Cecul Instrument de Plata Si Credit

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL
CECUL - INSTRUMENT DE
PLATĂ ŞI CREDIT
Coordonator ştiinţific, Student,

Lect.univ.dr. Vladut Anca
2012
1
Cuprins
INTRODUCERE……………………………………………………………………….
CAPITOLUL 1: INSTRUMENTE DE PLATĂ ŞI CREDIT………………………..1
1.1. Instrumente de plată și credit – definiţie, trăsături, reglementare ………………….4
1.2. Definiția și clasificarea cecurilor………………......………………………………...7
1.3. Cecurile electronice………..………………………....…………....…….…………12
1.4. Emiterea cecului……………………………………....………………….…………13
1.5. Regresul, în caz de neplată a cecului……………………......……...…….………....15
CAPITOLUL 2: CONDIŢIILE DE VALABILITATE A CECULUI……………….

2.1. Menţiunile obligatorii ale cecului………………………………...…………………16
2.2. Consecinţele nerespectării cerinţelor legale privind menţiunile obligatorii ale cec-
lui………………………………………………………………………………………………...18
CAPITOLUL 3: OPERAŢIUNI IN PROCESUL UTILIZĂRII CECULUI………

3.1. Avalizare………………………………………...…………...……………………..19
3.2. Girarea/andosarea……………………...……………...………………………..…20
3.3. Plata………………………………………………………...…….…………………21
3.4. Protestul în caz de neplată. Prescripţia……………………...………………………23
CAPITOLUL 4: PLATA CU CEC……………………………………………………..

4.1. Plăţi cu cec…………………………………………………..………………………25
4.2. Riscurile exportatorului la plata în cont deschis……………..…………...…………30
4.3. Poziţia juridică a trasului………………………...……………...…………………..31
4.5. Consecinţele neplăţii cecului……………………………………...………………...33
CAPITOLUL 5 : CIRCUITUL CECULUI…………………………………………….

5.1. Etapele procesării prin compensare a cecului……………………...……………......35
5.2. Refuzul cecului la plată……………………………………………...……………...40
CAPITOLUL 6: RISCURI ÎN UTILIZAREA CECULUI.

PIERDEREA,FURTULDISTRUGEREA SAU ANULAREA
CECURILOR………………………………………………………………………
2
6.1. Riscuri în utilizarea cecurilor………………………………………....…………..44
6.2. Pierderea, furtul, distrugerea sau anularea cecurilor…………………...…………45
CONCLUZII……………………………………………………………………...…..46
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………
3
INTRODUCERE
Instrumentele de plată şi credit reprezintă documente bancare operaţionale pe suport de

hârtie, magnetic sau electronic ce pot fi folosite cu ajutorul tehnicilor specifice de operare pentru
a transmite fonduri de la ordonator la beneficiar.
Instrumentele sunt emise de banca centrală şi băncile comerciale cu acordul băncii
centrale pentru a asigura forma standardizată şi un conţinut economic şi juridic ce poate să
permită transferul de fonduri în siguranţă deplină.
Aceste instrumente de plată şi credit sunt definite ca fiind înscrisuri care au un conţinut şi
o formă consacrată pe bază de norme acceptate pe plan internaţional şi reprezintă pentru cel ce
le deţine în mod legal (beneficiar) un drept de creanţă a cărui existenţă şi întindere sunt
determinate strict de menţiunile cuprinse în aceste înscrisuri.
Cecul este printre cele mai vechi instrumente de plată fără numerar prin care o persoană
numită trăgător dă un ordin necondiţionat unei bănci numită tras, să efectueze în favoarea sa sau
a unui beneficiar terţ, plata unei sume de bani determinate, de care trăgătorul poate dispune după
preferinţă. Cecul poate fi definit şi ca o trată trasă asupra unei bănci şi plătibilă la vedere.1
Cecurile se clasifică după mai multe criterii şi anume:
- din punct de vedere al indicării beneficiarului: cecuri nominative; la ordin; la purtător;
- din punct de vedere al modului de încasare sunt : cecuri în numerar; certificate şi de
călătorie ;
- din punct de vedere al mecanismului plăţilor sunt: cecuri personale şi cecuri bancare.
Prezenta lucrare intitulată Cecul - instrument de plată şi credit, este structurată pe 6
capitole.
Primul capitol: Instrumente de plată şi credit cuprinde 5 subcapitole în care sunt tratate
conceptul, trăsăturile şi reglementarea instrumentelor de plată şi credit. Tot în cadrul acestui
capitol se face o analiză şi clasificare a cecurilor, se vorbeşte despre conceptul de cecuri
electronice şi se arată modalităţile de emitere a acestora.
Cel de-al doilea capitol al lucrării intitulat Condiţiile de valabilitate ale cecului cuprinde
unele aspecte legate de menţiunile obligatorii ale cecului, dar şi consecinţele nerespectării
cerinţelor legale privind menţiunile obligatorii ale cecului.
Capitolul trei: Operaţiuni în procesul utilizării cecului conţine aspecte legate de
desfăşurarea operaţiunilor ce sunt folosite în procesul de uzilizare a cecului.
1
BNR, Reglementări privind cambia şi biletul la ordin, 1994, p. 51
4
Plata cu cec este denumirea celui de-al patrulea capitol şi este alcătuit din 4 subpuncte.
Capitolul 5: Circuitul cecului analizează etapele procesării prin compensare a cecului şi
refuzul cecului la plată.
La finalul lucrării, capitolul 6 numit Riscuri în utilizarea cecului. Pierderea, furtul,
distrugerea sau anularea cecurilor dezbate aspecte legate de toate aceste riscuri intervenite în
utilizarea cecului.
Pentru întocmirea lucrării am consultat o bibliografie vastă, clară şi variată ce m-a condus
spre formularea unor concluzii pertinente cu privire la analizarea temei propuse.
5
CAPITOLUL 1. INSTRUMENTE DE PLATĂ ŞI CREDIT
Instrumenele de plată şi credit sunt monedele propriu zise şi câteva documente bancare
operaţionale pe suport hârtie, magnetic sau electronic, ce funcţionează cu ajutorul unor tehnicii
specifice de operare, circuite şi securizare în vederea transmiterii de fonduri de la ordonator la
beneficiar. Instrumentele sunt emise de banca centrală (moneda efectivă) şi băncile comerciale
(moneda scripturală) cu acordul băncii centrale ca să se asigure o formă standardizată şi un
conţinut economic şi juridic care să poată permite transferul de fonduri in deplină siguranţă şi
delimitarea responsabilităţilor participanţilor la transferul bancar. Tot aceste instrumente se pot
folosi şi de entităţile non bancare ca postă, firmele de decontari sau cele pentru operaţiuni cu
titluri, autorizate expres de banca centrală pentru a lucra in domeniul transferurilor de fonduri.
Există două mari categorii de instrumente: instrumente de plată cu numerar şi
instrumente de plată fară numerar.
Instrumentele de plată cu numerar sunt reprezentate prin moneda metalică şi bancnote
(moneda de hârtie) şi arată o veche formă de circulaţie monetară. Ca să îndeplinească funcţia de
instrument de plată, moneda metalică si bancnotele – numerarul in termeni bancari – necesită un
complex de tehnici si reglementări cu caracter normativ emise de banca centrală si băncile
comercile.
Instrumentele de plată fară numerar sunt documente standardizate ce conţin instrucţiuni
de plată date de plătitor băncii sale pentru transferul fondurilor catre banca beneficiarului. Cu
ajutorul acestui instrument de plată se fac înregistrari in conturile partenerilor de la băncile lor
care confirmă diminuarea respectiv majorarea creanţelor monetare asupra băncilor. Cele mai des
folosite instrumente de plată in tranzacţii 2 sunt urmatoarele: ordinul de plată, cambia, cecul,
biletul la ordin, cardul.
Mijloacele de plată3 fără numerar, respectiv instrumentele de plată (transfer credit,
debitare directă, card de plată, cec, cambie şi bilet la ordin), aprobă transferul fondurilor deţinute
în conturi deschise la instituţii de credit sau la Trezoreria Statului, în baza primirii unei
instrucţiuni de plată. Ca să se efectueze plata fară numerar prin transfer de fonduri de la plătitor
la beneficiar include o serie de operaţiuni bancare care, în prezent, sunt permise doar instituţiilor
autorizate şi supravegheate prudenţial (respectiv instituţiilor de credit) şi Trezoreriei Statului.
2
http://legeaz.net/dictionar-juridic/bilet-la-ordin
3
http://www.rubinian.com/dictionar_detalii.php?id=205
6
Principalele etape ale unei plăţi fără numerar4 sunt următoarele :
Faza tranzacţională conţine iniţierea, validarea şi transmiterea unei instrucţiuni de plată.
În funcţie de tipul instrumentului, instrucţiunea de plată poate fi iniţiată de debitor (spre
exemplu, în cazul transferului credit), sau de beneficiar (spre exemplu, în cazul debitării directe).
În faza tranzacţională au loc o serie de operaţiuni, ce vizează în principal verificarea identităţii
părţilor implicate în tranzacţie, a autenticităţii instrumentului5 de plată folosit şi a integrităţii
datelor cuvenite tranzacţiei.
În faza de compensare şi decontare, instituţiile (instituţiile de credit şi Trezoreria Statului)
schimbă între ele creanţele rezultate din plăţile fără numerar, cu ajutorul sistemului de plăţi
pentru plăţi valoare mică şi volum mare, şi decontează soldurile nete ale acestor creanţe prin
intermediul sistemului ReGIS.
Ca orice document de plată conţine două tipuri de informaţii: informaţii financiare şi
informaţii nonfinanciare. Informaţia financiară (monetară sau informaţie bani) se referă la suma
de bani care trebuie plătită, valută, scadenta, băncile participante şi conturile debitoare şi
creditoare, numele părţilor participante la tranzacţie, iar răspunderea pentru executarea acesteia
revine emitentului. Informaţia nonfinanciară conţine elemente adiacente plăţii ca scopul acesteia
sau unele instrucţiuni cu caracter specific.
Chiar dacă instrumentele de plată diferă foarte mult unele faţa de altele in funcţie de
specificul plaţii, ele au si caracteristici comune care permit clasificarea acestora dupa mai multe
criterii.
Tranzacţiile în numerar si păstrarea acestuia implică costuri mai mari de transport şi
depozitare şi riscuri apreciabile de securitate. De aceea este mult mai uşor să realizăm
tranzacţiile prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar.
Împreună cu acestea se mai utilizează şi plata în avans ( constituie cea mai atractivă modalitate
de plată din punctul de vedere al exportatorului dar cea mai putin atractivă pentru importator ) ,
plata la expediere , plata după vânzare , tranzacţii pe baza de cont deschis ( utilizate adesea de
firmele din SUA ) .
Pentru a alege o modalitate sau un instrument de plată , în derularea unei afaceri
economice internationale , implică din partea managerilor si a colectivelor de specialişti, ce îşi
desfaşoară activitatea în acest domeniu , cunoştinţe temeinice de management şi marketing
internaţional , de legislaţie internă si internaţională în domeniile comercial , financiar - bancar ,
cu atât mai mult cu cât fiecare dintre aceste mijloace , instrumente şi tehnici de plată au
particularităţile lor de formă şi de fond6 .
4
http://ro.wikipedia.org/wiki/Bilet_la_ordin
5
6
Elena Bojesteanu, Relaţii monetar- financiare-internationale, Editura A.S.E.,Bucuresti,2010,89-95
7
Totuşi ne dăm seama că această alegere mai depinde şi de alte elemente cum ar fi :
legislaţia naţională ce trebuie să fie aliniată la cea internaţională , de experienţă acumulată în
timp şi tradiţia în folosirea acestor mijloace sau instrumente , poziţia firmei pe pieţele
internaţionale , relaţia dintre agentul economic şi banca sau băncile colaboratoare , puterea
economico-financiară a firmei etc .
Chiar dacă Romania şi-a exprimat dorinţa de aderare la Uniunea Europeană,iar pe plan
european se fac eforturi în scopul obţinerii unei europe unite , cunoaşterea şi folosirea tehnicilor
şi instrumentelor de plată , a managementului tranzacţiilor internaţionale în ansamblul sau ,
trebuie să constituie un obiectiv prezent şi viitor pentru toţi cei care sunt implicaţi în domeniile
comercial , financiar , bancar7 , economic în general .
De asemenea este mult mai uşor să plătim furnizorilor prin virament bancar decat prin
numerar şi chiar mai convenabil.
Instrumentele de plată fără numerar sunt mai des folosite, pentru că sunt mult mai uşor de
realizat plăţile prin virament bancar decât plăţile în numerar.8
1.1. Instrumente de plată și credit – definiţie, trăsături, reglementare

Definiţia instrumentelor de plată şi credit
Instrumentele de plată şi credit9 (efectele de comerţ sau titlurile financiare, cum mai sunt
denumite în literatura de specialitate şi în practica financiară internaţională ) sunt înscrisuri care
au un conţinut şi o formă consacrată pe bază de norme acceptate pe plan internaţional şi
reprezintă pentru cel ce le deţine în mod legal (beneficiar) un drept de creanţă a cărui existenţă
şi întindere sunt determinate strict de menţiunile cuprinse în aceste înscrisuri.
Trăsăturile instrumentelor de plată şi credit

Titlurile de credit se caracterizează prin următoarele trăsături principale10:
- Formalismul - titlurile de credit sunt exprimate prin înscrisuri care au rolul de a
constitui drepturi; datorită faptului că drepturile sunt încorporate în titlu, pentru naşterea,
transmiterea şi exercitarea acestor drepturi este necesară existenţa unui înscris. Dreptul nu există
în afara înscrisului.
7
http://legeaz.net/dictionar-juridic/anularea-biletului-la-ordin-cambiei-cecului
8
Faghi Mădălina, Acreditivul documentar-modalitate de plată bancară internatională,.Bucuresti:Editura Wolters
Kluwer,2007,65-71
9
http://ro.wikipedia.org/wiki/Bilet_la_ordin
10
I. Schiau, Curs de drept comercial, Editura Rosetti, Bucureşti, 2004, p. 365
8
- Oricare posesor al titlului câştigă un drept propriu şi autonom, rezultând ca titlul de
credit sa fie independent de operaţia de credit pe care o constată11.
Reglementarea instrumentelor de plată şi credit

Emiterea, circulaţia şi negocierea instrumentelor de plată şi credit de asemenea
reglementate pe bază de norme interne şi internaţionale12, dintre care pot fi menţionate:
- Legea 58/1934 privind cambia şi biletul la ordin, modificată prin Legea 83/1994;
- Legea 59/1934 privind cecul;
- Normele BNR nr.6 şi nr.10/1994 privind cambiile şi biletele la ordin ;
- Regulamentul valutar nr.3/1997;
- Convenţiile de la Geneva din 7 iunie 1930 privind legea uniformă, reglementările
anumitor conflicte de legi şi dreptul la timbru, în materie de cambii şi bilete la ordin;
- Convenţiile de la Geneva din 19 martie 1931 privind legea uniformă şi reglementarea
anumitor conflicte de legi13 în materie de cecuri. România deşi nu a aderat oficial la aceste
convenţii internaţionale, a aplicat totuşi reglementările lor prin legile promulgate în 1934.
Prezentarea principalelor instrumente de plată şi credit

