ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA FINANȚE

CLIMATUL INVESTIȚIONAL AL ROMÂNIEI

LUCRU INDIVIDUAL
LA PROCESUAL PENAL

Autor:
student gr. FB-161,
învățământ cu frecvență redusă
PRAPORȘCIC VALERIA
______________________
(semnătura)
Conducător ştiinţific:
Doctor hab.,conf. univ., HÎNCU RODICA
_____________________
(semnătura)

CHIŞINĂU – 2020

1
 CUPRINS

I. INTRODUCERE………………………………. 3
II. FLUXUL INVESTIȚIILOR STRĂINE DIRECTE
ÎN ROMÂNIA........................................................4
III. CONCLUZII...........................................................9

2
 INTRODUCERE
Astăzi, premisele dezvoltării economice ale unei țări rezidă în abundența capitalului.
Sursele publice de investiții sunt frecvent limitate de diferite interese naționale care tind să
capete prioritate – plata salariilor și a pensiilor, ținerea sub control a deficitului bugetar, etc. În
lipsa investițiilor, economia pierde. Dacă resursele publice sunt limitate, atunci trebuie încurajată
finanțarea privată. Investițiile străine directe (ISD) sunt o sursă sănătoasă pe care se poate baza
creșterea economică, inclusiv în perioadele în care stabilitatea economică este în pericol și
creșterea este sub presiune.
Analiza şi evaluarea climatului investiţional sunt actuale la etapa contemporană, deoarece
de totalitatea factorilor pozitivi şi negativi ai climatului investiţional depinde cît de atractivă este
ţara pentru investiţii şi atragerea de noi investiţii economice. Climatul investiţional reprezintă
ansamblul factorilor caracteristici fiecărei regiuni (ramuri), care determină posibilităţile
companiei şi creează anturajul necesar pentru efectuarea de investiţii noi, crearea posturilor de
lucru şi dezvoltarea activităţii sale. Politica şi activitatea organele executive ale statului au o
influenţă semnificativă asupra climatului investiţional, cheltuielilor, riscurilor, precum şi
limitează nivelul dezvoltării concurenţei. În ultimul timp, climatului investiţional i-a fost acordat
o atenţie deosebită atît de către organizaţiile internaţionale şi statele străine, cît şi de specialiştii
autohtoni.
Părerile diferite şi încercările organizaţiilorinternaţionale de a înţelege conceptul de climat
investiţional determină evaluarea nivelului de risc al fiecărei ţări în parte, care deseori este bazat
pe analiza de ansamblu efectuată de către experţii internaţionali, şi de obicei duce la evaluarea
fiecărei ţări în parte. În multe analize atenţia este atribuită unui domeniu mai îngust –
restricţiilor, limitărilor vizavi de investiţiile internaţionale. Cercetătorii analizează diferiţi
indicatori de ansamblu, caracteristici politicii economice a ţării şi anturajului instituţional, aşa ca
legalitatea, corupţia, deschiderea către exportul de mărfuri, principiile dreptului şi flexibilitatea
sectorului financiar.

3
 FLUXUL INVESTIȚIILOR STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Investiția străină directă - relație investițională de durată între o entitate rezidentă şi o
entitate nerezidentă; de regulă, implică exercitarea de către investitor a unei influențe
manageriale semnificative în întreprinderea în care a investit.

4500 4081
4000
3461
3500
3000 2712
2421
2500 2138
2000
1500
1000
500
0
2012 2013 2014 2015 2016

