Capitolul 8 187

Capitolul 8

MĂSURAREA AGREGATELOR
MACROECONOMICE

Cum starea de sănătate a economiei afectează, într-un fel sau altul, pe

fiecare individ, modificările intervenite în condiţiile economice generale sunt
intens mediatizate. Sunt astfel atent monitorizate nivelul total al venitului din
economie (produsul intern brut), ritmul de creştere a preţurilor (rata inflaţiei),
procentul din total mână de lucru al celor care nu au serviciu (rata şomajului),
dezechilibrul comercial ce apare între o ţară şi restul lumii (deficit comercial) şi
altele. Toate aceste date sunt date macroeconomice.
Acest capitol realizează introducerea în partea de macroeconomie, prin
analiza câtorva concepte şi noţiuni importante, precum şi a modului lor de
măsurare.

NOŢIUNI TEORETICE

 Contabilitatea naţională - descrie şi măsoară valoric activitatea economică,

fluxurile de bunuri materiale şi de servicii, fluxurile de cheltuieli şi de
venituri, stocurile de bunuri materiale şi valori financiare existente la un
moment dat.

 Produsul intern brut (P.I.B.) – valoarea de piaţă a tuturor bunurilor şi

serviciilor finale produse într-o ţară, într-o perioadă de timp dată, de regulă un
an.

 Produsul naţional brut (P.N.B.) – valoarea de piaţă a bunurilor şi serviciilor

finale produse de cetăţenii unei ţări, în ţara respectivă sau în străinătate, într-o
perioadă dată de timp.
188 Microeconomie - Macroeconomie
 Produs final – (1) produs sau serviciu cumpărat de către utilizatorul său final,
deci nu cu scopul de a fi vândut sau prelucrat în continuare; (2) producţia
totală dintr-o economie, după ce s-a eliminat consumul intermediar (valoarea
produselor intermediare).

 Produs intermediar – bunurile ce sunt produse pentru a fi utilizate în

procesul de obţinere a altor bunuri şi nu în consumul final.

 P.I.B nominal – producţia realizată de bunuri şi servicii măsurată în preţuri

curente.

 P.I.B. real – producţia realizată de bunuri şi servicii măsurată în preţuri

constante (comparabile).

 Preţuri constante (comparabile) – evaluarea cheltuielilor efectuate sau a

producţiei realizate într-un an (anul curent), utilizând preţurile dintr-un alt an
(anul de bază).

 Deflatorul P.I.B. – indice de preţ calculat ca raport între P.I.B. nominal şi

P.I.B. real; este utilizat pentru a face distincţie între modificările P.I.B.
determinate de o modificare a preţurilor şi cele datorate modificării producţiei
fizice.

 Produsul intern/naţional net (PIN/PNN) – produsul intern/naţional brut

minus deprecierea. Acesta este considerat a fi o măsură mai corectă a
producţiei realizate, dar datorită incertitudinilor legate de determinarea
deprecierii (calculul amortizării), indicatorul brut (produsul intern/naţional
brut) este mai folosit.

 Deprecierea – reducerea valorii capitalului, datorită uzurii acestuia în

procesul de producţie.

 Transferuri (plăţi de transfer) – o plată efectuată către o persoană

individuală (de regulă, din partea unei instituţii guvernamentale) şi care nu
este parte a unui schimb de bunuri sau servicii (de exemplu, bursele
studenţilor).

 Venitul naţional – veniturile obţinute de către proprietarii factorilor de

producţie; este produsul naţional net evaluat la costul factorilor (produsul
naţional/intern net minus impozitele indirecte plătite de mediul de afaceri).
Capitolul 8 189
 Costul factorilor – modalitate de evaluare a producţiei prin eliminarea taxelor
şi impozitelor indirecte asupra bunurilor şi serviciilor.

 Venitul personal – veniturile realizate de persoanele individuale sau de către

sectorul casnic (venit naţional – veniturile reţinute de către firme – impozitul
pe profit – contribuţiile la asigurările sociale + plăţile de transfer).

 Venitul disponibil – venitul rămas la dispoziţia sectorului casnic, după ce

acesta şi-a plătit toate obligaţiile către stat (venitul personal – impozitul pe
venit).

