Sunteți pe pagina 1din 10

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir

FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE


Referat Istoria Economiei Mondiale
< Efectele marii crize economice din 1!"1## $
Coordonator % Marin &adea
'TUDENT %
ANUL % 1 Frecventa Red(sa
&UCURE'TI
!))
Criza economic din 1929-1933 seamn mult cu cea pe care o trim
acum, multe elemente specifice celor dou evenimente coninnd asemnri care
nu ne pot lsa indifereni.
Marele crah financiar din anul 193 a aprut n primul rnd ca o consecin
direct a primului rz!oi mondial. Multe dintre cele mai puternice ri ale lumii,
inclusiv Marea "ritanie ori #ermania, rmseser cu datorii imense $i apelau la
%&' pentru mprumuturi. 'mericanii prosperau n acest timp $i se credeau
invinci!ili. 'merica era ara tuturor posi!ilitilor, economia era cea mai puternic,
nimic nu putea s i atin(. Cetenii de rnd, alturi de investitori $i oameni de
afaceri, cumprau masiv aciuni la !urs. )all %treet devenise sim!olul unei
economii nfloritoare, al optimismului $i al unui stil de via strlucitor $i opulent.
'ciunile erau, a$adar, la mare cutare, astfel nct preul lor cre$tea $i iar
cre$tea.
&n $oc ce se anuna
*+traordinara prosperitate din anii 192 a fost favorizat de mai muli factori,
or(anizarea $tiinific a muncii, concentrarea $i raionalizarea ntreprinderilor,
pu!licitatea, creditul etc. -ar cauza profund a crizei a fost tocmai producia
anarhic, neinnd seama de a!sor!ia pieii. Marea ma.oritate a ntreprinderilor
au fcut mprumuturi masive pe termen scurt, avnd ncredere n prosperitatea $i
n posi!ilitatea ram!ursrii lor. /reul aciunilor a crescut de 0 ori ntre 1921 $i
1929, atin(nd un nivel care nu mai putea fi .ustificat de anticiprile raionale ale
viitoarelor profituri. "oom-ul speculativ a luat amploare, milioane de americani
mprumutndu-se pentru a investi masiv pe piaa de capital. /n n au(ust 1929,
!ro1erii o!i$nuiau s mprumute micii investitori cu mai mult de 223 din valoarea
aciunilor pe care ace$tia le cumprau. /este 3,4 miliarde dolari erau
mprumutati, o sum mai mare dect ntre(ul numerar care circula n %&'. /reul
n cre$tere ncura.a populaia s investeasc $i mai mult, n speranta c procesul
va continua.
5i deodat, .oi, 20 octom!rie 1929, a avut loc crahul de pe )all %treet. 6a !ursa
din 7e8 9or1 numero$i acionari au ncercat s $i vnd aciunile, preul lor
scznd !rusc. Criza !ursier provocnd o criz financiar, depuntorii (r!indu-
se s-$i retra( !anii, foarte multe !nci au dat faliment :49; dintre ele $i-au
suspendat plile ntre 1929 $i 1932<.
-atele arat c =oia 7ea(r a fost un efect, nu o cauz a depresiunii ce va urma.
>nc de pe 4 septem!rie, valoarea aciunilor scdea. %cderi au avut loc $i la
nceputul lunii octom!rie, depreciere descris n ?)all %treet =ournal?-ul acelor
timpuri drept o ?corecie !ine-venit?. -e fapt, ncercnd s controleze situaia,
@ederal Aeserve :@*-< a adoptat o politic monetar restrictiv, ma.ornd n
patru rnduri rata do!nzii, de la 3,4 la ; la sut. Mai mult, @*- a du!lat aceast
msur deflaionist prin vnzarea a(resiv de o!li(aiuni mai multe luni dup
cderea !ursei. Masa monetar a sczut n trei ani cu 3 la sut. *fectul,
reducerea cheltuielilor sensi!ile la modificarea ratelor do!nzii, precum cele
pentru achiziionarea de autoturisme $i cele imo!iliare, care au redus producia.
