INTRODUCEREA

O cambie este o comandă scrisă odată utilizată în principal în comerțul internațional care
obligă o parte să plătească o sumă fixă de bani altei părți la cerere sau la o dată prestabilită.
Tichetele sunt similare cu cecurile și biletele la ordin - acestea pot fi trase de persoane fizice sau
bănci și sunt, în general, transferabile prin avize. Spre deosebire de cec, totuși, o cambie este un
document scris care evidențiază îndatorarea debitorului față de un creditor. Nu este plătibil la
cerere și este de obicei prelungit cu termeni de credit, cum ar fi 90 de zile. În general, cambii nu
plătesc dobânzi, făcându-le, în esență, cecuri post-date. Aceștia pot acumula dobânzi dacă nu sunt
plătiți până la o anumită dată, însă în acest caz rata trebuie specificată pe instrument. Ele pot fi,
dimpotrivă, transferate cu o reducere înainte de data specificată pentru plată.
În cazul în care o cambie este emisă de o bancă, acestea pot fi denumite proiecte bancare.
În cazul în care acestea sunt emise de persoane fizice, ele pot fi denumite schițe comerciale. În
cazul în care fondurile urmează să fie plătite imediat sau la cerere, cambia este cunoscută sub
formă de factură de viză și, dacă este plătită la o dată stabilită în viitor, este cunoscută ca o factură
pe termen.
O cambie este un ordin scris care obligă o parte să plătească o sumă fixă de bani unei
alte părți, la cerere, la un moment dat în viitor.
Documentul include adesea trei părți - trasul este partea care plătește suma, beneficiarul primește
acea sumă, iar sertarul este cel care obligă trasatorul să plătească beneficiarului.
În Republica Moldova cambia este de reglemnatat de Legea nr.1527 din 1993 cu privire
la cambie, ne vom referi la ea în continuare.

1
 I. Cambia-noțiuni generale

Cambia este un titlu de credit care reprezintă o creanţă scrisă, întocmită conform
prevederilor prezentei legi, ce oferă posesorului acesteia dreptul cert şi exigibil de a cere la
scadenţa creanţei de la debitor, iar în caz de neonorare a acestei cereri şi de la alte persoane
obligate prin cambie, achitarea sumei de bani indicate. Cambiile se emit în calitate de
instrument de plată pentru mărfurile livrate, lucrări executate şi servicii prestate. Caracterul
de contraprestaţie a mărfii în cambie trebuie să fie adeverit prin documentele
corespunzătoare de evidenţă la trăgător, şi andosant. Cambia simplă (biletul la ordin) este
un titlu de credit prin care trăgătorul se obligată să plătească o sumă anumită prezentatorului
cambiei sau persoanelor arătate în cambie, ori aceluia pe care ea îl va arăta, după o perioadă
stabilită.
Trata este un titlu de credit, cuprinzînd ordinul necondiţionat dat de trăgător (emitent,
trasant) către plătitor (tras) de a plăti o sumă anumită prezentatorului cambiei sau persoanei
arătate în cambie, ori aceluia pe care ea îl va arăta, după o perioadă stabilită sau la cerere.
Un gen de cambie simplă este cambia de trezoriere, emisă de către Guvern în persoana
Ministerului Finanţelor în scop de acumulare pe termen scurt a mijloacelor băneşti temporar
libere.

Alt gen de cambie simplă este cambia bancară, emisă de către bănci în scop de
acumulare amijloacelor.Avalul este o cauţiune cambială (o asigurare dată deţinătorului
cambiei), prin care se asigură plata sumei întreg sau parţiale a cambiei. Avalul poate fi făcut
în folosul trăgătorului, acceptantului sau girantului printr-o menţine specială pe cambie.

Unul dintre titlurile de credit cele mai utilizate in relatiile comerciale internationale este
cambia. Elemente caracteristice acestui instrument de plata gasim chiar si in antichitate;
nesiguranta cailor de transport, precum si dificultatile pe care le implica transportul unei sume
mari de bani, care ar fi reprezentat o greutate importanta, au facut sa se dezvolte aceasta
modalitate de plata. Astfel, atunci cand o persoana trebuia sa faca o plata intr-un loc mai
indepartat depunea la un bancher ce avea debitori in zona respectiva suma de bani pe care altfel
ar fi trebuit sa o transporte singur; in schimbul acestor bani, bancherul ii elibera o scrisoare prin
care dadea delegatie debitorului sau sa plateasca celui de la care primise banii, sau la ordinul
acestei persoane, suma respectiva.

