Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
utilizate de bncile
comerciale
-Cambia-
Cuprins
Introducere......................................................................................................................3
Definire si conditii de validitate ale cambiei...................................................................4
Operatiuni cambiale........................................................................................................7
Acceptarea cambiei.....................................................................................................7
Girul cambiei...............................................................................................................8
Avalul cambiei (avalizarea).........................................................................................9
Plata cambiei.............................................................................................................10
Refuzul si regresul.....................................................................................................10
Interventia..................................................................................................................11
Executarea cambiala si procesele cambiale..................................................................11
Circuitul Cambiei......................................................................................................11
Anexa imagini cambie................................................................................................12
Introducere
Procedeele de plat reprezint un ansamblu de tehnici specifice, determinate de
particularitile unor tranzacii, menite s asigure realizarea transferurilor de fonduri i
stingerea obligaiilor dintre parteneri, n condiiile stabilite de acetia.
Creditul si diversitatea formelor pe care le imbraca acesta antreneaza utilizarea unei
multitudini de documente in care este materializata relatia dintre debitor si creditor.
Astfel de documente cunoscute sub denumirea de titluri de credit sau instrumente de
credit pot fi clasificate dupa criterii ce decurg din caracteristicile fiecarei forme de credit.
a) inscrisuri care dau dreptul la incasarea unei sume de bani:
- cambia;
- biletul la ordin;
- cecul;
- obligatiunile;
- bonurile de casa;
- bonurile de tezaur;
- certificatele de investitor;
- cardurile (cartile de credit).
b) inscrisuri emise de catre stat prin institutiile sale sau de banci cu drept de monopol:
- moneda de hartie (emisa de stat);
- bancnota (sau biletul de banca).
c) inscrisuri care asigura posesorilor un drept asupra unor bunuri reale (marfuri
depozitate sau aflate in curs de transport):
- warantul;
- conosamentul;
- scrisoarea de trasura, cu conditia ca acestea sa fie depuse la banca, drept garantii
pentru obtinerea de credite.
Dintre aceste inscrisuri, in cadrul temei abordate prezinta importanta: cambia, biletul
la ordin, cecul considerate ca reprezentand instrumente clasice, datorita utilizarii pe scara
larga in decursul unei perioade indelungate de timp si, cardurile (cartile de plata), care prin
caracteristici, utilizare si grad de generalizare constituie un instrument modern de plata si de
credit.
Forma scrisa a cambiei a constituit o conditie care impune ca textul sa fie inscris in
una si aceeasi limba.
Mentiunile obligatorii pe care trebuie sa le cuprinda cambia se refera la:
a) denumirea cambiei; care poate fi inscrisa ca titlu sau poate figura in cuprinsul
textului. Este obligatorie prezenta denumirii cat si scrierea ei in aceeasi limba in care este
redactata cambia, fiind situata deasupra semnaturii tragatorului.
b) ordinul (sau mandatul) neconditionat de a plati o suma de bani determinata, intr-o
anumita perioada (cu specificarea sumei in titlu, precum si in litere sau cifre).
c) numele (denumirea) trasului, respectiv a persoanei care trebuie sa plateasca. In
unele cazuri, tragatorul se poate indica pe sine ca tras, ori, poate indica mai multe persoane
trase cumulativ (nu alternativ).
d) scadenta, este o mentiune obligatorie care prezinta importanta prin faptul ca fara
indicarea acesteia, cambia este socotita platibila la vedere. Daca se prevad mai multe scadente
succesive, cambia este incerta, dupa cum, aceasta este nula, daca mentioneaza o scadenta
imposibila (30 februarie, 31 aprilie). Scadenta prezinta importanta, datorita efectelor pe care
le antreneaza, astfel:
obligatia trasului se stinge numai prin plata la scadenta;
detinatorul cambiei nu poate fi obligat sa primeasca plata inainte de scadenta;
trasul care plateste inainte d e scadenta, o face pe riscul sau;
termenul de prescriptie este de doi ani, de la data scadentei, perioada de timp in
decursul careia sunt admise orice actiuni impotriva acceptantului.