"oom-ul iniial din domeniul construciilor de case de la nceputul anilor ?2 a
condus la un e+ces de ofert pe pia, la o reducere a preurilor $i, n cele din
urm, la o scdere a!rupt a sectorului n 1923 $i 1929. Ca urmare a scderii
preurilor, creditele ipotecare luate n special de fermieri n-au mai putut fi pltite
de ace$tia. Aezultatul, falimentul mai multor !nci, n special al celor mici, din
domeniul rural.
&rmri cumplite
>n numai patru ani, ntre 1929 $i 1933, producia industrial n %tatele &nite ale
'mericii a sczut la .umtate. Beniturile reale ale americanilor s-au mic$orat cu
23 la sut. 7umrul de $omeri s-a ma.orat de la 1,; milioane la 12,3 milioane.
&nul din trei americani :n afara celor care munceau n a(ricultur< era $omer, iar
produsul intern !rut sczuse de la 13 miliarde la 44 de miliarde n momentul de
vrf al crizei, care a durat ani ntre(i, $i nu numai n 'merica, ci $i n *uropa. 'ici,
ns, oamenii trecuser de.a de un rz!oi devastator, astfel c $ocul nu a fost,
poate, resimit la fel. Cu adevrat lovii au fost americanii, care fuseser convin$i
c snt invinci!ili $i c erau sin(urii care scpaser cu !ine din primul rz!oi
mondial. 7u neaprat falimentele cetenilor $i ale !ncilor ori ale fa!ricilor au
fost cele mai $ocante, ct pr!u$irea ncrederii oamenilor de rnd n statutul lor de
?invinci!ili?, de popor care nu poate fi n(enuncheat de nimeni $i nimic.
6a mar(inea sau chiar n interiorul ora$elor apreau a$a-numitele ?Cooverville?,
ta!ere improvizate, formate din coli!e, construite din resturi. 'stfel de ta!ere
e+istau chiar $i n Central /ar1 din 7e8 9or1, n "roo1lDn ori n %eattle :ta!ra
de aici a rezistat pn n 1901<. >n aceste ?Cooverville? locuiau cei rma$i pe
drumuri n urma falimentelor. Cei mai muli dintre ei triau din cer$it, se
acopereau cu ziare $i foloseau cai ca s le tra( ma$inile, pentru c nu mai
aveau !ani de !enzin - asta n cazurile fericite n care $i pstraser ma$ina,
eventual pentru a locui n ea. @oarte muli dintre micii industria$i ori oameni de
rnd care au pierdut tot la !urs ori din cauza crizei economice s-au sinucis n
acele vremuri. Aata sinuciderilor a a.uns 1E cazuri la 1. de locuitori. 'lii au
ales s fac (reva foamei, s participe la mar$uri ori s protesteze n mai multe
moduri, cteodat chiar violent.
*fecte (lo!ale
Marea depresiune economic a durat mult $i s-a ncheiat n momente diferite n
rile (lo!ului. >n ma.oritatea rilor au fost concepute pro(rame de refacere $i
cele mai multe au trecut prin diferite prefaceri politice, care le-au mpins spre
e+tremele dreapt sau stn(. %ocietile !azate pe democraia li!eral au ie$it
puternic sl!ite din criz $i dictatori precum Citler, %talin sau Mussolini au a.uns
la conducerea unora dintre cele mai puternice state $i au pre(tit condiiile
pentru declan$area n 1939 a celui de-al doilea rz!oi mondial.
Cele mai afectate ri au fost #ermania $i 'ustria, unde n 1932 erau peste ;
milioane de $omeri, adic o treime din fora de munc. 7ici 'n(lia nu a fost
ocolit de aceast criz, fiecare al patrulea muncitor era $omer,iar producia
industrial a a.uns la nivelul anului 19. >n @rana, criza s-a declan$at ceva mai
trziu, dar a durat aproape ; ani. /roducia a sczut cu aproape 3 la sut, iar n
1934 numrul $omerilor trecea de 0 milioane. >n Cehoslovacia producia
industrial a sczut cu 0 la sut, iar n AomFnia e+porturile de (ru $i iei au
sczut cu 4E,; la sut. 'vnd de.a n momentul crizei o datorie e+tern foarte
mare, AomFnia a fost nevoit s contracteze alte 0 mari mprumuturi. 'cest fapt
a presupus un control strin asupra finanelor rii, confirmat n ianuarie 1933
prin ?/lanul de la #eneva?, care sta!ilea ca e+peri strini s asiste "anca
7aionala $i s re(lementeze pro!lema datoriilor e+terne.
