SERVICII

INTERNAŢIONALE
Prof. Dr. Cristiana Cristureanu
Bibliografie obligatorie: “Tranzacţiile internaţionale în
economia imaterială”
Editura C.H. Beck 2009

11/17/2007 cc 1
 Dinamica axelor relaţionale din economia
mondială
Economia agricolă

OM Economia industrială
-
Natură
OM
Economia imaterială
Maşină
OM-

Idei/Imagini
?
11/17/2007 cc 2
 Ascensiunea imaterialului
Inversarea relaţiei material-imaterial cuprinde
cererea- consumul-activele- producţia – costurile - comerţul

• Suportul economiei mondiale a basculat spre imaterial

care cuprinde: informaţii, creaţii, capital, servicii, resurse
umane

• Consumul este determinat predominant de factorii

subiectivi în detrimentul celor obiectivi

• Externalizarea se substituie treptat delocalizării = firma

reţea, virtuală, vidă (hollow) noul model de organizare,
gestiune şi management al firmei

STRATEGIA DEMATERIALIZĂRII catalizator şi suport al

GLOBALIZĂRII
11/17/2007 cc 3
 Procesul Dematerializării

• S-a extins asupra tuturor sectoarelor

economice şi asupra tuturor ţărilor
• A determinat apariţia unor noi tehnici
comerciale, soluţii de management
• Producţia imaterială nu are limite fizice
• Spaţiul îşi pierde din semnificaţie
• Esenţa economiei imateriale este
marcată de excesul de capacitate şi
redundanţă

11/17/2007 cc 4
 Activităţi înscrise în economia imaterială

• Creaţie: idei, informaţii, imagine, reputaţie,

soluţii, artă
• Prelucrare, multiplicare, stocare, diseminare,
prestare, evaluare
• Educare
• Prestarea de servicii
• Comunicare
• Manipulare a emoţionalului prin asocierea
spectacularului

11/17/2007 cc 5
 Dimensiunile economiei imateriale
– Artefacte
Obiecte de consum final
– Active intangibile
Resurse şi factori de producţie
– Activităţi imateriale
Logica dematerializării

• Noi reguli şi principii

– De organizare a pieţelor
– De comportament economic
– De stabilire şi formare a valorii
– De organizarea afacerilor,
– De concurenţă
– De stabilire a preţurilor etc

11/17/2007 cc 6
 3 A : structura economiei imateriale

Active Artefacte
Intangibile: Activităţi - Proiecte
Imateriale: - Programe informatice
-Brevete - Schiţe, rapoarte
- Cercetare
-Licenţe - Clip publicitar
- Programare
- Produse financiare
-Marca - Proiectare
- Programe turistice
- Publicitate
-Know-how - Studii
- Intermediere
- Spectacole, filme
-Cultura corporaţiei - Turism
- Transmisiuni de
- Consultanţă
-Capital uman informaţii
- Divertisment
-Reputaţie - Comunicaţii

-Clientelă
LOGICADEMATERIALIZĂRII
LOGICA DEMATERIALIZĂRII

11/17/2007 cc 7
 Artefactele imateriale

• originalele create de autori, compozitori,

arhitecţi, ingineri, designeri, programatori,
producători etc. –intangibile, lipsite de
dimensiune fizică sau coordonate spaţiale
proprii şi, în consecinţă, înregistrate sau
stocate pe suporturi fizice ( hârtie, film,
casete, discuri etc. )

11/17/2007 cc 8
 Artefactele imateriale
• toate artefactele sunt produse combinate, reunind conţinut
intangibil şi suport fizic sau un set de astfel de suporturi

• acelaşi conţinut poate fi uşor multiplicat, cu costuri mici şi

asociat unor suporturi diferite

• Disocierea între conţinut şi suport a dus la proliferarea

artefactelor imateriale ca efect al:
– eliminării constrângerilor de capacitate ce
limitau consumul
– diversificării şi multiplicării artefactelor
grupate în “familii” cu acelaşi conţinut

11/17/2007 cc 9
 Performanţele financiare (2005/2006) ale marilor cluburi de
fotbal: companie, activitate, artefacte

