Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I. Cambia
Notiune
Cambia este inscrisul care cuprinde ordinul dat de o persoana numita tragator, unei
alte persoane numita tras de a plati unei terte persoane numita beneficiar, la scadenta sau
la ordinul acesteia o suma de bani stabilita.
Functiile cambiei3
Pentru ca plata cambiei nu se face imediat ci la scadenta sau la vedere, cambia amana in
timp plata datoriei si, ca atare, este titlu de credit.
i. Conditii de fond
Cambia se intocmeste in forma scrisa, forma rezultand implicit din continutul art. 1 din
Legea nr. 58/1934. Cambia contine atat mentiuni obligatorii, cat si facultative.
Ø denumirea de cambie
Potrivit Legii nr. 58/1934, inscrisul cambial trebuie sa contina denumirea de „cambie”, ceea
ce inseamna ca orice alta mentiune adica „trata” sau „polita” nu poate fi folosita pentru indicarea
unei cambii.
Ordinul de plata dat de tragator (emitentul cambiei) trasului trebuie sa fie pur si simplu si
nicidecum afectat de o conditie, indiferent de natura ei. Ordinul de plata se exprima, de regula,
prin cuvintele „veti plati”, „platiti” sau „autorizati sa platiti”.
Suma de bani care se va plati trebuie sa fie determinata in moneda de plata si sa se faca
mentiunea in cifre si litere. In caz de neconcordanta va avea prioritate mentiunea in litere.
Ø Numele trasului
Trasul, cel care va face plata cambiei, poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica,
aratandu-se numele sau denumirea (ori numele comercial) al acesteia. Poate fi indicat ca tras
insusi tragatorul. De asemenea, pot fi indicate mai multe persoane care sa faca plata, situatie in
care aceste persoane vor raspunde in mod solidar.
Cambia trebuie sa contina indicarea scadentei sau a termenului la care se va plati cambia.
Scadenta trebuie sa fie certa (adica sa se mentioneze ziua sau termenul limita la care se va face
plata).
Cambia nu poate sa contina o mentiune cu privire la plata in rate a sumei aratate in cambie,
o astfel de mentiune fiind lovita de nulitate absoluta.
Cambia trebuie sa prevada locul unde se va face plata cambiei indicandu-se numai
localitatea si nicidecum domiciliul ori sediul debitorului. Pot fi indicate mai multe locuri de plata
la alegerea posesorului cambiei (art. 2 alin. 5 din Legea nr. 58/1934).
Daca in cambie nu se prevede locul platii legea prezuma ca acesta este locul aratat langa
numele trasului (art. 2 alin. 3).
Cambia poate sa contina o clauza prin care sa se indice ca loc de plata fie domiciliul unui
tert, fie localitatea unde domiciliaza trasul, fie alta localitate. O astfel de cambie poarta
denumirea de cambie domiciliata.
Ø Numele aceluia caruia sau la ordinul caruia se va face plata (numele beneficiarului)
Pot fi indicate mai multe persoane in calitate de beneficiar, dupa cum poate fi beneficiar
chiar tragatorul insusi (art. 3 din Legea nr. 58/1934).
Data emiterii cambiei presupune indicarea zilei, lunii si anului emiterii ei. Cambia care nu
prevede data emiterii va fi lovita de nulitate absoluta. Indicarea datei emiterii are importanta
pentru a se stabili exigibilitatea platii cambiei daca exista mentiunea efectuarii platii „la un
anumit termen de la emiterea cambiei” si pentru a se verifica capacitatea juridica a tragatorului
in momentul emiterii ei.
Locul emiterii cambiei presupune indicarea localitatii unde a fost emisa cambia. In lipsa
mentiunii cu privire la locul emisiunii, legea prezuma ca acesta este locul indicat langa numele
tragatorului.
Indicarea locului unde a fost emisa cambia are importanta in stabilirea legii aplicabile, daca
ea contine un element extraneu (strain).
Ø Semnatura tragatorului
· Cambia in alb
Tragatorul poate emite in mod intentionat o cambie care nu cuprinde toate mentiunile
obligatorii prevazute de lege, dar care urmeaza a fi completate ulterior de catre primitorul
cambiei sau de un posesor succesiv al acesteia (art. 12 din Legea nr. 58/1934). O asemenea
cambie este numita „cambie in alb”.