%in(ura neafectat de depresiunea economic a fost &A%% care, izolndu-se de
restul lumii, nu fcea parte din sistemul economic capitalist $i aplica planificarea
economic. >n rile nordice, -anemarca, 7orve(ia, %uedia $i @inlanda, criza a
avut influene minime. -e$i multe firme au dat faliment $i numrul $omerilor a
crescut, (uvernele din aceste ri au instituit sisteme de asi(urri menite s
rezolve o parte din pro!lemele $omerilor. %uedia a mers chiar mai departe,
ela!ornd proiecte (uvernamentale prin care oferea slu.!e muncitorilor
disponi!ilizai :n aceast perioad s-au pus !azele modelului suedez, model
economic $i politic, dar mai ales un model social, suedezii devenind ca
or(anizare social mult mai atr(toare dect a %&', deoarece ine(alitatea
social este mai puin profund<.
Premisele crizei
America tocmai isi revenea dupa primul razboi mondial iar economia
intra intr-o noua era. Dezvoltarea fara precedent a inovatiilor tehnice
si stiintifice din timpul razboiului si imediat dupa, a creat o prapastie
intre capacitatea industriei de a genera produse competitive si
capacitatea salariatilor de a le cumpara, in timp ce rata de economisire
a populatiei cu venituri peste medie era mai mare decat cresterea
oportunitatilor de investitii, ceea ce a dus la o crestere fara precedent
a preturilor unor active actiuni si imobiliare in principal.
Activitatea economica a explodat in perioada 192-29, indicele
productiei industriale calculat de FED crescand de la !1 de puncte in
192 la 11" in 1929 #deci o crestere de "1$%, in timp ce rata medie
anuala de crestere a &'(-ului )*A in aceeasi perioada a fost de ".+$.
(en (ernan,e mentioneaza intr-o carte publicata in 19!- ca intre
192.-1929, industria )*A a produs aproximativ /umatate din totalul
productiei industriale a lumii.
'nsa conform NBER, toata aceasta perioada de crestere economica a
fost marcata de trei recesiuni de mai mica amploare0 prima recesiune
a durat 1! luni, in perioada ianuarie 192 - iulie 21 si a dus la
scaderea &'( cu 2$, a doua a avut loc intre mai 12- si iulie12" iar a
treia intre octombrie 12+ - noiembrie122, insa fara sa aiba implicatii
economice serioase. 3ot in aceasta perioada, 45D a inceput sa utilizeze
politica monetara in scopul atenuarii fluctuatiilor ciclurilor economice
iar sfarsitul primei recesiuni mentionate anterior a fost grabit de noua
atitudine a 45D care, prin imprumuturile pe care le-a acordat in special
bancilor, a dus la cresterea investitiilor in economie, cu efect direct in
cresterea &'(.
'n ceea ce priveste bursa, aceasta a crescut spectaculos timp de ! ani
inainte de 1929, indicele Dow Jones crescand cu peste +$ #de la
+-.9 puncte in 2" august 1921 la -!1.12 puncte in " sept. 1929% iar
motivele au fost urmatoarele #cf American 6istor7 12%0
1. Cresterea numarului investitorilor
'nvestitiile la bursa au fost vazute drept o cale usoara de imbogatire
#eas7 mone7% si se estimeaza ca in orice moment al perioadei 192.-
29, cel putin " milioane de americani detineau actiuni la bursa.
'ntrarea permanenta a unor noi investitori concomitent cu iesirea
altora, a asigurat un flux continuu de 8bani noi9 in piata ceea ce a dus
la o crestere fara precedent a pretului actiunilor.
