Proiect pentru certificarea

competențelor profesionale

Nivel 4

Calificarea profesionala: Tehnician in

administratie

Îndrumător: Candidat:
BOTEZATU MĂRIOARA Nedelcu-Vlase Emilian
 TEMA
INSTRUMENTE DE PLATĂ
IN CADRUL
F.E. MK TECH S.R.L
CUPRINS
Argument

Cap.1- Importanța instrumentelor de plată

1.1. Necesitatea utilizării
1.2. Cadrul legal (cont la bancă, regim
special BNR și instrumentelor de plată)

Cap.2- Instrumente de plată

2.1. Definire
2.2. Clasificare
2.3.Cambia
2.4. Bilet la ordin
2.5. CEC
Cap.3- Instrumente de plată în activitatea F.E
„MK TECH” SRL
3.1. Descrierea firmei
3.2.Prezentarea structurii organizatorice
3.3.Utilizarea instrumentelor de plată în
activitatea firmei.
 Argument

Tema aleasa este de o importanta deosebita in contextual relatiilor

eonomice din economia actuala, operatiunile de plati reprezentand elementul
primordial al tuturor pietelor, liantul mecanismului concurential general.
In cadrul relatiilor economice, se creeaza obligatii acestea fiind stinse
prin diverse metode de plata : numerar, decontari bancare, instrumente de plata
diverse. Astfel, de regulă, agentii economici aleg instrumentul de plată pe
care îl consideră adecvat necesităţilor lor, din perspectiva vitezei de execuţie, a
costurilor de tranzacţie, a caracteristicilor locale precum şi a cadrului legal
care reglementează obligaţiile de plată.
Cum manevrarea numerarului implica multe riscuri precum si costuri
ridicate, tendinta atat la nivel international cat si la nivel local este de scădere a
ponderii plăţilor în numerar în favoarea celor fără numerar, în special datorită
puternicii dezvoltări a telecomunicaţiilor şi folosirii mijloacelor de plată
electronice.
Astfel ca in activitatea oricarui agent economic apare necesitatea
utilizarii din ce in ce mai des a biletelor la ordin, cambiilor, cecurilor, etc.
Instrumentele de plata trebuie sa raspunda necesitatilor agentilor
economici, insa functionalitatea lor trebuie sa se incadreze in limitele
reglementarilor specifice. Totodata, utilizarea acestora trebuie facuta cu
discernamant, consecintele utilizarii necorespunzatoare putand afecta afacerea
prin pierderea credibilitatii si a increderii partenerilor.
 Capitolul I – IMPORTANTA
INSTRUMENTELOR DE PLATA
1.1.-Necesitatea instrumentelor de plata
Prin instrumente de plată noi înţelegem instrumentele pe care se sprijină toate sistemele de
plăţi:

- viramentul;

- cecul;

- cardul bancar;

- efectul de comerţ;

- avizul de prelevare.

Aceste instrumente se aplică pe pieţele interne ca şi pe pieţele externe. Fiecare din

instrumentele menţionate are unele avantaje (mai mult sau mai puţin costisitoare, mai mult
sau mai puţin rapide, relative la iniţiativa de emisie, relative la recunoaşterea datoriilor )
precum şi unele inconveniente (iniţiativa de emisie, riscul de pierdere sau furt ).

Sistemul de plăţi şi compensări reprezintă - componentă importantă a sistemului monetar şi

prin acesta a infrastructurii financiare a economiei, asigurând circulaţia banilor şi transferul de
active monetare.

Descărcarea de obligaţie pentru schimbul mărfii, serviciului sau altui activ, se face de
persoana care devine noul proprietar prin cedarea către fostul proprietar a unui activ
convenabil acestuia. Dacă activul transmis este sub formă de monedă, obligaţia este pecuniară
şi se consideră îndeplinită printr-un act de plată. Relaţiile din cadrul sistemului de plăţi sunt
relaţii pecuniare şi acestea trebuie să se finalizeze prin plata definitivă şi irevocabilă pentru ca
tranzacţia să se încheie şi să înceapă un nou ciclu. În economiile de piaţă moderne agenţii
economici dispun de - varietate de metode pentru a face plăţi. Astfel, de regulă, ei aleg
instrumentul de plată pe care îl consideră adecvat necesităţilor lor, din perspectiva vitezei de
execuţie, a costurilor de tranzacţie, acaracteristicilor locale, precum şi a cadrului legal care
reglementează obligaţiile de plată.