1. Cambia
Trata (cambia) este unul dintre instrumentele de plată şi credit cu ajutorul careia o
persoană fizică sau juridică numită trăgător comunică un ordin necondiţionat unei alte persoane
fizice sau juridice numită tras, de a plăti la vedere sau la scadenţă, o sumă determinată, unei alte
persoane fizice sau juridice numită beneficiar. După cum reiese, din definiţia de mai sus, se
desprind trei părţi principale14.Cele trei părți care iau parte la acţiune sunt : trăgătorul, trasul şi
beneficiarul.
Trăgătorul15 se regaseşte întotdeauna cu vânzătorul de mărfuri sau prestatorul de servicii,
sau cu exportatorul de mărfuri. Pe poziţia trasului se află importatorul de mărfuri sau de servicii
sau cumpărătorul.
Beneficiarul tratei se poate afla în mai multe ipostaze :
a) în cazul în care mărfurile şi/sau serviciile au fost realizate/efectuate pe cheltuiala
vânzătorului, beneficiarul de drept va fi acesta,deci trăgătorul (în cazul cambiei la ordin
propriu) ;
11
I. Schiau, op. cit., p.365
12
http://www.euroavocatura.ro/dictionar/1043/Bilet_la_ordin
13
http://www.financiarul.ro/2008/10/31/noile-cecuri-si-bilete-la-ordin/
14
I. Schiau, , op. cit., p. 365
15
http://www.ecto.ro/bilet-la-ordin/
9
b) în cazul în care mărfurile şi/sau serviciile au fost realizate din surse băneşti atrase, de
regulă, de la o bancă, atunci beneficiarul cambiei va fi aceasta, pentru rambursarea sumei
avansate (cambia trasă în contul altuia) ;
c) în cazul în care trăgătorul are datorii către un terţ, el poate trage o cambie la ordinul
acestuia sau poate să-i transmită o cambie primită de el, nenominalizată, pe care să o gireze16.
2. Cecul
Cecul este un alt instrument de credit prin care o persoană numită trăgător dă un ordin
necondiţionat unei bănci numită tras, să efectueze în favoarea sa sau a unui beneficiar terţ, plata
unei sume de bani determinate, de care trăgătorul poate dispune după preferinţă. Cecul poate fi
definit şi ca o trată trasă asupra unei bănci şi plătibilă la vedere.17
Cecul trebuie să îndeplinească anumite condiţii de formă,iar acestea sunt: data şi locul
emiterii, denumirea de cec înscrisă în titlu sau text, în limba utilizată pentru completarea cecului,
ordinul necondiţionat (pur şi simplu) de a plăti o sumă de bani determinată, în cifre şi litere,
numele băncii plătitoare (trasul), locul unde se va face plata şi semnătura emitentului. În lipsa
unuia din elementele menţionate mai sus duce la ineficacitatea cecului, cu excepţia locului plăţii
(va fi primul dintre ele) şi a locului emiterii (care dacă nu este menţionat se consideră a fi cel de
lângă numele emitentului).
3. Biletul la ordin18
Biletul la ordin este al treilea instrument de plată şi credit prin care o persoană fizică
sau juridică numită emitent, se obligă să plătească la scadenţă unei alte persoane fizice sau
juridice denumită beneficiar, sau, la ordinul acesteia , unei terţe persoane, o sumă de bani
determinată. Cel care emite biletul la ordin este cumpărătorul de mărfuri sau servicii, iar
beneficiarul este vânzătorul mărfurilor sau serviciilor, banca acestuia sau o terţă persoană căreia
beneficiarul are să-i plătească o creanţă.
Biletul la ordin îndeplineşte urmatoarele condiţii de formă : data şi locul emiterii,
denumirea expresă de bilet la ordin înscrisă în text sau în titlu , în limba utilizată pentru
completarea biletului la ordin (Promissory note, în limba engleză, Bilet a ordre, în limba
franceză, Solawechsel, în limba germană), promisiunea de plată , clară şi necondiţionată, suma
determinată, în cifre şi litere, data şi locul plăţii, beneficiarul (persoana pentru care, sau la
ordinul căreia se face plata), semnătura emitentului. Ca şi cambia,biletul la ordin beneficiază de
aceleaşi prevederi privind avalizarea, girul , scadenţa , plata, regresul etc. Emitentul biletului la
16
Paul Bran, Ionela Costică, Relaţii financiare şi monetare internationale, Editura Economica,Bucuresti,1995
17
BNR, Reglementări privind cambia şi biletul la ordin, 1994, p. 51
18
http://legeaz.net/legea-58-1934-cambiei-biletului-la-ordin/
10
ordin are obligaţia să plătească prin banca sa (la fel ca şi trasul), urmând să accepte plata pentru
care şi-a dat permisiunea . În cazul plăţii la vedere, biletul la ordin trebuie prezentat la viză
emitentului, în termenul fixat prin convenţie de către emitent sau giranţi . Refuzul de viză al
emitentului se constată prin opunere, a cărei dată va servi de referinţă pentru stabilirea
termenului de plată . Avalul, dacă nu se constată pentru cine a fost dat, se consideră dat în
favoarea emitentului.19
Trei mari sisteme de drept se află încă în prezenţă după unificarea de la Geneva (1930 ) a
cambiei şi a biletului la ordin: sistemul anglo-saxon, sistemul german şi sistemul francez20.
1.2. Definiția și clasificarea cecurilor

Cecul21 reprezintă, în general, un ordin necondiţionat dat în scris de către o persoană
(titularul unui cont creditor deschis la banca respectivă) unei alte persoane care trebuie să fie o
bancă, semnat de către persoana care a dat ordinul şi solicitând băncii să plătească la cerere o
anumită sumă de bani fie la ordinul titularului de cont, fie la ordinul unui terţ, fie la ordinul
purtătorului.
Etimologia cuvântului CEC este controversată. O primă ipoteză ar fi urmatoarea:
Regii Angliei obișnuiau să-și plătească furnizorii prin Tezaurul Public (Court of
Exchequer), predându-le înscrisuri denumite inițial “bills of scaccario” ,iar mai tărziu “bills of
exchequer”. Termenul “exchequer” provine de la cuvertură cu pătrățele, ca o tablă de șah
(chequered cloth) care era pusă pe masa pe care se efectuau calcule contabile.
Altă ipoteză spune că substantivul “cec” derivă din verbul “to check”, în sensul de a
verifica.
Oricare ar fi etimologia denumirii sale actuale, cecul bancar modern are ca stramoș cecul
emis de bancherii Egiptului ptolemeic, urmat apoi de cecul utilizat de bancherii Greciei antice.
Isocrate (436-338) in Trapezitica recomandă folosirea cecului de călătorie, arătând exemplul lui
Stratocles, cetățean atenian care a vrut să evite riscul deplasării numerarului cu ocazia voiajului
sau la Pont, a plătit o sumă unui bancher atenian, fiul lui Sapaios din Pont. În schimbul sumei
plătite, bancherul atenian i-a eliberat un cec de călătorie. Ajungând cu bine la Pont şi prezentând
acel înscris lui Sapaios tatăl, acest bancher i-a plătit suma înscrisă pe cec.
De la cecul lui Stratocles şi până la “cecul imagine” informatizat s-a produs o evoluție
care acoperă două milenii.
19
Vasile Cocris, Dan Chirleşan, Tehnica operaţiunilor bancare, Editura Universitaăţii Al.I.Cuza, Iaşi, 2006, p.24-30
20
P. V. Pătrăşcanu, op. cit., p. 12
21
http://www.contzilla.ro/2009/03/monografie-contabila-plati-op-bilet-la-ordin-numerar/
11
Cecul se află printre cele mai vechi instrumente de plată fără numerar, cu extindere
preponderentă în unele ţări. În multe din aceste ţări, reglementarea utilizării cecului a fost
multilateral legiferată, reflectînd în general practici şi experienţe variate.
În prezent, sistemele de plăţi prin cec au devenit deosebit de eficiente în multe ţări, о dată cu
introducerea şi extinderea procedeelor de dematerializare şi de prelucrare prin transferarea
imaginii cecurilor.
În sec. XX cecul a fost înlocuit treptat de ordinul de plată, iar în anul 2006 cecul
reprezenta peste 10% din plăţile interne în Canada, 5% în SUA, 3% în Japonia, 3% în Franţa şi
6% în România. Pe plan internaţional, cecul a fost reglementat în anul 1928 de Comitetul
Economic de pe lângă Liga Naţiunilor Unite de la Geneva care a elaborat un set de Norme
privind folosirea cecului ce au constituit cadrul general juridic şi tehnic în decontările
internaţionale şi interne. 22
Detalii privind cecul23:
- persoana care trage cecul se numeşte trăgător;
- banca prin care se trage cecul se numeşte banca trasă sau bancă plătitoare;
- persoana asupra căreia cecul tras este plătibil se numeşte tras sau beneficiar;
- în cazul în care trăgătorul trage un cec plătibil în favoarea sa, atunci trăgătorul şi trasul
sunt una şi aceeaşi persoană.
În momentul prezentării la ghişeul băncii a unui cec, casierul trebuie să verifice
următoarele elemente:
- Dacă data este corectă: Este cecul post-datat sau expirat?
- Post-datat: înseamnă că cecul a fost prezentat la bancă înaintea datei specificate pe cec.
- Expirat: înseamnă că cecul a fost prezentat la bancă după şase luni de la data înscrisă
pe el.
În ambele situaţii cecul nu se poate încasa.
- Trasul (beneficiarul):
În cazul în care cecul este barat sau barat pentru un anumit cont, atunci astfel de
instrucţiuni trebuie implementate.
Conţinutul instrumentului:
În cazul în care există diferenţe între suma înscrisă în cuvinte şi suma înscrisă în cifre,
suma plătibilă este cea menţionată în cuvinte. Oricum, banca este împuternicită să returneze
22
S. D. Cărpenaru, op. cit., p. 515-516
23
http://www.conta.ro/forum/topic/45654-biletul-la-ordin/
12
24
cecul neonorat pe care să înscrie “cuvintele şi cifrele diferite”. Banca plătitoare are dreptul să
solicite clientului său să-şi completeze cecul cu termeni clari şi corecţi.
- Semnătura trăgătorului:
Semnătura trebuie şi ea verificată pentru ca banca să fie sigură că semnătura de pe cec
corespunde cu cea din specimenul de semnături păstrat cu grijă de bancă. Semnătura este una
genuină.
- Girarea :
Girarea instrumentului reprezintă operaţiunea prin care se transmit, o dată cu remiterea şi
toate drepturile rezultate din cec. Girarea reprezintă o menţiune făcută pe verso-ul cecului în
favoarea oricui, inclusiv în favoarea trăgătorului. Noul beneficiar poate, la răndul său, să gireze
cecul.
În literatura de specialitate englezească, sunt cunoscute două tipuri de girare:
1. Girarea în alb: În cazul în care nu este indicată nici o persoană la girare. O astfel de
girare în alb poate transforma ordinul cecului într-un cec la purtător;
2. Girarea specială: este cazul în care cel care girează cecul specifică şi persoana în
favoarea căreia este girat cecul.
Clasificarea cecurilor se poate face după mai multe criterii, respectiv :
1. din punct de vedere al indicării beneficiarului, cecurile pot fi:
 cecuri nominative, când în text se menţionează numele beneficiarului. Cecurile
nominative pot fi transmise prin girare. Este un înscris prin care o persoană (trăgător) dă ordin
unei bănci (tras) să plătească în favoarea unui terţ (beneficiar) o sumă de bani de care emitentul
(trăgătorul) dispune. Cecul nominativ atribuie calitatea de beneficiar doar persoanei nominalizate
expres în cec. Beneficiarul ar putea fi substituit în cazul girului ulterior al cecului. El va fi
transmis prin gir doar dacă are inserată clauza „la ordin”, în toate celelalte cazuri transmiterea
cecului nominativ putând fi realizată doar cu respectarea condiţiilor cesiunii ordinare. În aceleaşi
condiţii de emitere cecul nominativ ar putea conţine clauza „nu la ordin” sau alte cuvinte
echivalente („netransmisibil” etc.). În respectivele cazuri transmiterea cecului la fel se va realiza
în condiţiile simplei cesiuni ;
 cecuri la ordin, când în text beneficiarul nu este menţionat nominativ, ci cu clauza
<la ordin>, care permite primului beneficiar să-l transmită prin gir celui de al doilea beneficiar şi
aşa mai departe. Cecul la ordin este plătit unei persoane determinate şi e transmisibil prin gir
scris chiar pe document. Transmiterea acestuia se realizează fără concursul debitorului
(trăgătorului), dar în prezenţa acordului acestuia(aprobată cu modificări prin Legea nr.
24
Ionescu Lucian C. coordonator, Băncile şi operaţiunile bancare, Editura Economică, Bucureşti, 1996, 107-112
13
83/199425), . Caracterul de cec la ordin trebuie să rezulte din chiar însuşi titlul şi chiar din
momentul emiterii lui. Destinatarul ordinului de plată este trasul (banca sau altă societate
creditoare).
Emitentul ordinului s-ar putea să fie altul decât cel al cecului (trăgător), primul fiind
specificat după menţiunea „la ordinul”.
Atunci când emitentul ordinului coincide cu trăgătorul (emitentul de cec), se va trece
menţiunea „vizaţi / plătiţi la ordinul nostru / meu”.
În atare cazuri beneficiar ar putea fi prezentatorul de cec sau persoana indicată în cec.
 la purtător, care fie nu conţin nici o referinţă referitor la numele beneficiarului, fie
conţin menţiunea expresă <la purtător>. Aceste cecuri sunt achitate oricărui deţinător legal, care
le prezintă spre încasare la ghişeele băncii plătitoare.
Cecurile vor fi considerate „la purtător” dacă în textul înscrisului este stipulată expres menţiunea
„la purtător”, sau când nu se completează spaţiul destinat menţiunii privind beneficiarul sumei ce
face obiectul cecului. Acest tip de cec este plătibil oricui îl prezintă, şi are dezavantaje în acest
sens.
2. din punct de vedere al modului de încasare26 , cecurile pot fi:
 în numerar , care se plătesc « cash », cu sau fără limită de sumă, beneficiarului lor ;
barate, care conţin două linii paralele într-un colţ sau în mijlocul cecului. Cecurile barate sunt
folosite numai pentru plăţile în cont (fără numerar), prin transferul sumelor respective din contul
emitentului în cel al beneficiarului . Prin barate, trăgătorul sau beneficiarul unui cec pot impune
condiţii restrictive la plata acestuia27
 Astfel, dacă între cele două linii paralele se menţionează numele unei bănci aceasta
reprezintă o barare « specială « , iar dacă nu se menţionează nimic sau doar cuvântul « bancă« ,
aceasta reprezintă o barare « generală« . Bararea produce următoarele efecte : 28
- dacă bararea este generală, trasul nu poate plăti cecul decât unei bănci sau
unui client al trasului;
- dacă bararea este specială, cecul nu poate fi plătit de către tras decât băncii
indicate între cele două bare.
Efecte similare cu bararea pot fi obţinute prin menţiunea « plată în cont », sau prin alte
menţiuni similare. În această situaţie trasul poate plăti cecul numai prin creditarea contului
beneficiarului. Bararea sau clauza <plata în cont> nu pot fi revocate de către beneficiarii ulteriori
2525
MONITORUL OFICIAL,nr.292 din 14 octombrie,1994,autorizarea contractarii creditelor externe
26
27
Curtea de Casaţie secţia III,decizia nr.758/1928 în, Practica judiciară comercială, vol. I, Editura Lumina,
Bucureşti 1991, p.123-124
28
Vasile Lavinia, Anghelache Gabriela, Cerinţe şi opţiuni în managementul riscurilor financiar valutare,
Bucuresti,Editura A.S.E.,2006,45-50
14
ai cecului. Trasul care nu respectă condiţiile impuse de barare sau de clauza <plata în cont> este
răspunzător de eventualele prejudicii aduse beneficiarului până la concurenţa sumei înscrise pe
cec. Bararea sau plata « în cont » au ca scop creşterea siguranţei operaţiunilor cu cecuri prin
reducerea riscului de furt a cecurilor sau de falsificare a andosării cecurilor trimise prin
corespondenţă ;
 certificate, pe care banca în care se află contul trăgătorului face o menţiune asupra
disponibilului trăgătorului în contul respectiv, sub forma : <certificat pentru suma de ...>, sau
« bun pentru suma de ... »etc ;
 de călătorie, care pot fi cu sau fără o valoare imprimată. Ele sunt emise de bănci şi vândute
clienţilor lor la valoarea nominală. Aceste cecuri cunosc o mare diversitate. Astfel ele pot avea
înscrisă denumirea « traveller cheques », în limba engleză, sau « cheque de voyage », în limba
franceză, îmbrăcând aspectul unei bancnote, sau pot avea forma unor cecuri în alb. Beneficiarul
cecurilor de călătorie este, în principiu, apărat împotriva furtului prin faptul că atunci când
cumpără cecurile de călătorie de la bancă trebuie să le semneze, semnătură care este confruntată
la ghişeul băncii plătitoare, în momentul plăţii, posesorul 29 cecului trebuind să dea o nouă
semnătură şi să prezinte paşaportul pentru identificarea persoanei şi a semnăturilor. Cu ocazia
Conferinţei internaţionale pentru raţionalizarea operaţiunilor interbancare de Bruxelles, din 1961,
s-a convenit un tip unitar de cec de voiaj sub forma eurocecurilor, având un înalt grad de
siguranţă . Eurocecurile au o limită de sumă, fără însă a avea suma înscrisă pe ele, vânzându-se
sub forma unor cecuri în alb. Carnetele de eurocecuri se eliberează cumpărătorilor împreună cu o
legitimaţie de garanţie, de mărimea unei cărţi de vizită, cuprinzând elemente care asigură
protecţia împotriva furturilor şi falsificărilor, ca şi încasarea de către banca plătitoare de la banca
emitentă30
 a sumei achitate beneficiarului cecului. Eurocecurile se achită beneficiarilor numai dacă
prezintă legitimaţia de garanţie.
O altă categorie de cecuri de călătorie sunt cele de tip Visa, American Express,
Mastercard, Eurocard etc. Aceste cecuri se particularizează prin aceea că sunt garantate de
posesor cu sumele existente în contul său bancar . Ca atare, beneficiarul, când primeşte carnetul
cu cecuri nu îl achită în totalitate, diferenţa neachitată fiind preluată de contul său. Asimilate
cecurilor sunt şi înscrisurile <international money order> , a căror utilizare s-a generalizat pe
plan internaţional , fiind emise, în special de marile companii turistice din S.U.A., Anglia, etc.
3. din punct de vedere al mecanismului plăţilor cecurile pot fi:
29
S. D. Cărpenaru, op. cit., p. 715-716 .
30
Alexandru Ticlea, Corneliu Bârsan, Societăţile comerciale de la A la Z, vol. 2, Casa de Editură şi Presă, Şansa
SRL, Bucureşti, 1999, p.118-123 şi p. 156-182
15
- personale, trase de o persoană fizică sau juridică în favoarea altei persoane fizice sau
juridice . La aceste cecuri participă: trăgătorul, emitentul cecului, care are deschis un cont cu un
fond disponibil de plată la o bancă, trasul, banca plătitoare31
a ordinului dat de trăgător de a achita suma înscrisă pe cec şi beneficiarul, primitorul sumei
înscrise pe cec;
- bancare, trase de o bancă, din ordinul unui terţ asupra altei bănci, în favoarea unei
persoane fizice sau juridice indicate de trăgător (ordonator). Aceste cecuri au o largă utilizare în
relaţiile de plăţi internaţionale. În cazul în care beneficiarul unor astfel de cecuri are sediul în
România, aceste cecuri pot fi trase de bănci străine asupra unei bănci româneşti, sau asupra altor
bănci străine, dar prezentarea lor spre încasare se va face numai la ghişeele băncii
româneşti.Pentru siguranţa operaţiunii cecul nu este plătit de banca română decât după
confirmarea că banii au intrat în contul acesteia32.
La prezentarea la bancă în vederea încasării beneficiarul este obligat să andoseze cecul în
favoarea băncii. În momentul creditării contului băncii româneşti, cu valoarea cecului,
beneficiarul este avizat să vină să-şi încaseze contravaloarea acestuia. La cecurile trase asupra
unei bănci comerciale din România, la care trăgătorii străini au disponibil în contul acesteia,
achitarea se face pe loc.
1.3 Cecurile electronice