Cambia in alb trebuie sa contina numele tragatorului, nefiind necesare si celelalte mentiuni.
Prezentarea cambiei pentru acceptare este, de regula, facultativa pentru beneficiar. In mod
exceptional, beneficiarul (posesorul) cambiei are obligatia prezentarii cambiei spre acceptare in
cazul in care scadenta cambiei este intr-un anumit termen de la „vedere”.
· fata de posesorul cambiei, trasul este obligat sa faca plata, fiind tinut in mod solidar cu
tragatorul, eventual cu avalistul, pentru executarea obligatiei;
· fata de tragator, trasul are obligatia ca in caz de neplata sa dispuna de actiunea directa pe
care o are impotriva are impotriva acceptantului.
Acceptarea cambiei se face prin mentiunea de acceptare facuta pe cambie.
Acceptarea poate fi revocata de catre tras, situatie in care va mentiona pe titlu „anulat”,
adaugand semnatura. Revocarea se poate face numai inainte de inapoierea titlului catre posesorul
cambiei.
Daca exista refuz de acceptare a cambiei, posesorul poate exercita inainte de scadenta,
dreptul de regres impotriva girantilor, tragatorului si a celorlalti debitori cambiali.
E Girul
· Notiune
Girul este un act juridic prin care posesorul cambiei numit girant, transmite altei
persoane, numita giratar, printr-o declaratie scrisa si semnata pe titlu si prin predarea titlului,
toate drepturile izvorand din titlu respectiv4 .
Girul se realizeaza prin intermediul unei mentiuni facute pe spatele titlului cu privire la
numele dobanditorului si contine ordinul de plata adresat trasului sau emitentului de catre
posesorul cambiei de a se face plata aceluia (in mainile) caruia s-a transmis cambia.
Persoana care transmite titlul (cambia) este denumita „girant”, iar aceea care o primeste
poarta denumirea de „giratar”.
Cambia circula de la o persoana la alta prin ordinul scris mentionat pe dosul titlului sau pe
un inscris separat (allonge), document numit „ordin-gir” sau andosament.
· Functiile girului
Prin gir se transmit toate garantiile constituite in vederea „asigurarii” platii cambiei,
respectiv: gajul, ipoteca si privilegiile.
Daca in cambie figureaza clauza „nu la ordin”, cambia nu se va transmite prin gir ci, prin
cesiune de creanta, potrivit dispozitiilor din Codul civil. O alta functie a girului este aceea de
„garantie” pentru acceptare.
q girul nu poate fi dat numai pentru o parte din suma, ceea ce inseamna ca girul nu poate fi
partial. Sanctiunea in acest caz este tot nulitatea absoluta.
Ø Conditiile de forma:
Ø Girul in alb
Girul in alb este acel gir care nu arata numele giratarului, fiind valabil daca exista
semnatura girantului pusa pe dosul titlului sau pe adaos (allonge).
Posesorul poate sa completeze girul cu propriul sau nume, indicandu-se ca giratar. Totodata
girul in alb poate fi completat si cu numele unei alte persoane careia giratarul posesor
intentioneaza sa-i transmita titlul.
Ø Girul la purtator
Girul la purtator este ca si girul in alb, un act pe care nu figureaza numele giratarului.
Documentul circula prin simpla lui remitere, posesorul fiind prezumat a fi titularul dreptului
asupra cambiei.
E Cesiunea de creanta
In schimb, daca in cazul girului giratarul dobandeste un drept propriu si autonom fara sa i
se opuna exceptiile care puteau fi opuse girantului (prescriptia, compensatia etc.), in cazul
cesiunii, cesionarul dobandeste drepturile pe care le-a avut cedentul, astfel incat debitorul
cedat poate sa opuna cesionarului toate exceptiile pe care le putea invoca fata de cedent.
Prin gir, girantul garanteaza executarea obligatiei, pe cata vreme in cazul cesiunii de
creanta, cedentul nu garanteaza fata de cesionar pentru solvabilitatea debitorului cedat.
Din punct de vedere formal, girul este valabil prin simpla mentiune facuta pe titlu cu
privire la dobanditor, in timp ce, in cazul cesiunii este obligatorie notificarea debitorului sau
acceptarea in forma autentica din partea debitorului cedat.
