de an se numește "recesiune". O recesiune îndelungată sau severă
se numește "depresiune". O durată mai lungă de timp în care creșterea
economică este mică dar nu neapărat negativă se numește stagnare
economică.

Marea criză economică din 1929-1933

Marea criză economică a fost perioada crizei lumii capitaliste

datorată supraproducției, între anii 1929-1937, caracterizată printr-o scădere
dramatică a activității economice mondiale. Primele semne ale crizei s-au
manifestat încă din anul 1928.

Criza economică a avut efecte devastatoare, atât în țările

industrializate, cât și în cele puțin dezvoltate, care depindeau în cea mai mare
măsură de exporturile de materii prime. Nivelul comerțului mondial a scăzut
rapid, au scăzut și veniturile personale, veniturile bugetare și profitul din
afaceri. Orașele din întreaga lume au suferit puternic de pe urma crizei, în
special cele care depindeau de industria grea. Activitatea în construcții a fost
practic oprită. Zonele rurale au suferit de pe urma scăderii prețurilor
produselor agricole cu 40 – 60%. Mineritul și exploatarea lemnului au avut
probabil cea mai dramatică scădere, deoarece cererea scăzuse puternic iar
alternativele de reangajare a muncitorilor mineri sau forestieri în alte sectoare
erau reduse.
 Marea depresiune economică în diferite țări ale globului s-a încheiat în
momente diferite. În majoritatea țărilor au fost concepute programe de
refacere și cele mai multe au trecut prin diferite transformări politice, care le-
au împins spre extremele dreaptă sau stângă. Statele bazate pe democrația
liberală au ieșit puternic slăbite din criză. Dictatori, - precum Adolf Hitler - au
ajuns la conducerea unora dintre cele mai puternice state și au pregătit
condițiile politico-militare pentru declanșarea în 1939 a celui de-al Doilea
Război Mondial.

Motivele Marii crize economice sunt disputate de economiști,

existând mai multe teorii: teoria keynesiană, teoria monetaristă,
teoria marxistă, teoria școlii austriece, teoria șocului supraproducției (creșterea
masivă a productivității datorită electrificării) etc.

La terminarea Primului Război Mondial relațiile economice naționale și

internaționale s-au confruntat cu probleme ca:

 dispariția unor resurse umane și de producție;

 emiterea banilor fără acoperire;
 haos în relațiile economice;
 supraproducție/respectiv scăderea dramatică a cererii;
 speculații la bursă;

Izbucnirea:Prăbușirea bursei de pe Wall Street a avut loc din cauza

speculațiilor din anii 1929 și a nereglementării sistemului bancar și bursier. Sute
de mii de americani investeau la bursă în acțiuni dintre care multe nu valorau
sumele pentru cât se tranzacționau. Mulți dintre jucătorii de bursă investeau
bani împrumutați. Brokerii în mod regulat își împrumutau clienții mici
investitori cu mai mult de două treimi din valoarea acțiunilor pe care le
cumpărau clienții, astfel că peste 8,5 miliarde de dolari erau contabilizați ca
împrumuturi, valoare care depășea cantitatea de bani care circula în SUA pe
vremea aceea. Pentru faptul că valoarea nominală a acțiunilor creștea
neîncetat, acest lucru a încurajat lumea să investească, sperând că valoarea
acțiunilor cumpărate va crește, aducând astfel câștiguri. Astfel au apărut
„bulele speculative”. După un vârf înregistrat la 3 septembrie 1929 de 381.17,
la 24 octombrie 1929 indicele Dow Jones a scăzut. Bursa era caracterizată prin
faptul că, datorită panicii, toată lumea dorea să-și vândă acțiunile și foarte
puțini erau dispuși să cumpere acțiuni, astfel că valoarea acțiunilor a scăzut
dramatic.

O urmare a Crizei economice este creșterea rapidă a inflației și a

șomajului. Mulți oameni au rămas fară un loc de muncă, fiind concediați, astfel
de la 3,5 milioane de șomeri până la criză, au devenit 15 milioane în timpul
crizei. Multe bănci au dat faliment, pentru că oamenii își retrăgeau banii
depuși. Foarte multe întreprinderi au dat faliment, astfel venitul național SUA a
scăzut cu aproximativ 30%.