Valoare fluxului net de investiții străine directe

Figura 1 Valoarea fluxului net de investiții străine directe în România pe parcursul

perioadei anilor 2012-2016 (mln. euro)
Sursa: http://www.bnro.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=9403
În perioada analizată 2012-2016 valoarea fluxului net de investiții străine directe în
România , în dinamică, a înregistrat tendințe ușor ascendente; în 2012 acesta a constituit 2138
mln. euro, pe cînd în 2016 acesta a atins deja nivelul de 4081mln. euro. Comparativ cu 2015 , în
2016 valoarea fluxului net de ISD în România a constituit cu 620 mln. euro mai mult sau cu
17,9 p.p..
Investițiile directe ale nerezidenților în România în anul 2016 au însumat 4,081 miliarde de
euro, din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au îconstituit 3,899
miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 182 de milioane de euro.
Se pot identifica următoarele forme pe care le îmbracă politicile privind ISD:
 politica minimală care oferă doar permisiunea unui investitor străin de a derula afaceri în
țara gazdă;
 politica de promovare a ISD presupune implementarea sub egida guvernului a unui program
de marketing;
 politica de atragere a investitiilor străine directe presupune, pe lânga acțiunea de promovare,
acordarea unor stimulente investitorului, pentru ca el să-și localizeze investiția în respectiva
țară gazdă;
4
 politicile mixte  reprezintă o combinare în diferite proporții a variantelor anterioare.

Pentru îmbunătățirea capacității de absorbție a investițiilor directe, un rol important îi revine

Agenției Române pentru Investiții Străine (ARIS), instituție publică a administrației centrale,
prin:
 elaborarea unei strategii de promovare a investițiilor directe, în strânsă colaborare cu
sectorul privat și cu autoritățile centrale și locale/regionale;
 promovarea unei noi legi de stimulare a investițiilor, care să definească prioritățile
investiționale la nivel național, regional, județean sau local;
 poziționarea ARIS ca punct focal de contact pentru investitorii potențiali sau deja
existenți în România.

Schema de bază a analizei de context (SWOT) evidenţiază punctele forte şi a cele slabe,
precum şi condiţiile favorabile şi nefavorabile, care descriu cel mai bine cadrul investițional în
România la momentul actual.

Puncte forte Puncte slabe

 poate fi considerată ca cea mai mare piață
internă din Sud-Estul Europei și a doua ca
mărime în Europa Centrală și de Sud-Est;
• joacă un rol deosebit de important ca
poartă de acces la piața unică europeană, o
piață care are peste 500 milioane de
consumatori;
• există facilități fiscale importante, iar
creșterea economică este sustenabilă, în
anul 2013 înregistrand chiar cea mai mare
creștere a PIB-ului în UE; potrivit
Fondului Monetar Internaţional (FMI), în
anul 2016 România este în fruntea
creşterilor economice din Europa;
• pentru a asigura un mediu investițional
atractiv, România a introdus, începând cu
luna iulie 2014, scutirea de impozit pe
profitul reinvestit;
• relații diplomatice bilaterale cu 177 de
state din cele 191 state membre ale ONU.
• performanţe reduse în inovare ca rezultat
al unui sistem naţional de CDI abia în
formare;
• nivel redus de alfabetizare informatică a
populaţiei şi de folosire a TIC;
• Agenția de rating Moody`s a coborât de la
pozitiv la stabil perspectivele asociate
României, menținând însă ratingul Baa3,
din cauza politicii fiscale expansioniste,
care a dus la o creștere substanțială a
deficitului fiscal;
• valori mari ale indicelui corupţiei,
capacitatea managerială lipsită de
eficacitate pentru rezolvarea dificultăţilor
procedurale în calea dezvoltării afacerilor;
• contribuţia la îmbunătăţirea avantajelor
competitive este semnificativ redusă în
cazul serviciilor, sectorul economic cel
mai important, cu 67% din PIB;
• conform Raportului de Competitivitate
Globală 2016-2017, citat de FIC,
România se află pe locul 88 din 139 țări
în ceea ce privește calitatea infrastucturii.