Cecurile electronice sunt folosite cel mai mult în SUA, unde plăţile prin cec urmează
imediat după plăţile cu bani lichizi şi se află înaintea plăţilor prin card, reprezentând circa 60%
din toate plăţile fără bani lichizi. În anul fiscal 2002-2003 în SUA s-au scris 43 de miliarde de
cecuri pentru o valoare totală cumulată de 39,9 trilioane de dolari, iar circa 20% din toate
tranzacţiile prin Internet ale SUA s-au bazat pe cecuri. Costul de procesare a unei tranzacţii
bazată pe cec în SUA poate fi jumătate din costul procesării unei tranzacţii cu card.
Cecul electronic este un document electronic ce conţine aceleaşi câmpuri ca un cec pe
hârtie, la care este posibilă (dar nu obligatorie) adăugarea unei semnături digitale a plătitorului şi,
la momentul încasării, eventual şi a semnăturii digitale a plătitului. Cecurile electronice sunt
utilizate în special în plăţile din Comerţ pentru obţinerea de bunuri şi servicii dar şi pentru a face
transferul de fonduri între persoane.
Atunci când se plateşte cu cecul electronic prin Internet, plătitorul citeşte datele de pe
carnetul lui de cecuri pe hârtie şi le introduce în formularul afişat de navigator, apăsând apoi pe
un buton care comandă o plată. Autorizarea plăţii prin Cecul electronic nu se face de obicei în
31
art. 2 alin. 4 din Legea nr. 58/1944,
32
S. Lupaş, op. cit., p.53
16
timp real, cum se face in cazul plăţii prin carduri, în principal datorită specificului sistemului
bancar actual american, ci durează între o zi şi câteva zile, iar transferul efectiv al fondurilor
între banca care a emis cecul cumpărătorului şi banca comercială care a admis plata prin cec,
durează de regulă intre două si cinci zile. Comerciantul livrează bunurile numai după primirea
(de regulă prin mesaj electronic) confirmării că a fost plătit (dacă nu cumva îşi asumă riscul de a
nu primi banii, în cazul în care trimite bunurile înainte de a primi această confirmare).
Există mai mulţi intermediari americani de servicii de plată prin Cecuri electronice care
oferă comercianţilor pe Internet posibilitatea de a accepta şi plăţi prin Cecuri electronice, cum ar
fi ACHcheck (Online Check Processing Solution), PayByCheck sau Troy .Aceşti procesatori
folosesc sistemul ACH pentru transferul final de fonduri, generând pe baza Cecului electronic o
tranzacţie ACH de credit în favoarea băncii comerciantului, fondul fiind preluat din contul de cec
33
al plătitorului, aflat în banca sa, în numele căreia procesatorul (acţionând ca un iniţiator) a
generat tranzacţia ACH de credit.
1.4 Emiterea cecului

Emiterea cecului34 se face numai către o bancă la care emitentul are depusă o sumă de
bani şi cu care a convenit în scris că poate dispune de suma respectivă prin cecuri trase asupra
băncii ceea ce se cheamă acoperire. Emiterea de cecuri fără acoperire se consideră infracţiune
penală şi este pedepsită de lege. Emitenţii unor astfel de cecuri sunt trecuţi, de asemenea, pe o
listă a incidentelor bancare, care poate fi consultată la orice bancă. Cecul fiind utilizat doar ca
instrument de plată (nu şi de credit), legea prevede că stipularea pe acesta a unor clauze
referitoare la dobândă, sau prevederea unor scadenţe se consideră nule.
Fiind numai un instrument de plată cecul este plătibil , spre deosebire de cambie şi biletul
la ordin, numai la vedere. Deşi sunt plătibile la vedere cecurile trebuie prezentate la plată într-un
anumit termen de la data emiterii lor, termen35 care diferă în funcţie de locul emiterii şi plăţii,
după cum urmează :
 cecurile emise şi plătibile în localităţi situate în aceiaşi ţară trebuie prezentate la plată
în 8 zile de la data emiterii ;
 cecurile emise într-o ţară şi plătibile în altă ţară de pe acelaşi continent trebuie
prezentate la plată în 20 zile de la data emiterii lor. Se consideră că aparţin Europei şi ţările
riverane la Marea Mediterană din Africa şi Orientul Mijlociu ;
 cecurile emise într-o ţară de pe un continent şi plătibile în altă ţară de pe alt
continent se pot încasa în 70 de zile (unele bănci acordă până la 180 de zile).
33
Tănase Gabriel, Lungu Ion, op.cit., 65-68
34
http://www.sca-burlacu.ro/2010/10/10/fila-cec-sau-biletul-la-ordin-o-garantie-a-platii/
35
http://www.efin.ro/garantii_bancare/gir/ghid_girare_bilete_la_ordin.html
17
Neprezentarea unui cec36la plată în termenele menţionate mai sus duce la pierderea
dreptului de regres al beneficiarului împotriva giranţilor şi a trăgătorului, ca şi la posibilitatea
revocării cecului de către trăgător.
Cecul, la fel ca şi cambia sau biletul la ordin poate fi avalizat şi girat.
Existenţa disponibilului la bancă
Trăgătorul poate emite un cec numai în cazul în care are la bancă (tras) un
disponibil bănesc pentru efectuarea plăţii de către bancă. Acest disponibil (fonduri
băneşti) poartă denumirea de provizion sau acoperire. El poate fi un depozit bancar al
trăgătorului ori o deschidere de credit în beneficiul acestuia. Disponibilul trebuie să existe în
prealabil faţă de emiterea titlului şi să aibă macar valoarea cecului. Potrivit legii 37, disponibilul
trebuie să reprezinte o sumă de bani lichidă, certă şi exigibilă asupra căreia trăgătorul are dreptul
să dispună prin cec pe baza unei convenţii exprese sau tacite.
Titlul emis prin încălcarea acestor condiţii valorează totuşi ca cec. Daca se emite un cec
fără acoperire se constituie o infracţiune şi se sancţionează în condiţiile legii, cu o amendă
cuprinsa intre 5.000 si100.000 lei şi închisoare între 6 luni şi un an.
Existenţa convenţiei privind emiterea cecurilor

Dreptul trăgătorului de a emite cecuri are ca temei convenţia încheiată între client şi
bancă. Această convenţie este raportul fundamental ce explică şi justifică emiterea titlului de
către trăgător.Prin convenţie, banca autorizează clientul (trăgătorul) să tragă asupra ei cecuri,
obligându-se să efectueze plăţile din disponibil, la ordinul trăgătorului.”38
Convenţia poate fi expresă sau tacită. Ea poate constitui o clauză a contractului privind serviciul
de casă pentru client sau a unui credit în numerar acordat de bancă.În temeiul convenţiei, banca
remite clientului anumite formulare tipizate, înseriate şi imprimate pe o hârtie specială, ce vor fi
completate de către trăgător.
Emiterea de cecuri fără autorizarea băncii reprezintă o infracţiune şi este sancţionată în
condiţiile legii, cu amendă (de la 5.000 la 100.000 lei) sau cu închisoare (de la 6 luni la 1 an) .
36
37
http://legestart.ro/biletul-la-ordin-este-titlu-executoriu/
38
I. Turcu, op. cit., p.112
18
1.5 Regresul, în caz de neplată a cecului
În cazul de neplată a cecului, beneficiarul se poate regresa împotriva giranţilor,
trăgătorului sau altor obligaţi, dacă cecul a fost prezentat la plată în termen şi refuzul de plată a 39
fost contestat într-unul din cazurile următoare :
a) prin protest 40 ;
b) printr-o declaraţie a trasului datată şi scrisă pe cec, indicând ziua prezentării ;
c) printr-o declaraţie a unei « camere de compensaţie », prin care se constată că cecul
remis în timp util nu a fost plătit ;
d) Protestul sau constatarea echivalentă trebuie făcute înainte de expirarea termenului 41
de prezentare la plată, iar dacă prezentarea a avut loc în ultima zi, protestul trebuie făcut în
prima zi lucrătoare ce urmează termenului de încasare .
În caz de neplată, beneficiarul trebuie să-l avizeze pe girantul care-l precede pe trăgător,
în termen de 4 zile lucrătoare, iar celorlalţi giranţi trebuie să le dea acelaşi aviz în termen de două
zile de la primirea avizului de către girant.
Stipularea « fără protest » în cazul unui cec42 are aceleaşi efecte ca şi în cazul unei trate,
adică să-l scutească pe beneficiar de operaţia de adresare a protestului, beneficiarul rămânând
însă obligat să efectueze avizele prevăzute de lege.
CAPITOLUL 2 :CONDIŢIILE DE VALABILITATE A CECULUI
Precizări prealabile
Având caracter formal, cecul trebuie să îmbrace forma scrisă şi să cuprindă menţiunile
obligatorii prevăzute de lege.În privinţa condiţiilor de fond, legea nu cuprinde dispoziţii speciale.
În consecinţă, condiţiile de fond cerute pentru emiterea cecului sunt cele din dreptul comun.
Forma scrisă a cecului
Condiţia formei scrise a cecului rezultă din dispoziţiile legale, care se referă la “textul
înscrisului”.
Înscrisul cecului este tipărit sub forma unui formular tipizat, iar banca eliberează
formularele în carnete de cecuri de 25, 50 sau 100 de file.
2.1. Menţiunile obligatorii ale cecului

Cecul trebuie să cuprindă, conform legii (art. 1 şi 3) următoarele elemente obligatorii:43
39
Matei Ion Viorel, op. cit, 65-69
40
Stanciu D.Cărpenaru, Drept comercial român, ediţia 5, Editura All Beck, Bucureşti, 2004, p. 559-567
41
http://avocata.wordpress.com/
42
http://legestart.ro/biletul-la-ordin-este-titlu-executoriu/
43
Ion Roşu, Claudia Baicu, Relaţii monetar financiare internationale, Editura Fundatiei Romania de
Maine,Bucuresti ,2006
19
♦ Denumire cec, ce trebuie trecută în textul titlului ca să atragă atenţia asupra
semnificaţiei juridice a înscrisului şi exprimată în limba utilizată pentru redactarea acestui
înscris. Denumirea de cec trebuie să figureze întotdeauna deasupra semnăturii trăgătorului, în
textul ordinului de a plăti prin formula44 consacrată: “plătiţi în schimbul acestui cec...”
Precizăm că lipsa denumirii de cec atrage după sine nulitatea instrumentului.
♦ Mandatul (ordinul) necondiţionat de a plăti o sumă de bani.
Înscrisul trebuie să cuprindă ordinul trăgătorului adresat trasului (băncii) de a plăti
beneficiarului suma de bani menţionată în titlul de valoare.
Ordinul de a plăti dat de trăgător trasului trebuie să fie clar, precis şi necondiţionat. .
Ordinul necondiţionat trebuie să privească o sumă de bani determinată care trebuie menţionată în
cifre cu indicarea monedei cu care se va face plata. Orice fel de condiţii, limitări sau
contraprestaţii, ce se adaugă ordinului de a plăti, pe cec, duc la nulitatea acestuia.Potrivit legii, în
înscris nu poate fi menţionată dobânda. Orice stipulaţie în acest sens se socoteşte nescrisă (art. 7
din lege).
♦ Numele trasului
Înscrisul trebuie să arate pe cel care, în calitate de tras, va trebui să plătească suma de
bani menţionată în titlul de valoare. Cum calitatea de tras o poate avea numai o societate bancară
în înscris va fi menţionată denumirea(firma) societăţii bancare plătitoare a cecului.Indicarea
numelui trasului este obligatorie. Absenţa acestei menţiuni anulează cecul.
♦ Locul unde trebuie făcută plata
Înscrisul trebuie să indice locul unde trasul va efectua plata. În lipsa acestei menţiuni,
locul plăţii va fi locul menţionat lângă denumirea trasului.În cazul în care lângă denumirea
trasului se menţionează mai multe locuri, cecul este plătit la primul loc arătat. Dacă în înscris
nu45 se menţionează niciun loc, cecul este plătit la locul unde trasul are principalul centru de
activitate.Locul/locurile unde se va face plata va fi denumit
adresă/adrese.
Adresa este alcatuită din locul geografic încadrat într-o unitate administrativ-teritorială
46
existent în prezent – judeţ, municipiu, oraş, comună – identificată prin denumirea
acesteia,însoţită de denumirea exactă a străzii şi a numărului, eventual codul poştal şi alte
elemente de identificare care să permită localizarea neechivocă.
♦ Data şi locul emiterii cecului47
44
art.5 din Legea nr.58/1934
45
Vasile Savoiu, Banca Centrală şi sisteme de plăţi,de interes national, Editura Enciclopedică, Bucureşti,1998, 87-
90
46
Bonciu Diana, Cornescu Viorel, Creditul şi instrumentele de credit, Editura A.S.E., Bucureşti, 2000, 54-58
47
http://www.efin.ro/risco/bilet-la-ordin.html
20
Cecurile vor purta menţiuni clare privind ziua ,luna şi anul emiterii pentru a
permite:Calcularea de tras a termenului de prezentare la plată, termen după expirarea căruia
posesorul decade din drepturile sale;Constatarea capacităţii legale a trăgătorului în momentul
aplicării semnăturii sale pe înscris.Data emiterii trebuie să fie unică, posibilă şi certă. Locul
emiterii trebuie să figureze alături de data emiterii cecului. Dacă înscrisul nu menţionează locul
emiterii, legea consideră că cecul a fost semnat la locul arătat lângă numele trăgătorului.
♦Semnătura trăgătorului48
Semnătura va trebui să fie autografă, manuscrisă şi redactată cu pixul sau cu stiloul, cu
cerneală de culoare neagră sau albastră, la sfârşitul textului cecului. Ea trebuie să conţină numele
şi prenumele sau firma trăgătorului, la fel cum se află ele înregistrate în acte. Legea consideră ca
valabilă şi semnătura în care prenumele este prescurtat sau arătat numai prin iniţiale (art. 11).Din
cele arătate, rezultă că cecul nu conţine două dintre menţiunile obligatorii ale cambiei.Aşadar,
legea nu cere indicarea în înscris a numelui şi prenumelui beneficiarului cecului.
Această menţiune are caracter facultativ, iar nu obligatoriu. Cecul nominativ la ordin
arată numele beneficiarului, pe când cecul fără menţiune privind persoana beneficiarului este
considerat cec la purtător (art. 5 din lege).Apoi, cecul nu cuprinde scadenţa obligaţiei de plată.
Acest lucru se explică prin faptul că, potrivit legii, cecul este plătibil “la vedere”, adică la
prezentarea titlului.De aici rezultă şi funcţia cecului de instrument de plată; cu excluderea
funcţiei de instrument de credit. Orice altă menţiune cuprinsă în înscris cu privire la scadenţă
este considerată nescrisă.
2.2 Consecinţele nerespectării cerinţelor legale privind menţiunile obligatorii ale