2. Cresterea ratei de economisire
Datorita cresterii economice, tot mai multi americani isi permiteau sa
faca economii, iar o parte din aceste economii erau investite la bursa
3. Politica banilor ietini
'n aceasta perioada, bancile ofereau americanilor posibilitatea
contractarii de imprumuturi mult mai usor decat inainte si este foarte
probabil ca pe langa masini si case, multi dintre cei care au luat credite
au investit o parte din bani si la bursa
!."nvestitiile com#aniilor au creat su#ra#roductie
'n 192., in industrie au devenit vizibile primele semne ale
supraproductiei #cresterea stocurilor%. 'nsa, anticipand cresterea
cererii, managementul companiilor a decis reinvestirea profitului in noi
capacitati de productie, accentuand o problema de/a existenta. Au fost
anga/ati noi muncitori care la randul lor au inceput sa cumpere pe
datorie produse si servicii, generand astfel o crestere a productiei si
implicit o crestere a pretului actiunilor.
$ .%i#sa re&lementarilor #rivitoare la activitatea bursiera
:a momentul respectiv, cadrul legal era unul extrem de permisiv si
drept urmare, companiile isi cresteau dupa voie capitalul social prin
emiterea de noi actiuni care erau vandute investitorilor.
3ranzactionarea 8in mar/a9 a explodat, investitorii, convinsi de
continuitatea trendului ascendent, cumparau actiuni in mar/a #platind
doar o fractiune din valoare% urmand sa le vanda peste cateva luni la
un pret mai mare si sa castige diferenta, ceea ce a dus la crearea unui
urias /oc piramidal avand in vedere ca ma/oritatea banilor care erau
investiti la bursa de fapt nu existau.
' . Psi(oza consumului
Anii 12 au reprezentat pentru americani o perioada de consum feroce
iar drept exemplu, am sa va dau cateva cifre0 productia de masini a
crescut de la 2; in 192 la ...; in 1929 iar numarul biletelor de
cinema vandute a crescut de la " la 1 de milioane pe saptamana,
cinematografia devenind a zecea industrie ca importanta. Americanii
cumparau orice, de la masini, aparate de radio si aspiratoare, la bilete
de cinema si excursii in 5uropa, deci nu este de mirare ca actiunile
companiilor de orice fel au crescut la bursa intr-un mod complet
necontrolat<ptimismul in ceea ce priveste evolutia economiei era atat
de mare incat, la alegerea sa in 192!, presedintele 6oover a declarat
ca 8America se afla astazi mai aproape de triumful bogatiei asupra
saraciei decat a fost in toata istoria sa9 iar la inceputul anului 1929,
=ohn =acob >as,ob, ?5< @eneral ;otors, a scris un articol numit
83oata lumea trebuie sa se imbogateasca9 in care a sugerat ca orice
american poate deveni bogat daca va investi saptamanal la bursa A1.,
desi la momentul respectiv venitul unui muncitor nu depasea A12-
A22Bsaptamana.
Cire si a#te
'n luna octombrie a anului 1929, istoria a considerat ca a venit momentul ca America
sa plateasca pentru toate excesele facute in ultimii 1 ani. (ursa s-a prabusit cu
"$ si doua au fost zilele care au ramas in memoria investitorilor0 2".1 - blac)
*(ursda+ - /oia neagra, ziua in care trendul bursier s-a transformat din bullish
#crescator% in bearish #de scadere% si, in special, 29.1 - blac) *uesda+ martea
neagra, cea mai devastatoare zi din toata istoria bursiera a )*A, zi in care s-a anulat
toata cresterea bursei din ultimul an. Doar in perioada 29 oct-1- nov, de pe bursa s-
au evaporat - de miliarde de dolari, suma comparabila cu totalul cheltuielilor )*A in
primul razboi mondial. 'n trei ani, indicele Dow Jones a pierdut !9$ din valoare,
scazand de la -!1.12 puncte in -.9.1929 la "1 de puncte in ..2.19-2 si ii vor
trebui 2' de ani pentru a isi depasi din nou maximul atins inaintea crizei.