Marea criză în România

Situaţia din România era asemănătoare celei din SUA, ţara fiind în
proces de modernizare, oamenii, în special ţăranii, făcând credite pentru
modernizarea agriculturii. De asemenea, industriaşii erau angajaţi în diferite
proiecte de dezvoltare a afacerilor lor. Însă, în acea perioadă încep să se
resimtă şi efectele recesiunii din SUA. O anchetă a Ministerului Agriculturii
realizată în 1932 indica faptul că aproape 2,5 milioane de agricultori aveau de
rambursat datorii contractate până în 1931, în valoare de 52 de miliarde de
lei. Datoria cuprindea doar creanţele la bănci, nu şi datoriile de la individ la
individ, estimate la aproape 20 de miliarde. Realitatea era alarmantă: nu era
sat sau comună care să nu aibă unul sau mai mulţi cămătari, români, dar mai
ales străini.

La începutul anilor 1930, preţul chintalului de grâu scăzuse sub

nivelul cheltuielilor făcute pentru a-l recolta. Marii proprietari, care făcuseră
eforturi financiare considerabile pentru automatizarea procesului agricol, s-
au găsit în situaţia de insolvabilitate. Mărfurile agricole, neprotejate de nici o
măsură vamală, au fost lăsate la discreţia concurenţei internaţionale, ceea ce
a contribuit la scăderea preţurilor respective cu 60-70% faţă de perioada
1928-1929.

Sistemul financiar românesc a început să fie afectat puternic

începând cu 1930, când firmele cu capital străin s-au retras de pe piaţa
românească, încercând să-şi limiteze pierderile şi să mai salveze o brumă de
profit. Conform estimărilor neoficiale, între octombrie 1929 şi iulie 1931 s-au
retras din România peste 17 miliarde de lei. Din această cauză, sistemul
bancar a intrat în colaps, cele mai răsunătoare falimente bancare din epocă
fiind cele ale Băncii Ţării Româneşti şi ale Băncii Bercovici, ambele din
Bucureşti. Criza bancară, anunţată încă din 1930, a creat o adevărată panică
printre deponenţi, oamenii începând să-şi retragă masiv banii depuşi. Singurii
români neafectaţi de criză au fost cei care trăiau din producţia proprie, fără să
fie nevoiţi să cumpere ceva de pe piaţă. Cei care se autosusţineau nu aveau
nevoie de exterior.

Măsuri aplicate: Principalele măsuri guvernamentale anticriză s-au

tradus în concedieri colective şi reducerea salariilor funcţionarilor. În 1933,
indicele salariului nominal a scăzut, în comparaţie cu anul izbucnirii crizei, la
63,1%. De asemenea, autorităţile au decis forţarea exporturilor de cereale, în
timp ce s-a încercat aplicarea unei legi a conversiei datoriilor agricole. Bugetul
de stat a rămas deficitar timp de trei ani consecutiv, apelându-se la sporirea
fiscalităţii, în paralel cu refinanţarea deficitului prin angajarea mai multor
credite de restabilizare. În zona circulaţiei monetare, criza creditelor a dus, în
vara anului 1931, la prăbuşirea unor bănci mari, ca Banca Generală a Ţării
Româneşti, Banca Bercovits sau Marmorosch Blank. „Activele nocive“ (sau
„putrede“, cum li se spunea atunci) au fost preluate de către Banca Naţională,
fiind transferate apoi statului şi altor bănci.

Efectele crizei asupra României:

o Peste 500 de fabrici au dat faliment şi astfel 60.000 de muncitori au

intrat în şomaj.
o Preţurile la produsele agricole au scăzut cu 60-70% şi cu ele au scăzut şi
încasările la buget şi cheltuielile statului.
o Industria a cunoscut o scădere de 50%.
o Deşi producţia agricolă a crescut cu 30%, datorită scăderii preţurilor,
veniturile au scăzut cu 55% .
o Preţul grâului nu acoperea nici măcar cheltuielile necesare recoltării.
o Agricultorii ardeau grânele şi aruncau alte produse pentru că nu aveau
cerere sau pentru că era prea scump să le recolteze/producă.
o Peste 2.5 milioane de agricultori aveau credite la bănci sau la cămătari.
o Reducerea salariilor cu 10% în 1931 urmată în 1932 şi 1933 de alte
reduceri salariale.
 o Creşterea taxelor pe bunurile de consum şi a impozitului pe salarii.
o Creşterea şomajului la un nivel alarmant.
o Apariţia falsificatorilor de monedă naţională şi monedă străină şi a
hoţilor "la drumu' mare".
o Apariţia cămătarilor, majoritatea evrei, care cereau dobânzi enorme.
o Creşterea deficitului bugetar.
o Exportul de grâu şi petrol a scăzut cu 58%.
o La finalul crizei, în anul 1933, în România erau peste 300.000 de şomeri.
o Foarte multe sinucideri în rândul celor care au contractat credite şi nu le
mai puţeau rambursa.