11/17/2007 cc 10
 Artefactele imateriale - caracteristici -
entităţi:
• asupra cărora poate fi stabilit un drept de proprietate
• cu valoare economică pentru deţinătorul lor
• intangibile – nu au dimensiuni fizice sau coordonate
spaţiale
• pot fi copiate (multiplicate nelimitat)
• pot fi tranzacţionate similar cu bunurile
• pot fi transmise pe cale electronică

dreptul de proprietate:
• poate fi transferat
• Este recunoscut juridic prin drept de autor sau
patent (DPI)

11/17/2007 cc 11
 Artefactele imateriale
• Caracteristici ale consumului:
– se consumă împreună cu alte produse, tangibile
sau intangibile - joint
– acelaşi artefact poate fi consumat în mod
repetat de către acelaşi consumator sau de
consumatori diferiţi - non-destructive
– consumul unei persoane nu diminuează
consumul altei persoane - non-subtractive (or
non-rival)

11/17/2007 cc 12
 Artefactele imateriale

• Stabilirea preţului – deobicei aleatorie

• Costurile de producţie
• Consumul de masă nu presupune
producţia de masă
• Producţia de scară nu are ca efect
reducerea costurilor
• Costurile factorilor şi valoarea transmisă
de actul de creaţie
– Recuperarea costurilor marcată de
• Uşurinţa copierii, partajării

11/17/2007 cc 13
 Activele intangibile /imateriale
Noul patrimoniu al companiei

Proprietatea
intelectu
a ală

Normele Brandul

11/17/2007 cc 14
 Activele intangibile/ imateriale
• Marca
– de produs
– de fabrică
• Proprietatea intelectuală: patente, brevete, know-
how
• Drepturi de autor
• Licenţe
• Capitalul uman Cultura firmei
• Informaţia(Infotainment” combinaţia între informare şi
divertisment)
• Relaţiile cu clienţii şi furnizorii

11/17/2007 cc 15
11/17/2007 cc 16
 Structura Activelor Intangibile/ Imateriale
• Drepturi înregistrate de proprietate intelectuală-
PATENTE, MARCĂ, DESIGN
Protejate legal în mod explicit
• Active intelectuale-procedee, soluţii, baze de
date, formule, schiţe, desene, etc
Codificate, cu caracter confidenţial dar ne-protejate
legal în mod explicit
• Capital intelectual- calificare, capital de
cunoaştere, cultura organizaţională, furnizorii şi
clientela fidelizată, reputaţia firmei, imaginea, etc
Necodificate, ne-protejate legal dar apărate de
firmă cu mijloace specifice

11/17/2007 cc 17
 Activele intangibile / imateriale - caracteristici
• foarte eterogene – între categorii, dar şi în interiorul
aceleiaşi categorii
• capacitatea de a genera venituri este mai incertă
decât în cazul activelor corporale
• dificil de identificat şi individualizat
• interacţionează între ele
• nu se supun regulilor clasice de amortizare
• generează probleme specifice legate de
proprietatea asupra lor

11/17/2007 cc 18
 Activele intangibile/ imateriale
Definiţia contabilă:
Surse non-monetare de beneficii economice viitoare
pentru entitatea ce le deţine:
• sunt separabile, individualizabile,
• nu au substanţă materială,
• au o existenţă limitată în timp,
• au valoare de piaţă proprie,
• valoarea se modifica in timp pana la anulare
• sunt deţinute ori controlate de firmă ca rezultat al
unor tranzacţii, evenimente anterioare sau sunt
dezvoltate în interiorul firmei, având costuri uşor
de determinat.
Definiţia managerială:
Surse imateriale de valoare, ca rezultat al inovaţiei,
organizării afacerilor, aptitudinilor şi cunoştinţelor
capitalului uman.

11/17/2007 cc 19
 Activele intangibile/ imateriale
• Abordarea contabilă

Active corporale Active

necorporale

• ..abordarea managerială

Active
Active necorporale
corporale

11/17/2007 cc 20
 Activele intangibile/ imateriale

Definiţia
managerială
Definiţia
contabilă
Corporate
Intellectual culture Suppliers
Property
Know-how
Brands Licenses
Publishing Human capital
Rights Clients

11/17/2007 cc 21
 Valoarea imaterială a companiei depinde, în esenţă, de 5 factori :