<ficial, criza economica a durat din august 1929 pana in martie 19--, iar evolutia
&'(-ului )*A a fost urmatoarea0 1929 - A!2 miliardeC 19- A2. #-1-$%C 19-1
A.9 #-21$%C 19-2 A"2 #-29$%C 19-- - A" #-.$%. &entru a vedea si influenta
acestei crize asupra celorlalte economii dezvoltate, va prezint tabelul de mai /os in
care se vede evolutia indicelui productiei industriale aferent fiecarei tari in perioada
crizei, anul 1929 fiind luat drept reper #1%.

1!
*
1!
+
1!

1#
)
1#
1
1#
!
1#
#
1#
, 1#-
&ritain - , 1)) , +. + - 1)- 11,
Canada +- , 1)) 1 *+ .+ . +! )
France +, , 1)) +- *, +# * **
/erman0 - 1)) 1)) +. *! - .+ +# .
Ital0 +* 1)) # +, ** +# +-
'1eden +- ++ 1)) 1)! * + # 111 1!-
U2'2 +- ) 1)) +# . -- .# . *
?a urmare a scaderii activitatii industriale, in 19-- aproximativ 2.$ #1. milioane%
dintre americanii apti de munca erau someri iar venitul mediu al celor care aveau
totusi de lucru a scazut cu "-$.
'n ceea ce priveste sectorul bancar, daca in anii premergatori crizei apareau banci
noi intr-un ritm de "-. pe zi, in timpul crizei au falimentat in medie doua pe zi. ?riza
din sectorul bancar a avut trei faze0
1. octombrie,decembrie 1-3., moment in care pentru prima data, unele banci au
inceput sa dea semne de slabiciune iar lipsa oricarei garantari a depozitelor a facut
ca panica sa se raspandeasca rapid. Daca inainte de crearea 45D in 191-, bancile
private aveau posibilitatea de a lupta impotriva unei recesiuni economice prin
imprumuturi acordate prin intermediul unor case de clearing siBsau suspendarea
temporara a dreptului de a lichida un depozit, dupa crearea 45D, luarea unor astfel
de masuri a devenit responsabilitatea acesteia dar in 19-, >ezervele 4ederale fie nu
au dorit, fie nu au putut sa opreasca raspandirea acestei crize in sistemul bancar.
2. iunie,decembrie 1-31. Aceasta faza a fost prefatata de falimentul celei mai mari
banci austriece, Dredit-anstalt #mai 19-1%, moment care a adus panica si in sistemul
bancar european. 'n anul respectiv in )*A, indicele preturilor a scazut cu 9."$ #deci
deflatie%, indicele productiei industriale s-a prabusit cu 1.$, masa monetara ;1 s-a
redus cu ..2$ iar rata dobanzii a ramas stabila la 11.-$.
3.decembrie 1-32 / martie 1-33. Aceasta a treia faza a reprezentat apogeul
;arii ?rize. ?omparativ cu 1929, datele macroeconomice aratau astfel0 rata
soma/ului a crescut de la -$ la 2.$, bursa a pierdut !$ din capitalizare, indicele
productiei industriale a scazut cu .2$, masa monetara s-a contractat cu --$,
indicele preturilor a scazut cu --$ iar o treime dintre banci ori au dat faliment, ori
au fost preluate.
Ce vin au avut !ncileG
Hrice criz financiar $i are ori(inile n politicile !ncilor centrale. Marea
Criz nu a fcut e+cepie. -e aceea, analiza crizei din 1929-1933 ar putea s-
i a.ute pe responsa!ilii actuali n nele(erea evenimentelor. Baloarea !anilor,
deteriorarea creditelor $i politicile !ncilor centrale snt elementele comune
Marii Crize $i evenimentelor actuale de pe piaa creditelor ipotecare din %&'
$i a !urselor mondiale.