De exemplu plăţile de detaliu (retail payments) pot fi decontate fie prin utilizarea
numerarului, a cecurilor, a cardurilor de credit, a cardurilor de debit sau a ordinelor de transfer
credit, fiecare dintre ele putând implica operaţii manuale, telefonice, poştale sau pe suport
magnetic.

Pentru plăţile cu valoare mare şi/sau urgente, în general corelate cu schimbul instrumentelor
financiare, de regulă sunt utilizate sisteme electronice de transfer de fonduri mult mai
dezvoltate din punct de vedere tehnologic. Astfel, cele mai utilizate mijloace, instrumente şi
tehnici de plată în tranzacţiile economice internaţionale sunt: valutele, monedele
internaţionale, cambia (trata), biletul la ordin, cecul, în ultima perioadă de timp a luat
amploare şi cardul.

1.2.Cadrul legal (cont la bancă, regim special BNR și

instrumentelor de plată)
Numerarul si instrumentele cu numerar

Activitatea casierului bancar consta printre altele, in primirea de la client a numerarului si a

instrumentelor cu numerar cum sunt, de exemplu, cecurile si alte instrumente (“documente de
titlu pentru incasare”) in vederea creditarii conturilor clientului respectiv.

In practica bancara moderna numele clientului si numarul contului sau din banca sunt tiparite
pe filele carnetului de cec pentru eliminarea oricaror erori care pot aparea, precum si pentru
realizarea unei fluente a operatiunilor de la ghiseu.

Proceduri utilizate de banci romanesti:

• Casierul trebuie sa se asigure ca numele si numarul contului clientului bancar sunt indicate
clar;

• Atunci cand clientul plateste la ghiseu, casierul trebuie sa verifice corectitudinea numelui si
a numarului contului clientului al carui cont urmeaza sa fie creditat;

• Casierul trebuie sa numere biletele de banca prezentate de catre client la ghiseu si sa le

sorteze pe cupiuri;

• Casierul bifeaza fiecare plata efectuata la ghiseu

Numerarul se compune din:

 ‰ Bancnote;
 ‰ Monede;
 ‰ Instrumente similare cu numerarul, folosite ca mijloc direct de plata si acceptate pe
scara larga in tranzactii.

Primele două componente sunt emise de bancile centrale sau de guverne.

Acest drept de emisiune al bancii centrale sau al guvernului se numeste Seignorage.

Obiect
1.1. Prezentele norme se aplică băncilor autorizate să funcţioneze pe teritoriul României şi
reglementează procedura de decontare a operaţiunilor interbancare ale băncilor aflate în regim
special de decontare.

Trecerea în regim special de decontare a operaţiunilor de plăţi şi încasări ale unei bănci se
face de către Direcţia decontări bancare, în baza hotărârii Consiliului de administraţie al
Băncii Naţionale a României, care va fi adusă la cunoştinţa publicului printr-un comunicat de
presă publicat în două ziare de circulaţie naţională.

1.2. Operaţiunile interbancare de plăţi şi încasări ale băncii aflate în regim special de
decontare se decontează astfel:

1.2.1. în regim programat, numai în limita disponibilului din contul curent al acesteia,
deschis în evidenţele centralei Băncii Naţionale a României - Direcţia decontări bancare, în
ziua Z-1, pentru operaţiunile cu decontare pe bază netă, şi anume:

a) plăţile fără numerar în valoare de până la 500 milioane lei - cont curent analitic 511;

b) operaţiunile cu numerar - cont curent analitic 520;

c) operaţiunile de plăţi şi încasări în relaţia cu Banca Naţională a României - cont curent

analitic 521;

d) operaţiunile de plăţi şi încasări de mică valoare în relaţia cu trezoreria statului - cont

curent analitic 530;

e) operaţiunile aferente cupoanelor agricole - cont curent analitic 531;

1.2.2. în regim normal de decontare pentru operaţiunile cu decontare pe bază brută (restul
operaţiunilor de plăţi şi încasări, respectiv cele care nu sunt prevăzute la pct. 1.2.1.).