Companiile sunt cumpărate la un preţ care cuprinde valoarea

lor de bilanţ (valoarea trecută cumulată) la care se adaugă
capacitatea estimată a firmei de a creea valoare în viitor
« goodwill ».
Valoarea companiei = Valoarea netă contabilă (1/3)+ valoarea imaterială (2/3)

11/17/2007 cc 22
 Situaţii care necesită evaluarea activelor
intangibile/ imateriale

• Fuziuni, achiziţii, vânzări de companii;

• Vânzarea, cumpărarea, licenţierea unor active
intangibile individualizabile/distincte;
• Acţiuni judecătoreşti ca urmare a unor încălcări ale
DPI;
• Calculul taxelor şi impozitelor;
• Alianţe strategice;
• Managementul cercetării-dezvoltării.

11/17/2007 cc 23
 Evaluarea activelor intangibile/ imateriale

• Costurile R&D ale posesorului

• Costurile de transfer ca o compensare a
pierderii exclusivităţii
• Valoarea de piaţă: surplusul de vânzări sau
profit obtenabil
• Costurile de oportunitate: compensarea unui
alte modalităţi de valorificare
• Costurile de consecinţă: decurg din
deconspirarea informaţiei
• Normele industriale

11/17/2007 cc 24
 TARISISTEMUL IMATERIALULUI

– 5 dimensiuni:
1. Modalitatea de plată
2. Contrapartida
3. Principiul de formare şi dinamica preţurilor
4. Frecvenţa variaţiilor tarifare
5. Structura plăţii
– Negocierea preţurilor ...la nivel planetar:
• Preţ în timp real
• ...şi individualizare

11/17/2007 cc 25
 TARISISTEMUL IMATERIALULUI

1. MODALITATEA DE 2. CONTRAPARTIDA:
PLATĂ: • VÂNZARE
– DIRECTĂ (UTILIZATOR (SUPORT FIZIC)
- CONSUMATOR) • DREPT DE ACCES
– INVERSĂ (DE CĂTRE • UTILIZARE
PRODUCĂTOR) TEMPORARĂ A
– INDIRECTĂ (DE CĂTRE UNEI REŢELE
UN TERŢ) • TRANZACŢIE
– DIFUZĂ • MIXTĂ
(CONTRIBUABILI)
– COMBINATĂ

11/17/2007 cc 26
 TARISISTEMUL IMATERIALULUI
3. PRINCIPIUL DE FORMARE 4. FRECVENŢA VARIAŢIEI TARIFARE:
ŞI DINAMICA PREŢURILOR: • NULĂ
• DISCRETIONAR • CONTINUĂ
• OPTIMIZAREA • PERIODICĂ
UTILIZĂRII UNEI
REŢELE
5. STRUCTURA PLĂŢII:
• INTENSITATEA
• SINTETICĂ /GLOBALĂ
UTILIZĂRII (UNITĂŢI DE
TIMP) • ANALITICĂ /DISOCIATĂ
• FUNCŢIE DE
RESURSELE UTILIZATE,
EFORTURILE ŞI
CALIFICAREA
PRESTATORULUI
• UTILITATE
• MIXT

11/17/2007 cc 27
 Teorii economice invocate în economia imaterialului:

• Adam Smith: “avantaj absolut”

• David Ricardo: “avantaj comparativ”
• Solow (1987) şi mai târziu
• Barro şi Sala y Martin (1995): efectul pozitiv al progresului tehnic
asupra creşterii economice nu se produce decât odată cu adaptarea
resurselor de muncă la noile tehnologii. Rolul autorităţii publice, a
educaţiei şi a politicii educaţionale.
• Romer (1990) : Inovaţia tehnologică generează concurenţă
imperfectă şi creştere economică . Indivizii sunt stimulaţi sa inoveze
deoarece drepturile de proprietate pot fi apărate prin brevete care
reprezintă o sursă de venit prin rozalties şi prin poziţia de monopol
pe care o pot obţine (renta) Rolul statului este să menţină un
echilibru între nivelul de rente plătite şi valoarea adăugată creată de
inovaţii.
• Lucas : creşterea economică va fi cu atât mai dinamică cu cât
eficienţa investiţiilor în capitalul uman va fi mai ridicată.
• Schumpeter : firmele inovează deoarece inovaţia oferă un monopol
temporar aupra unei productivităţi individuale în cadrul procesului de
“creative destruction”
• Michael Porter - Lanţul de valoare

