1. Ross, S., Westerfield, R., Jaffe, J. si Jordan, B., Modern Financial . Stancu, I. si Stancu, D., Finanje corporative eu EXCEL, Péitun MANAGEMENT FINANCIATS ,ANALIZA RISCULUI $I A VENITULUI 1»Sd mu put toate oudle in acetash coy! Compania ELCON S.A. lite un dividend de 14 lection fh priml an. Acest dividend se atcapt sh reac la rath anual 20% pentru urmitorii doi ani, dupa care se astept si creasca la 6} nua pentru urmitont ani Daehn investor solicit 0 alk corporate, lr toate dividenele ese hr c Fe detine 0 ase Actes ajteapt lo vind la incepta anti? : insti n oblige de ste, att ar voles te oe ‘un medi foarte competitiv este posibil ca suma "ei. Analizind rezultatele, se poate observa ct lor aferente sumei de 1000 lei sunt foarte diferite. Se cons Bibliografie Bodie, Z., Kane, A. si Marcus, A., Essentials of investments, 6° edition New York, 2007, comune emise de ‘azé cele mai mari céstiguri. Desigur, a iar wnele au 0 evoluie nefavorabil le unei companit este extrem de riscantd. O de a reduce saw elimina riscul este diversificarea si Brigham, Bucuresti, 1998. 3 n, A., Basic Financial Management, 7* edition, Prentice Hall E,, Finanfe manageriale, nest Piscul si venital sis rflegt cum se calouleazd vent astepa, ‘aja standard si coeficientul de variayie; semnifcatiariscului sia venintul aferente unui portofolu: nai dntre riseul nesistematic (evitabil) $1 cel sstematc (nu poate ft diversifcare se pot reduce sae elimina I. si Kretlow, W., Contemporary Financ ‘Management, West Publishing Company, New York, 1990. 4 ‘Management, McGraw Stancu, 1, Finanje (e Irvin, 2008. i ia a patra), Editura Economics, Bucuresti 2007, ines $i explici todel),coeffctentul dezi rata de remabil sirezi cum dreapt SML) poate ft tas, Economica, Bucuresti, 2012.fundamentul pentru maximizarea valorii defn oprictarii unei firme. Un activ care are un nivel al riscului piefeiridicat trebule a Continuare vor fi analizate in detau principale aspect legate deri itul asociat. 6.1 Definirea conceptelor de rise si venit un individ sau o firm cheltueste © sum de beni astzi gi ee bani in vitor. Conceptul de venit exprimh | +0,2V4=0,125 sau : : ie manta financiaré a unei investiji. Veniturile pot fi calculate nominal sat De asemenea, se pot calcula edstigurile parle eerie oe ti rocentual). Veritul exprimat nominal se determina ase: damental dividenduli = Dividend/Prpu initia Venit = Suma incasaté~ Suma invested : De exemplu, daci 0 investtie intr-un activ financiar efectuaté la ineeputul 8 neesitat 1000 lial fall peioadeisuma nesta fst de 1200 le ind CA s-a obfinut un venit nominal de 200 lei. a Desi exprimarea venitrilor sub form nominald este simpla gi wor de aceasth abordare prezinil anumite deficienje. Intrpretarea coretd necesitt cunossteea sumei investi care Ia generat. De exempt, le 1100 tei pent o investve de 1000 le este reznabi, pe ead un ven cnerat de o investifie de 3000 lei nu este bun. O alt problema apare fiptul ef rebuie cunescuts cu precise peicada in care venitul respec a fo ,¢ exemple, un venit de 1100 lei generat de o investitie de 1000 Tei dup este foarte bun, dacd perioada la care este raportat ar fi de 10 ani, atunel ma i bun. Pentru eliminateaacestor deficient se poate uf 1 fe sau veniturile procentuale, Formula de calcul este redati de ): de capital procentual = (Castigul de capital)/Prequl = 0,3/4=0,075 sau 7.5%. im cele doud venituri procentuale perfiale objinem venitul procentual i la cea reald se poate utiliza relafia (6.2): +Rata derentabiieate nominal 6a 1 + Rata de rentabilitate reali = Suma primieaSuma invest Rata de rentabilitace = Smaprinise Suma ts__ MANAGEMENT FINANGIAI 100 000 tei, cu un randsment anticipat de 9%, atunci ‘ar investitia poste fi consideratd ca fiind lipsta de rise. Pe de alti parte, d ral achizitioneaza ica pachetului de acfiuni nu poate fi estimats preci. spus, rata de rentabilitate ar putea varia, de exempl, intre -5% az, plasamentul efectuat de investitor este riscant, deoarece riscul este legat Probabilitatea de a objine o rentabilitate mai mic decét cea asteptata ite mu va avea loc dact rata de rentabilisate astepiatdé nu este suficient dy Pentru a compensa investitorul pentru riscul perceput asociat Riscul asociat unui activ poate fi examinat in dou modi it (ca fluxurilor de numerar generate de activ gi (2) la de portofoliu, unde fluxurile de numerar generate de mai multe tipuri de active si nate, iar fluxurile de numerar rezultate sunt analizate, Exist& o diferent ci iscul asociat unui singur activ si cel aferent unui portofol . este posibil si fie foarte riscant, luat sepatay. riscant daca face parte dintr-un portofoliu. De asemenea, in cad poate fi redus sau evitat si (2) rise xe reflecti riscul general al piefei si care nu poate fi ficare [10]. mari. De exemplu, si presupunem ci w Jones fncepe ziua lao valoare de 10 000 si ereste eu 100 de puncte ware noua de 10 100. Invest lizat, dar este departe de bund evaluare a performantei piefei de actiuni, in primul rind, el foloseste portofoliu aleatuit num: estima performanta a nu defin un -numir egal de (6). WALIZA RISCULUI SIA VENITULU) luse sunt cele mai mari din SUA in volumal tranzactiilor de la bursa. De asemenca, idexuri folosite pentru a masura performana ui ikkei Index la Tokio, Financial Times Index |a Morgan International (MSC1) care este folosit pentru a calcula indicele lobal [14], de probabilitate indica posit de realizare a unui rezulat "a se poate determina it iv sau subiectiv. in cau