Conturi curente analitice

2.1. Toate operaţiunile de decontare interbancară ale băncii aflate în regim special de
decontare se efectuează prin conturile curente analitice, prevăzute în anexa nr. 1 la prezentele
norme, deschise în evidenţele centralei Băncii Naţionale a României - Direcţia decontări
bancare şi ale sucursalelor sau agenţiilor Băncii Naţionale a României la care o unitate
teritorială a băncii respective are cont curent deschis.

2.2. Operaţiunile de încasări ale băncii aflate în regim special de decontare, în baza
ordinelor de plată în valoare de până la 500 milioane lei, precum şi a cecurilor, cambiilor şi
biletelor la ordin, indiferent de valoarea acestora, se efectuează prin casele de compensaţii ale
Băncii Naţionale a României, cu excepţia celor iniţiate de către alte bănci aflate, la rândul lor,
în regim special de decontare, caz în care decontarea se efectuează prin contul curent analitic
511.

2.3. În cazul în care o sucursală/agenţie a Băncii Naţionale a României recepţionează şi

acceptă un ordin de plată al unei bănci aflate în regim normal de decontare în favoarea băncii
aflate în regim special de decontare care nu dispune de o unitate bancară în judeţul respectiv,
sucursala/agenţia Băncii Naţionale a României are obligaţia să deschidă un cont curent
analitic în regim special de decontare pe numele băncii plătitoare şi să elibereze extras de cont
acesteia.
Capitolul II INSTRUMENTE DE PLATA

2.1 Definire
In cadrul economiei actuale, operatiunile de plati reprezinta elementul primordial al
tuturor pietelor, liantul mecanismului concurential general.
Plata poate fi definită ca un transfer de fonduri prin care se stinge o obligaţie din
partea plătitorului către beneficiar. Plătitorul este acea parte într-o tranzacţie de plată care
transferă fondurile, iar beneficiarul este destinatarul final al fondurilor.
Un instrument de plată este un dispozitiv și/sau un set de proceduri convenite între un
utilizator de servicii de plată și un furnizor de servicii de plată, care permit transferul
fondurilor de la plătitor la beneficiar.
Desfasurarea fluxurilor de plati se poate face prin mai multe modalitati. Ansamblul
modalitatilor tehnice de efectuare a platilor in cadrul unei economii nationale sau al
economiei mondiale formeaza mecanismul de plati. Analiza posibilitatilor existente pentru
stingerea obligatiilor banesti si natura instrumentelor utilizate in acest scop releva ca platile
pot avea loc sub doua forme :
a) platile cu numerar ;
b) platile fara numerar.
Numerarul constituie mijlocul de plată cel mai utilizat pentru achiziţionarea de bunuri
şi servicii cu valori mici, mai ales de catre persoanele fizice. Numerarul se compune din
bancnote, monede şi din mijloace similare, folosite ca mijloc direct de plată şi acceptate pe
scară largă în tranzacţii.
Un instrument de plată fără numerar este mijlocul prin care un plătitor dă băncii sale
autorizaţie să transfere fonduri pentru efectuarea unei plăţi sau prin care un beneficiar dă
instrucţiuni băncii sale să colecteze fondurile de la un plătitor. Conturile celor două părţi pot fi
deschise la o singură bancă sau la bănci diferite.
Utilizarea instrumentelor de plata fara numerar prezinta numeroase avantaje ca:
- Securitate
- Simplitate
- Flexibilitate
2.2 Clasificare
Instrumentele de plată fără numerar pot fi clasificate după mai multe criterii.
Astfel, in functie de obligaţiile create şi partea care transmite instrumentul de plată
pentru procesare, avem:
- Instrumente de plata de credit, in cazul carora instructiunea de plata este transmisa
de platitor bancii sale pentru a fi procesata (de ex ordin de plata)
- Instrumente de plata de debit, in cazul carora instructiunea de plata este transmisa
de platitor beneficiar bancii sale pentru a fi procesata (de ex cec, bilet la ordin,
cambie)
Din punct de vedere al suportului fizic al platii, instrumentele de plata pot fi impartite
astfel:
- Instrumente de plata pe suport de hartie (de ex ordin de plata, cec, bilet la ordin,
etc)
- Instrumente de plata electronice (de ex ordin de plata, card etc)
Din punct de vedere al canalului de transmitere, instrumentele de plată pot fi transmise
letric / manual sau automatizat prin mijloace de telecomunicaţii.