11/17/2007 cc 28
 Logica dematerializării: sumar
Cele 2 lumi
Industrială Imaterială
z Resurse limitate
z Abundenţa de
z Producţie resurse
z Output palpabil z Tranzacţii
z Fiabilitate
z Obsolenţă
z Eficienţă
z Redundanţă
z Stabilitate
z Volatilitate
z Anonimat
z Personalizare
z Secvenţialitate
z Suprapunere

11/17/2007 cc 29
 Logica dematerializării (1)
Continuum-ul raţional- emoţional

Date-Informaţii Imagini

Raţionale Emoţionale

Funcţionale Gratuite

Absolute Relative

Permanente Efemere

Repere Repere
Cantitative Calitative

Precise Ambigue

11/17/2007 Incontestabile cc Controversabile 30

 Logica dematerializării (2)Suprapunerea

DOMICILIU LOC DE MUNCĂ

ODIHNĂ ACTIVITATE

DIVERTISMENT INFORMARE

CONSUM INDIVIDUAL CONSUM DE MASĂ

11/17/2007 cc 31
 Logica dematerializării (3)
Dominată de abundenţa...supra-abundenţă...hiper-abundenţă:

• Supraîncărcare cu informaţie – “infoglut”

• Abundenţa acumulării
• Consumatorii – noi cerinţe şi noi modele de consum:
– Zapping
– Surfing
– Browsing
Prestatorii –reînnoiesc continuu oferta
• Canibalizare (proces continuu de înnoire a
nomenclatorului)

11/17/2007 cc 32
 Logica dematerializării (4)
• adâncirea concurenţei – adoptarea de noi strategii:
diferenţiere,
ritm crescut de înnoire,
personalizare

• în procesul de producţie – fazele intensive în

cunoştinţe devin cele mai importante

• la nivelul firmei – noi forme de organizare – firma reţea

Relevantă pentru competitivitatea firmei – analiza

reţelei din care aceasta face parte

11/17/2007 cc 33
 Reţeaua
¾ Strategie de micşorare a costurilor
¾ Ansamblu de infrastructuri destinate comunicării
şi distribuţiei fluxurilor
¾ Sistem relaţional între entităţi cu origine sau
interese comune
¾ Îndeplinesc 3 funcţii în economia imaterialului:
distribuţie, comunicare, funcţionare
¾ Componentele reţelei: infrastructura fizică,
conţinut tangibil/intangibil, reguli de funcţionare,
sistem de control

11/17/2007 cc 34
 Reţeaua : componente

Infrastructură

Conţinut Terminale

11/17/2007 cc 35
 Logica dematerializării (5):dematerializarea relaţiilor

Noi relaţii

Monitorizare

Sub-contractare Producţie Intermediere Servicii

– Ciclu de producţie centrat pe consumator

Producător Distribuitor
Distribuitor Consumator

11/17/2007 cc 36
 Modele de concurenţă
Verticală Orizontală

Infrastructura Infrastructură Infrastructură Infrastructură

Gestiune reţea Gestiune reţea Gestiune reţea Gestiune reţea

Vânzare Vânzare Vânzare Vânzare

Terminale Terminale Terminaux Terminale

Service clientelă Service clientelă

Service clientèle Service clientelă

Telefonie clasică Telefonie mobilă

11/17/2007 cc 37
 De la competiţie la coopetiţie

Coopetiţie

Competiţie Cooperare

– Intre producători (reducerea costurilor, partajarea riscurilor, stabilirea

de norme)
– Intre consumatori (consum colectiv, intercreaţie)
– Intre producători şi utilizatori (noi modalitaţi de creaţie, interactivitate,
autoservire, build or buy , partajarea valorii adăugate, etc)
11/17/2007 cc 38
 Economia hazardului
+

Cost de lansare

Produse
+ Fidelitatea
Probabilitatea succesului
consumatorilor

Abundenţa
- -

– Administrarea probabilităţilor: +/ -
11/17/2007 cc 39
 Compacks/joints
• Consultanţă
• Servicii bancare Imaterial
• Servicii educaţionale
• Transport aerian
• Servicii tehnice
• Turism
• Soft Drinks
• Cosmetice
• Confecţii
• Cafea
Transformarea unor valori materiale Material
în suporturi ale valorilor imateriale