· Notiune
Avalul contine angajamentul unei terte persoane numita avalist prin care se obliga sa
faca plata cambiei, garantand astfel executarea obligatiei de catre cel ce trebuia sa
plateasca, numit avalizat.
Avalul se poate da pentru garantarea executarii obligatiei, fie de catre tras, fie de catre
tragator sau chiar pentru un alt avalist.
Ø Avalistul poate opune posesorului titlului exceptiile pe care debitorul avalizat le avea
contra lui;
Ø In cazul platii cambiei, avalistul se subroga in toate drepturile posesorului, exercitand
dreptul de regres impotriva celorlalti debitori cambiali: tras, tragator etc.
Plata efectuata de tras ii elibereaza pe toti debitorii cambiali. Refuzul trasului are drept
consecinta raspunderea solidara a tuturor debitorilor cambiali (tragator, girant, avalist).
In situatia in care nu se prevede vreo localitate, plata se va face la sediul trasului sau celui
indicat sa faca plata (deci plata este cherabila).
· Efectele platii.
Daca plata se face la scadenta, efectul firesc este stingerea datoriei cambiale. Cand plata se
face de catre un girant, sunt liberati de plata numai debitorii cambiali succesivi lui, nu si cei
anteriori.
Plata partiala este admisa, cu exceptia celei care se face de debitorii de regres (girantii) sau
de avalistii lor.
Plata partiala nu poate fi facuta anticipat fata de scadenta. In schimb plata integrala, poate fi
facuta chiar inainte de scadenta, dar cu consimtamantul creditorului.
Daca trasul accepta cambia trasa asupra lui, dar la scadenta refuza plata, creditorul il poate
urmari fie pe el, fie pe avalistii sai. El are impotriva acestei categorii de persoane obligate
o actiune cambiala directa.
Tragatorul, girantii si avalistii lor nu-si asuma decat o obligatie subsidiara de plata, in
sensul ca nu pot fi urmariti de creditorul cambial decat daca plata nu are loc.
A Actiunea cambiala de regres, contra oricarui alt obligat cambial, (tragatorul, girantii si
avalistii acestora).
Daca prestatia trasului (plata) nu are loc la scadenta sau inainte, in cazurile enumerate mai
sus, posesorul cambiei poate urmarii pe aceia care aveau obligatia de a garanta aceasta prestatie.
Acestia sunt obligati de regres, iar actiunea impotriva lor este regresul cambial.
Titular al dreptului de regres este, mai intai, posesorul legitim al cambiei, si mai apoi
debitorii de regres. Avalistul unui debitor de regres poate si el urmari pe cel avalizat, precum si
pe girantii anteriori debitorului sau.
· Regresul la scadenta
Dreptul de regres se exercita la scadenta, exercitarea lui presupunand existenta unor conditii
materiale, prezentarea titlului in termene legale si neefectuarea platii.
Daca la prezentarea cambiei, acceptarea a fost refuzata, in tot sau in parte, posesorul
cambiei poate exercita dreptul de regres impotriva tuturor semnatarilor cambiei.
Inainte de scadenta, posesorul cambiei poate exercita actiuni de regres daca trasul se afla in
dificultate de plata. Legea are in vedere falimentul trasului, chiar daca nu este constatat printr-o
hotarare judecatoreasca, fiind suficienta declararea procedurii6 .
Ø Falimentul tragatorului
Posesorul cambiei poate exercita inainte de scadenta actiuni in regres, in cazul in care
tragatorul a fost supus procedurii falimentului. In toate cazurile prevazute de art. 48 din lege,
dreptul de exercitare a actiunilor inainte de scadenta nu se stinge.
1.10. Protestul
Pentru a putea pastra si exercita drepturile cambiale, legea impune posesorului indeplinirea
unor anumite formalitati. Constatarea efectuarii lor se face in mod obisnuit printr-un protest.
q neprezentarea cambiei pentru acceptare, daca indicatul domiciliaza la locul platii (art. 75
din lege);
q refuzul platii din partea acceptantului prin interventie sau a indicatului la nevoie (art. 79
din lege);
q refuzul de acceptare a unei cambii ce trebuia prezentata intr-un anumit termen sau unei
cambii platibila la un anumit timp de la vedere;
q refuzul de restituire a unuia dintre exemplarele cambiei, cand exista mai multe exemplare;
q refuzul detinatorului unui exemplar original al cambiei de a-l preda posesorului legitim al
copiei cambiei;
q constatarea platii prin interventie sau a refuzului platii oferite prin interventie.