Criza economică din 2008

Denumită cel mai grav dezastru economic de la Marea Depresiune,

criza financiară din 2008 a devastat economia mondială. Acest lucru a dus la
ceea ce este cunoscut sub numele de Marea Recesiune, care a cauzat scăderea
prețurilor locuințelor și creșterea bruscă a șomajului. Repercusiunile asociate
au fost enorme și continuă să influențeze sistemele financiare.

Criza economică mondială a început în luna decembrie 2007, moment

când pierderea încrederii investitorilor americani în ipotecarea securitizată a
condus la o criză de lichidități ce a determinat o injectare substanțială
de capital în piețele financiare din partea Rezervei Federale americane, a Băncii
Angliei și a Băncii Centrale Europene.Indicele TED spread (ce descrie riscul de
creditare perceput în economia generală) a sărit în iulie 2007, a oscilat vreme
de un an și apoi a crescut din nou în septembrie 2008, atingând valoarea record
de 4,65% în 10 octombrie 2008. Criza s-a agravat în 2008, întrucât bursele de
valori din lume s-au prăbușit sau au intrat într-o perioadă de instabilitate acută.
Un număr mare de bănci, creditori și companii de asigurare au dat faliment în
săptămânile ce au urmat.

Administrația SUA a emis Fair Minimum Wage Act of 2007, care a

intrat în vigoare în 25 mai 2007 și a prevăzut creșterea salariului minim în trei
etape: - începând cu 24.07.2007 la 5,85$ pe oră, - începând cu 24.07.2008 la
6,55$ pe oră, - începând cu 24.07.2009 la 7,25$ pe oră. Același efect poate fi
observat și în țările europene, cele mai afectate țări fiind exact acelea care au
avut creșteri semnificative ale salariului minim în anii premergători crizei.

Cum a afectat criza România?

La scurt timp după ce valul crizei a trecut oceanul, au aparut şi în România

primele semne ale crizei. Mai multe uzine şi fabrici şi-au încetat temporar
producţia sau au trecut la concedieri, din cauza scăderii comenzilor.

“În acea perioadă au venit foarte multe investiţii străine, s-au construit
foarte multe spaţii de birouri, au venit companii, a fost o privatizare anterioară,
atunci în România s-au injectat foarte mult capital. În momentul în care ne-am
blocat, aceste companii străine şi-au retras comenzile, iar noi ne-am trezit cu
un şomaj foarte mare şi cu un consum care nu a avut acoperire. Soliuţia atunci
a fost să ne împrumutăm din exterior cu 10 miliarde de euro, dar aceşti bani nu
au fost folsiţi pentru creşetere economică, ci au intrat în rezerva valutară a BNR
şi cu această rezervă valutară cursul de schimb s-a menţinut la limite
acceptabile şi atunci capitalul străin a revenit în România”, a mai spus Nicolae
Ţăran.

“În acea perioadă au venit foarte multe investiţii străine, s-au construit
foarte multe spaţii de birouri, au venit companii, a fost o privatizare anterioară,
atunci în România s-au injectat foarte mult capital. În momentul în care ne-am
blocat, aceste companii străine şi-au retras comenzile, iar noi ne-am trezit cu
un şomaj foarte mare şi cu un consum care nu a avut acoperire. Soliuţia atunci
a fost să ne împrumutăm din exterior cu 10 miliarde de euro, dar aceşti bani nu
au fost folsiţi pentru creşetere economică, ci au intrat în rezerva valutară a BNR
şi cu această rezervă valutară cursul de schimb s-a menţinut la limite
acceptabile şi atunci capitalul străin a revenit în România”, a mai spus Nicolae
Ţăran.