2.3 Cambia
CAMBIA este un titlu de credit negociabil si un instrument de plata care constata
obligatia asumata de un debitor de a plati la vedere sau la o scadenta fixata beneficiarului sau
la ordinul acestuia, o suma de bani determinata.
Titlul creat de tragator in calitate de creditor, da ordin debitorului sau, numit tras sa
plateasca o suma fixata la o data determinata in timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul
acestuia din urma. Cambia are doua forme de existenta dupa cum urmeaza:
- Biletul la ordin;
- Trata (cambia propriu-zisa).
Cambia este un titlu sub semnatura privata care pune in legatura in procesul crearii
sale trei persoane si anume:
· TRAGATOR, care este creditorul, persoana care emite cambia si initiaza o relatie
cambiala prin ordinul dat trasului de a plati o suma fixa beneficiarului;
 · TRAS, este debitorul, cel care va trebui sa plateasca beneficiarului suma trecuta pe
cambie;
· BENEFICIAR, persoana care urmeaza sa primeasca banii.
Pentru a fi valabila, cambia trebuie sa contina mentiunile obligatorii cuprinse in Legea
numarul 58/1934 asupra cambiei si biletul la ordin, modificata prin Legea numarul 83/1994.
In circuitul comercial, cambia indeplineste functii precum:
- mijloc de garantare;
- mijloc de plata;
- mijloc de creditare.
Elementele obligatorii care trebuie sa fie continute de aceasta sunt legate de aceste
functii. Elemente obligatorii ale cambiei sunt:
- denumirea de cambie (in limba in care a fost redactat scrisul), trebuie sa figureze
in text ordinul de a plati, dat prin intermediul cambiei, utilizand formule precum: „platiti in
schimbul acestei cambii”;
- ordinul neconditionat de plata sau de a plati o suma determinata dat de tragator
(creditor), exprimata in cifre si litere;
- numele trasului (platitorului);
- scadenta - termenul de plata, care poate fi exprimat ca data calendaristica fixa, la
un anumit numar de zile de la data emiterii cambiei – de regula 30, 60, 90, 180 zile la vedere
sau la un anumit interval de la prezentarea spre acceptare;
- locul efectuarii platii;
- beneficiarul (nume si adresa). Calitatea de beneficiar poate fi atribuita purtatorului.
Tragatorul poate fi chiar el beneficiar. Se utilizeaza formule precum: „platiti catre mine
insumi, la ordinul meu”;
- data si locul emiterii;
- trasul (nume si adresa);
- semnatura autografa a tragatorului, cuprinzand numele de familie in intregime.
Elementele facultative ale unei cambii sunt:
- dobanda;
- domicilierea;
- mentiuni diverse.
Raportul juridic nascut de emiterea cambiei presupune acceptarea acesteia, trasul
avand ordin din partea tragatorului sa efectueze plata, dar devine obligat cambial, numai in
momentul in care accepta cambia. Prin acceptare, trasul devine debitorul principal, el fiind
obligat cambial, solidar cu tragatorul, girantii si avalistii. Acceptarea se face prin mentiunea
pe cambie „acceptat”, dar este suficienta si numai semnatura trasului (trasul isi ia sarcina „sa
plateasca”, iar ceilalti obligati cambiali isi asuma obligatia de a face „sa se plateasca”), in mod
efectiv ei platind numai in cazul in care debitorul principal, trasul, nu isi onoreaza plata.
Ca mijloc de plata, cambia poate servi pentru plata pe care tragatorul o are la un
beneficiar (tragatorul are de incasat o anumita suma de bani de la tras si totodata, are de
achitat o datorie fata de o terta persoana – beneficiar), inlocuind circulatia banilor in numerar.
Astfel, in loc ca trasul sa plateasca tragatorului si acesta sa achite datoria sa catre beneficiar,
tragatorul da ordin trasului sa plateasca direct beneficiarului. Pe de alta parte, datorita faptului
ca trata la ordin poate fi transmisa prin gir, aceasta poate servi la acoperirea obligatiilor de
plata intre participantii la lantul andosarii.
Prezentarea cambiei la acceptare poate fi:
- facultativa putand fi facuta oricand pana la scadenta;
- obligatorie cand tragatorul indica expres in titlu acest fapt, existand sau nu, un
termen pentru prezentare sau atunci cand cambia este platibila la un anume timp de la vedere,
in termen de un an de la data emiterii.
Astfel beneficiarul unei trate, care are o datorie fata de un tert poate plati cu trata,
andosand-o in favoarea creditorului sau, care devine noul beneficiar al cambiei (acesta poate
sa o utilizeze in acelasi fel pentru plata propriilor datorii). Obligatiile sunt astfel stinse prin
trata, sub rezerva incasarii cambiei la scadenta de catre ultimul beneficiar. In primul rand,
trasul este obligat sa accepte cambia la prezentare(in caz contrar se recurge la protestul de
neacceptare), iar din momentul acceptarii trasul devine debitorul principal al obligatiilor de
plata. In al doilea rand, cambia poate fi avalizata, un tert (avalist asumandu-si obligatia de a
plati in locul debitorului, daca acesta nu efectueaza plata). In cazul in care nu se poate realiza
nici unul din modurile prezentate mai sus, stingerea obligatiilor de plata mentionate in