Evul Mediu este insa perioada in care cambia a inceput sa reprezinte ceva apropiat de
ceea ce intelegem in prezent prin aceasta notiune.

2
 Cambia este un titlu de credit prin care o persoana, numita tragator, da ordin altei
persoane, numite tras, sa plateasca unei a treia persoane, numita beneficiar, o suma de bani
determinata, la o anumita data si intr-un anumit loc.

Aceasta indeplineste trei functii:

 constituie un procedeu de schimb in materie monetara;

 serveste ca instrument de plata;
 constituie un instrument de credit.

Ca procedeu de schimb in materie monetara, cambia constata de exemplu un contract de

schimb a carui realizare ar putea fi schematizata dupa cum urmeaza: cel ce are nevoie de o suma
de bani intr-o anumita moneda in alta localitate, pe o alta piata sau intr-o alta tara, obtine de la
o alta persoana o scrisoare catre corespondentul acestuia aflat in localitatea respectiva, prin care
semnatarul scrisorii ii cere sa puna la dispozitia aducatorului ei suma de bani prevazuta in
scrisoare.

Cambia serveste si ca instrument de plata. Posesorul uneia sau a mai multor cambii,
platibile intr-o anumita localitate, poate face plati dand cambiile in loc de numerar,
corespunzator sumelor prevazute in cuprinsul lor.

Caracterul cambiei de instrument de credit rezulta din faptul ca aceasta nu este platita
imediat, ci la un anumit termen. Asta nu inseamna ca beneficiarul cambiei nu-si poate valorifica,
cel putin in parte, dreptul sau anterior ajungerii la termen. Astfel, el se poate prezenta cu cambia
la o banca pentru a efectua o operatiune de scont; banca ii va plati suma prevazuta in titlul de
credit, mai putin o suma egala cu valoarea dobanzii pana la scadenta. Mai exista si posibilitatea
ca beneficiarul cambiei sa o transmita, prin gir, unui alt comerciant in contul unei obligatii fata
de acesta sau contra unei sume de bani.

Obligatia inscrisa in cambie nu poate avea ca obiect decat plata unei anumite sume de
bani, orice alta prestatie fiind exclusa. Drepturile si obligatiile consemnate in cambie nu depind
nici intr-o masura de actul juridic ce le-a generat si in baza caruia cambia a fost emisa; viciile
care il afecteaza nu se rasfrang in nici o situatie asupra raportului juridic consemnat in cambie
atata timp cat aceasta a fost emisa cu respectarea conditiilor de forma si de fond cerute de
lege. Existenta cambiei este total independenta de evolutia actului juridic respectiv, ceea ce
denota caracterul abstract al acestui titlu de credit. Obligatiile cambiale nu pot fi afectate de

3
 conditii, orice stipulatie contrara atragand nulitatea cambiei. Aceasta masura a fost luata pentru
a se evita subminarea sigurantei cambiei.

Utilizarea cambiei prezinta urmatoarele avantaje:

 se transmite simplu si rapid prin gir;

 confera certitudine beneficiarului, de vreme ce a fost acceptata de tras;
 fata de beneficiar sunt inopozabile exceptiile pe care trasul le-ar fi putut opune tragatorului;
 este garantata solidar de giranti.

Toate acestea fac din cambie un instrument de plata frecvent utilizat in relatiile
comerciale internationale, in ciuda faptului ca s-au dezvoltat si alte mijloace de plata compatibile cu
acest tip de operatiuni.

II. Conditii forma si de fond ale cambiei

Emiterea cambiei si circulatia acesteia creeaza anumite efecte juridice, in baza vointei
persoanelor implicate. Aceasta vointa trebuie sa se manifeste in conditiile legii, atat in privinta
fondului, cat si a formei titlului de credit la care ne referim. Aceste conditii sunt impuse prin
intermediul Legii nr. 1527 din 22.06.1993 privind cambia; in cazul in care anumite aspecte nu
sunt reglementate prin dispozitii speciale, devin incidente dispozitiile dreptului comun in
materie.

Pe plan international opereaza dispozitiile Conventiei de la Geneva (1930) privind

reglementarea uniforma a cambiei si biletului la ordin. Desi Romania nu a aderat formal la
aceasta Conventie,. Legea nr. 1527 din 22.06.1993 privind cambia cuprinde dispozitii foarte
apropiate de cele ale reglementarii uniforme; exista totusi numeroase probleme, legate in primul
rand de traducerea defectuoasa a textului Conventiei; nu sunt putine nici problemele legate de
conflictele de legi care se ivesc in reglementarea anumitor aspecte.