Daca protestul de neacceptare a fost intocmit in termen, posesorul cambiei este dispensat de
obligatia de a mai prezenta din nou cambia, la scadenta, pentru plata cambiei.
Protestul se face printr-un singur act, intrucat nu s-ar putea admite adresarea mai multor
proteste. Protestul poate fi adresat si printr-un act separat in care trebuie facuta mentiunea de
adresare pe cambie. Competenta intocmirii protestului apartine executorului judecatoresc si
notarului public.
Clauza de scutire de protest (fara protest) trebuie scrisa pe cambie si semnata, dupa caz,
de: tragator, girant sau avalist.
data intocmirii;
numele si prenumele celui care a cerut intocmirea protestului;
numele si prenumele persoanei careia i s-a intocmit protestul;
aratarea locului unde s-a intocmit protestul;
mentionarea cererilor facute;
somatia de plata;
raspunsurile primite sau motivele pentru care nu s-a obtinut nici un raspuns.
· Avizul
In cazul in care trasul refuza acceptarea sau plata cambiei, posesorul cambiei trebuie sa
incunostinteze pe girantul sau si pe tragator despre neacceptare sau neplata, in cele patru zile
lucratoare ce urmeaza zilei protestului. Fiecare girant este tinut ca, in cele doua zile lucratoare ce
urmeaza zilei in care a primit incunostintarea, sa aduca la cunostinta girantului sau
incunostintarea primita, cu precizarea numelui si adreselor celor care au facut incunostintarile
precedente.
Avizarea se poate face prin orice mijloc de comunicare (scrisoare, telegrama etc.), prin
simpla trimitere a cambiei neacceptate sau neplatite si poate fi dovedita prin orice mijloace de
proba, sarcina probei revenind aceluia care este obligat sa dea avizul.
Nerespectarea formalitatilor de avizare nu decade din dreptul de regres. Cel care nu a facut
incunostintarea, raspunde pentru paguba cauzata din culpa sa, fara ca despagubirile sa poata
depasi suma mentionata pe cambie.
Cambia trebuie sa fie completa din punct de vedere formal, iar posesorul ei, ultimul giratar,
sa fi indeplinit actele de diligenta cambiala pentru exercitarea regresului.
Girantul, in baza unui gir dat dupa protest poate, de asemenea sa procedeze la executare,
intrucat girul dupa protest produce efectele unei cesiuni si transmite giratarului toate drepturile
cambiale ale girantului.
· Investirea cambiei
Investirea cambiei cu formula executorie se ordona printr-o incheiere, care nu este supusa
decat recursului.
Din momentul investirii cambiei cu formula executorie se poate proceda la executarea silita
a debitorului, legea cambiala cuprinzand anumite dispozitii referitoare la somatia pe care
creditorul trebuie sa o adreseze debitorului si opozitia pe care o poate face debitorul.
· Opozitia la executare
Debitorul poate exercita opozitia la executare in termen de 5 zile de la primirea somatiei.
Aceasta opozitie se depune la instanta care a investit cambia cu titlu executoriu. Prin opozitie,
debitorul pune in discutie valabilitatea titlului, putand invoca exceptii care il exonereaza de
obligatia de plata si care se rezolva pe calea unui proces cambial, initiat de debitor.
· Suspendarea executarii
In mod exceptional, art. 62 alin. (3) din lege, admite ca instanta judecatoreasca va putea
suspenda executarea in cazul in care debitorul nu recunoaste semnatura (caz in care debitorul se
inscrie in fals) sau procura8 .
· Exceptiile obiective
Exceptiile obiective privesc titlul cambial, obligatia cambiala si conditiile cerute pentru
executarea actiunilor cambiale. Ele se subdivid in:
Ø exceptii obiective absolute, exceptii pe care orice debitor le poate invoca impotriva
oricarui creditor (posesorul cambiei), ca de exemplu: nevalabilitatea formala a cambiei datorita
nerespectarii conditiilor impuse din lege; prescriptia dreptului la actiune; stingerea obligatiei
pentru plata efectuata de tras etc.