11/17/2007 cc 40
 Serviciile :
• Activităţi ale unor agenţi economici
(prestatori), în interacţiune cu
beneficiari sau consumatori(B/C) şi la
cererea acestora, de modificare a stării
(S) a unor obiecte sau persoane cu
scopul de a crea o nouă valoare sau o
nouă utilitate (V/U).
• Prezintă o mare eterogenitate

11/17/2007 cc 41
 Serviciile - definiţie
• 3 aspecte esenţiale:
– prestaţia se realizează prin relaţia directă între prestator şi
consumator
– activitatea vizează transformarea/remedierea/menţinerea unei
stări
– serviciul există numai prin efectul său asupra unei realităţi
(persoană, bun, informaţie), ceea ce face imposibilă
reproducerea sa în mod identic, din punctul de vedere al
rezultatelor prestaţiei.

11/17/2007 cc 42
 ECONOMIA DE SERVICII
SISTEMUL FINANCIAR

Tehnologie / cercetare-dezvoltare
(design-ul produsului, procesul tehnologic, logistica contractării
materiilor prime, a distribuţiei)

Identificare Procurare Prelucrare Marketing & Distribuţie Servicii

materii materii materii prime Vânzări post-
prime prime vânzare

Procesele de transport şi comunicaţii

(deplasarea materialelor, produselor, persoanelor şi informaţiei)

REGLEMENTARE, CO-ORDONARE, CONTROL

11/17/2007 cc 43
 Serviciile - caracteristici
A. INTANGIBILITATEA
B. RELAŢIONALITATEA
C. ETEROGENITATEA / VARIABILITATEA
D PERISABILITATEA

E IMPOSIBILITATEA
APROPRIERII

11/17/2007 cc 44
 A. Intangibilitatea (1)
Ponderea elementelor materiale şi imateriale - combinaţii:
• Prestaţia serviciului <- consum intermediar material sau
utilizarea unor componente materiale – cadru de desfăşurare
a unei activităţi de servicii;

• Activitatea cu dominantă imaterială -> rezultat un produs

material uşor reproductibil – carte, dischetă

• Serviciul este standardizat, dimensiunea imaterială tinde să

se estompeze: transport

• Produsul material încorporează cunoştinţe sau informaţii

specifice: garanţii, service

• Produsul material necesită, pe lângă cunoştinţe legate de

producerea lui, consumuri intermediare imateriale – cazul
producţiei industriale.

11/17/2007 cc 45
 Intangibilitatea (2)
• Consumatorii – au dificultăţi in evaluarea
serviciilor concurente:
– sesizează ca se confrunta cu un risc
– acorda o importanţă deosebită surselor de
informare
– folosesc preţul ca reper pentru definirea calităţii

• Producătorii - tind să diminueze

complexitatea serviciilor oferite:
– pun accentul pe reperele tangibile ale mijloacelor
de producere a serviciilor
– dezvoltă comunicarea directă cu consumatorul
– se preocupa de diferenţierea calităţii serviciilor
faţă de concurenţă

11/17/2007 cc 46
Intangibilitatea: Indicatori ai calitatii serviciilor
educationale

11/17/2007 cc 47
 B. Relaţionalitatea (1)
• Consumatorii - conştientizează rolul lor de co-
producători
• devin uneori şi co-consumatori pentru acelaşi serviciu alături
de alţi consumatori
• dezvoltă o reacţie de dependenţă faţă de anumiţi
producători
• Producătorii - depun eforturi pentru a decala
consumul faţă de producţie
• controlează calitatea relaţionalităţii
• ameliorează sistemul de livrare pentru a-şi micşora
dependenţa faţă de consumatori

11/17/2007 cc 48
 Relaţionalitatea (2)
Forma de Faza pre-prestaţie Acţiunea propriu- Faza post-
participare (detalii cu privire zisă prestaţie
la prestaţie) (controlul
procesului si al
performanţei)

Participare fizică Colectarea de Auto-servire Auto - control

informaţii simplificat si ghidat

Participare Generarea de Utilizarea Generarea de feed-

intelectuală informaţii informaţiei back
Participare Spontaneitate Aplicarea unor Auto-control
afectivă / afectivă proceduri ca urmare permanent, bazat
emoţională a unui accept pe un sentiment de
apartenenţă