cecului
Titlul49 căruia îi lipseşte unul dintre elementele esenţiale nu va fi socotit cec. El este sancţionat
prin nulitate, afară de cazurile când legea dispune altfel. Deci, titlul nu are valoarea unui cec, ci a
unei simple obligaţii putând fi folosit ca mijloc de probă. În absenţa menţiunii privind locul plăţii
sau locul emiterii cecului, legea oferă anumite remedii, pentru salvgardarea valabilităţii titlului.
Potrivit legii, cecul are valoare de titlu executor pentru capital şi accesorii, iar competentă pentru
a investi cecul cu formulă executorie este, ca instanţă, judecătoria.
Pentru valorificarea drepturilor sale, posesorul cecului are la îndemână acţiunea cauzală şi
acţiunea de îmbogăţire fără cauză, care se exercită în condiţii de asemănare cu cele prevăzute de
lege în materia cambiei50.
48
49
http://avocata.wordpress.com/2009/10/01/biletul-la-ordin-avantaje/
50
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=8794
21
CAPITOLUL 3: OPERAŢIUNI ÎN PROCESUL UTILIZĂRII CECULUI
Circulația cecului din momentul emiterii lui și pană în momentul prezentării la plată,
poate presupune și efectuarea unor operații suplimentare cum sunt: avalizarea, girarea/
andosarea, plata, protestul în caz de neplată sau prescripţia.
În continuare vom încerca să analizăm, pe scurt, modul cum se derulează fiecare dintre
aceste operaţiuni.
3.1. Avalizarea51
Avalul este definit ca o garanție personală prin care o persoană denumită avalist, adică cel
care dă avalul, garantează obligația uneia dintre persoanele obligate în cec, direct sau pe cale de
regres, persoana denumită avalizat, pentru toată suma sau numai pentru o parte din suma înscrisă
pe cec; poate fi dat de către un terț, altul decât trasul sau chiar de către un semnatar al cecului,
altul decat trăgătorul (art.26 din Legea 59/1934)
Avalul se poate da pe cec sau pe un adaos (alonja la cec)52.
El este exprimat prin cuvintele “pentru aval” scris de avalist şi poate fi dat chiar şi printr-
o simplă semnatură a avalistului pusă pe fața cecului (cf.art.27, alin.1 si 2 din Legea 59/1934) 53 ,
pe spatele cecului (caz in care nu trebuie confundat cu girul), pe o copie sau pe un duplicat al
cecului.
Avalul trebuie neaparat să arate pentru cine este dat “pentru aval in favoarea lui x”. În
cazul în care se uită numele persoanei în favoarea căreia s-a dat avalul, acesta se consideră dat
pentru trăgător (conform art.27, alin.3 din Legea 59/1934).
Girantul poate da un aval54, pentru ca el este el este obligat doar față de posesorii care
dobândesc ulterior girul său.
Orice persoană obligată prin cec poate beneficia de mai multe avaluri date fie de către o
terță persoană, fie de către un semnatar al cecului, altul decât trăgătorul.
Avalistul si avalizatul sunt obligaţi amândoi în aceeaşi masura. Dacă avalizatul nu își
respectă obligația asumată și avalistul este acela care plătește cecul, avalistul câştiga toate
drepturile rezultate din titlu împotriva celui avalizat, cât și a celor ce sunt obligați faţă de avalizat
(cf.art.28, alin.3 din Legea 59/1934).
3.2. Girarea / andosarea

51
http://www.efin.ro/garantii_bancare/aval/ghid_biletul_la_ordin_avalizat.html
52
Coman Florin, Boulescu Mircea, Analiza şi perfecţionarea controlului în sistemul bancar, A.S.E., Bucureşti, 2000,
97-102
53
54
22
Girul se defineşte ca fiind principala modalitate de transmitere a cecului. Acesta este
actul prin care posesorul cecului -; numit girant -; transferă printr-o declarație scrisă și subscrisă
pe instrument, o dată cu predarea acestuia unei alte persoane -; numită giratar -; toate drepturile
ce reies din cecul ce a fost redactat și completat pentru achitarea unei terțe obligații.
Girul nu trebuie să fie condiţionat (cf.art.16, alin.1 din Legea 59/1934) iar pentru întreaga
sumă (cf.art.16, alin2 din Legea 59/1934); el nu poate fi grevat de nici o contraprestație; orice
condiție care este formulată prin gir și este trecută pe cec se consideră ca fiind nescrisă; girul
parțial este nul din punct de vedere legal.
Girul se scrie pe verso-ul cecului în spațiul afectat acestei mențiuni sau pe o alonjă și
trebuie obligatoriu semnat de girant (art.17, alin.1). Girul poate fi valabil si fără indicarea
numelui giratarului din momentul in care este semnat de girant (art.17, alin.2).
Girul cecului poate avea următoarele forme:
• girul în plin trebuie să conţină cel puțin trei mențiuni:
- semnătura girantului;
- data girării;
- numele girantului.
• girul în alb presupune numai semnatura girantului înscrisa pe verso-ul cecului;
Asemănător este girul la purtător care se exprimă in formula “platiți purtătorului”.
Posesorul unui cec girat în alb are posibilitatea (cf.art.18 din Legea 59/1934):
1. să-l completeze cu numele său ori al altei persoane;
2. să gireze cecul din nou în alb unei alte persoane;
3. să predea cecul unui terţ fără să-l gireze sau să completeze girul în alb.” 55
Girantul56 raspunde de plată, în cazul în care nu există stipulație contrară. El poate
interzice un nou gir, dacă vrea să nu-și asume răspunderea de plată în raport cu persoanele cărora
cecul le-a fost girat ulterior.
Posesorul cecului își legitimează dreptul prin șirul neîntrerupt al girurilor, chiar dacă ultimul gir
este în alb. Girurile șterse se consideră nescrise (art.20).
Girul pus pe un cec la purtător îl face pe girant răspunzător conform dispozițiilor privind
regresul.
Girul care este făcut după protest sau după ce expiră termenul de prezentare produce doar
efectele unei cesiuni (art.25).
Girul care este nedatat este considerat, pană la proba contrară, anterior protestului sau
termenului de prezentare.
55
I. Turcu, op.cit., p.69
56
23
Modalitatea prin care este transmis cecul depinde de felul în care este stipulat. Cecul
nominativ, cu sau fără clauză expresă “la ordin” este transmisibil prin gir și remitere.
Cecul nominativ cu clauză “nu la ordin” sau altă expresie echivalentă înscrisa în text nu
poate fi transmis prin gir, ci numai prin cesiune de creanță ordinară.
Cesiunea de creanță este un mijloc specific de a transmite obligații, prin care creditorul
(cedant) transmite în mod voluntar (cu titlu oneros sau gratuit) dreptul său de creanță unei alte
persoane (cesionar) ce devine, astfel noul creditor ce încasează de la debitor creanța cedată.57
3.3. Plata
Cecul este plătibil doar la vedere sau la prezentare, orice alta mențiune contrară fiind
considerată ca nescrisă (cf.art.29). Cu toate acestea, cecurile trebuie prezentate la plată intr-un
anumit interval de la data emiterii, de obicei foarte scurt. Intervalul maxim de prezentare a
cecului la plată diferă de la țară la țară și de locul plății.
Cecul emis şi plătibil în România trebuie prezentat la plată58, cf.art.30, alin.1 din Legea
59/1934, in 8 zile (dacă este plătibil chiar în localitatea unde a fost emis), iar în alte cazuri în
termen de 15 zile (plătibil în alta localitate decat în cea în care a fost emis). În calculul
termenului nu se cuprinde ziua emiterii. Dacă termenul se împlinește într-o zi nelucrătoare, el va
expira în prima zi lucrătoare.
Prezentarea cecului la o casă de compensații prin intermediul băncii comerciale la care
beneficiarul își are deschis contul, este egala cu o prezentare la plată59.
Prezentarea spre încasare se poate face:
a) direct la unitatea bancară trasă pentru încasare:
1. în numerar:
- se prezintă cecul referentului de ghișeu;
- se verifica cecul; se semnează și se ștampileaza cecul pe față; se înregistrează în jurnalul
de casă; se remite la casierie pentru plată;
- clientul semnează pe spatele cecului de primire.
2. în cont:
- se introduce cecul în bancă de către posesor însoțit de borderoul de încasare în 3
exemplare, din care: exp.1 se reține la banca trasă; exp.2 se remite la banca beneficiarului exp.3
se restituie beneficiarului după semnare și ștampilare.
b) la unitatea bancară care deserveşte posesorul, caz în care poate fi încasat numai în
cont:
57
Mariana Negrus, Mijloace şi modalităţi de plată internationale. Editura Academiei, Bucureşti, 1996, 23-27
58
59
Stanciu. D. Cărpenaru, op. cit., p. 518 .
24
- posesorul introduce filele cec la bancă însoțite de un borderou de încasare a cecurilor;
- referentul de ghiseu verifică tragatorul in baza de date a Centralei Incidentelor de Plăţi
(dacă nu figurează îîn interdicţie bancară); verifică autenticitatea cecului; confruntă semnăturile
şi amprenta ştampilelor; verifică fişierul CIP referitor la pierderea, furtul, distrugerea filelor de
cec, apoi verifică existenţa în contul de depozit a sumelor necesare pentru plată; verifică dacă 60
prezentarea la plată s-a facut in termenele legale: daca termenul a expirat trăgătorul poate revoca
ordinul de plată iar beneficiarul pierde acţiunea cambială contra trăgătorului, iar dacă trăgătorul
nu revocă ordinul de plată dat prin cec, nici expres nici tacit prin retragerea sumei de bani, plata
cecului facută dupa expirarea termenului de prezentare este valabilă;
Plata cecului se face de obicei integral; dar dacă există motive şi plata nu se face integral,
61
ea va fi efectuată parţial, beneficiarul neputând refuza, facând o menţiune pe cec arătând cât a
primit, eliberând totodată o chitanţă pentru suma (paţtială) platita. Pentru suma neprimită urmand
a se dresa actul de protest.
Refuzul cecurilor la plată

Un cec ce nu indeplineşte condiţiile sau elementele obligatorii, este restituit
beneficiarului de către banca la care a fost depus (fără a intra in circuit bancar).
Cecurile care sunt remise la încasare de banca trasa sunt returnate băncii beneficiarului cu
scrisoare de restituire dupa ce banca trasă declară incidentul la Centrala Incidentelor de Plăţi.
Cel mai important este ca cecurile refuzate în termen sa ajungă cât mai repede la beneficiar
pentru ca acesta să nu piardă dreptul de protest62.
Un cec prezentat la banca trasa de catre beneficiar in vederea încasarii 63 se refuză de
referentul de ghiseu (cu semnătura şefului compartimentului conturi şi viramente pe faţa cecului)
şi se restituie beneficiarului cu exemplarul nr.2 al borderoului. Refuzul constituie un incident de
plată şi se inscrie obligatoriu in Centrala Incidentelore de Plăţi in ziua producerii acestuia (ziua
producerii incidentului). În cadrul compartimentului conturi si viramente se va ţine evidenţa
cecurilor ce au fost refuzate la plată într-un registru ce conţine:nr.curent, trăgătorul şi contul
acestuia, beneficiarul şi banca acestuia, seria şi numarul cecului, suma şi motivul pentru care a
fost refuzat.
3.4. Protestul în caz de neplată. Prescripţia
60
Paul Bran, Ionela Costică, Relaţii financiare şi monetare internationale, Editura Economica,Bucuresti,1995,67-69
61
62
S. D. Cărpenaru, op. cit., p. 519
63
25
Posesorul cecului care a cerut sa fie plătit integral şi nu a fost,poate să exercite dreptul de
regres, de recurs împotriva trasului, tragatorului, giranţilor şi avaliştilor (art.47 din Legea
59/1934), dacă cecul a fost prezentat la plată în termen util şi nu a fost platit.
Refuzul total sau parţial de plată este constatat:
• fie printr-un act de protest dresat de executorul judecatoresc (art.58);
• fie printr-o declaraţie semnată şi datată pe cec de catre tras (banca) din care să rezulte
data prezentării şi motivul neachitarii (art.43);
• fie printr-o confirmare a unei case de compensaţii prin care să se constate că cecul a fost
prezentat la plată, dar că nu a fost achitat şi motivul pentru care nu a fost achitat.
Societatea bancară asupra căreia s-a tras cecul şi nu a fost prezentă la formarea
contractului fundamental dintre tragator si beneficiar, nu are de ce să îşi assume nici o obligatie
faţă de beneficiar şi de aceea nu poate fi silită, la cererea beneficiarului, pe cale de acţiune în
justiţie, să plătească cecul pe care l-a refuzat64.
Constituirea de către trăgător a unui provizion de bani cu scopul de a fi plătiţi din soldul
creditor al contului beneficiarii cecurilor emise de el, generează în sarcina băncii o obligaţie,
daoar faţă de trăgătorul cu care a contractat ,dar nu şi faţă de beneficiari, cu care nu are nici un
raport juridic şi care, deci, nu pot chema în judecată banca pentru a fi platiţi din respectivul
provizion de bani..
Banca trasă poate refuza plata unui cec65 de exemplu din urmatoarele motive:
• cecul nu are acoperire;
• cecul este postdatat (plata se poate face numai dupa trecerea datei indicate pe cec);
• exista prezumţia la banca trasă că cel care prezintă cecul a intrat in posesia lui pe cale
frauduloasă (de ex: l-a furat şi a falsificat semnăturile);
• cecul prezintă vicii de forma;
• cecul a fost revocat în scris de trăgător (numai între data emiterii cecului şi momentul
prezentării la plată.)
Declaraţiile menţionate anterior şi protestul trebuie întocmite înainte să expire termenul de
prezentare, iar dacă prezentarea are loc în ultima zi a termenului de plată, protestul sau
constatarea echivalentă (prin declaraţie) pot fi efectuate în urmatoarea zi lucratoare. 66
Beneficiarul cecului care nu l-a prezentat trasului la plată în termenul legal sau nu
constată refuzul de plată al trasului printr-un protest, nu mai poate uza de acţiunea cambială
contra emitentului pentru a pretinde plata sumei prevăzute în cec.
64
P. V. Pătrăşcanu, op. cit., p. 62
65
66
Cezar Basno, Nicolae Dardac, Sisteme de plăţi, compensări şi decontări, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2003, p.108-120
26
Prin actul de protest, beneficiarul (posesorul cecului) poate cere persoanelor implicate în
67
titlu:
• suma neplatită;
• dobânda legală calculată cu începere de la data prezentării cecului la plată;68
• cheltuielile cauzate de acţiunea de protest.
În cazul înaintării acţiunii de protest, executorul judecătoresc constată public refuzul la
plată contra persoanei indicate a plăţii69 şi încheie actul de protest care conţine: data protestului ;
numele celui care a cerut protestul; locul protestului şi şomaţia de plată.
Înregistrarea protestelor se face: la judecatorii (Registrul special); la Camera de Comerţ şi
Industrie (Tabel cu protestele de neplată); la Banca Naţională a României (Centrala Incidentelor
de Plaţi)70.
Regresul se poate exercita în două moduri:fie prin investirea cecului cu formula
executorie de către Judecătorie (art.53) urmată de procedura de executare silită, fie prin acţiune
în justiţie.
Singura modalitate de a înlocui actul de protest o constituie declaraţia de refuz de plată
dată de cel împotriva căruia se introduce protestul (banca trasa) cu aprobarea posesorului
cecului. Aceasta declaraţie trebuie redactată în intervalul legal de întocmire a protestului.
Acţiunile de regres sunt supuse prescripţiei speciale reglementate de art.73 si art.74 din
Legea 59/1934.
Termenul de prescripţie este de 6 luni şi pentru posesor curge dupa ce expiră termenul de
prezentare.
În cazul acţiunilor celor obligaţi la plata cecului, termenul curge de la data la care
obligatul a plătit cecul sau din ziua în care acţiunea a fost pornită împotriva celui ce exercită
regresul.
CAPITOLUL 4 : PLATA CU CEC
4.1. Plăţi cu cec