*conomi$tii vremii credeau, n mare parte, c economia are mecanisme de
autore(lare $i c ea va tre!ui s treac printr-o perioad de frmntari pentru
a se nsnto$i. Considerau c economia va atin(e un nou punct de echili!ru
la un nivel mai redus al salariilor $i preurilor. 'cesta era punctul de vedere $i
al ma.oritii populaiei, dar $i al celor mai importani (uvernatori ai !ncilor
centrale. Cer!ert Coover, secretarul pentru comer al %&', mai trziu
pre$edinte, considera c se poate a.un(e la o aterizare lin a economiei prin
cheltuieli (uvernamentale anti-ciclice. @r nici un rezultat pozitiv, ns cu
multe efecte colaterale ne(ativeI /olitica monetar restrictiv a @*--ului e
responsa!il pentru Marea Criz, se consider acum. 'ctualul pre$edinte al
@*-, "en "ernan1e a recunoscut c @*--ul a avut un rol primordial n Marea
Criz... Jar un mare specialist, 6ud8i( von Mises, spune, ?Jnflaia ridicat din
vremurile noastre nu este creaia lui -umnezeu. *a este fcut de mna
omului sau, mai direct spus, de mna (uvernelor. Jnflaia este rezultatul unor
doctrine care atri!uie statului puterea ma(ic de a crea !unstare din nimic $i
de a-i face pe ceteni fericii prin ridicarea ?venitului naional??.
Criza financiar inter!elic a fost declan$at de un e+ces investiional pe
pieele !ursiere $i imo!iliare, n cutarea unui profit pe msur. '!uzul de
credite de consum, de speculaii !ursiere $i imo!iliare a creat dezechili!re
care, n final, au dus la o criz economic ma.or. %tatul intervenionist
aprea ca sin(ura soluie n dep$irea crizei. >n anii K3, statul american a
concentrat uria$e fonduri n mprumuturi !ancare, a controlat preurile $i
creditul, a su!venionat anumite activiti economice. /ovestea se repet 3
de ani mai trziu, cnd %&' arunc pe pia E de miliarde de dolari, n
ncercarea de a menine artificial preuri rezultate din supraevaluarea unor
(aranii acoperite de ipoteci $i ale altor active de aceea$i factur.
Renasterea
)farsitul crizei a coincis cu instalarea la putere a presedintelui 4.D. >oosevelt,
care a venit la ?asa Alba cu un plan ce a ramas in istorie0 *(e New Deal.
&rintre masurile luate de noul guvern se regasesc0 #i% infiintarea
Reconstruction Finance Cor#oration0 o entitate prin intermediul careia au
fost furnizate lichiditati sistemului financiarC #ii% adoptarea 1ecurities
E2c(an&e 3ct prin care s-au reglementat tranzactiile in mar/a si s-a stabilit
cadrul legal in ceea ce priveste imprumuturile pe care bancile le pot acorda
pentru astfel de tranzactiiC #iii% bancile de investitii s-au separat de cele
comerciale prin 4lass,1tea&al 3ct.
&entru combaterea soma5ului, noul guvern a infiintat 8?ivilian
?onservation ?orps9, o organizatie care anga/a tineri intre 1! si 2. de ani
pentru munca in folosul comunitatii #plantare de copaci, ecologie, etc%, tineri
care erau platiti cu A- pe luna. )e estimeaza ca aproximativ doua milioane
de americani au fost inrolati in acest program.'n ceea ce priveste
a&ricultura, ?ongresul a aprobat legea numita Agricultural Ad/ustment Act,
prin care statul acorda fermierilor o compensatie baneasca pentru ca acestia
sa renunte la cultivatea unei parti a pamantului #avand in vedere scaderea
preturilor din perioada anterioara, scadere care a dus la falimentul
agriculturii, acum statul incerca sa creasca pretul alimentelor prin reducerea
productiei%. 'ntre 19-2--., venitul fermierilor americani a urcat cu .$ iar
pana in 19", se estimeaza ca aproximativ + milioane de fermieri au primit
un astfel de a/utor."ndustria a beneficiat de aparitia in 19-- a 8the Eational
'ndustrial >ecover7 Act #E'>A%9 prin care guvernul a stabilit noi reguli de
business si a incura/at crearea a noi locuri de munca insa, E'>A a fost
declarat neconstitutional in 19-. datorita faptului ca incura/a formarea
cartelurilor si favoriza companiile mari.