cambie, se poate recurge la protestul de neplata. Datorita acestei sigurante ridicate, trata poate
fi utilizata ca instrument de garantare in cadrul unor tehnici de plata nesigure (cu grad ridicat
de risc – de exemplu incasso-ul documentar) sau ca mijloc de garantare a indeplinirii unor
obligatii contractuale.
Cambia poate fi transmisibila in urmatoarele moduri:
· prin gir. Girul este un act prin care posesorul cambiei numit girant, transfera altei
persoane, numita giratar toate drepturile izvorand din cambie. Girul poate fi facut in folosul
trasului indiferent daca a acceptat sau nu cambia, al tragatorului sau al oricarui obligat.
Acestia pot sa gireze la randul lor cambia. Girul trebuie sa fie neconditionat si semnat de catre
girant.
· prin cesiune de creanta. Daca tragatorul a inscris in cambie mentiunea „nu la ordin”,
titlul se transmite prin cesiune de creanta ordinara. Cesiunea de creanta ordinara este un act
prin care creditorul numit cedent transfera dreptul sau de creanta unei alte persoane numita
cesionar. Cesiunea de creanta ordinara devine valabila numai incepand din momentul
notificarii ei debitorului sau din momentul in care debitorul o accepta prin act autentic.
Avalul reprezinta angajamentul neconditionat, prin care un tert sau un semnatar al
cambiei (avalist), altul decat tragatorul sau acceptantul devine garant pentru obligatiile unui
co-obligat fata de o cambie (avalizatul). Avalul se da pe o cambie sau pe un act separat,
utilizandu-se una din expresiile „pentru aval” sau „pentru garantie” urmate de semnatura
avalistului. Avalistul este obligat sa indice persoana pentru care da avalul. Scadenta este
termenul la care cambia trebuie platita. Scadenta poate fi: la vedere; la un anumit timp de la
vedere; la un anumit timp de la data emiterii. Scadenta este mentionata cu precizie in
interiorul cambiei.
Scadenta la vedere, apare in cazul in care posesorul cambiei (beneficiarul) o poate
prezenta la incasare in orice moment de la data emiterii, iar trasul trebuie sa o plateasca in
aceeasi zi. Acest tip de scadenta are o perioada de prescriere de un en numar de zile
calendaristice (pentru Romania – fiecare tara avand reglementat acest tip de prescriere), motiv
pentru care se considera ca trata este un mijloc de creditare pe termen scurt (mai ales ca forma
cea mai des utilizata este trata cu valoare de 90 zile);
Scadenta la termen, (la un anumit termen de la prezentare), respectiv la un anumit
numar de zile de la data acceptarii de catre tras (sau a protestului de neacceptare).
Scadenta de valabilitate (la un anumit termen de la data emiterii), cand este
importanta perioada de valabilitate mentionata expres a cambiei, valabilitate care nu elimina
acceptarea de catre sau alte proceduri cambiale, ci care constrange a se desfasura intr-un timp
prestabilit.
Scadenta fixa (la o data fixa), cand textul cambiei cuprinde ziua, luna si anul in care
se face plata.
Plata cambiei se face cand este inaintata la plata fie trasului, fie bancii la care a fost
domiciliata (deoarece cambia circula de la un posesor la altul sub diverse conditii, „lantul” de
circulatie al acesteia nu intereseaza decat in cazul aparitiei de operatii specifice sau litigii).
Cambia cu scadenta la o zi fixa sau la un termen de la data emiterii trebuie prezentata la plata
in ziua scadentei sau in una din cele doua zile lucratoare care urmeaza scadentei, iar cambia
scadenta la vedere poate fi platibila la prezentare, dar nu mai tarziu de termenul de prescriere
(legal sau precizat expres).
Tragatorul poate stipula ca o cambie platibila la vedere trebuie sa fie prezentata spre
plata inaintea unei anumite date, termenul de prezentare curgand de la aceasta
data.
Refuzul de plata, al trasului ca si exigibilitatea cambiei inainte de scadenta,
transforma obligatia de garantie a tragatorului, girantului si avalistului, in obligatia de plata.
Posesorul cambiei poate actiona in cazul nerespectarii obligatiei de plata, prin doua tipuri de
operatiuni cambiale: extrajudiciara si judiciara. Actiunea cambiala, cea mai frecventa este
regresul (care apare numai in caz de refuz de acceptare sau plata a tratei si numai dupa
indeplinirea formalitatilor de protest). In acest caz, beneficiarul actioneaza impotriva
tragatorului si a celorlalti semnatari ai documentului respectiv (andosatori si avalisti), sau
daca intervine falimentul trasului sau cel al tragatorului. Daca in cambie nu este indicat locul
platii, aceasta va fi prezentata pentru plata la domiciliul trasului, la cel al acceptantului prin
intermediul sau la domiciliul celui indicat la nevoie .
Prescriptia efectelor cambiale are mai multe particularitati. Astfel, in mod normal, ea
se prescrie intr-un an calendaristic (sau in functie de prevederile legale in vigoare) – termen
asemanator si actiunii beneficiarului impotriva celorlalti semnatari, cand anul calendaristic
este socotit de la data protestului adresat in timp util, sau la scadenta in cazul unei cambii cu
clauza „fara protest”. In cazul actiunii in justitie contra trasului care a acceptat cambia,