În contextul dezvoltării schimburilor internaţionale, a avut loc, în paralel, crearea şi/sau
perfecţionarea unor tehnici şi instrumente de plată, destinate să asigure supleţe plăţilor
determinate de aceste schimburi. Drept urmare, alături de acreditivul documentar, incaso, ordin 71
67
Bucureşti, 2003, p.108-120
68
Faghi Madălina, op.cit., 45-47
69
70
S. Lupaş, op. cit., p.39-40
71
Alexandru Ţiclea, Corneliu Bârsan, op. cit., p. 118-123 şi p.156-182
27
de plată, într-o măsură tot mai mare a început să fie folosit cecul ca instrument de plată, atât în
operaţiunile necomerciale cât şi în cele comerciale.
Ţinând cont că apar tot trei persoane, ca şi în cazul cambiei, mecanismul folosirii cecului
diferă fundamental de aceasta. Aşadar: trasul este tot timpul72 o bancă unde trăgătorul are un
disponibil, iar banca nu plăteşte decât dacă primeşte ordin să elibereze o sumă; emiterea cecului
de către trăgător - clientul băncii - presupune existenţa unei înţelegeri, convenţii între trăgător şi
bancă privind disponibilul din care aceasta să efectueze plata; de regulă, băncile eliberează
clienţilor lor carnete de cecuri, contra specimenului de semnătură al trasului, păstrat la bancă
pentru confruntare în momentul în care sosesc cecuri emise de acesta pentru plată; existenţa
unui disponibil în contul trăgătorului, respectiv o sumă de bani suficient de mare ca să poată
acoperi valoarea cecurilor emise şi din care banca urmează a efectua plăţile ordonate prin cec.
Astfel de fonduri pot să provină din depozitul bancar al clientului 73 sau pot fi rezultatul
unui credit acordat de bancă clientului ei; la cererea clientului, banca eliberează titularului de
cont un carnet de cecuri. Emitentul completează formularul în sensul că dă dispoziţie să achite
din contul său suma înscrisă pe cec beneficiarului74.
La fel ca şi celelalte instrumente de plată şi credit, cecul este un înscris care conţine
anumite elemente esenţiale cum ar fi: denumirea de cec înscrisă în text şi exprimată în limba în
care a fost redactat înscrisul; ordinul pur şi simplu, necondiţionat de a plăti o sumă de bani
determinată, scrisă în cifre şi în litere, specificându-se şi moneda; numele trasului, respectiv al
băncii ce trebuie să efectueze plata; locul plăţii, deci banca, localitatea unde trebuie să se facă
plata; locul şi data emiterii cecului, cecul fără dată considerându-se emis anterior termenului de
prezentare; semnătura celui ce emite cecul, deci a trăgătorului.
De la toate aceste elemente de bază reliefate se admit următoarele excepţii:
- dacă se indică mai multe localităţi, prima localitate indicată este socotită loc al plăţii;
- dacă nu se dă nici o indicaţie privind locul plăţii, se socoteşte loc al plăţii sediul central
al trasului;
- dacă nu se indică locul emiterii, se consideră loc al emiterii localitatea indicată lângă
numele trăgătorului.
De precizat faptul că, în situaţia în care, oricare titlu care nu respectă aceste prevederi
este considerat ordin de plată şi tratat ca atare.
Pentru că cecul este un instrument de plată, în textul său nu se stabileşte scadenţa, fiind
plătibil la vedere.
72
http://www.bcr.ro/ro/corporate/companii/trade-finance/avalizare-cambii-bilete-ordin
73
74
S. Lupaş, op. cit., p.42-43
28
Orice scadenţă trecută în text se socoteşte nescrisă75.
Cu toate acestea, cecurile trebuie prezentate la plată într-un interval de la data emiterii, de
obicei foarte scurt. Intervalul maxim de prezentare a cecului la plată diferă de la ţară la ţară şi de
locul plăţii. Aşadar, pentru ţările din Europa Occidentală, posesorii cecurilor ce au domiciliul
stabil în aceste ţări, trebuie să le prezinte în opt zile de la data emiterii; cele emise în aceste ţări
dar plătibile la bănci situate în ţări din Europa trebuie prezentate în termene de 20 de zile, iar pe
alte continente în 70 de zile. În general, termenul de prezentare spre plată nu poate depăşi o
perioadă mai mare de 6 luni. Iar in alte cazuri, foarte rar, plata cecurilor trecută de aceste termene
se poate face cu acordul prealabil al băncii.
În ultimii ani, ca urmare a faptului că băncile plătitoare li se prezentau cecuri la încasare
în perioade ce treceau peste termenul limită acceptat de banca trăgătoare, în special în cazul
cecurilor de călătorie, pe înscris a început să fie tipărit şi termenul maxim în cadrul căruia acesta
putea fi prezentat spre încasare. 76
Din punct de vedere al modului în care este indicat beneficiarul, deci cel ce urmează să
încaseze suma, cecurile pot fi:
- cecuri nominative, atunci când în text este menţionat numele beneficiarului, iar cecul
este achitat numai acestuia. Precizarea caracterului nominativ se face prin suprimarea cuvintelor
transmisibil, plătibil primului beneficiar sau tăierea din textul cecului (în cazul că e
imprimat) a menţiunii la ordin. De regulă, se utilizează formula: Plătiţi firmei ... , Plătiţi
domnului ... . Aceste cecuri nu pot fi transmise prin gir, ci doar prin cesiune;
- cecuri la ordin, atunci când în text este menţionat numele beneficiarului şi clauza la
ordin. Această menţiune permite primului beneficiar să-l transmită prin gir altei persoane. În
lipsa acestei menţiuni cecul se consideră la ordin. Formularea poate fi: Plătiţi la ordinul firmei
..., 77Plătiţi la ordinul ... , etc.78
- cecuri la purtător, atunci când în textul înscrisului este menţiunea expresă la purtător,
Plătiţi purtătorului ... , sau când la rubrica Plătiţi lui ...  nu se completează nimic. Acest cec
este plătibil oricui îl prezintă, de aici dezavantajul în cazul furtului.
Posesorul cecului poate fi o terţă persoană, fizică, juridică sau o altă bancă faţă de care
trăgătorul are o datorie, sau după cum s-a specificat, trăgătorul însuşi, în cazul în care doreşte să
retragă numerar din propriul său cont bancar.
75
76
S. Cărpenaru, op. cit,.p. 526
77
Vasile Cocriş, Dan Chirleşan, op. cit., p. 24-30
78
Tudorache Dumitru, Parjol Toader, op. cit,.67-70
29
Cecul poate circula prin gir, astfel că drepturile băneşti ale persoanei indicate în textul
înscrisului pot fi transmise de beneficiar altei persoane. Girarea poate fi în alb, prin simpla
semnătură a beneficiarului sau poate fi nominativă, prin indicarea expresă a persoanei pentru
care s-a girat binenţeles şi semnătura. Girarea trebuie să fie necondiţionată. Orice condiţionare se
socoteşte nescrisă. Girarea se dă pe cec sau pe alonjă şi se datează. În cazul cecului nominativ
transmiterea poate fi facută doar prin cesiune, şi nu prin gir.
La plata cecului banca, de obicei, solicită semnătura beneficiarului şi menţiunea pentru
achitare sau achitat pe spatele cecului79 .
În principiu, plata cecului se face în numerar la ghişeele băncii trase. Cu toate acestea, la
solicitarea posesorului cecului, valoarea lui poate fi trecută direct într-un cont bancar. Plata în
cont bancar o poate face banca plătitoare sau o altă bancă indicată de beneficiar.
După modul de încasare cecurile cunosc mai multe forme:
- cecul nebarat se poate plăti în numerar sau în cont fără nici o restricţie, potrivit solicitării
beneficiarului. Acestea se mai numesc şi cecuri albe sau deschise.
- cecul barat are un semn de demarcare specific: două linii paralele într-un colţ al
înscrisului. Cecurile barate sunt folosite doar pentru plata într-un cont bancar al beneficiarului,
neputând fi plătite în numerar. De altfel, cele două linii paralele sunt semnul distinctiv că plata se
face numai în cont. - cecul barat80
- generală, când între cele două linii nu este făcută nici o menţiune, sau au simpla
menţiune Co sau Banque, ceea ce înseamnă că banca nu poate plăti cecul decât unei bănci
sau client al său şi pot circula prin andosare81, suma fiind virată în contul ultimului beneficiar;
- specială, când între cele două bare se înscrie denumirea băncii unde se află contul
beneficiarului şi deci unde se va face plata în mod exclusiv. Se distinge bararea specială simplă
când între bare este scris numele unei bănci. Acest tip de cec nu este transmisibil, drept urmare
plata se face de banca indicată între bare numai în contul beneficiarului indicat pe cec; barare
specială condiţionată, care în fond este o variantă a barării simple, respectiv între cele două bare
82
se trece menţiunea nenegociabil.
Plata se face de bancă în contul beneficiarului indicat pe cec, şi acest tip de cec nu poate fi
transmis prin girare83.
79
80
Basno Cesar,Dardac Nicolae, Operaţiuni bancare - instrumente şi tehnici de plată, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică, 1996, 89-92
81
Basno Cesar,Dardac Nicolae, Operaţiuni bancare - instrumente şi tehnici de plată, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică, 1996, 107-109
82
. Vasile Săvoiu, Banca Centrală şi sisteme de plăţi, de interes naţional, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1998,
54-58
83
I. Schiau, op. cit., p. 371
30
Banii sunt viraţi dintr-un cont în altul, iar cecurile sunt trimise prin poştă. Bararea se poate
face atât de trăgător, cel ce emite cecul, cât şi de beneficiar, cel ce îl încasează;
- cecul certificat este un cec obişnuit în esenţa sa, achitata prezentare, dar pe care banca la
care se află contul certifică, în prealabil, existenţa unui disponibil suficient pentru efectuarea
plăţii, suma certificată putând fi sau nu blocată. De cele mai multe ori banca blochează suma în
cont pentru plată.
Pentru oricare dintre tipurile de cec prezentate, emitentul cecului poate condiţiona plata de
prezentarea de către beneficiar a unor documente care să ateste: livrarea unei mărfi, prestarea
unui serviciu etc. În limbajul curent acestea mai sunt numite si cecuri documentare84.
- cecul de călătorie este un cec cu valori fixe imprimate pe înscris odată cu tipărirea lui.
Astfel de cecuri sunt emise de bănci şi date clienţilor lor pentru a putea înlocui banii
lichizi în efectuarea cheltuielilor de călătorie. De obicei, au tipărite pe ele vizibil menţiunea cec
de călătorie exprimată în limba în care a fost redactat şi au, în general, aspectul unei bacnote.
Posesorul unui cec de călătorie, în principiu, este protejat in cazul in care i-a fost furat cecul prin
faptul că atunci când cumpără cecurile de la bancă sau de la compania de turism trebuie să le
semneze, semnătură ce este confruntată de lucrătorul de la ghişeul băncii plătitoare, atunci când
îl achită, şi posesorul cecului trebuie să dea a doua semnătură, deseori fiind solicitat şi paşaportul
pentru identificarea semnăturilor.
Dintre acestea, cea mai largă folosire o au cecurile la ordin, binenţeles exceptând cecurile
de călătorie. Pentru a încasa contravaloarea acestora, beneficiarul la ordinul căruia a fost emis
cecul îl semnează pe verso - respectiv îl andosează. Prin andosarea cecului pe verso se exprimă şi
posibilitatea de a transmite drepturile băneşti ale cecului unei alte persoane decât cea înscrisă
iniţial pe cec de către emitent.
Numărul andosamentelor nu este limitat, cecul putând fi transmis de la o persoană la alta
prin înscrierea de fiecare dată pe verso, de către cel ce îl cedează, a cuvintelor plătiţi la
ordinul ...  urmat de numele noului beneficiar, după care semnează. Deşi transmiterea prin gir 85
se poate realiza fără limită de persoane, practica demonstrează că numărul acestora nu depăşeşte
3-4 persoane. În cazul cecului nominativ transmiterea se poate face doar prin cesiune.
Plata în cont deschis