ÎNTREBĂRI

1. Completaţi tabelul următor:

Produsul Naţional Brut PNB

Minus
Deprecierea = …
Minus
Impozitele indirecte = …
Minus
Contribuţii la asigurările sociale
Impozitul pe profit
Profituri nerepartizate sub formă de dividende
Plus
Plăţi de transfer = …
Minus
Impozitul pe venit = …

2. Care este scopul metodei conturilor naţionale (contabilitatea naţională)?

3. Justificaţi importanţa metodei conturilor naţionale.

4. Care este diferenţa dintre produsul intern brut şi produsul naţional brut?

5. Care este diferenţa dintre produsul naţional brut şi venitul naţional?

6. De ce pentru a obţine venitul naţional se scad impozitele indirecte din

produsul naţional net?
190 Microeconomie - Macroeconomie
7. De ce este exclus consumul intermediar din calculul produsului naţional?

8. Care este diferenţa dintre venitul nominal şi venitul real?

ADEVĂRAT/FALS MĂSURAREA AGREGAELOR MACRO

9. Totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o economie, în timp de

un an, se numeşte produs intern brut.
Adevărat/Fals

10. Produsul intern brut este evaluat la preţurile la care se efectuează tranzacţiile.
Adevărat/Fals

11. O scădere a produsului intern brut nominal înseamnă că economia se găseşte

într-o fază de recesiune.
Adevărat/Fals

12. Consumul intermediar se referă la valoarea bunurilor şi serviciilor care sunt

achiziţionate pentru consum.
Adevărat/Fals

13. Valoarea noilor autostrăzi construite de către stat nu se include în PIB,

deoarece ele nu intră într-un proces de vânzare-cumpărare.
Adevărat/Fals

14. Dacă o firmă îşi înlocuieşte un copiator vechi cu unul nou, P.I.B. rămâne
nemodificat, fiindcă numărul total de copiatoare a rămas acelaşi.
Adevărat/Fals

15. Venitul disponibil se determină prin scăderea din venitul personal a

impozitului pe venitul personal.
Adevărat/Fals

16. Profitul nu este inclus în P.I.B.

Adevărat/Fals

17. Salariile şi profiturile sunt părţi componente ale venitului naţional.

Adevărat/Fals
Capitolul 8 191
18. PIB-ul creşte atunci când individul A îl plăteşte pe B pentru lecţii de engleză,
iar B îi plăteşte aceeaşi sumă lui A pentru lecţii de franceză.
Adevărat/Fals

19. Dacă „ROMAN Braşov“ produce autocamioane care însă nu se vând, valoarea
acestora este inclusă în P.I.B.
Adevărat/Fals

20. Indicatorii care se exprimă în preţuri constante (sau comparabile) se numesc

indicatori nominali.
Adevărat/Fals

21. Indicatorii care se exprimă în preţuri curente se numesc indicatori reali.

Adevărat/Fals

22. Venitul real rămâne constant în cazul în care, într-o anumită perioadă, preţurile
şi venitul nominal s-au dublat.
Adevărat/Fals

23. În cazul în care P.I.B. nominal creşte, P.I.B. real fie creşte, fie scade, fie
rămâne nemodificat.
Adevărat/Fals

24. Creşterea cantităţii de bunuri şi servicii realizate într-o economie este

cunoscută sub denumirea de creştere economică.
Adevărat/Fals

25. Calcularea valorii adăugate este o metodă de măsurare a producţiei.

Adevărat/Fals

26. Produsul intern brut evaluat la costul factorilor este egal cu produsul intern
brut evaluat la preţul pieţei + impozitele indirecte nete.
Adevărat/Fals

27. Dacă din produsul naţional net se scad taxele şi impozitele indirecte, rezultatul
obţinut reprezintă venitul naţional.
Adevărat/Fals

28. Deprecierea (amortizarea) este un cost economic, deoarece măsoară resursele

ce au fost utilizate în procesul de producţie.
Adevărat/Fals
192 Microeconomie - Macroeconomie
29. Un indicator relevant al creşterii economice îl reprezintă relaţia dintre
investiţiile brute şi depreciere (amortizare).
Adevărat/Fals

30. Este foarte probabil ca, într-o economie în criză, deprecierea (amortizarea) să
fie mai mare decât investiţiile brute.
Adevărat/Fals

31. Investiţiile nete pot lua valori negative.

Adevărat/Fals

32. Dobânzile plătite de către firme reprezintă un cost de producţie şi, de aceea,
sunt incluse în calculul produsului naţional net.
Adevărat/Fals

33. Investiţiile sunt egale cu economiile efectuate de sectorul privat.

Adevărat/Fals

34. Cumpărarea de acţiuni la bursă se include în investiţii şi deci în P.I.B.

Adevărat/Fals

35. Produsul dintre P.I.B. nominal şi P.I.B real se numeşte deflator al P.I.B.
Adevărat/Fals

36. Raportul dintre P.I.B. nominal şi P.I.B. real se numeşte deflator al P.I.B.
Adevărat/Fals

COMPLETAŢI

37. Bunurile …intermediare… sunt folosite la producerea altor

bunuri şi servicii.