Exista mai multe variante ale scadentei:
la vedere (la cerere, la prezentare);
la un anumit termen (zile, saptamani, luni, ani) de la vedere, de la prezentarea pentru
acceptare sau, in cazul neacceptarii, de la data protestului;
la un anumit termen de la data emisiunii;
la o data fixa (an, luna, zi).
e) locul platii; este determinat prin indicarea unei localitati si este considerat cel
mentionat langa numele trasului; in cazul in care in cambie sunt aratate mai multe locuri de
plata, posesorul o poate prezenta la oricare din acele locuri.
f) numele beneficiarului; In cambie pot fi mentionati mai multi beneficiari, cumulativ
sau alternativ. Daca sunt mentionati cumulativ atunci ei exercita drepturile conferite de
cambie, inclusiv dreptul de a transmite cambia prin gir. In situatia mentionarii alternative a
beneficiarilor, atunci, orice beneficiar daca detine titlul, poate exercita singur drepturile
6
cambiale, inclusiv dreptul de a gira cambia. In calitate de beneficiar al cambiei poate sa apara
chiar tragatorul, caz in care se utilizeaza formulele, platiti catre mine insumi sau plati la
ordinul meu.
g) data si locul emiterii; Cambia trebuie sa indice o singura data a emiterii, absenta
acesteia atragand nulitatea cambiei. Locul emiterii este indicat prin mentionarea localitatii.
Daca in textul cambiei nu se arata locul unde a fost emisa, se considera ca a fost semnata in
localitatea aratata langa numele tragatorului. Absenta acestei mentiuni conduce la nulitatea
cambiei.
h) semnatura tragatorului; Tragatorul are obligatia de a scrie personal numele si
prenumele. Pentru persoanele juridice, tragatorul trebuie indicat prin denumirea completa a
firmei, a numelui si a calitatii celui care semneaza, dar semnatura trebuie sa fie aplicata cu
scrisul de mana al persoanei fizice. Semnatura tragatorului se scrie la sfarsitul textului
cambiei. Daca o cambie a fost emisa fara una sau mai multe din mentiunile obligatorii, dar
poarta semnatura tragatorului, aceasta este denumita cambie in alb. Neinscrierea mentiunii
obligatorii poate decurge dintr-un act voit, dar si dintr-o omisiune, caz in care cambia devine
nula.
Distinctia dintre cambia in alb si cambia nula se realizeaza cu ajutorul mentiunii
exprese, inscrise pe cambie, prin care tragatorul il imputerniceste pe beneficiar sa completeze
cambia potrivit intelegerii dintre ei.
Clauze facultative
Sunt mentiuni facultative, care pot influenta sau nu obligatiile cambiale.
Din prima categorie de clauze se disting:
clauza nu la ordin, sau fara gir sau netransmisibil prin gir; care il obliga pe
beneficiar sa transmita cambia numai prin forma cesiunii de creante.
clauza de negarantie a acceptarii care ofera tragatorului garantia cu va fi urmarit
inainte de scadenta, in cazul refuzului trasului de a accepta cambia.
Operatiuni cambiale
Acceptarea cambiei
Se realizeaza prin scrierea pe cambie a cuvantului acceptat sau a unei expresii
echivalente insotita de semnatura trasului. Acceptarea trebuie sa mentioneze data zilei cand
este facuta, dar si o acceptare nedatata naste obligatia de plata a trasului. Tragatorul poate
7
interzice prezentarea cambiei la acceptare printr-o mentiune expresa sau poate stipula ca
prezentarea spre acceptare nu va avea loc inaintea unei anumite date. Dupa scadenta, cambia
nu mai poate fi prezentata la acceptare, ci numai la plata.
Acceptarea cambiei are ca efect modificarea pozitiei trasului, care devine, astfel,
debitorul beneficiarului, obligat solidar cu tragatorul, girantul si avalistul cambiei. Acestia din
urma vor fi obligati sa plateasca numai in cazul refuzului de plata din partea trasului.
Revocarea acceptarii reprezinta stergerea mentiunii acceptare, pe car e o poate realiza
trasul, atata timp cat detine cambia. Revocarea se poate efectua prin radierea inscriptiei de
acceptare sau acoperir ea ei cu una sau mai multe linii sau prin inscrierea cuvantului anulat.