Din momentul in care este stabilită această modalitate de plată vânzătorul trimite
mărfurile cumpărătorului împreună cu factura de plată. Dacă există documente de proprietate
asupra mărfii, aceste documente sunt şi ele trimise direct importatorului. Vânzătorul lucrează pe
84
I. Turcu, op. cit., p. 69
85
31
bază de încredere, el pierzând controlul asupra încasării preţului, imediat ce face expedierea
mărfurilor. Mărfurile intră în posesia cumpărătorului şi plata lor devine incertă.
In ciuda acestui mare risc, condiţia cont deschis se utilizează pe scara largă în comerţul
dintre firmele cu relaţii tradiţionale şi dintre firmele de reputaţie internaţională. Se utilizează pe
scară largă în comerţul din cadrul UE,fiind sistemul cel mai puţin costisitor. Actele sunt
transmise direct de la exportator la importator fără să se mai utilizeze serviciile bancare. Se mai
folosesc ca termeni sinonimi cu cont deschis şi cont descoperit sau bani gheaţă la primirea
mărfii.86
Cu titlu de exemplu presupunem că un exportator german Motor GmbH vinde unui
importator chinez Shanghai Impex Co., motoare electrice, toate costurile şi riscurile fiind
suportate de exportator. Condiţia de plată convenită contractual este în cont deschis.
- exportatorul ambalează marfa în lăzi şi încheie un contract de livrare a mărfii cu un
expeditor internaţional, Spedition GmbH, din Hamburg;
- exportatorul remite marfa expeditorului, care va remite două conosamente originale
semnate, în schimbul mărfii. Conosamentele sunt înmânate exportatorului;
- exportatorul trimite prin poşta aeriană unul din conosamentele originale importatorului
chinez, împreună cu alte documente necesare. Celălalt conosament original va fi trimis mai
târziu tot prin poştă, în cazul pierderii primului;
- când marfa ajunge la Shanghai, expeditorul Spedition GmbH notifică pe importatotul
chinez şi asigură îndeplinirea tuturor formalităţilor şi transportul mărfii la sediul importatorului;
- expeditorul Spedition GmbH eliberează marfa importatorului chinez în schimbul
conosamentului original;
- importatorul chinez plăteşte pe exportatorul german conform înţelegerii contractuale.87
4.2 Riscurile exportatorului la plată în cont deschis
Riscul la cumpărător – acesta mai este numit şi riscul creditului şi este generat de
insolvabilitatea sau reaua voinţă a cumpărătorului.
Riscul ţării - Guvernul ţării importatorului poate introduce legi care să împiedice
efectuarea plăţilor în valută. Aceste legi se referă la controlul schimburilor valutare, din motive
politice sau financiare, ca de exemplu datoriile în valută din ţările lumii a treia.
Riscul de tranzit - Nu se exclude varianta ca mărfurile să se deterioreze pe parcursul de
tranzit internaţional când acesta se referă la distanţe mari88.
Reducerea riscurilor în condiţia cont deschis
86
C.Vicol, p. 58
87
Tanase Gabriel, Lungu Ion, op.cit., 107-110
88
S. Cărpenaru, op.cit., p. 525
32
Reducerea riscului la cumpărător
- primirea de rapoarte asupra bonităţii cumpărătorului, de la organizaţii competente în
comerţul internaţional. Astfel de organizaţii elaborează periodic rapoarte despre cumpărătorii
potenţiali.
- asigurarea cumpărătorului împotriva riscului de neplată de către cumpărător. În cazul
exportului, în diferite ţări sunt specializate companii de asigurare care să sprijine promovarea
exportului pe calea asigurării împotriva riscului de neplată de către cumpărător.
Reducerea riscului de ţară. Aceasta poate fi facută tot pe bază de rapoarte din partea
băncilor sau altor organizaţii specializate, cu privire la starea economico-financiară a ţării în
cauză şi solvabilitatea firmelor cumpărătoare potenţiale.
Metoda cea mai sigură o constituie asigurarea împotriva riscului determinat de restricţii
valutare la companii guvernamentale instituie special sau la companii particulare.
Reducerea riscului de tranzit. Remediul constă în contractarea unei asigurări

corespunătoare.
89
Cecul este plătibil numai la vedere, adică la prezentarea acestuia la bancă. În România,
termenele de prezentare la plată a cecurilor emise şi plătibile sunt:
- opt zile, pentru cecurile plătibile chiar în localitatea în care a fost emis;
- cinsprezece zile, în celelalte cazuri.
Astfel de termene sunt calculate începând cu ziua următoare datei emiterii cecului.
Prezentarea cecului după ce expira termenul legal are ca efect pierderea dreptului legal de
acţiune împotriva giranţilor anteriori în cazul în care cecul nu ar fi plătit.
Legea cecului spune că, toate persoanele care în orice calitate s-au obligat prin cec
(trăgător, giranţi), raspund solidar în ceea ce priveşte plata cecului respectiv ,neţinand cont că
obligaţiile au fost asumate în diferite momente.
4.3 Poziţia juridică a trasului

Potrivit Normelor Comune ale Băncilor Comerciale din România privind tehnica de
decontare a cecurilor din carnete cu limită de sumă, nr.1 din 25septembrie 1992.Orice menţiune
de certificare, de vedere sau alta echivalentă, scrisă pe titlu şi semnată de tras are numai efectul
confirmării existenţei disponibilului pentru plata cecului. Astfel de menţiuni împiedică trăgătorul
să retragă disponibilul înainte de exprimarea termenului de prezentare a cecului la plată.Pentru
că cecul nu poate fi acceptat, trasul nu are calitatea de debitor de drept cambial faţă de posesorul
89
Alexandru Ţiclea, Corneliu Bârsan, op.cit., p. 118-123 şi 156-182.
33
cecului,ci îndeplineşte numai funcţia de plătitor (solvens) pentru trăgător. Această poziţie juridică
a trasului nu afectează plata sumei faţă de posesorul cecului. Într-adevăr, emiterea cecului
presupune existenţa unui disponibil, din care trasul va face plata90 .
Din cele arătate rezultă că, nefiind debitor de drept cambial, trasul nu răspunde pentru
plata cecului. Potrivit legii, această răspundere revine numai trăgătorului. Orice clauză, prin care
trăgătorul se descarcă de această răspundere, se socoteşte nescrisă, adică nulă.
4.4 Prezentarea la plată si plata cecului

La plata cecului trebuie respectate următoarele reguli:
♦ Cecurile din carnetele cu limită de sumă vor fi achitate, în primul rând, din contul
trăgătorului (plătitorului) iar suma respectivă va fi înregistrată în contul beneficiarului;
♦ Beneficiarul va prezenta cecurile primite la plată la tras (banca plătitorului),după cum
acest lucru îl poate face banca sa (a beneficiarului) care predă cecurile(băncii plătitorului) contra
spezelor de remitere de încasare;
♦ Beneficiarul prezintă cecurile cu borderou de încasare, întocmit în 3 exemplare: un
exemplar pentru banca beneficiarului, exemplarul numărul doi şi cecul se remit băncii trasului
(plătitorului), exemplarul numărul trei se restituie beneficiarului.
Banca plătitorului achită cecul din contul trăgătorului şi creditează
banca plătitorului sau banca acestuia pe baza exemplarului numărul doi al borderoului;
♦ Dacă cecul nu are acoperire se restituie beneficiarului sau băncii sale cumenţiunea
“lipsă de disponibil”;
♦ Plata efectuată de tras poate fi integrală sau parţială, posesorul cecului neplătind refuză
o plată parţială. Banca plătitorului poate cere ca cecul să-i fie predat cu menţiunea “achitat”.
Posesorul nu poate refuza plata parţială. În acest caz banca cere să se facă menţiunea pe cec
despre această plată şi să i se dea chitanţă.
♦ Banca trebuie să verifice autenticitatea semnăturilor, dacă acestea aparţin trăgătorului,
prin compararea specimenului de semnătură depus de acesta la bancă cu semnătura de pe cec;
♦ Cecul este plătibil la vedere, adică la prezentarea titlului, deci el nu este supus
acceptării din partea trasului, aşa cum se cere în cazul cambiei.91
În acest caz, orice stipulaţie contrară se constituie ca fiind nescrisă. Plata cecului se va
face la prezentarea de către posesor a cecului la tras (bancă) pentru plată.Cum cecul este un
instrument de plată, legea stabileşte termene scurte pentru prezentarea la plată a cecului emis şi
plătibil în România: 8 zile, dacă cecul este plătit în localitatea unde a fost emis şi 15 zile în
90
S. Lupaş, Curs de drept cambial, Tipografia „Cartea Românească”, Cluj, 1946, p. 7-9
91
S. Cărpenaru, op. cit., p.526
34
celelalte cazuri. Atunci când cecul este emis într-o ţară străină şi plătit în România trebuie să fie
prezentat la plată în termen de 30 de zile, iar dacă cecul este emis într-o ţară din afara Europei, în
termen de 70 de zile.Termenele curg de la emiterea cecului, dată înscrisă pe cec.
Dacă cecul este plătibil în străinătate, termenul de prezentare la plată va fi cel arătat de
legea locului plăţii. Dacă această lege nu dispune, se vor aplica regulile înscrise în alineatele
precedente (art. 30 din lege).Pentru a putea face o plată valabilă, trasul este obligat să verifice
îndeplinirea condiţiilor de formă ale cecului. Potrivit art. 36 din lege, trasul care plăteşte un cec
92
ce poate fi girat este obligat să verifice regularitatea succesiunii girurilor, dar nu şi
autenticitatea semnăturilor giranţilor.Prin plata cecului, toţi obligaţii (semnatarii) cecului
sunt liberaţi.Potrivit legii, neprezentarea cecului pentru plată în condiţiile menţionate are drept
consecinţă pierderea dreptului de regres împotriva giranţilor şi a garanţilor,dacă trasul nu a făcut
plata. Aşadar, dacă nu se respectă termenele de prezentare a cecului la plată nu duce la pierderea
dreptului beneficiarului cecului de a cere trasului plata sumei de bani menţionată în titlu. Acest
drept poate fi valorificat, în condiţiile legii, în cadrul termenului de prescripţie.
4.5 Consecinţele neplăţii cecului

În privinţa consecinţelor neplăţii cecului există unele deosebiri faţă dereglementarea
aplicabilă cambiei.Daca trasul (banca) refuză plata, posesorul cecului nu are o acţiune directă
împotriva trasului. Acest lucru se explică prin aceea că, aşa cum am arătat, trasul (banca) nu este
un debitor de drept cambial, ci îndeplineşte numai o funcţie de plătitor (solvens) pentru trăgător.
Daca trasul refuza plata se deschide calea acţiunilor de regres; posesorul cecului poate cere
dreptul de regres împotriva giranţilor, trăgătorului şi a celorlalţi obligaţi de regres.Pentru
nerespectarea acţiunilor de regres, legea cere ca cecul să fi fost prezentat la plată în termen util
(termenul de 8 zile sau 15 zile, după caz) şi refuzarea plăţii a trasului să fie constată în condiţiile
legii.
Refuzul de plată se poate constata prin următoarele mijloace şi anume 93 :
♦ printr -un un act autentic (protest);
♦ printr-o declaraţie a trasului, scrisă şi datată pe cec, cuprinzând ziua când a fost
prezentat la plată;
♦ printr-o confirmare oficială datată a unei case de compensaţii94 (art. 43din
lege).Protestul sau constatarea echivalentă trebuie îndeplinite înaintea expirării termenului de
prezentare.Trebuie demonstrat că, potrivit legii, posesorul păstrează drepturile sale impotriva
92
Paul Bran, Ionela Costica, op.cit., 176-178
93
94
35
trăgătorului, chiar dacă cecul nu a fost prezentat în timp util pentru plată sau nu s-a făcut
protestul sau constatarea echivalentă protestului.
Cum toţi cei care s-au obligat prin cec sunt ţinuţi solidar, posesorul cecului are dreptul de
urmărire împotriva tuturor, individual sau colectiv, fără a fi ţinut să observe ordinea în care s-au
obligat. Posesorul cecului poate cere pe cale de regres:
♦ suma arătată în cecul neplătit;
♦ dobânda legală, calculată de la prezentare;
♦ cheltuielile făcute cu urmărirea.Obligatul de regres care a făcut plata cecului poate cere
de la giranţii săi:
♦ întreaga sumă plătită;
♦ dobânda legală la această sumă, socotită din ziua când a plătit suma;
♦ cheltuielile făcute pentru plata acestei sume.Împotriva pretenţiilor formulate împotriva
sa, debitorul poate opune aceleaşi excepţii ca şi în materia cambiei (art. 55 din lege):
- excepţii privitoare la nulitatea cecului, care sunt:
95
- excepţii deduse din însăţi forma cecului (excepţii formale);
- excepţii bazate pe lipsa de valoare juridică a condiţiilor de formă aparent existente
(incapacitatea, falsul, lipsa de mandat);
- excepţii decurgând din raporturile personale dintre posesorul cecului şi debitor (excepţii
personale) pot fi:
- excepţii referitoare la raportul fundamental care a determinat crearea sau circulaţia
cecului;
- excepţii referitoare la viciile de consimţământ;
- excepţii referitoare la raporturi ulterioare creării cecului;
- excepţii privitoare la condiţiile de exercitare ale acţiunii sau executării întemeiul cecului
(excepţii procedurale), sunt:
- neposedarea cecului în original (cu excepţia cazului când cecul a fost înlocuit printr-o
ordonanţă judecătorească şi această hotărâre ţine loculoriginalului);
- lipsa de legitimare formală a posesorului, când acesta nu justifică posesia cecului printr-
o serie neîntreruptă de giruri;
- lipsa protestului sau nulitatea acestuia;
- prescripţia dreptului material la acţiune sau dreptului de a cere executarea silită. Durata
prescripţiei în materie de cec este următoarea:
95
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 287 din 14 octombrie 1994
36
♦ şase luni calculate de la data expirării termenului de prezentare a cecului
pentru plată în ceea ce priveşte acţiunea în regres a beneficiarului cecului contra giranţilor,
trăgătorului sau a celorlalţi obligaţi de regres ;
♦ şase luni calculate din ziua în care obligatul a plătit cecul sau din ziua în care acţiunea
în regres a fost pornită împotriva sa, în ceea ce priveşte acţiunile de regres ale diferiţilor obligaţi
la plata cecului, unii contra celorlalţi.Dupa cum spune legea, cecul are valoare de titlu executor
96
pentru capital şi accesorii. Cea mai îndreptaţită pentru a investi cecul cu formulă executorie
este97judecătoria. Pentru a-şi valorifica drepturile, beneficiarul cecului are la îndemână acţiunea
cauzală şi acţiunea de îmbogăţire fără cauză, care se exercită în condiţii de asemănare cu cele
prevăzute de lege în materia cambiei.
CAPITOLUL 5:CIRCUITUL CECULUI
5.1 Etapele procesării prin compensare a cecului

Exista 9 etape pentru procesarea prin compensare a cecului:
1. În baza unui disponibil constituit la banca sa, trăgătorul primeăte de la aceasta un carnet
de cecuri;
2. Între tragator – în poziţie de cumpărător – şi beneficiar – în poziţie de vânzător – se
încheie un contract având ca obiect active transferate;
3. Trăgătorul emite cecul prin care dă ordin băncii sale să plătească la prezentare
posesorului sau, suma de bani înscrisa pe cec;
4. Beneficiarul cecului îl remite spre încasare băncii sale;
5. În cadrul ședinței de verificare a instrumentelor de plată de debit, banca beneficiarului
prezinta băncii trase cecul spre verificarea disponibilului din contul98. tragatorului ăi pentru
acceptarea plăţii;
6. Trasul verifică disponibilul si, in cazul acceptarii, debitează contul trăgătorului. Banca
trasă comunică băncii beneficiarului informaţiile privind acceptarea la plată a cecului;
7. Banca beneficiarului introduce scriptic cecul în compensare;
8. Dupa procesarea cecului prin compensare, banca beneficiarului creditează contul
clientului sau cu suma înscrisa pe cec;
96
97
Coman Florin, Boulescu Mircea, op.cit., 165-167
98
37
9. Creanța beneficiarului asupra plătitorului se stinge.
Circuitul plăţilor de mare valoare99
Începe de la clientul plătitor până la clientul beneficiar având următorul traseu:
- client plătitor;
- unitatea bancară unde îşi are deschis contul clientul plătitor;
- sucursala BNR din judeţul unde se află clientul plătitor;
- centrala BNR unde, atât centrala băncii plătitorului, cât şi centrala băncii
beneficiarului au conturi curente deschise;
- centrala societăţii bancare plătitoare;
Pentru că este un instrument de plată la vedere, cecul nu poate fi acceptat, conform