Conditii de forma

Titlul cambial este un act riguros formal. Semnificatia formalismului nu rezulta numai
din cerinta imperativa a unui inscris care sa cuprinda obligatiile partilor, ci si din faptul ca sensul
obligatiilor asumate este determinat de locul unde sunt inscrise mentiunile (pe fata sau pe spatele
titlului).

4
 Formalismul cambiei se exprima de asemenea si prin cerinta ca inscrisul sa cuprinda
anumite mentiuni obligatorii, alaturi de mentiunile facultative.Continutul unei cambii este
garantat de doua reguli a suficientei si a certitudinii.

Regula suficientei cere ca din mentiunile ce le cuprinde o cambie sa rezulte toate

informatiile necesare concretizarii obligatiilor cambiale.Regula certitudinii presupune ca, din
punct de vedere literal, textul sa fie astfel formulat incat sa nu fie susceptibil de interpretari
diferite.

Cambia trebuie sa cuprinda in structura sa un numar de 8 elemente dupa cum urmeaza:

 denumirea de cambie;
 ordinul neconditionat de a plati o suma de bani;
 numele aceluia care trebuie sa plateasca (tras);
 scadenta;
 locul unde plata trebuie facuta;
 numele celui caruia, sau la ordinul caruia, plata trebuie facuta;
 data si locul emiterii;
 semnatura tragatorului.

Titlul în care lipseşte una din condiţiile enumerate în articolul precedent nu are valoarea
unei trate, cu excepţia cazurilor arătate în alineatele ce urmează:
- trata fără indicarea scandenţei este socotită plătibilă la vedere;
- în lipsa unei menţiuni speciale, locul arătat lîngă numele trasului este socotiti loc de plată şi
concomitent domiciliul plătitorului;
- trata care nu indică locul unde a fost emisă se socoate semnată în locul arătat lîngă numele
trăgătorului

Conditii de fond

Avand in vedere ca norma speciala, Legea nr. 1527 din 22.06.1993 nu contine nici o
referire la conditiile de fond ale cambiei, devin incidente in acest sens dispozitiile dreptului
comun in materia conditiilor de fond cerute pentru validitatea unui act juridic, mai exact ale
Codului civil. Aceste dispozitii privesc urmatoarele elemente:

 capacitatea;
 consimtamantul;

5
 obiectul;
 cauza.

In ceea ce priveste capacitatea, Conventia de la Geneva din 1930 lasa in seama fiecarui
stat stabilirea conditiilor privind capacitatea unei persoane de a-si asuma obligatii cambiale.
Aceasta problema este reglementata de Legea nr. 1527 din 22.06.1993; potrivit ei cambia
reprezinta fapta de comert, ceea ce face necesar ca cel care o elibereaza sa beneficieze de
capacitate deplina de exercitiu, asa cum se cere oricarei persoane fizice pentru a fi comerciant.

In principiu, capacitatea trebuie sa existe in momentul semnarii cambiei; daca persoana

respectiva este incapabila in momentul semnarii dar beneficiaza de capacitate deplina in
momentul punerii in circulatie a titlului ne vom afla in prezenta unui caz de ratificare.

Lipsa capacitatii atrage nulitatea relativa, mai putin in cazul in care incapabilul a folosit
manopere dolosive pentru a induce celeilalte parti convingerea ca este capabil. Sanctiunea
nulitatii nu se aplica in ceea ce-i priveste pe ceilalti semnatari, obligatiile acestora ramanand
valabile.

Potrivit Conventiei, daca o persoana incapabila potrivit legislatiei sale nationale

semneaza cambia pe teritoriul unei tari dupa a carei legislatie beneficiaza de capacitatea necesara
obligarii valabile, atunci titlul cambial este considerat valabil.

In materia cambiei, consimtamantul si cauza prezinta o anumita particularitate, in sensul

ca nu are nici o relevanta cauza care a dat nastere obligatiei cambiale, existenta acesteia fiind
independenta.

Obiectul obligatiei cambiale nu poate consta decat in plata unei sume de bani, orice alta
prestatie fiind exclusa.