prescrierea intervine la trei ani de la data scadentei. Actiunea unui andosator contra altuia sau
impotriva tragatorului se prescrie in termen de sase luni de la data cand acestia au platit sau au
fost actionati in justitie. De retinut este faptul ca actele de intrerupere a curgerii termenului de
prescriptie nu au efect decat in privinta celui care le-a efectuat. In concluzie tehnica platilor
prin cambii cunoaste o serie de operatiuni cum sunt:
Avalizarea reprezinta o operatiune asemanatoare garantiei, prin care tragatorul daca nu
este sigur de operatiune este o fidejusiune comerciala si nu produce efecte cambiale.
Astfel, se va inscrie pe fata sau pe dosul cambiei una din formulele: „pentru aval,
pentru garantie sau avalizat” la care avalistul va semna si va preciza data semnaturii (este
foarte rara utilizarea simplei semnaturi a avalistului si de aceea nu este indicata). Avalistul
este de obicei, o banca ce se obliga sa faca plata daca trasul nu va chita suma respectiva la
scadenta, in aceasta operatiune garantul fiind avalist, iar debitorul garantat fiind avalizat.
Exista cazuri in care exista unele indoieli asupra faptului ca trasul prezinta sau nu garantii
suficiente ca este sau nu in masura sa achite cambia la scadenta chiar daca a acceptat-o. De
asemenea, aceste indoieli ar putea sa existe si in ceea ce priveste tragatorul sau unul sau mai
multi giranti.
Platind cambii, avalistul dobandeste drepturi izvorate din ea contra avalizatului, ca si
impotriva celor care sunt obligati fata de avalizat, in temeiul cambiei (totodata el poate cere
predarea cambiei cu protestul si un cont de intoarcere achitat).
GIRUL SAU ANDOSAREA este operatiunea de transmitere a cambiei care se face
printr-o dispozitie scrisa pe cambie de catre beneficiarul acestuia, catre tras, care urmeaza sa
plateasca suma aratata in titlu, la ordinul persoanei pe care o indica, la locul si data
mentionata in cambie.
Daca un gir mentioneaza mai multi giratari, cumulativ, exercitarea drepturilor
cambiale, inclusiv a drepturilor de a transmite titlul printr-un nou gir, apartine tuturor, in
comun, prin consens. Daca mai multi giratari sunt indicati alternativ, giratarul posesor al
cambiei poate exercita singur aceste drepturi. Cu fiecare nou gir, valoarea obligatiei cambiale
sporeste deoarece executarea acestei obligatii este garantata de mai multi codebitori solidari.
Girantul se poate sustrage obligatiei de garantie mentionand formula: „fara obligatii” sau
„fara obligo” dar exonerarea se aplica strict girantului care a folosit aceasta formula, nu si
celorlalti giranti.
Este de retinut faptul ca exista si giruri speciale, din care se poate aminti de: girul
pentru incasare (pentru acoperire sau pentru procura), care are caracterul unui mandat,
giratarul putand gira numai cu titlu de procura; girul in garantie, reprezinta actul de afectare a
cambiei ca garantie de executare a altei obligatii comerciale ; girul fara garantie; girul „nu la
ordin”, care are ca efect intarzierea unui nou gir; girul de intoarcere, care se efectueaza prin
girul cambiei de catre beneficiar in folosul trasului sau al tragatorului; girul dupa protest, care
produce numai efectele unei cesiuni care garanteaza numai existenta creantei, nu si
solvabilitatea debitorilor cambiali, care pot opune cesionarului toate exceptiile pe care le
putea opune cedentul.
FORFETAREA, reprezinta operatiunea de vindere a unei cambii indiferent de
scadenta, unor institutii specializate care, spre deosebire de bancile comerciale , la scadenta
preiau riscurile de neplata de catre debitor. Taxa de forfetare este superioara celei de scont, iar
operatiunea presupune si transmiterea documentelor care sa asigure incasarea fara dificultati a
cambiei.
TIPURI DE CAMBII· Cambia in alb, este un titlu ce cuprinde numai semnatura
tragatorului si o parte din mentiunile obligatorii, celelalte urmand a fi completate de catre
posesorul acesteia inaintea prezentarii la plata;
 · Contracambia, in situatia in care cambia nu este platita la scadenta si beneficiarul
doreste sa intre in posesia banilor cat mai repede, el poate trage o contracambie (o cambie
noua) asupra uneia dintre giranti. Ea va cuprinde aceleasi mentiuni ca si cea precedenta cu
deosebirea ca plata se va face la vedere;
· Cambia financiara, este o cambie ce se trage de catre banci intre ele sau alte
institutii financiare si au la baza tranzactii financiar-bancare.
OPERATIUNI CU CAMBII
SCONATREA reprezinta operatiunea prin care posesorul cambiei obtine de la o
banca comerciala, inainte de scadenta, suma inscrisa in titlu (valoarea nominala ), diminuata
cu dobanda aferenta sumei din acel moment pana la scadenta, plus un comision al bancii
(numita banca de scont ), numit scont.
RESCONTAREA este operatiunea efectuata in momentul in care bancile comerciale
preschimba cambiile pe care le are in bani, la banca centrala, unde se percepe taxa oficiala a
scontului, influentand astfel nivelul general al ratei dobanzii.