38. Venitul naţional este egal cu produsul intern brut minus ..depreciere… şi
minus ...impozite indirecte…

39. Diferenţa dintre produsul naţional net şi venitul naţional este diferenţa dintre a
măsura valoarea producţiei la …prețul pieței… şi, respectiv, la ...costul
factorilor…

40. …Venitul disponibil… este suma de bani pe care oamenii o au la dispoziţie

pentru cheltuieli şi pentru a face economii.
Capitolul 8 193

41. Produsul intern brut …nominal… se modifică fie datorită modificării

producţiei, fie datorită modificării preţurilor.

42. Produsul intern brut …real… se poate modifica doar datorită modificărilor
producţiei.

43. Uniformele militare produse pentru soldaţi sunt incluse în …PIB/cheltuielile

guvernamentale…

44. Hrana animalelor dintr-un complex de creştere a bovinelor este inclusă în …

consumul intermediar…

45. Benzina folosită de un taximetru este inclusă în …consum intermediar… şi

…nu face… parte din P.I.B.

46. Benzina folosită de un individ la autoturismul propriu pentru a se deplasa la

serviciu este inclusă în …consum… şi …face… parte din P.I.B.

47. Cumpărarea de către o firmă a unui nou calculator este inclusă în …

investiții…

48. Costul vieţii se măsoară, de obicei, cu ajutorul …indicelui prețurilor de

consum…

49. Diferenţa dintre economiile efectuate în sectorul privat şi investiţii trebuie să

fie egală cu suma dintre …deficitul bugetar… şi …exporturile nete…

TESTE - GRILĂ

50. Într-o economie, P.I.B. este valoarea, la preţurile pieţei, pe timp de un an:

a) a tuturor tranzacţiilor efectuate;

b) a tuturor bunurilor şi serviciilor vândute şi cumpărate;
c) a tuturor bunurilor şi serviciilor finale vândute şi cumpărate;
d) ☻a tuturor bunurilor şi serviciilor finale produse.

51. P.I.B. măsoară:

194 Microeconomie - Macroeconomie
a) cheltuielile totale pentru bunurile şi serviciile finale;
b) veniturile totale realizate în economie;
c) valoarea adăugată realizată în economie;
d) ☻toate răspunsurile de mai sus.

52. Pentru o economie în ansamblul său:

a) ☻valoarea bunurilor şi serviciilor finale produse este egală cu

veniturile totale plătite factorilor de producţie;
b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale produse minus consumul
intermediar este egal cu veniturile totale plătite factorilor de producţie;
c) valoarea bunurilor şi serviciilor finale produse este egală cu veniturile
totale plătite factorilor de producţie minus impozitele prelevate de
către stat;
d) nici unul dintre răspunsurile de mai sus.

53. P.I.B. este o mărime de:

a) ☻flux;
b) stoc;
c) ambele răspunsuri de mai sus;
d) nici unul dintre răspunsurile de mai sus.

54. Într-un sistem economic simplificat, fără sectorul de stat şi fără investiţii
pentru înlocuirea capitalului uzat, valoarea produsului final, la preţurile pieţei,
este:

a) valoarea monetară totală a fluxurilor de produse finale;

b) ☻suma salariilor, rentei, dobânzilor şi profiturilor;
c) suma veniturilor realizate de factorii de producţie;
d) toate cele de mai sus;
e) nici unul dintre răspunsurile de mai sus.

55. Într-un sistem economic mai complex, care cuprinde şi sectorul de stat şi
relaţiile cu alte ţări, P.I.B. este suma următoarelor elemente:
Capitolul 8 195
a) ☻consum + investiţii brute + cheltuieli ale statului pentru bunuri şi
servicii + exporturi nete;
b) consum + investiţii nete + cheltuieli ale statului pentru bunuri şi
servicii + exporturi nete;
c) venit naţional + impozite indirecte:
d) salarii + rentă + dobânzi + profituri + depreciere.