III. Tipuri de cambie

Cambia standart prezentată în practică întrunește doua tipuri de cambie și anume:

cambia simplă și cambia de trezorărie și bancară.

Cambia simpă cuprinde:

a) denumirea cambiei trecută în însuşi textul titlului şi exprimată în limba, în care acest titlu
este întocmit;
b) promisiunea simplă şi necondiţionată de a plăti o sumă determinată;
6
 c) scadenţa;
d) locul plăţii;
e) numele acelui căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută, cu indicarea domiciliului
(sediului) şi datelor bancare;
f) data şi locul emiterii;
g) semnăturile şefului şi contabilului-şef ai trăgătorului-persoană juridică. Trăgătorul-
persoană fizică indică numele său, domiciliul şi confirmă cambia prin semnătura legalizată de
notar.

Titlul în care lipseşte una din condiţiile articolului precedent nu este considerat cambie
simplă, cu excepţia cazurilor arătate în alineatele ce urmează:
- cambia simplă a cărei scadenţă nu este arătată este socotită platibilă la vedere;
- în lipsa unei menţiuni speciale, locul emiterii cambiei este considerat loc de plată şi în acelaşi
timp locul domiciliului trăgătorului;
- cambia simplă nu indică locul unde a fost emisă se socoate semnată în locul arătat lîngă
numele trăgătorului.Cambiei simple i se aplică dispoziţiile referitoare la trată privind:
- girul (art. 11 - 17);
- scadenţa (art. 29 - 32);
- plata (art. 33 - 37);
- acţiunea în caz de neaccept sau neplată (art. 38 - 44, 46 - 48);
- plata prin mijlocire (art. 49, 52 - 55);
- copiile (art. 58);
- modificările (art. 59);
- prescripţiile (art. 60, 61);
- calcularea termenelor (art. 62).
Cambiei simple i se aplică de asemenea dispoziţiile referitoare la trata supusă plăţii la un terţ sau
în alt loc diferit de domiciliul trasului (art. 6 şi 23), condiţiile despre dobîndă (art. 7), divergenţa
în arătarea sumei supuse plăţii (art. 8), consecinţele depunerii oricărei semnături în condiţiile
articolului 8, consecinţele semnăturii persoanei ce acţionează fără înputernicire sau cu depăşirea
împutrnicirilor sale (art. 9) şi blancheta tratei (art. 10). În acelaşi mod cambiei simple i se aplică
şi dispoziţiile cu privire la aval (art. 26 - 28); în cazul prevăzut ultimul alineat din art. 27, dacă în
aval nu s-a indicat pentru cine el a fost dat, el se socoate dat pentru trăgătorul cambiei
simple.Trăgătorul cambiei simple este obligat la fel ca şi acceptantul tratei.
Cambiile simple plătibile la un anumit termen de la vedere trebuie prezentate trăgătorului pentru
însemnare în termenele arătate la art. 20. Termenul de la vedere curge din ziua însemnării, pusă

7
de trăgător pe cambie.Refuzul trăgătorului de a face o înscriere datată se constată prin protest
(art. 21). Termenul de la vedere curge din ziua exercitării protestului.

Cambiile de trezorărie și bancare

Cambiile de trezorerie şi bancare sînt cambii simple. Astfel de cambii au caractere

monetare şi servesc pentru atragerea pe un termen scurt a mijloacelor băneşti, temporar libere,
ale persoanelor fizice şi juridice. Aceste cambii se emit, de regulă, pe un termen de pînă la un an.
Trăgător al cambiilor bancare este Banca Naţională, precum şi băncile comerciale. Semn
cambial al acestor cambii se consideră menţiunea "cambie de trezorie" sau "cambie bancară";
celelalte date ale acestor cambii trebuie să corespundă condiţiilor art. 63, cu excepţia lit, e).
Cambiile de trezorie şi bancare sînt titluti asupra cărora nu se extinde regulamentul privind
acceptul şi avalul; scadenţa se stabileşte protrivit art. 29 - 32. Plata acestor cambii se efectuează
în condiţiile art. 33 - 37.Posesorii cambiilor de trezorerie şi bancare nu au dreptul de regres ei
posedă numai dreptul de protest de neplată împotriva trăgătorului cu încasarea sumelor arătate la
art. 43.
Pentru cambiile de trezorerie şi bancare se aplică dispoziţiile art. 48 privind obstacolele de
neînlăturat şi cele ale art. 61 şi 62. Pentru plata cheltuielilor economice curente Ministerul
Finanţelor şi băncile pot să emită cambii comerciale asupra cărora se aplică dispoziţiile titlului
Posesorul poate să se adresese la orice bancă comercială pentru scoaterea sau gajarea cambiilor.
Scontarea cambiilor se efectuează la rata scontului stabilită de banca comercială. Scoaterea
cambiei înseamnă cumpărarea cambiilor de către bănci pînă la scadenţa ei.Gajarea cambiei
înseamnă acordarea de către bancă a unui credit sub garanţia cambiei.