Ø exceptii obiective relative, exceptii pe care anumiti debitori le pot opune oricaruia dintre
posesorii cambiei. Intra in aceasta categorie: nevalabilitatea obligatiei cambiale, falsificarea
semnaturilor cambiale, lipsa de reprezentare etc.
· Exceptiile subiective
Ø exceptii subiective absolute, pe care orice debitor cambial le poate opune anumitor
posesori ai cambiei, de exemplu: incapacitatea posesorului cambiei de a primi plata ori
falimentul acestuia etc.
In conformitate cu art. 63 alin (3) din lege, orice exceptie cambiala trebuie formulata de
catre debitor la primul termen de infatisare. Aceasta exceptie trebuie sa fie grabnic solutionata si
intemeiata pe o proba scrisa.
Orice actiune rezultand din cambie impotriva acceptantului si avalistilor sai se prescrie
in termen de 3 ani, termen care curge de la data scadentei cambiei (prescriptia actiunilor
directe).
Actiuni extracambiale
E Actiunea cauzala
Daca actiunea este admisa si s-a efectuat plata, cambia depusa la grefa instantei va fi
predata creditorului, care devine astfel posesorul legitim si care va putea exercita actiune de
regres la care are dreptul9 .
Biletul la ordin este un inscris prin care o persoana numita emitent sau subscriitor se
obliga sa plateasca la scadenta o suma de bani unei alte persoane, numita beneficiar, sau la
ordinul acestuia.
q scadenta;
q locul de plata;
q numele beneficiarului;
q semnatura emitentului.
III. Cecul
3.1. Notiune
Cecul este un inscris care contine ordinul dat de emitentul cecului numit tragator,
unei banci la care are un disponibil banesc, numita tras, de a plati o suma de bani unui
beneficiar la prezentarea titlului.
Plata cecului poate fi garantata printr-un aval pentru intreaga suma sau numai pentru o
parte din ea. Obligatia avalistului este la fel ca cea garantata. Avalistul care plateste cecul
dobandeste toate drepturile rezultand din titlu, impotriva avalizatorului si a celor tinuti fata de
persoana garantata.
In situatia in care trasul nu plateste cecul prezentat in termen util, posesorul titlului poate
exercita dreptul de regres impotriva girantilor, tragatorului si avalistilor. Refuzul de plata
trebuie constatat printr-un protest sau declaratie a trasului scrisa si datata pe cec.
Posesorul titlului isi poate realiza drepturile prin actiunea in regres sau prin executarea
silita, daca cecul a fost investit cu formula executorie.
q numele trasului;
q locul de plata;
q semnatura tragatorului.
De regula, cecul poate fi tras in mai multe exemplare identice, cu exceptia titlurilor la
purtator. Ele trebuie sa contina un numar de ordine, iar in absenta numerotarii, fiecare
exemplar constituie un cec distinct. Datorita naturii titlului nu se admite emiterea de copii.
3.3. Formele cecului
Ø nominative;
Ø la ordin
Ø la purtator.
Cecul cu bara generala se plateste unei banci sau unui client al trasului si nu cuprinde nici
o mentiune intre cele doua linii, sau se scrie numai „banca” sau un alt echivalent.
Cecul cu bara speciala cuprinde intre cele doua linii numele unei banci. Cecul cu barare
speciala se plateste bancii aratate intre bare. In situatia in care banca este chiar trasul, plata se va
face unui client al sau.
Forma cecului barat are relevanta practica in sensul ca evita folosirea si falsificarea titlurilor
care au fost pierdute sau furate. In acelasi timp cecul barat permite si creditarea clientului fiind
un instrument de plata scriptic.
Ø circular, care reprezinta un titlu de credit la ordin emis de o banca autorizata si se
plateste la vedere posesorului legitim al titlului.
Ø postal, care reprezinta un serviciu bancar facut de posta, alaturi de contul curent postal si
de viramentul postal. Cecul postal este supus acelorasi reguli de forma ca si cecul barat,
cu singura particularitate ca nu poate fi transmis prin gir.
Ø de calatorie, titlu cu o valoare fixa emis de o banca pentru a fi utilizat de o persoana care
efectueaza un voiaj in strainatate.
Ø platibil in cont tragatorul sau posesorul lui fiind in drept sa interzica plata in numerar,
inserand transversal pe fata cecului cuvintele „platibil in cont”, ”numai pentru virament”.