56. Dacă exporturile sunt mai mici decât importurile:

a) investiţiile nete sunt negative;

b) ☻P.I.B. este mai mic decât C + I + G;
c) P.I.B. este negativ;
d) P.I.B. este mai mic decât venitul naţional.

57. Stocul de capital al unei ţări se micşorează dacă:

a) investiţiile nete sunt zero;

b) consumul este mai mare decât investiţiile;
c) cheltuielile guvernului sunt mai mari decât încasările acestuia din taxe
şi impozite;
d) deprecierea este mai mare decât investiţiile nete;
e) ☻deprecierea este mai mare decât investiţiile brute.

58. În noţiunea de investiţii nu este inclusă:

a) instalarea unui nou utilaj într-o fabrică;

b) construirea unui corp de clădire suplimentar într-o fabrică;
c) creşterea stocurilor;
d) ☻cumpărarea unei fabrici folosite anterior pentru a produce;
e) cumpărarea unui nou echipament de către o fabrică.

59. Investiţiile nete se calculează cu ajutorul următoarei formule:

a) cheltuieli brute (clădiri + echipamente - variaţia stocurilor);

b) cheltuieli nete (clădiri + echipamente - variaţia stocurilor);
c) cheltuieli brute (clădiri + echipamente + variaţia stocurilor);
d) ☻cheltuieli brute (clădiri + echipamente + variaţia stocurilor) -
cheltuieli pentru înlocuirea capitalului uzat.

60. Dacă atât investiţiile brute, cât şi deprecierea cresc cu 100 de miliarde de lei,
atunci:
196 Microeconomie - Macroeconomie
a) ☻P.I.B. creşte cu 100 miliarde, iar PIN rămâne nemodificat;
b) atât P.I.B., cât şi PIN cresc cu 100 miliarde;
c) PIN creşte cu 100 miliarde, iar P.I.B. rămâne nemodificat;
d) atât P.I.B., cât şi PIN rămân nemodificate.

61. Consumul intermediar de bunuri şi servicii:

a) este inclus în P.I.B.;

b) este inclus în PNB;
c) este inclus în venitul naţional;
d) ☻nici unul dintre răspunsurile de mai sus.

62. În calculul P.I.B., pericolul dublei înregistrări este evitat în felul următor:

a) eliminând - din formula de calcul - plăţile de transfer (transferurile

financiare către populaţie);
b) ☻utilizând metoda valorii adăugate;
c) eliminând valoarea bunurilor produse în anii anteriori;
d) neincluzând în calcul bunurile care nu implică un schimb prin
intermediul pieţei.

63. În cazul unui produs, suma valorii adăugate pe fiecare stadiu de obţinere a sa:

a) nu are nici un sens economic;

b) nu are nici o legătură cu preţul de vânzare a produsului;
c) este mai mare decât preţul de vânzare;
d) este mai mică decât preţul de vânzare;
e) ☻este egală cu preţul de vânzare.

64. Care dintre următoarele nu va fi inclusă în P.I.B.-ul pe anul 2000?

a) valoarea frigiderelor produse în anul 2000;

b) cheltuielile guvernului pentru achiziţii de rechizite de birou în anul
2000;
c) cheltuielile consumatorilor pentru servicii de frizerie şi coafură;
d) ☻cheltuielile fabricii DACIA pentru tabla achiziţionată.
Capitolul 8 197
65. Dacă fabrica de ciment de la Medgidia (proprietatea firmei franceze
„Lafarge“) realizează în ziua de 31.12.2000 o producţie în valoare de 75
milioane lei, care însă se vinde de-abia în 3.01.2001, atunci:

a) ☻P.I.B.-ul României din 2000 creşte cu 75 de milioane lei;

b) P.I.B.-ul României din 2001 creşte cu 75 de milioane lei;
c) P.I.B.-ul Franţei din 2000 creşte cu echivalentul a 75 de milioane lei;
d) P.I.B.-ul Franţei din 2001 creşte cu echivalentul a 75 de milioane lei.

66. Venitul personal este:

a) ☻suma veniturilor obţinute de sectorul casnic în timp de un an;

b) partea de venituri de care dispune sectorul casnic pentru a le cheltui în
decurs de un an;
c) venitul naţional - impozitele indirecte;
d) suma salariilor şi a dobânzilor primite de sectorul casnic în decurs de
un an.