Exemplu de cambie
Compania ABC achiziționează piese auto de la Supply Car XYZ pentru 25.000 de dolari. Oferta
de autoturisme XYZ trage o cambie, devenind sertar si beneficiar in acest caz, pentru suma de
25.000 de dolari platita in 90 de zile. Oferta auto XYZ devine trasulator și acceptă cambia și
bunurile sunt expediate. În 90 de zile, compania de aprovizionare auto XYZ va prezenta cambia
către compania ABC pentru plată. Cambia a fost o confirmare creată de compania de aprovizionare
auto XYZ, care a fost, de asemenea, creditorul în acest caz, pentru a arăta îndatorarea Companiei
ABC, debitorul.

8
 CONCLUZIE

Miracolul cambiei este ca odata ce este emisa beneficiarului si mai ales dupa ce acesta o
pune in circulatie, folosind primul gir, acel inscris devine o valoare comerciala, pentru ca el
angajeaza deplin si irevocabil.Dupa ce a fost girata cambia nu mai poate fi revocata, indiferent in
ce conditii a fost emisa. Regularitatea confectionarii este data de mentiunile obligatorii care trebuie
facute si subscrise de catre emitent (tragator).Pentru cec, regulile comune sunt mai putine, dar atat
pentru biletul la ordin cat si pentru cec, in chestiunile unde nu exista norme speciala se aplica
normele de la cambie

Dacă să ne referim la un caz concret atunci Compania „MAIB-Leasing” S.A. in activitatea

sa opereaza in calitate de instrument de plata cu cambii. Compania emite cambii pentru achitarea
serviciilor acordate si bunuri procurate. Procesul de emitere, circulatie si achitare a cambiilor de
catre Companie este reglementat de catre Regulamentul cu privire la cambii, aprobat de Consiliu
Societatii la 13.06.2006 si de legea cambiei nr. 1527 din 22.06.93.

Compania emite urmatoarele tipuri de cambii:

 cu scont – are perioada de circulatie 90 (nouazeci), 120 (una suta douăzeci), 180 (una suta
optzeci), 270 (doua sute saprizeci) si 360 (trei sute sasezeci) zile calendaristice;
 cu dobinda - are perioada de circulatie 180 (una suta optzeci) si 360 (trei sute sasezeci)
zile calendaristice.

Cambia cu scont este cambii transmisa catre detinator la valoarea mai mica (cu marimea ratei de
scont) decit cea nominala.La finisarea termenului de circulatie si de prezentare a cambiei spre
plata, emitentul achita detinatorului cambiei valoarea nominala a cambiei.

Cambia cu dobinda este cambia la care emitentul calculeaza dobinda pe valoarea cambiala,
incepind cu ziua urmatoare emiterii si pina la ziua prezentarii cambiei spre plata, indicata
nemijlocit un textul cambiei.

Cambia poate fi prezentata spre plata de catre detinatorul cambiei sau de catre persoana indicata
in girul cambiei.

Achitarea cambii prezentate spre plata se efectueaza la cursul de schimb a Euro stabilit de BNM
la ziua indicata in cambie ca zi de prezentare a cambiei spre plata.

9
Achitarea valorii cambii si a dobinzei (cambie cu dobinda) se efectueaza de catre emitent in termen
de 5 (cinci) zile calendaristice calculate din data prezentarii cambiei spre plata.

La solicitarea detinatorului de cambie de a primi achitarea cambiei inainte de scurgerea termenului

de circulatie stabilit in ea, Compania se obliga in conditiile stabilite de regulamentul sus mentionat,
sa primeasca cambiile spre achitare si sa le achite.

Detinatorul cambiei este in drept sa transmita dreptul de a beneficia de achitarea cambiei tertei
persoane prin girare. Persoana indicata in girul cambiei este tratata ca detinator legal al cambiei.
Girul reprezinta o inscriptie simpla de transmitere si se face pe verso-ul cambiei.

10