Oportunități Amenințări
5
• începerea unui nou exerciţiu bugetar la
nivel european, cu proceduri şi
reglementări revizuite şi o orientare mai
mare spre rezultate;
• existenţa unui cadru macroeconomic
stabil, fără presiuni bugetare pe termen
scurt şi mediu, şi a unui angajament
guvernamental cu privire la Planul de
investiţii strategice şi crearea de locuri de
muncă pentru perioada următoare;
• dinamică susţinută a antreprenoriatului,
reflectată prin astfel de tendinţe precum
creşterea ponderii întreprinderilor nou-
create active în industrie (16,8%, cel mai
mare procent înregistrat după 1995),
progrese (şi angajamente) din partea
administraţiei centrale în crearea unui
mediu antreprenorial favorabil;
• o structură economică foarte diversificată
în profil teritorial, care oferă condiţii
pentru localizarea în România a unei bune
părţi din circuitele de formare a valorii a
marilor firme.
• persistenţa unor structuri învechite de
organizare a afacerilor din economia
comunistă;
• aversiunea ridicată la risc în rândul
IMM-urilor evidenţiată prin astfel de
tendinţe precum: procent mic (16,8%)
dintre întreprinderile nou-create care fac
investiţii în primul an de activitate (faţă
de 39% în perioadele anterioare);
ameninţarea concurenţei este mai
importantă decât accesul la credite
pentru întreprinderile nou-create, prin
raportare la o rată de răspuns de 77%
faţă de 40% cu privire la cele mai mari
dificultăţi întâmpinate;
• România este o ţară cu probleme sociale
deosebite.

Drepturile investitorilor străini:

 în România se acordă un tratament egal, atât pentru investitorii naționali, cât și pentru cei
străini;
 investițiile străine sunt permise în toate sectoarele economiei. Există posibilitatea de a
gestiona societatea cu drepturi depline, se poate asigura repatrierea completă a
capitalurilor și a profilurilor;
 există facilități, în special cele acordate prin scheme de ajutor de stat. Astăzi România are
doua scheme de ajutor de stat pentru investiții care generează locuri de muncă și în
același timp există și o schemă de ajutor de stat destinată domeniului ITC.
Primele 5 ţări clasate după ponderea deţinută în soldul ISD la 31 decembrie 2017 sunt:
Olanda (25,0% din soldul ISD la sfârşitul anului 2015), Austria (14,2 %), Germania
(12,4%), Cipru (6,9%) şi Franţa (6,7%). Este însă necesar să precizăm că Olanda are şi
zone considerate paradis fiscal în care îşi au domiciliul fiscal multe companii (nu doar
olandeze) pentru beneficiile financiare oferite. Țările membre ale Uniunii Europene aveau o
pondere de 89,28% în totalul stocurilor de ISD, ceea ce accentuează rolul UE ca principal
partener economic al României.

6
 România a înregistrat, în 2016, un an mai slab an în privința firmelor cu capital
străin nou înființate, reiese din datele Oficiului Național al Registrului Comerțului
(ONRC).Astfel, în 2016 au fost înființate 5.348 de astfel de firme, în scădere de la 5.831 unități,
în 2015. Numărul firmelor cu capital străin nou înființate în 2017 a crescut în primele cinci luni
din acest an cu 8,5%, comparativ cu perioada similară a anului precedent, la 2.406 unități. În
perioada 1991 — 2016, au fost înființate 209.814 societăți cu participare străină la capital,
valoarea totală a capitalului social subscris depășind 44,8 miliarde de euro. Din cele 209.814
firme cea mai mare valoare a capitalului social este a societăților olandeze, respectiv 8,71
miliarde de euro, în aproximativ 4.919 firme.
Firmele străine realizează 70% din exporturile românești. Exporturile și
importurile companiilor ISD au crescut continuu începând cu 2009, ca valoare nominală, cu
excepția anului 2012. Companiilor ISD realizau aproximativ 20% din balanța comercială
deficitară în anul 2015, importurile continuând să depășească volumul exporturilor cu
aproximativ 1,8 mld. EUR în rândul acestor companii.
Tabelul 1
Repartizarea investițiilor străine pe regiuni de dezvoltare
Regiunea milioane euro % din total
București-Ilfov 38423 59,3
Centru 5831 9,0
Vest 5237 8,1
Sud-Muntenia 4626 7,2
Nord-Vest 3793 5,9
Sud-Est 2869 4,5
Sud-Vest Oltenia 2172 3,4
Nord-Est 1662 2,6