67. Dacă venitul personal = 550 miliarde lei, impozitul pe venitul personal = 70
miliarde, consumul = 430 miliarde, plăţi de dobânzi = 10 miliarde, iar
economiile populaţiei = 40 miliarde, atunci venitul disponibil este:

a) 500 miliarde lei;

b) ☻480 miliarde lei;
c) 470 miliarde lei;
d) 440 miliarde lei.

68. În perioade de inflaţie:

a) P.I.B. nominal creşte cu aceeaşi rată ca şi P.I.B. real;

b) ☻P.I.B. nominal creşte mai repede decât P.I.B. real;
c) P.I.B. nominal creşte mai încet decât P.I.B. real;
d) Nu se poate spune nimic despre rata de creştere a P.I.B. real şi a P.I.B.
nominal.

69. Să presupunem că fabrica A vinde fabricii B oţel în valoare de 3 milioane lei.

Acest oţel este utilizat pentru realizarea unui camion ce va fi vândut unui
198 Microeconomie - Macroeconomie
comerciant de maşini cu 12 milioane lei. La rândul său, comerciantul vinde
camionul unei familii cu preţul de 14 milioane lei. În acest scenariu, P.I.B. a
crescut cu:

a) 29 milioane lei;
b) 26 milioane lei;
c) ☻14 milioane lei;
d) 12 milioane lei.

70. Valoarea adăugată realizată de o firmă privată este egală cu:

a) vânzările (încasările);
b) profitul;
c) ☻vânzări - costul bunurilor intermediare;
d) zero.

71. Presupunem că o familie achiziţionează o casă cu 150 milioane lei şi se mută

în ea. În calculul venitului naţional:

a) ☻cheltuielile de consum cresc cu 150 milioane lei;

b) cheltuielile de consum cresc cu 150 milioane lei împărţit la numărul de
ani la care familia se aşteaptă să locuiască în casă;
c) cheltuielile de consum rămân neschimbate;
d) nici unul dintre răspunsurile de mai sus.

72. Deflatorul P.I.B. este definit ca:

a) ☻P.I.B. nominal / P.I.B. real;

b) P.I.B. nominal x P.I.B. real;
c) P.I.B. nominal - P.I.B. real;
d) P.I.B. nominal + P.I.B. real.

73. Uneori, deflatorul P.I.B. poate să crească în timp ce P.I.B. real scade. Atunci
când se întâmplă acest fenomen:

a) P.I.B. nominal creşte şi el;

b) P.I.B. nominal scade şi el;
c) P.I.B. nominal rămâne constant;
Capitolul 8 199
d) ☻P.I.B. nominal poate să crească, să scadă sau să rămână constant.

74. Diferenţa dintre deflatorul P.I.B. şi indicele preţurilor de consum (IPC) constă
în aceea că:

a) ☻ponderile ataşate preţurilor sunt diferite în cazul IPC, în comparaţie

cu deflatorul;
b) IPC măsoară modificarea preţurilor, în vreme ce deflatorul măsoară
modificarea P.I.B.-ului;
c) deflatorul este întotdeauna mai mare decât IPC;
d) nu este nici o diferenţă între deflator şi IPC.

75. Dacă preţul televizoarelor importate de România creşte, atunci:

a) deflatorul P.I.B. creşte, iar IPC rămâne acelaşi;

b) atât deflatorul, cât şi IPC cresc;
c) ☻deflatorul rămâne acelaşi, iar IPC creşte;
d) atât deflatorul, cât şi IPC rămân nemodificaţi.

76. Să presupunem că întreaga producţie de autoturisme Daewoo Cielo realizată la

Craiova este exportată. Să mai presupunem că preţul de vânzare al acestora
creşte. În acest caz:

a) ☻deflatorul P.I.B. creşte, iar IPC rămâne acelaşi;

b) atât deflatorul, cât şi IPC cresc;
c) deflatorul rămâne acelaşi, iar IPC creşte;
d) atât deflatorul, cât şi IPC rămân nemodificaţi.

77. Să presupunem că P.I.B. nominal este de 88000 de miliarde de lei, iar

deflatorul P.I.B. a fost de 110%. În acest caz, P.I.B. real este:

a) ☻80000 miliarde;
b) 96800 miliarde;
c) 79200 miliarde;
d) nici unul dintre răspunsurile de mai sus.