11/17/2007 cc 49
 C. Variabilitatea
• Consecinţă a relaţionalităţii calitatea relaţionalităţi

• Diferenţe calitative de la un ciclu de producţie la altul

• Între ofertanţi - comparativitate redusă/ netransparentă pe

plan calitativ factor de risc

• Standardizarea dificilă sau imposibilă nu se poate

adopta strategia de masă

11/17/2007 cc 50
 D. Perisabilitatea & imposibilitatea aproprierii
• Factorii de producţie nu produc valoare decât prin şi
odată cu consumul

• Consumul – prima etapă a procesului de valorizare

• Efectul util nu exista decât în prezenţa consumatorului

• Perisabilitatea – se referă în mod special la factorii de

producţie si NU la rezultatul procesului de producţie

11/17/2007 cc 51
 Consecinţă a celor 4 particularităţi :

E. Imposibilitatea aproprierii: nu
poate fi demonstrat dreptul de
proprietate asupra unui serviciu
nici de către prestator şi nici de
către beneficiar

11/17/2007 cc 52
 Caracteristicile serviciilor

11/17/2007 cc 53
 Noţiuni “hibrid”

Service Production

Producer Servuction Consumer

Prosumer

11/17/2007 cc 54
 Bunuri vs servicii
BUNURI
• BUNUL ESTE FABRICAT INAINTE DE A
INTRA PE PIATA
• PERFORMANTA SI CALITATEA SUNT
CONTROLATE DE PRODUCATOR
• PRODUCATORUL CONTROLEAZA
REZULTATUL SI ESTE RESPONSABIL DE
ACESTA
• VALOAREA DE SCHIMB ESTE
DETERMINANTUL UTILITATII
• BUNURILE SE SCHIMBA PE PIATA, CE
ARE ROL DE A REGLA C-O
11/17/2007
SERVICII
• SERVICIUL NU EXISTA INAINTE, ESTE
CREAT PE MASURA DERULARII
PRESTATIEI
• PERFORMANTA SI CALITATEA SUNT
RESPONSABILITATEA
PRODUCATORULUI SI
CONSUMATORULUI
• NU SE POATE VORBI DESPRE UN
VERITABIL CONTROL AL CALITATII.
• PRODUCATORUL NU POATE GARANTA
REZULTATUL
• UTILITATEA ESTE DETERMINANTUL
VALORII DE SCHIMB
• PIATA ISI PIERDE ROLUL DE REGLATOR
AL PRETURILOR (mana invizibila)
• NEGOCIEREA SI INFORMATIA SUNT
INSTRUMENTELE DE FORMARE A
PRETURILOR
cc 55
 Produs- ¾Intensiv în informaţii
serviciu ¾Dificil de stocat şi transportat
¾Imaterial/intangibil
¾Diversitate mare
¾Perfect adaptat cerinţelor consumatorului
¾Valoarea este dată de input-ul de forţă de muncă
¾Nu se concurează reciproc
¾Calitatea produsului depinde şi de calitatea consumatorului
¾Procesele şi produsele sunt dificil de diferenţiat
¾Proprietatea intelectuală este dificil de protejat; sunt uşor de imitat.
¾Reputaţia este crucială

Producţia oImaterială
de oAsemănătoare celei artizanale
servicii oIntensivă în muncă
o„La comandă”
oEconomii de scară reduse
oInput-uri materiale intermediare foarte multe sau foarte puţine
oInclusă în alte producţii
oAparent fără motivaţii de schimbare/transformare
oImplicarea intensă a utilizatorului – eterogenitate

11/17/2007 cc 56
 Pieţe de Serviciile au valoare de utilizare, dar nu de schimb
servicii Co-producţie producător-consumator, tranzacţionarea şi consumul
nu se pot separa
Distribuţie în reţele închise
Nu se pot transporta
Dificultatea aproprierii
Perisabile
Copiere facilă; costul marginal al producţiei neglijabil;
Fără preţ de piaţă
Preţul este compensarea directă a input-ului de forţă de muncă
Reglementare publică şi profesională

Consumul ƒÎncredere în relaţia utilizator-producător

de servicii ƒProducţia şi consumul simultane
ƒConsumul şi producţia în acelaşi loc
ƒUtilitate specifică consumatorului
ƒSatisfac dorinţe de ordin psihologic

11/17/2007 cc 57
 CLASIFICAREA SERVICIILOR
• Abordare tradiţională:
Clasificarea Internaţională Standard a activităţilor economice
elaborată de Comisiade Statistică a Naţiunilor Unite - gruparea
activităţilor economice pentru a se obţine clase omogene.