Aceasta nu are efect daca se produce dupa ce trasul l-a instiintat in scris pe posesorul titlului
sau pe oricare alt semnatar ca a acceptat cambia. Refuzul acceptarii se constata prin
intocmirea unui protest de neacceptare, in forma autentica, inainte de expirarea termenului
prevazut pentru prezentarea la acceptare. Refuzul devine operabil si in conditiile in care,
trasul poate cere sa-i fie facuta a doua prezentare. Intr-un asemenea caz, daca prima
prezentare a fost facuta in ultima zi a termenului, protestul poate fi facut si in ziua urmatoare.
Refuzul integral sau partial al trasului, de a accepta cambia conduce la dreptul de regres al
posesorilor impotriva girantilor, tragatorului si a celorlalti obligati.
Girul cambiei
Girul este un act prin care posesorul titlului, numit girant, transfera un ei alte persoane
numita giratar, toate drepturile care decurg din titlul astfel redactat si completat, respectiv din
cambie. Girantul raspunde fata de giratar si fata de posesorii titlului pentru acceptarea si plata
titlului, in caz de neplata la scadenta din partea debitorului, numai daca in textul girului,
girantul a trecut formula fara garantie, fara raspundere sau fara obligo, ceea ce il
exonereaza de acceptare si de plata.
Girul poate fi definit si ca un mod specific de circulatie al cambiei, care indeplineste
urmatoarele functii:
a) mijloc de transmitere a cambiei;
b) garantarea prin gir a acceptarii si a platii cambiei;
c) legitimarea prin gir a calitatii de titular al cambiei.
1) Utilizand girul ca mijloc de transmitere a cambiei posesorul poate gira cambia in
favoarea bancii, care o sconteaza inainte de scadenta, iar girantul obtine numerarul
corespunzator. Cel care transmite cambia se numeste girant iar noul posesor se numeste
giratar. Girul se inscrie pe spatele cambiei, sau pe un adaos ori prelungire a cambiei. Formula
8
girului este: platiti lui sau platiti la ordinul lui. Prin gir se transmit toate drepturile
izvorate din cambie, fara a fi necesara specificarea debitorului cambial, inclusiv a garantiilor
reale care au fost constituite pentru asigurarea platii cambiei.
2) Prin garantarea prin gir a acceptarii si a platii cambiei, girantul isi asuma obligatia
de plata si de acceptare, in cazul in care trasul nu si-ar indeplini el insusi aceste obligatii.
Girantul se poate sustrage obligatiei de garantie mentionand in textul girului formula fara
garantie.
3) Legitimarea prin gir a calitatii de titular al cambiei, reprezinta o functie care se
manifesta prin faptul ca giratarul devine titular al drepturilor cambiale, fiind ultimul dintr-un
sir de giratori. Primul girant este tragatorul, fiecare din girantii urmatori trebuind sa figureze
ca giratari in girul precedent. Legitimarea calitatii de posesor al cambiei se face prin
mentinerea numelui ca giratar, in ultimul gir inscris pe dosul cambiei. Trasul are calitatea
verificarii succesiunii girurilor si identitatea posesorului, fara a avea in vedere realitatea
girurilor.
Exista mai multe tipuri de giruri speciale, dupa cum rezulta din clasificarea
urmatoare:
girul pentru incasare, pentru acoperire, pentru procura;
girul in garantie reprezinta actul prin care cambia este afectata utilizarii drept
garantie, pentru executarea altei obligatii comerciale (rambursarea unui credit bancar).
Se utilizeaza formula, valoare in garantie sau valoare in gaj;
girul nu la ordin care are ca efect intarzierea unui nou gir;
girul fara garantie este strans legat de mentiunea fara obligatii sau fara regres,
girantul exonerandu-se astfel de garantie, de acceptare sau de plata;
girul de intoarcere se efectueaza prin girul cambiei de catre beneficiar in folosul
trasului sau al tragatorului;
girul dupa protest garanteaza numai existenta creantei, si produce numai efectele
unei cesiuni.