78. Dacă producţia rămâne aceeaşi, iar preţurile se triplează, atunci:

a) P.I.B. nominal şi P.I.B. real nu se modifică;

b) ☻P.I.B. nominal se triplează, iar P.I.B. real rămâne acelaşi;
c) P.I.B. nominal rămâne acelaşi, iar P.I.B. real se triplează;
d) atât P.I.B. nominal, cât şi P.I.B. real se triplează.
200 Microeconomie - Macroeconomie

79. Cumpărarea de bunuri şi servicii de către sectorul casnic se numeşte:

a) ☻consum;
b) investiţii;
c) cheltuieli guvernamentale;
d) exporturi nete.

80. În exercitarea atribuţiilor sale, statul cumpără bunuri şi servicii. Acestea:

a) nu sunt incluse în P.I.B.;

b) nu sunt incluse în PNB;
c) ☻sunt incluse şi în P.I.B. şi în PNB;
d) nici unul dintre răspunsurile de mai sus.

81. Inundaţiile au distrus mai multe case în satele din Moldova. Guvernul iniţiază
un program în valoare de 7 miliarde lei pentru a construi noi case în locul
celor distruse. În acest caz:

a) P.I.B. scade cu 7 miliarde, deoarece guvernul face cheltuieli la care nu

s-a aşteptat;
b) ☻P.I.B. creşte cu 7 miliarde;
c) P.I.B. rămâne nemodificat, fiindcă este vorba doar de înlocuirea unor
case care au existat;
d) P.I.B. rămâne nemodificat, deoarece este vorba doar de nişte plăţi de
transfer.

82. Investiţiile sunt împărţite în trei subcategorii care includ toate elementele
următoare, cu excepţia:

a) achiziţiile de noi utilaje şi echipamente de către firme;

b) ☻achiziţiile de acţiuni;
c) construcţia de locuinţe noi de către sectorul casnic;
d) creşterea stocurilor de produse ale firmelor.

83. Exporturile nete sunt:

a) exporturile;
b) exporturile + importurile;
c) ☻exporturile – importurile;
d) exporturile – amortizarea.
Capitolul 8 201
84. Componenta cu cea mai mare pondere în P.I.B. (măsurat prin metoda
cheltuielilor) este:

a) ☻consumul;
b) investiţiile;
c) cheltuielile guvernamentale;
d) exporturile nete.

85. Cu cât autoconsumul (de exemplu, culturile de produse agricole destinate

consumului în propria gospodărie) este mai mare, cu atât:

a) P.I.B.-ul va fi supraestimat;
b) ☻P.I.B.-ul va fi subestimat;
c) P.I.B.-ul se va situa mai aproape de valoarea sa reală;
d) nici unul dintre răspunsurile de mai sus.

86. Transferurile (plăţile de transfer) sunt:

a) incluse în P.I.B., deoarece reprezintă venituri;

b) ☻nu sunt incluse în P.I.B., deoarece nu reprezintă contravaloarea unor
bunuri sau servicii;
c) sunt incluse în P.I.B., deoarece reprezintă o parte a procesului de
redistribuire a veniturilor;
d) sunt incluse în P.I.B., deoarece reprezintă plata unor produse vândute
sau servicii efectuate.

87. Diferenţa dintre produsul intern brut şi produsul naţional brut constă în aceea
că:

a) ☻PNB măsoară producţia realizată de agenţii economici dintr-o

anumită ţară, indiferent de locul unde aceasta s-a realizat, în vreme ce
P.I.B. măsoară producţia realizată în ţara respectivă;
b) P.I.B. măsoară producţia realizată de agenţii economici dintr-o anumită
ţară, indiferent de locul unde aceasta s-a realizat, în vreme ce PNB
măsoară producţia realizată în ţara respectivă;
c) P.I.B. nu include deprecierea;
d) PNB nu include deprecierea.

88. Dacă PETROM majorează tarifele serviciilor prestate de platformele sale de

foraj marin deplasate în zona Orientului Mijlociu, fără ca aceasta să aibă drept
efect o diminuare a activităţii sale în zona respectivă, atunci:
202 Microeconomie - Macroeconomie
a) vor creşte atât P.I.B.-ul, cât şi PNB-ul României;
b) va creşte P.I.B., iar PNB va rămâne neschimbat;
c) ☻va creşte PNB, iar P.I.B. va rămâne neschimbat;
d) atât P.I.B., cât şi PNB vor rămâne nemodificate.