2.4 Bilet la ordin

BILETUL LA ORDIN: este un instrument de plata sau titlu de credit prin care
emitentul isi ia angajamentul de a plati la o anumita data, suma determinata beneficiarului sau
posesorului legitim al instrumentului.
Biletul la ordin este considerat a fi o varianta a cambiei si este un inscris prin care o
persoana fizica sau juridica (emitentul) se obliga sa plateasca o suma de bani la un anumit
termen sau la prezentarea unui beneficiu. Fata de mecanismul cambial, in cazul biletului la
ordin exista doar: emitentul, care cumuleaza functiile tragatorului si trasului, fiind debitorul
obligatiei de plata din punct de vedere juridic si cumparator in economia reala;
beneficiarul, creditorul platii si persoana careia ii este adresat biletul la ordin.
Cu toate acestea, biletului la ordin ii sunt aplicabile, in general, toate prevederile
referitoare la cambie cum sunt: girul; avalul; scadenta; plata; regresul. Avand in vedere ca
biletul la ordin reprezinta un angajament de plata asumat prin formula: „voi plati”, nu se pune
problema acceptarii.
Elementele biletului la ordin sunt: denumirea de bilet la ordin inserata in titlu; locul si
data emiterii;locul platii; promisiunea de plata cu trecerea sumei in cifre si
litere; scadenta; obligatia (angajamentul) conditionat de plata; numele, adresa si semnatura
emitentului; numele celui caruia i se va plati. Daca lipseste scadenta, biletul la ordin este
platibil la vedere, iar daca lipseste locul platii, este luat in considerare cel mentionat dupa
numele semnatarului.