3oate aceste masuri #si multe altele%, au dus la o crestere foarte rapida a
economiei in anii care au urmat insa in 19-., productia industriala inca era
cu 2.$ mai mica decat in 1929, in timp ce soma/ul scazuse de la 2.$ la
12$. Doar in 19" se poate spune ca economia )*A si-a revenit complet
dupa aceasta criza.
Concluzii
&utem compara efectele crizei economice actuale cu cele generate de criza
din 1929---F >aspunsul la aceasta intrebare poate fi impartit in doua0
- da, pentru ca si aceasta criza a fost cauzata de specularea in exces a unor
active financiare, in special actiuni si imobiliare #sa nu uitam, creditele
subprime au declansat aceasta criza economica%, active al caror pret a
crescut complet necontrolat in ultimii 1 ani iar acum, cand pretul acestora
se apropie de valori mai normale, descoperim ca bogatia mondiala s-a
redus cu -. de miliarde de dolari. 'n plus, este evident faptul ca
guvernele si diferitele institutii de reglementare nu au tinut pasul cu
vremurile iar cadrul legislativ existent in unele domenii este complet
depasit.- nu, pentru ca acum exista mai multa bogatie, situatia economiei
mondiale este incomparabil mai buna decat a fost in urma cu ! de ani iar
guvernele au fonduri pentru a lupta impotriva acestei crize. ?ei mai pesimisti
analisti indica pentru 29, an considerat ca reprezentand apogeul crizei, o
scadere a &'(-ului )*A de --"$ in timp ce rata soma/ului nu va trece de !-
9$. ?omparati aceste cifre cu cele de acum ! de ani si veti vedea de
ce situatiile nu se compara daca discutam in procente. 'n cifre absolute insa,
pierderile de acum sunt mult mai mari avand in vedere ca in perioada 1929-
--, o scadere a bursei cu !$ a dus la pierderi de zeci de miliarde de dolari
in timp ce acum, o scadere de doar "$ a D='A a dus la pierderi de mii de
miliarde.
Eu stiu nici cand si nici cum se va termina aceasta criza, insa sunt convins ca
in perioada urmatoare, in )*A se vor pune bazele unui nou 8EeG Deal9 prin
care vor fi reglementate tranzactiile la bursa, piata bancara si modul in care
se evalueaza valoarea activelor depuse drept garantii pentru credite.
:a ! de ani de la cea mai mare criza financiara din istorie, businessul
mondial are nevoie de noi legi si reguli pentru a functiona. ?apitalismul in
forma actuala si-a demonstrat limitele iar pentru a continua sa produca
bogatie, fundamentele acestuia trebuie a/ustate. Hor invata guvernele si
investitorii ceva din actuala criza mondialaF Doar timpul ne-o va arata.
'ctuala criz seamn cu predecesoarea sa $i prin aceea c intervenionismul se face
simit nu numai prin infuzii, dar $i prin naionalizri. 'ceast soart au avut-o 7orthern
Aoc1 "an1 :Marea "ritanie<, 'J# :%&'<, @ortis :"enelu+<, "ardford L "in(leD :Marea
"ritanie<.
-up ce cteva !nci renumite din %&' au dat faliment n ultimele luni, presa a nceput
s vor!easc iar$i de crahul din 1929 $i de ?marea depresiune? din anii K3, care a
n(enuncheat, pur $i simplu, 'merica. -ar anali$tii par a fi convin$i c americanii nu vor
repeta (re$elile care i-au dus la pr!u$irea economic $i psihic de dup primul rz!oi
mondial $i c situaia actual nici nu se compar cu cea de atunci. Chiar dac se
vor!e$te $i acum despre o economie n declin, despre falimentele unor !nci, e drum
lun( pn la o nou ?mare depresiune?. *conomi$tii spun c $i criza din anii 193 ar fi
putut fi evitat dac !anca central ar fi intervenit chiar la nceput $i ar fi susinut !ncile
aflate la anan(hie. H (re$eal pe care e puin pro!a!il c autoritile din %tatele &nite o
vor repeta.