89. Să presupunem ca un individ cumpără 100 de acţiuni la ALRO Slatina la

preţul de 100000lei/acţiune; pentru aceasta el plăteşte unei firme de brokeraj
un comision de 800000 lei. Contribuţia acestei operaţiuni la P.I.B. va fi de:

a) 10800000 lei;
b) 10000000 lei;
c) ☻800000 lei;
d) 0 lei.

90. Dacă un cetăţean român este angajat la o firmă din Brazilia, atunci venitul pe
care acesta îl câştigă este inclus în:

a) P.I.B. român şi PNB brazilian;

b) P.I.B. român şi P.I.B. brazilian;
c) PNB român şi PNB brazilian;
d) ☻PNB român şi P.I.B. brazilian.

PROBLEME

91. Fie o producţie de 500 milioane lei în anul de bază. În anul curent, indicele
preţurilor s-a dublat, în vreme ce producţia reală a crescut cu 50%. Să se
calculeze producţia în preţuri curente.

92. Fie o economie în care se produc doar două bunuri, respectiv bunuri
alimentare şi îmbrăcăminte. Tabelul următor prezintă datele referitoare la
aceste două bunuri în anii 1998 şi 1999:

Bunuri alimentare Îmbrăcăminte

Anul
Cantitate Preţ Cantitate Preţ
1998 100 1,50 150 4
1999 200 3 150 2

a) Să se calculeze deflatorul P.I.B.

b) Să se calculeze indicele preţurilor de consum.
Capitolul 8 203
93. Fie o economie în care se produc doar două bunuri, respectiv, bunuri de
consum şi bunuri industriale. Tabelul următor prezintă datele referitoare la
aceste două bunuri în anii 1998 şi 1999:

Bunuri de consum Bunuri industriale

Anul
Cantitate Preţ Cantitate Preţ
1998 100 1,50 150 4
1999 200 3 150 2
Să se calculeze indicele preţurilor de consum.

94. În ianuarie 1997, A şi-a vândut Skoda model 1980 lui B. O lună mai târziu
şi-a cumpărat o Dacie noua, pe care a vândut-o, peste numai o zi, lui C. Care
din aceste tranzacţii sunt incluse în PNB pe 1997 ?

95. Să presupunem că o economie produce 5 bunuri A,B,C,D,E. Fie următoarele

date referitoare la producţie şi preţuri, în anul de bază şi, respectiv, în anul
curent:

An 0 An 1
Q0 P0 Q1 P1
A 85 1,25 86 1,50
B 84 0,96 50 1,30
C 225 5,60 227 5,50
D 113 3,58 150 3,15
E 34 2,28 66 2,35

Să se calculeze:

a) valoarea producţiei în anul 0, în preţuri curente;

204 Microeconomie - Macroeconomie
b) valoarea producţiei în anul 1, în preţuri curente;
c) modificarea producţiei în preţuri curente, în anul 1 faţă de anul 0;
d) indicele preţurilor în anul 1 faţă de anul 0;
e) producţia reală în anul 1, exprimată în preţurile anului 0;
f) indicele preţurilor în anul 0, având ca bază anul 1;
g) producţia reală în anul 0, exprimată în preţurile anului 1;
h) modificarea procentuală a producţiei reale, în preţurile anului 0, în
anul 1 faţă de anul 0;
i) idem, în preţurile anului 1.

96. Fie următoarele date:

 salarii 195,6
 exporturi de bunuri şi servicii 14,5
 depreciere 12,3
 cheltuieli guvernamentale pentru bunuri şi servicii 60,6
 impozite indirecte 13,1
 investiţii nete efectuate de sectorul privat 63,4
 plăţi de transfer 14,2
 importuri de bunuri şi servicii 17,8
 impozit pe venitul personal 43,0
 cheltuieli de consum 230,9

Să se calculeze: produsul naţional brut, produsul naţional net, venitul

naţional.

97. Fie următoarele date:

Capitolul 8 205

 PNB 1692
 Transferuri către populaţie 232
 Impozite indirecte 163
 Impozite asupra veniturilor personale 193
 Deprecierea capitalului 180
 Profituri nedistribuite acţionarilor 18
 Contribuţii la asigurările sociale 123
 Impozit pe profit 65

Să se calculeze: produsul naţional net, venitul naţional, venitul personal,

venitul disponibil.

98. Într-o lună, o familie a cheltuit pentru consum 3 milioane de lei, a economisit
2 milioane şi a plătit 1 milion ca impozit pe venit.

a) Să se calculeze venitul personal al acestei familii.

b) Să se calculeze venitul disponibil.