Cea mai mare parte a ISD sunt realizate în regiunea București-Ilfov (59,3% din total în
anul 2015), urmată la distanță de regiunea Centru (9%) și Vest (8,1%). Clasamentul nu suferă
modificări semnificative în perioada 2008-2015; singura diferență notabilă este creșterea în
importanță a regiunii Vest din această perspectivă și scăderea atractivității pentru regiunea Sud-
Muntenia. Ponderea scăzută a ISD în regiunea Nord-Est apare în principal pe fondalul calității
scăzute a infrastructurii, aspect ce izolează regiunea de relația cu restul UE și implicit de
activitățile care implică transportul pe distanțe mari.

7
 60
50.90
48.00 48.70
50 44.70 44.60 43.90 44.40 46.40 44.60
40.70 41.30 41.40 42.50 41.90
40.00 39.00 40.60
40
Agricultură, silvicultură și pescuit
30 Construcții și tranzacții imobiliare
Servicii
20 Industrie
12.60 12.90 12.20
7.80 9.00 10.70 9.20 9.80 9.80
10
0.70 1.40 1.10 2.00 2.40 2.40 2.10 2.50 2.60
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Figura 2 Evoluția stocurilor de ISD din România pe sectoare de activitate pe parcursul

perioadei anilor 2007-2015 (%)
Sursa: http://www.bnro.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=9403
Contrar clișeelor vehiculate public și a impactului vizual zilnic, destinația principală a
ISD în anul 2015 a fost industria, cu 44,6% din sumele totale investite de străini în România,
marea majoritate (peste 20 de miliarde de euro sau 31,8% din total) în industria prelucrătoare.
Pe locul secund au venit serviciile și de-abia pe locul trei apar construcțiile și tranzacțiile
imobiliare,urmate de agricultură, ilvicultură și pescuit.

Concluzii:
 deși există percepția unui volum ridicat al investițiilor străine directe, România are cel
mai mic stoc de ISD pe locuitor din regiune;
 companiile cu capital străin angajează o treime din forța de muncă din mediul privat din
România;
 companiile cu capital străin realizează 70% din exporturile României;
 fluxurile de investiții străine directe sunt susținute în principal de participațiile la capital;
 aproape jumătate dintre investițiile străine directe din România au ca destinație sectorul
industrial;
 investitorii străini au contribuit semnificativ la creșterea productivității economiei
românești;
 pentru atragerea și păstrarea ISD, cu menținerea și amplificarea efectelor pozitive,
considerăm că sunt posibile și dezirabile două direcții de acțiune:

8
 creșterea capacității de absorbție a economiei. În mod cert, după cum sugerează și
literatura de specialitate, impactul pozitiv al ISD în economia țării gazdă depinde de
capacitatea de absorbție a acesteia: calitatea capitalului uman, gradul de dezvoltare
economică și tehnologică, stabilitatea și atractivitatea legislației. Astăzi, principalele
surse de atractivitate pentru investitori sunt resursele create, precum infrastructura sau
instituțiile, mai mult decât înzestrarea cu resurse naturale. Astfel de eforturi nu sunt
menite numai să atragă investitorii străini, dar contribuie și la dezvoltarea economică
a țării.
 Dezvoltarea și implementarea unei strategii de atragere a ISD. Rezultatele pozitive ale
României sunt limitate de lipsa unui document strategic care să privească în mod
concret stimularea ISD, pârghiile economice pentru încurajarea acestora și remedierea
eficienței scăzute a agențiilor românești de atragere a investițiilor, care nu au sugerat
până în prezent că ar avea o poziție de forță ca partener de negocieri pentru
investitorii străini.