articolului 4 din Legea 59/34 asupra cecului,dar poate fi certificat. Aşadar beneficiarul are
confirmarea trasului că trăgătorul are în cont disponibilul necesar plăţii şi că plata poate să aibă
loc la simpla prezentare.
Certificarea unui cec100 poate fi cerută de:
- trăgător, înainte de a-l da la plată;
- beneficiar, înainte de a se prezenta la plată.
În momentul în care cecul a fost certificat, trasul are obligaţia sa asigure posesorului
suma respectivă, iar trăgătorul are dreptul să nu accepte alte plăţi ce duc la micşorarea
disponibilului necesar.
Atunci, în caz de neplată, trasul este obligat să despăgubească beneficiarul – posesorul
cecului – care a suferit o daună.
Instrumentul de plată de debit este instrumentul de plată, care circulă de la unitatea
bancară a beneficiarului către unitatea bancară a trăgătorului, rezultatul fiind debitarea contului
plătitorului şi creditarea contului beneficiarului101.
cecul
Unitatea bancara a banii Unitatea bancara a
tragatorului beneficiarului
99
http://legeaz.net/spete-drept-comercial/contestatie-la-executare-titulul-executoriu-15665-2012
100
101
Paul Bran, Ionela Costica, op. cit., 45-49
38
Instrumentele de plată procesabile prin compensare multilaterala sunt, conform
Regulamentului 10/94, ordinul de plată şi cecul barat.
Tot Regulamentul 10/94 a fost cel care a impus pentru cecul barat 4 reguli obligatorii:
- cecul barat este numai instrument de plată;
- cecul barat este decontat numai prin intermediul caselor de compensaţie în cazul plăţilor
interbancare;
- cecul barat este plătit numai de titularul de cont curent deschis la societatea bancară;
- transferul debitului presupune că iniţierea decontării se face de către beneficiar prin
banca sa.
Participanţii puşi în legătură sunt în număr de trei dacă, trăgătorul şi beneficiarul au conturi
curente deschise la:
- aceeaşi societate bancară
- aceeaşi unitate bancară
- unitaţi bancare diferite care aparţin aceleiaşi societaţi bancare.
Dacă este vorba de o plată interbancară, participanţii vor fi în număr de 5.
BNR
Casa de
compensatie
Banca Beneficiarului
Banca trasa
Beneficiar Tragator
Schema unei plăţi interbancare
Cecul barat nu este acceptat în compensare doar dacă este însoţit de un borderou de
încasare a cecurilor, completat în prealabil de beneficiar. Acesta trebuie să completeze
borderourile de încasare a cecurilor.
39
- nr de cont Unitaţii bancare a beneficiarului
- denumirea
- nr si seria cecului
- numele al trăgătorului
nr de cont
- denumirea Unităţii bancare trase
- Suma
- semnatura autorizată beneficiarului
- ştampila
(în cazul persoanelor fizice, este suficientă semnătura – fără ştampila beneficiarului).
Dupa ce posesorul a completat borderoul, este confirmată data punerii la unitatea
bancară prin punerea ştampilei de ghiseu. Borderoul este completat in 3 exemplare care au
urmatoarea destinaţie:
- beneficiarul păstrează primul exemplar
- unitatea bancară iniţiatoare al doilea exemplar
- al treilea exemplar este prezentat în cadrul şedinţei de compensare de unitatea bancară
prezentatoare unitaţii bancare primitoare, el rămânând dupa încheierea şedinţei la unitatea
bancară prezentatoare.
Dacă :
- nu au fost completate toate rubricile102
- sunt modificari sau adaugari
- nu sunt însoţite de borderouri de încasare a cecurilor,
- agenţii de compensare ai unitaţii bancare primitoare pot exclude cecurile din
compensare.
Şedinţa de compensare, are loc în fiecare zi lucrătoare în două etape, între orele 10-11.30.
Până la ora 10, când începe şedinţa de compensare, are loc pregatirea şedinţei de
compensare103.
Instrumentele de plată sunt grupate de către unitaţile bancare iniţiatoare (prezentatoare)
pe unitaţi bancare destinatoare (primitoare) şi, în cadrul acestora, pe instrumente de plată de
debit, de credit, în pachete de maxim 100 de bucaţi104 , pachete introduse în plicuri special
sigilate.
102
Bucureşti, 2003, p. 108-120
103
104
40
Oricare dintre pachete este însoţit, în mod obligatoriu, de o bandă de control totalizatoare
a sumelor înscrise pe instrumentele ce le conţine.
Totalul fiecarei benzi de control, este preluat într-o Dispoziţie Centralizatoare de
Încasare. Acestea se emit în număr de patru (la CEC), având acelaşi conţinut dar destinaţii şi
culori diferite, şi anume:
- exemplarul 4 – vernil – este păstrat de unitatea prezentatoare;
- exemplarul 3 – roz – este remis unitaţii bancare primitoare, fără a fi introdus în
compensare (în şedinţa de verificare) ;
- exemplarul 2 – roz – este remis în ziua compensării Unităţii bancare primitoare;
- exemplarul 1 – alb – este remis inspectorului de compensare al BNR, în cadrul şedinţei
de compensare.
Acestei dispoziţii i se alătură lista cecurilor amânate la compensare, remisa de unitatea
bancară primitoare în şedinţa de compensare precedenta.
Dispoziţiile centralizatoare sunt obligatoriu dactilografiate. Pe baza acestor dispoziţii,
unitatea bancară prezentatoare, completează câte un Borderou al Dispoziţiilor Centralizatoare de
Încasare pentru fiecare unitate bancară primitoare105 .
Acesta trebuie întocmit in 3 exemplare, cu aceeaşi destinaţie şi dispoziţii centralizatoare
de încasare, şi anume:
- unitatea bancară prezentatoare
- unitatea bancară primitoare, în cadrul şedinţei de compensare
- inspectoratului de compensare, în timpul şedinţei de compensare
Instrumentele de plată sunt analizate de unitaţile bancare primitoare (destinatare),urmând
ca apoi sa fie acceptate sau refuzate.
Cecul106 poate fi acceptat parţial de unitatea bancara destinatară, în limita disponibilului
existent în contul trăgătorului. Refuzul parţial al unui cec poate fi făcut de unitatea bancară
destinatară, doar din motivul inexistenţei în ziua respectivă a unui disponibil suficient în contul
plătitorului. El poate fi făcut doar pentru diferenţa dintre suma menţionată în cec şi disponibilul
existent în contul plaăitorului.
5.2. Refuzul cecului la plată

Cecurile pot fi refuzate la plată107, dacă nu sunt completate corespunzator ; conţin
modificări, adăugiri, diferite condiţionări ; nu sunt însoţite de borderouri de încasare ; pachetul
105
106
107
http://legeaz.net/dictionar-juridic/anularea-biletului-la-ordin-cambiei-cecului
41
conţine cecuri a căror unitate bancară destinatară nu este cea la care a ajuns ; clientul plătitor nu
are în cont disponibilul necesar.
Refuzul de plată are loc în ziua compensării, ele fiind deja prezentate anterior în vederea
verificării. Numarul maxim de refuzuri la plată este 100. Oricare dintre cecurile refuzate, va fi
ănsoţit de un formular de justificare al refuzului, completat fara abrevieri.
Fiind completat într-un singur exemplar, el este remis împreună cu instrumentul de plată
refuzat unitaţii bancare iniţiatoare.
Atunci când refuzul este parţial, formularul de justificare a refuzului va fi completat în
două exemplare. Un exemplar ramâne la unitatea bancară primitoare, iar cel de-al doilea
exemplar este remis unităţii bancare iniţiatoare.
Atât formularele de justificare a refuzului cât şi cecul 108 vor avea menţionate suma
acceptată la plată în cifre şi litere, certificate prin semnătura şi ştampila aplicată pe cec, de
agentul de compensare al unităţii bancare primitoare.
Formularele vor fi însoţite de o bandă de control centralizatoare a sumelor înscrise pe
cecurile refuzate.
Refuzul va fi întocmit în trei exemplare, cu următoarele destinaţii :
-exemplarul 1-alb- inspectorului de compensare în cadrul şedinţei de compensare;
- exemplarul 2 – roz – unitaţii bancare primitoare în cadrul şedinţei de compensare;
- exemplarul 3 – vernil – este păstrat de unitatea bancară iniţiatoare a refuzului.
Compensarea cecurilor poate fi amânată de unitatea bancară primitoare în cazul în care
nu dispune de datele necesare acceptării sau refuzării lor. În cazul acesta ele vor fi penalizate.
Unitatea bancară primitoare poate apela la această procedura maxim trei zile lucratoare, în a
patra ea având obligaţia de a accepta sau refuza respectivul cec109..
Pe baza refuzurilor unitatea bancară prezentatoare, completează câte un borderou al
refuzurilor la plată pentru fiecare unitate bancară primitoare. Acesta va fi întocmit în 3
exemplare.
Pregătirea operaţiunii de compensare este completarea Formularului de Compensare şi
este ultima operaţiune.
Pe baza borderourilor dispoziţiilor centralizatoare de încasat se va completa rubrica “
Sume de încasat “, iar pe baza formularului de refuz la plată, rubrica “Sume de plătit refuzate”.
108
109
42
În partea a doua a şedinţei de compensare, ce are loc între orele 11.00 – 11.30, se face
110
schimbul reciproc de plicuri conţinând refuzurile aferente cecurilor, care au fost prezentate
anterior şi care sunt compensate în cadrul şedinţei respective.
Agenţii de compensare deschid plicurile sigilate şi verifică dacă111:
- unitatea bancară pe care o reprezintă este destinatara de drept a refuzului;
- numarul de cecuri refuzate este corect;
- totalurile de pe benzile de control al refuzurilor este corect.
Inspectorul de compensare are sarcina sa ia de la toti agenţii totalurile sumelor de plătit
refuzate şi soldurile din formularele din compensare, înscriindu-le în formularul de compensare
centralizator.
Totalul general al sumelor de încasat refuzate şi totalul soldurilor debitoare sa fie identic
cu totalul soldurilor creditoare.
Dupa încheierea compensării multilaterale, între orele 11.30 – 12.00 are loc şedinţa de
verificare a instrumentelor ce vor fi compensate în ziua urmatoare.
Deci:
Dispozitii Borderou al
CECURI centralizatoare de dispozitiilor
(pachete de Centralizatoare de
incasare
incasare
maxim 100
instrumente)
Banda de control
FORMULAR DE COMPENSARE
Sume de Sume de
incasat platit
refuzate
Cecuri si justificarea Formularul de refuz

raspunsului la plata la plata
110
110 Mariana Negruş –„Mijloace şi modalităţi de plată internaţionale”, Editura. Academiei,
Bucureşti, 1996
111 Vasile Săvoiu – „Banca Centrală şi sisteme de plăţi, de interes naţional”, Ed.itura
Enciclopedică, Bucureşti, 1998
111
43
Banda de control
Formularul de compensare se întocmeste în două exemplare (alb, vernil).Primul exemplar

îi revine inspectorului de compensare la sfarşitul şedinţei de compensare şi al doilea exemplar
este păstrat de unitatea bancara iniţiatoare.
Dupa finalizarea formularului de compensare112, agenţii de compensare merg spre sala de
compensare cu plicuri conţinând: pachete cu cecuri ; borderourile dispoziţiilor centralizatoare de
încasat ; refuzul şi formularul de compensare113.
La ora 10 începe prima parte a şedinţei, între agenţii de compensare a tuturor unităţilor
bancare care participă la şedinţă şi se face schimbul reciproc de plicuri ce conţin pachetele cu
cecuri şi borderourile.
Fiecare agent le desface şi verifică:
- dacă unitatea bancară pe care o reprezintă este primitoarea de drept a cecurilor;
- numărul instrumentelor de plată pe care le conţine fiecare pachet;
- totalul benzilor de control al pachetelor;
- sumele preluate în borderourile dispoziţiilor centralizatoare de încasare şi totalurile
acestora;114
Inspectorul de compensare strânge de la fiecare agent totalurile obţinute prin adunarea
sumelor de încasat şi sumele de plătit, înscriindu-le în Formularul de Compensare Centralizator
115
.
Pentru ca prima parte a şedinţei de compensare să se încheie este neapărată nevoie ca
cele două totaluri generale sa fie la fel.
Total general Total general

INSTITUTUL BANCAR ROMAN
COLEGIUL BANCAR
112
113
114
114Mariana Diaconescu, op. cit., 45-47
115Mariana Negruş, Mijloace şi modalităţi de plată internaţionale, Editura Academiei, Bucureşti, 1996, 64-67
115
44
CAPITOLUL 6: RISCURI ÎN UTILIZAREA CECULUI. PIERDEREA, FURTUL,
DISTRUGEREA SAU ANULAREA CECURILOR
Circulaţia cecului din momentul emiterii lui şi până in momentul prezentării la plată,
poate presupune şi efectuarea unor operaţii suplimentare cum sunt: riscuri în utilizarea cecurilor,
pierderea, furtul, distrugerea sau anularea cecurilor.
În continuare le vom analiza pe fiecare dintre aceste riscuri ce apar în utilizarea cecului.
6.1. Riscuri în utilizarea cecurilor

Cu toate că este unul dintre cele mai folosite instrumente de plată, cecul prezinta
în folosirea sa un anumit grad de risc determinat de doi factori:116
1. beneficiarul cecului nu poate avea certitudinea că trăgătorul are constituit provizionul
necesar acoperiri plaţii ordonate prin cec;
2. pierderea sau furtul cecului, care, direct în cazul cecului la purtator sau printr-o
semnătură falsă în cazul altor cecuri permit încasarea de o altă persoană decat beneficiarul de
drept contravalorii înscrisului117.
Există posibilitatea verificării existenţei acoperirii unui cec emis prin:
• certificarea cecului, caz în care banca blocheaza pentru un numar de zile suma
certificată;
• vizarea cecului, situaţie în care banca doar certifică existenţa depozitului, dar nu se
obligă să-l blocheze.
Când se prezintă cecurile pentru încasare, lucrătorii bancari le supun unui control riguros
care are în vedere urmatoarele obiective:
a). respectarea condiţiilor de redactare - cecul trebuie să conţină toate elementele
obligatorii prevăzute de lege pentru ca titlul sa fie un document valid din punct de vedere juridic,
cu repectarea normelor de scriere; 118
b). data emiterii - este obligatorie pentru a se putea controla dacă cecul a fost prezentat
la încasare în termenul legal. În ţara noastră sunt admise cecurile încasate sau post datate, cu
condiţia de a nu fi fost revocate. Revocarea este posibilă numai în cazul furtului sau pierderii
cecului respectiv;
116
117
116Stanciu. D. Cărpenaru, op. cit., p. 518 .
118
117Cezar Basno, Nicolae Dardac, op. cit., p.108-120
118Alexandru Ţiclea, Corneliu Bârsan, op. cit., 89-93, p. 118-123 şi p.156-182
119Ovidiu Căpăţână, Drept comercial, Editura All Beck, Bucureşti, 2001.56-59
45
c). respectarea normelor de barare şi girare - succesiunea cu regularitate a girurilor
atesta îndreptatirea beneficiarului în calitatea sa;
d). corespondenţa sumei exprimată în cifre şi litere - este recomandabil ca acestea să fie
cuprinse în cec în concordanţa, fără alterări;119
e). semnătura trăgătorului, emitent al cecului - semnătura de pe cec trebuie să
corespundă specimenului aflat la banca trăgătorului;119
Pentru a evita fraudele comise, fie deliberat de către escroci, fie din neglijenţă sau dintr-o
necunoaştere a legislaţiei în domeniu pe plan naţional au fost adoptate de fiecare ţară măsuri
severe pornind de la amenzi foarte mari până la pedeapsa cu închisoarea.
În România a luat fiinţa în anul 1996 Centrala Incidentelor de Plăţi, organism aflat sub
conducerea BNR, care organizează Fişierul Naţional al Cecurilor şi conţine informaţii cu privire
la incidentele de plată prin cec şi numele persoanelor care au dat nastere la astfel de incidente.
6.2. Pierderea, furtul, distrugerea sau anularea cecurilor.