99. Să presupunem că într-o economie se realizează 1100 de produse care se vând

la un preţ mediu de 1 unitate monetară fiecare. Fie următoarele date anuale:

 Investiţii pentru înlocuirea capitalului uzat 40

 Impozite indirecte 22
 Investiţii brute 100
 Consum 850
 Cheltuieli ale statului 143
 Exporturi nete 7

Costul factorilor este următorul:

 Salarii 750
 Dobânzi 120
 Rentă 60
 Profituri 108

Să se calculeze, prin două metode, venitul naţional, produsul naţional net şi

produsul naţional brut.
206 Microeconomie - Macroeconomie
100. Într-o economie închisă, fără cheltuieli guvernamentale, consumul planificat
este 150 de miliarde, investiţiile planificate sunt 50 de miliarde, iar
producţia totală este 210 miliarde.

a) Cât sunt cheltuielile totale planificate ?

b) Cât sunt economiile în această situaţie ?
c) Cum vă aşteptaţi să reacţioneze producătorii la această situaţie, în
perioada următoare ?

101. Să considerăm că, într-o economie închisă, există cinci firme. Firma A este
producătoare de oţel, B este producătoare de cauciuc, C realizează maşini
unelte, D anvelope, iar E fabrică biciclete. Fabrica E a vândut biciclete în
valoare de 8 milioane de lei unor consumatori finali. Pentru realizarea
acestor biciclete, fabrica a cumpărat: anvelope în valoare de 1 milion lei,
oţel în valoare de 2 milioane lei şi maşini-unelte în valoare de 1,8 milioane
lei. Producătorul de anvelope a cumpărat cauciuc, de la firma B, în valoare
de 0,6 milioane, iar firma de maşini-unelte a cumpărat oţel în valoare de 1
milion lei de la firma A.

a) Care este contribuţia industriei de biciclete la P.I.B. ?

b) Calculaţi cheltuielile finale totale.

102. Să considerăm o economie în care se produc numai două bunuri, şi anume,

computere şi automobile. Cantităţile vândute şi preţul pentru aceste două
produse sunt următoarele:

Computere Automobile
Anul Cantitatea Preţul / computer Cantitatea Preţul / automobil
vândută – unităţi monetare – vândută – unităţi monetare –
– buc. – – buc. –
1975 200 10000 1000 6000
1990 1500 2000 1500 10000
Să se calculeze:

a) P.I.B. nominal, în 1975 şi, respectiv, 1990;

b) P.I.B. real în 1990, folosind 1975 ca an de bază;
c) P.I.B. real în 1975, utilizând 1990 ca an de bază.

103. Fie o economie formată din trei firme X, Y şi Z, ale căror tranzacţii sunt
prezentate mai jos:
Capitolul 8 207
FIRMA X
Cheltuieli – milioane lei Venituri – milioane lei
- Salarii 150 - Vânzări către firma Y 200
- Materii prime de la firma Z 50 - Vânzări către firma Z 50
- Profit 50
TOTAL 250 TOTAL 250

FIRMA Y
Cheltuieli – milioane lei Venituri – milioane lei
- Salarii 500 - Vânzări către firma Z 300
- Materii prime de la firma Z 200 - Vânzări către consumatori 700
- Materii prime de la firma X 200
- Profit 100
TOTAL 1000 TOTAL 1000

FIRMA Z
Cheltuieli – milioane lei Venituri – milioane lei
- Salarii 500 - Vânzări către firma X 50
- Materii prime de la firma X 50 - Vânzări către consumatori 850
- Materii prime de la firma Y 300 - Vânzări către Y 200
- Profit 250
TOTAL 1100 TOTAL 1100

Să se calculeze:

a) totalul vânzărilor;
b) consumul total;
c) total salarii;
d) total profituri;
e) total cheltuieli materiale;
f) produsul naţional brut.

DEZBATERE

104. Fie datele din tabelul următor, referitoare la economia României, în perioada
1990-1999:
208 Microeconomie - Macroeconomie
An P.I.B. (mld. lei) Indicele preţurilor de consum
1990 857,9 105,1
1991 2203,9 270,2
1992 6029,2 310,4
1993 20035,7 356,1
1994 49773,2 236,7
1995 72135,5 132,3
1996 108919,6 138,8
1997 250480,2 254,8
1998 368260,7 159,1
1999 521735,5 145,9

Analizaţi evoluţia produsului intern brut în cursul acestei perioade.