Criza economică din 2020

Pandemia de Covid-19 a marcat în mod definitoriu atât statele membre,

cât şi activitatea la nivel european, impunând decizii de natură economică și
socială radicale.
 A fost mobilizată la nivel european o serie amplă de instrumente și
măsuri, dintre care unele existau deja și au fost doar adaptate, altele au fost
special create pentru a răspunde noilor provocări. Au fost astfel formulate
decizii majore de natură economică și financiară, unele cu aplicabilitate
imediată (cum a fost cazul flexibilizării regulilor de utilizare a fondurilor
europene), altele vizând crearea de instrumente mai ample de susținere a
redresării economice, precum Planul european de relansare economică, cu o
valoare fără precedent, de 1800 miliarde euro. Acordul asupra acestui plan a
marcat un moment istoric, asigurând atât refacerea economiilor europene, cât
și continuarea implementării obiectivelor pe termen mediu și lung ale UE, cum
este tranziția digitală sau cea către neutralitatea climatică.

De asemenea, au fost propuse măsuri concrete de acțiune care să

asigure funcționarea pieței interne chiar și în condiții de criză și de restricții
ferme, prin facilitarea așa-numitelor coridoare verzi pentru fluidizarea
transportului de mărfuri în Uniune, dar și prin facilitarea mobilității forței de
muncă pentru furnizarea de bunuri esențiale.

Criza economică în România

În ultimii 20 de ani, creșterea medie anuală a PIB-ului real a fost de

+3,7%, ultimii cinci ani anteriori pandemiei înregistrând creșteri de 4,7%, cu
mult peste media statelor membre UE din Europa Centrală și de Est. Criza
Covid-19 a afectat semnificativ economia României, care în 2020 a înregistrat o
contracție de minus 3,9% prin diferite canale - întreruperi ale lanțului de
aprovizionare din industrie, în special sectorul auto; scăderea cererii externe;
închiderea frontierelor și restricțiile interne.
Un puternic stimul fiscal prociclic a generat un deficit anual de -4,4%
din PIB în 2019. Ca urmare a stimulilor fiscali, a garanțiilor de împrumut și a
subvențiilor pentru IMM-uri, acest raport a crescut brusc la -9,2% în 2020. Cu
toate acestea, tendința descendentă a raportului datorie publică / PIB din
ultimii ani s-a inversat, aceasta înregistrând o creștere la 47% în 2020 față de
35% din PIB în 2019. Finanțele externe sunt un alt motiv de îngrijorare
deoarece deficitul de cont curent a crescut constant de la 0,2% din PIB în 2014
la 5,1% în 2020.
 Este de așteptat ca exporturile și importurile să se recupereze puternic
la rate de creștere similare, astfel încât deficitele anuale ale contului curent să
rămână peste procentul de 5% din PIB în 2021-2022. 17% din deficitul din 2020
și 44% din cel înregistrat în prima jumătate a acestui an a fost finanțat prin
investiții străine directe (ISD), mult sub nivelul așteptat de 75% și în scădere
față de un maxim recent de 192% în 2016. Acoperirea netă prin ISD a
deficitelor va rămâne sub 50%, deoarece fluxurile de capital vor reveni treptat
pe piețele emergente. Împreună cu deficitele fiscale crescute acest lucru ar
putea genera o creștere a nevoii de finanțare externă la niveluri critice. Mai
mult, tendința descendentă a raportului datorie externă / PIB de la 77% din PIB
în 2011 la 49% în 2019 s-a inversat. În 2020 raportul a ajuns la 58% și se
preconizează că se va menține la un procent de peste 50% în următorii ani.
 Surse
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Criz%C4%83_economic%C4%83#:~:text=Criza
%20economic%C4%83%20este%20o%20perioad%C4%83,dramatic
%C4%83%20a%20activit%C4%83%C8%9Bii%20economice%20mondiale.
 https://www.patriabank.ro/blog/educatie-financiara/ce-inseamna-criza-
economica-bugetul-personal
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_criz%C4%83_economic%C4%83#Motive
 https://artsandculture.google.com/entity/m034jx?hl=ro
 https://historia.ro/sectiune/general/marea-criza-economica-in-romania-si-
foamea-de-589858.html
 https://adevarul.ro/stiri-locale/alba-iulia/efectele-crunte-ale-crizei-economice-
din-1929-in-1753367.html
 https://academy.binance.com/ro/articles/the-2008-financial-crisis-explained
 https://adevarul.ro/stiri-locale/timisoara/cum-a-traversat-romania-marea-
criza-economica-din-2017118.html
 https://www.mae.ro/node/55115
 http://ier.gov.ro/wp-content/uploads/2020/12/
Newsletter_Nov_2020_RO_Final.pdf