un avalist poate fi avalizat de catre un nou garant. Rezulta, astfel, ca o cambie poate purta mai
multe avaluri. Avalul se exprima prin formule: pentru aval, pentru garantie, pentru
cautiune si sunt insotite de semnatura avalistului. Prin aval trebuie sa se precizeze pentru
cine s-a dat acesta si pentru ce suma (numai pentru o parte din suma inscrisa pe cambie, sau
pentru intreaga suma). Principalul efect al avalului este acela ca platind cambia, avalistul
dobandeste drepturile ce decurg din ea, impotriva avalizatului si impotriva celor care sunt
obligati fata de avalizat. Astfel, avalistul care a platit are pozitia de codebitor solidar si poate
pretinde fiecaruia numai plata cotei parti care ii revine.
Plata cambiei
Prezentarea la plata a cambiilor trebuie sa fie realizata catre banca de domiciliu a
cambiei sau catre tras. Obligatia de plata o are trasul, acceptatul sau avalistul sau, alegerea
apartinand posesorului unei cambii. Prin plata cambiei se stinge obligatia cambiala, iar plata
efectuata de un girant elibereaza numai girantii urmatori si pe avalistii acestora, dar nu si pe
girantii anteriori. Plata se realizeaza de regula, la termenul precizat, dar este posibila si plata
anticipata cu acordul partilor. In acest caz, cel care isi asuma riscul este trasul. Sunt admise de
asemenea si platile partiale, caz in care trasul platitor solicita o mentiune pe cambie. Daca
termenul a ajuns la scadenta, si nu s-a prezentat nici un posesor pentru a incasa plata, atunci,
debitorul care vrea sa se elibereze poate consemna suma la o unitate CEC, pe cheltuiala si pe
riscul posesorului cambiei.
Refuzul si regresul
Refuzul trasului de a plati trebuie sa fie constatat printr-un protest de neplata, in
termenul prevazut.
Actiunea de regres este contra tragatorului, girantului sau avalistului, poate fi
exercitata la scadenta, iar inainte de scadenta, numai facultativ, in urmatoarele situatii:
- daca acceptarea a fost refuzata de catre tras;
- in caz de faliment al trasului;
- in caz de faliment al tragatorului unei cambii.
Pentru a exercita regresul, posesorul trebuie sa indeplineasca formalitatea numita
protest. Protestul de neplata se face:
a) contra trasului acceptant sau a bancii la care a fost domiciliata cambia;
b) contra acceptantului prin interventie sau contra unei persoane indicate de aceasta.
10
Interventia
Tragatorul, girantul sau avalistul pot indica o persoana care sa accepte sau sa plateasca
la nevoie, persoana care poarta denumirea de intervenient. Interventia poate fi provocata (sau
silita); dar poate fi si spontana din initiativa intervenientului, care intervine pentru oricare
dintre obligatii pe cale de regres.
Circuitul Cambiei
Toate circuitele cambiei se caracterizeaza prin parcurgerea urmatoarelor etape:
a) tragatorul emite cambia si o remite beneficiarului;
b) clientul beneficiar depune cambia insotita de borderou la unitatea bancara unde isi
are deschis contul curent, in vederea incasarii sumei inscrise pe cambie;
c) unitatea bancara a clientului beneficiar pregateste cambia in vederea prezentarii la
unitatile bancare a trasului, intr-o sedinta de verificare a cambiilor, pentru a fi acceptata sau
refuzata;
d) in cadrul aceleasi societati bancare, intre subunitati, cambia circula prin circuitul
interbancar (posta);
e) in urma acceptarii, unitatea bancara a trasului debiteaza contul curent al clientului
platitor;
f) ziua compensarii trebuie sa coincida cu ziua debitarii contului trasului;
g) compensarea este procesata, cand unitatea bancara a clientului beneficiar introduce
efectiv in compensare cambia si primeste acceptul ca instrumentul de plata, a fost acceptat;
h) in aceeasi zi in care a avut loc compensarea se crediteaza si contul clientului
beneficiar de catre unitatea bancara unde acesta isi are deschis contul curent.
11
12
Bibliografie
http://www.efin.ro/garantii_bancare/cambia
http://www.tribunajuridica.eu/arhiva/An1v1/nr2/art4.pdf
http://www.bank.md
http://ro.wikipedia.org
13