Un cec alterat este acela care conţine ştersături, modificări sau adăugiri ale unor cuvinte,
date, menţiuni din textul instrumentului.
Un cec pierdut, sustras, sau distrus poate fi anulat prin declarare la Centrala Incidentelor
de Plăţi de către bancă la iniţiativa persoanei care doreşte anularea.
Un cec poate fi anulat şi din inişiativa băncii atunci când trăgătorul 120 , ca urmare a
producerii unui incident major a fost declarat în interdicţie bancara şi nu a restituit băncii, în
maxim zece zile, formularele de cec cumpărate anterior de la aceasta şi solicitate prin somatie.
Atunci când un trăgător emite un cec 121 fără ca acesta să dispună de fondurile necesare la
tras în momentul emiterii lui, atrage obligaţia băncii trase de a refuza cecul la plată, iar pentru
trăgător sancţiuni civile şi penale.Cei care falsifică cecuri sunt pedepsiţi conform legilor în
vigoare.
Informaţiile, datele şi raportările privind cecurile sunt confidenţiale.Denumirea “cec 122” (cheque,
check) a apărut în Anglia medievală. Istoricii atribuie lui Thomas Greslam meritul de a fi
introdus în 1557 primul cec bancar, care la sfârşitul secolului XVII funcţiona ca şi cecul actual.
119
120 Ovidiu Capatana - "Drept comercial", Editura Allback,2001

121Satnciu Carpenaru - " Drept Comercial Român" , Editura All, 1996;
122Mariana Diaconescu-„ Bănci. Sisteme de plăţi. Riscuri, Ed. Economică”, 1999
120
121
122
46
CONCLUZII
Cambia, biletul la ordin şi cecul sunt utilizate ca instrumente de plată şi de credit

pentru că:
- iau naştere prin emiterea şi introducerea lor în circuitul activităţii comerciale şi
bancare; ele dau voie posesorilor lor să-şi realizeze la scadenţă drepturile literale şi autonome
menţionate în cuprinsul lor;
- deşi se poate aprecia că pot circula ca o monedă, că au o valoare ca şi moneda şi pot fi
schimbate pe monede (bancnote) prin încasare, scontare, nescontare sau cesiune, titlurile de
credit se diferenţiază de monedă prin trăsăturile lor specifice, în sensul că: sunt titluri
negociabile, sunt transmisibile cu respectarea normelor prevăzute în legislaţiile naţionale şi în
dreptul comercial internaţional; au valoare în lei sau în valută determinată şi nu aproximativă ori
variabilă; reprezintă o creanţă în numerar cauzată de un act de comerţ sau prestaţie de serviciu
(provizion) şi urmează a fi plătită la un anumit termen etc.
Titlurile de credit ajută la îndeplinirea unei obligaţii băneşti ca şi biletele de bancă,
având faţă de acestea avantajul evitării unei deplasări de numerar. Titlurile de credit pot fi cedate,
fie în deplină proprietate, fie în gaj pentru a se obţine credit, adică o sumă de bani, înainte de
scadenţa plăţii. De exemplu, banca poate accepta o cambie înainte de împlinirea termenului
menţionat în cuprinsul titlului, plătind posesorului suma prevăzută în titlu minus taxa scontului.
La rândul ei, banca îl poate ceda altei bănci prin rescontare sau poate plăti cu el o datorie proprie.
În acest fel titlul de credit mobilizează o creanţă bănească, fiind deci instrument de credit.
Aşadar, din considerentele expuse mai înainte dar şi datorită faptului că mijloacele
tradiţionale de plată moneda, valuta şi aurul nu mai fac faţă lichidităţii unor angajamente de plată
în volum mereu crescând, corespunzător creşterii volumului schimburilor economice interne şi
internaţionale, s-a ajuns ca utilizarea titlurilor de credit, ca instrumente de plată şi de credit, în
relaţiile de comerţ intern şi exterior să aibă un rol mult mai important. Aceste aspecte conferă o
deosebită însemnătate cunoaşterii problemelor teoretice de bază şi în special a practicilor
referitoare la instrumentele de plată şi de credit.
Cu toate acestea, evoluţiile recente din ţările dezvoltate subliniază scăderea masivă a
rolului cecului ca instrument de plată. În ultimul deceniu, dar mai ales în anii 2007-2011 a scăzut
substanţial partea cecului în cadrul plăţilor fără numerar ca număr de instrumente emise şi ca
valoare reprezentată.
47
În fapt, aceste fenomene se petrec în competiţia care se derulează între cec şi alte
instrumente de plată, care se dovedesc a fi preferate de utilizatori şi, implicit, de mediul bancar.
În epoca de glorie, până la începutul anilor ’90, cecul s-a afirmat, deopotrivă:
- ca instrument de plată între firme;
- ca instrument de plată preferat de către titularii de cont persoane fizice.
Odată cu trecerea timpului, cele două categorii de utilizatori şi-au modificat preferinţele.
Astfel, firmele s-au orientat treptat către transferurile de credit formă sigură şi rapidă de plată. În
consecinţă a crescut numărul instrumentelor de plată emise şi, implicit, valorile medii ale
acestora. În ce priveşte titularii de cont persoane fizice, aceştia au fost cuceriţi de facilităţile
specifice oferite de carduri, inclusiv cele ce implică beneficierea de credite.
La rândul lor furnizorii de mărfuri şi servicii au susţinut total sistemul cardurilor care le
asigură încasări operative şi riscuri restrânse în comparaţie cu cecul.
Aşa se face că prin concordanţa deplină a participanţilor la sistemul de plăţi de detaliu,
instrumentul de referinţă pentru plăţile de valori mici a devenit cardul, descrescînd substanţial
rolul cecului.
Aşa cum vedem, într-o epocă în care se pune preţ pe operativitate în efectuarea plăţilor,
pe corectitudine, stabilitate şi responsabilitate în efectuarea plăţilor de către plătitor, în condiţiile
în care tehnologiile care se dezvoltă sprijină alte instrumente, cecul, care reprezintă optimul unei
alte etape cu alte motivări ale participanţilor şi cu alte intercondiţionări tehnologice, este sortit
unei restrângeri severe, diferită în fiecare ţară europeană.
Bunurile obţinute de producători sunt destinate pentru satisfacerea nevoiaşilor. Prin
schimb, aceste bunuri trec, prin intermediul banilor, de la producător la consumatori.
Varietatea bunurilor care fac obiectul circulaţiei (bunuri mobile, imobile, corporale şi
incorporale) determină mai multe forme juridice cu ajutorul carora se obţine circulaţia. Altă
formă juridică modernă a mersului bunurilor o alcătuieşte circulaţia înscrisurilor (titlurilor) care
anexează anumite valori patrimoniale. Aceste valori circulă prin emiterea înscrisurilor (titlurilor)
care le reprezintă: de exemplu, acţiunile şi obligaţiunile emise de societăţile pe acţiuni, cambia,
cecul, conosamentul etc.
Ca să se desemneze titlurile ce încorporează anumite valori patrimoniale este folosită
noţiunea generică de “titluri de credit” sau titluri de valoare”.
Titlurile comerciale de valoare au următoarele caracteristici:
-caracter constitutiv, adică dreptul este incorporat în titlu şi în consecinţă dreptul poate fi
exercitat numai în temeiul înscrisului;
-caracter formal, adică el trebuie să îmbrace forma determinată de lege şi să cuprindă
elementele care îi sunt proprii;
48
-caracter literal, adică întinderea şi natura dreptului, ca şi obligaţia corelativă dreptului,
sunt determinate exclusive de menţiunile cuprinse în înscris; înscrisul conferă un drept autonom:
dreptul şi obligaţia corelative născute din titlu sunt independente faţă de actul juridic din care
decurg, iar în cazul transmiterii titlului, dobânditorul are un drept autonom care este independent
de dreptul transmiţătorului.
Cele 2 funcţiuni principale ale cecului :
a). instrument de retragere de fonduri din soldul creditor al propriului cont bancar;
b). instrument de plată cu moneda scripturală.
În unele cazuri, cecul este folosit şi ca instrument de credit, în sensul că trăgătorul sau
beneficiarul pot obţine, prin el, un credit pe termen foarte scurt 123 în una dintre următoarele
modalități:
a) cecul se emite la o dată când provizionul nu este constituit dar se constituie până în
ziua prezentarii cecului la încasare; în acest interval de timp, beneficiarul acordă “credit”
trăgătorului, ca şi în cazul unei cambii;
b) cecul este predat de către beneficiar băncii sale sau pentru scont sau pentru încasare; în
ambele situaţii banca creditează imediat contul remitentului cu suma corespunzătoare fără a mai
aştepta încasarea la tras, acordând astfel credit.
Avantajele cecului :
Pentru posesor (trăgător sau beneficiar) avantajul constă în evitarea deţinerii şi mânuirii
banilor, iar pentru fisc avantajul constă în posibilitatea controlului plăţilor. Din această cauză
reglementarile legale cu privire la utilizarea cecului au avut ca urmare dezvoltarea puternică a
acestui mod de executare a obligaţiei de plată în perioada postbelică, dar după 1990 fenomenul
marchează o tendinţă de descreştere datorită concurenţei altor instrumente de plată mai puţin
costisitoare: viramentul bancar şi cardurile de plăţi.
Dezavantajele majore ale cecului sunt: incertitudinea plaţii (datorită emiterii cecurilor
fără acoperire) şi costul ridicat al prelucrării faţă de costul transferurilor electronice,
Cecul se aseamănă cu cambia în privinţa celor trei protagonişti: trăgător, tras, beneficiar.
Deosebiri între cec şi cambia:
cecul nu poate fi tras decât asupra unei bănci, potrivit art. 3 al.1 al Legii 59/1934
modificată;cecul este întotdeauna plătit numai “la vedere”.
Faptul că trasul (spre deosebire de cambia) nu poate fi decât o bancă a alimentat opinia în
doctrină că cecul poate fi considerat o cambia trasă la vedere asupra unei bănci.
123
49
În calitate de tras poate fi desemnată numai o societate bancară. Legea prevede însă că
cecul tras şi plătibil în străinătate este valabil ca cec, chiar dacă trasul nu este o societate bancară
(art. 3 din lege).
Bibliografie
Cărţi, manuale, tratate :

1. Cezar Basno, Nicolae Dardac, Sisteme de plăţi, compensări şi decontări, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003
2. Stanciu D. Cărpenaru, Drept comercial român, ediţia 5, Editura All Beck, Bucureşti,
2004
3 .Vasile Cocriş, Dan Chirleşan, Tehnica operaţiunilor bancare, Editura Universităţii Al.
I. Cuza, Iaşi, 2006
4 . Alexandru Ţiclea, Corneliu Bârsan, Societăţile comerciale de la A la Z, vol. 2, Casa de
Editură şi Presă „Şansa” SRL, Bucureşti, 1999
5. Ovidiu Căpăţână, Drept comercial, Editura All Beck, Bucureşti, 2001
6. Stanciu Cărpenaru, Drept comercial român , Editura All, Bucureşti, 1996
7. Mariana Diaconescu, Bănci. Sisteme de plăţi. Riscuri, Editura Economică, Bucureşti,
1999
8. Mariana Negruş, Mijloace şi modalităţi de plată internaţionale, Editura Academiei,
Bucureşti, 1996
9. Vasile Săvoiu, Banca Centrală şi sisteme de plăţi, de interes naţional, Editura
Enciclopedică, Bucureşti, 1998
10. Matei Ion Viorel, Instrumente de plată şi credit, sinteze curs anul 3 FB, 2012
11. Basno Cesar, Dardac Nicolae, Operaţiuni bancare - instrumente şi tehnici de plată,
Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică,1996
12. Ionescu Lucian C. coordonator, Băncile şi operaţiunile bancare, Bucureşti, Editura
Economică,1996
13. Tudorache Dumitru, Pârjol Toader, Monedă, bănci, credit, Editura Universitară,
Bucuresti, 2005
50
14. Eugenia Florescu, Regimul juridic al titlurilor de credit şi al valorilor
mobiliare,Editura Rosetti,Bucuresti,2005
15. Ligia Georgescu Golosoiu, Mijloace, modalităţi şi instrumente de plată, Editura
A.S.E.,Bucuresti, 2002
16. Paul Bran şi Ionela Costică, Relaţii financiare şi monetare internationale, Editura
Economica,Bucuresti,1995
17.Elena Bojesteanu, Relaţii monetar-financiare internationale,
EdituraA.S.E.,Bucuresti,2010
18. Faghi Mădălina, Acreditivul documentar - modalitate de plată bancară
internatională, EdituraWalters Kluwer,Bucuresti,2007
19. Vasile Lavinia, Anghelache Gabriela, Cerinţe şi opţiuni în managementul
riscurilor financiar-valutare, Editura A.S.E.,Bucuresti ,2006
20. Tănase Gabriel, Lungu Ion, Sisteme informatice pentru tranzacţii interbancare,
Editura A.S.E.,Bucuresti ,2006
21.Ion Rosu si Claudia Baicu,, Relaţii monetar financiare internationale”, Editura Fundatiei
Romania de Maine,Bucuresti ,2006
Legislaţie folosită:
-PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 323 din 14 octombrie 1994;

-PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 287 din 14 octombrie 1994;
- art.14 din Legea nr.42/1934;
-art.3 din Legea nr.58/1934;
-Curtea de Casaţie secţia III,decizia nr.758/1928 în, Practica judiciară comercială, vol. I, Editura
Lumina, Bucureşti 1991, p.123-124;
-MONITORUL OFICIAL,nr.292 din 14 octombrie,1994,autorizarea contractarii creditelor externe;
- BNR, Reglementări privind cambia şi biletul la ordin, 1994, p. 51;
Site-uri internet folosite:
-http://legeaz.net/spete-drept-comercial/contestatie-la-executare-titulul-executoriu-
15665-2012;
-http://legeaz.net/dictionar-juridic/anularea-biletului-la-ordin-cambiei-cecului;
-http://www.bcr.ro/ro/corporate/companii/trade-finance/avalizare-cambii-bilete-
ordin;
-http://www.efin.ro/garantii_bancare/aval/ghid_biletul_la_ordin_avalizat.html;
51
-http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=8794;
http://avocata.wordpress.com/2009/10/01/biletul-la-ordin-avantaje/;
-http://www.efin.ro/risco/bilet-la-ordin.html;
-http://avocata.wordpress.com/;
-http://legestart.ro/biletul-la-ordin-este-titlu-executoriu/;
-http://www.sca-burlacu.ro/2010/10/10/fila-cec-sau-biletul-la-ordin-o-garantie-
a-platii/;
-http://legeaz.net/dictionar-juridic/bilet-la-ordin;
- http://www.conta.ro/forum/topic/45654-biletul-la-ordin/;
- http://www.contzilla.ro/2009/03/monografie-contabila-plati-op-bilet-la-ordin-
numerar/;
-http://legeaz.net/legea-58-1934-cambiei-biletului-la-ordin/;
-http://www.ecto.ro/bilet-la-ordin/;
-http://www.euroavocatura.ro/dictionar/1043/Bilet_la_ordin;
-http://www.financiarul.ro/2008/10/31/noile-cecuri-si-bilete-la-ordin;
-http://ro.wikipedia.org/wiki/Bilet_la_ordin;
-http://www.rubinian.com/dictionar_detalii.php?id=205;
52

Cecul Instrument de Plata Si Credit

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cecul Instrument de Plata Si Credit

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL

Coordonator ştiinţific, Student,

CAPITOLUL 2: CONDIŢIILE DE VALABILITATE A CECULUI……………….

CAPITOLUL 3: OPERAŢIUNI IN PROCESUL UTILIZĂRII CECULUI………

CAPITOLUL 4: PLATA CU CEC……………………………………………………..

CAPITOLUL 5 : CIRCUITUL CECULUI…………………………………………….

CAPITOLUL 6: RISCURI ÎN UTILIZAREA CECULUI.

Instrumentele de plată şi credit reprezintă documente bancare operaţionale pe suport de

1.1. Instrumente de plată și credit – definiţie, trăsături, reglementare

Trăsăturile instrumentelor de plată şi credit

Reglementarea instrumentelor de plată şi credit

Prezentarea principalelor instrumente de plată şi credit

1.2. Definiția și clasificarea cecurilor

1.3 Cecurile electronice

1.4 Emiterea cecului

Existenţa convenţiei privind emiterea cecurilor

2.1. Menţiunile obligatorii ale cecului

2.2 Consecinţele nerespectării cerinţelor legale privind menţiunile obligatorii ale

3.2. Girarea / andosarea

Refuzul cecurilor la plată

3.4. Protestul în caz de neplată. Prescripţia

CAPITOLUL 4 : PLATA CU CEC

4.1. Plăţi cu cec

Plata în cont deschis

Reducerea riscului de tranzit. Remediul constă în contractarea unei asigurări

4.3 Poziţia juridică a trasului

4.4 Prezentarea la plată si plata cecului

4.5 Consecinţele neplăţii cecului

CAPITOLUL 5:CIRCUITUL CECULUI

5.1 Etapele procesării prin compensare a cecului

Pentru că este un instrument de plată la vedere, cecul nu poate fi acceptat, conform

Schema unei plăţi interbancare

5.2. Refuzul cecului la plată

Cecuri si justificarea Formularul de refuz

Formularul de compensare se întocmeste în două exemplare (alb, vernil).Primul exemplar

Total general Total general

6.1. Riscuri în utilizarea cecurilor

6.2. Pierderea, furtul, distrugerea sau anularea cecurilor.

120 Ovidiu Capatana - "Drept comercial", Editura Allback,2001

Cambia, biletul la ordin şi cecul sunt utilizate ca instrumente de plată şi de credit

Cărţi, manuale, tratate :

-PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 323 din 14 octombrie 1994;

Site-uri internet folosite:

S-ar putea să vă placă și