– comerţ cu ridicata şi cu amănuntul;

– hoteluri şi restaurante; (HORECA)
– transport, depozitare şi comunicaţii;
– intermediere financiară;
– servicii de afaceri, imobiliare şi închirieri;
– administraţie publică şi apărare;
– asigurări sociale obligatorii;
– educaţie;
– sănătate şi servicii în folosul comunităţii;
– alte servicii sociale, comunitare şi personale;
– activităţi ale personalului angajat în gospodării personale; activităţi
ale organelor şi organismelor extrateritoriale.

11/17/2007 cc 58
 Criterii de clasificare:
• Specificul procesului de prestare: bancare, turistice,
distribuţie....
• Funcţia servicilor: financiare, de producţie, de
consum......
• Categoria de informaţii: juridice, medicale, tehnice.....
• Utilitatea: de prevenire a riscurilor, de plată, confort
personal, întreţinere tehnică......
• Relaţia cu utilizatorul final: intermediare şi finale
• Gradul de prelucrare sau complexitatea lor: sistemul
ISIC 138 servicii pure grupate în 6 categorii;
sistemul CPC: înregistrează “produse servicii”- (600 de
categorii) folosit la negocierile Rundei Uruguay pentru
liberalizarea tranzacţiilor

11/17/2007 cc 59
 Serviciile în cadrul ciclului de producţie
• un input de servicii e necesar la fiecare stadiu al
procesului de producţie.
• serviciile au devenit o sursă majoră de valoare
adăugată.
• contribuţia serviciilor la competitivitatea produselor este
generală, şi se aplică la întreg ciclul de producţie.
• pe măsură ce ciclul de producţie se extinde, serviciile
sunt responsabile de o proporţie din ce în ce mai mare
din valoarea adăugată a produsului

11/17/2007 cc 60
 Criteriul relaţiei cu activitatea principală
SERVICII ÎN AMONTELE PROCESULUI DE
PRODUCŢ
PRODUCŢIE
Input-uri de servicii anterioare procesului
de producţie (studii de fezabilitate, capital
de risc, concepţia şi design-ul produsului,
cercetare de piaţă)

SERVICII PRESTATE ÎN PARALEL CU

SERVICII PRESTATE ÎN CADRUL PROCESULUI
DE PRODUCŢ
PRODUCŢIE
Input-uri de servicii integrate în procesul de
producţie (controlul calităţii, al echipamentelor,
leasing, logistica contractării de materiale,
întreţinere şi reparaţii).
PROCESUL DE PRODUCŢ
PRODUCŢIE
Input-uri de servicii necesare operării unei
firme (contabilitate, consiliere juridica,
managementul resurselor umane,
telecomunicaţii, soft,. asigurare, finanţe,
servicii imobiliare, securitate, catering,
curăţenie).

SERVICII ÎN AVALUL PROCESULUI DE

PRODUCŢ
PRODUCŢIE
Input-uri se servicii post-producţie, necesare
definitivării vânzărilor (publicitate, distribuţie,
transport). în cele mai multe cazuri, mare parte
a profiturilor se obţin din servicii suplimentare
asociate produsului (întreţinere, reparaţii,
pregătirea personalului).

11/17/2007 cc 61
 CLASIFICAREA SERVICIILOR
• Sisteme alternative:
– servicii de producţie / de consum
– servicii comercializabile /
necomercializabile
– servicii standardizate / individualizate
– servicii PPS / LDS
– servicii fizice, centrate pe persoane,
informaţionale
– servicii B2B, B2C
– clasificare OCDE
– clasificare GATS

11/17/2007 cc 62
11/17/2007 cc 63
11/17/2007 cc 64
 Grade de “prelucrare” a serviciilor bancare

11/17/2007 cc 65
 Criteriul variabilităţii

11/17/2007 cc 66