2.5 Cec
CECUL: ca instrument de plata, pune in legatura in procesul crearii sale urmatoarele
persoane: tragatorul; trasul; beneficiarul.
Instrumentul este creat de tragator, care in baza unui disponibil constituit in prealabil
la societatea bancara, da ordine neconditionat acesteia, care se afla in dispozitie de tras, sa
plateasca la prezentare o suma determinata unei terte persoane sau insusi tragatorului aflat in
dispozitie de beneficiar. Cele trei persoane care sunt puse in legatura prin cec fac toate
operatiunile legate de acest instrument in nume propriu: tragatorul emite cecul, posesorul
legitim il incaseaza, iar trasul il plateste.

Tragatorul poate emite un cec numai in conditiile existentei prealabile la tras a unor
fonduri proprii disponibile in momentul emiterii acestuia care sa faca posibila efectuarea
platii de catre tras. Disponibilul trebuie sa fie lichid, cert si exigibil, adica sa nu existe nici un
impediment de ordin juridic sau material care sa impiedice efectuarea platii cecului. Intre
tragator si tras poate interveni o intelegere conform careia trasul va plati numai dupa ce
tragatorul a avut instrumentul respectiv. Aceasta intelegere nu poate fi pusa posesorului
cecului, acesta ramanand platibil la vedere.
Primirea avizului de verificare a autenticitatii cecului si de limitare a situatiei in care s-
ar efectua plata unor cecuri care se afla in mana unor posesori de rea credinta. Posesorul
legitim al cecului il incaseaza de la tragator prin intermediul trasului. Valabilitatea cecului
este conditionata de urmatoarele elemente esentiale: denumirea de „cec” redata in titlu, se
exprima in limita intrebuintata pentru redactarea acestui titlu; ordinul neconditionat de a plati
(de a face viramentul). Aceste conditii obligatorii, ca si procedura de altfel, sunt incluse in
textul tiparit al formularului astfel incat nu pot fi omise: suma de bani mentionata; denumirea
bancii care trebuie sa plateasca. Aceasta mentiune este evidentiata deoarece bancile
comerciale ce dau carnete de cecuri persoanelor fizice, juridice care isi au deschise conturi
curente la ele, isi tiparesc vizibil pe formularul de cec denumirea firmei bancii si adresa.
Cu toate ca, un cec nu poate fi tras, chiar daca trasul nu este o banca. Nu este permisa
emiterea unui cec in care tragatorul si trasul este una si aceeasi persoana.
 Exceptie pot face: cecul de calatorie, cecul circular si un cec tras intre centrala unei
banci pentru sucursalele, filialele si sau agentiile sale si centrala bancii; locul platii; data si
locul emiterii; semnatura tragatorului. Este acela ce garanteaza plata, orice clauza prin care
acesta cauta sa se exonereze de aceasta garantie este considerata nescrisa.
Cecul poate fi de mai multe feluri, dupa cum urmeaza:
- Nominativ, cand se indica numele beneficiarului si se face mentiunea „nu la ordin”,
plata facandu-se numai catre persoana mentionata sau nominalizata. Aceste cecuri nu pot fi
transmise prin gir, ci numai prin cesiune de drept comun.
- La ordin, cand se indica drept beneficiar o anumita persoana fizica sau juridica.
El poate fi netransmisibil sau, in anumite conditii, transmise prin andosare si platit
ultimului beneficiar indicat de cec.
- La purtator, fara includerea numelui beneficiarului, cel care il detine putand incasa
valoarea acestuia oricand, asemenea unui bilet de banca. Acest tip de cec, fiind platibil
oricarei persoane care il prezinta la banca, dezavantajeaza beneficiarul de drept in cazul in
care pierde cecul sau ii este furat.
Cecul mai poate fi utilizat si pentru obtinerea de numerar de la banci. In acest caz,
emitentul trage un cec pe numele sau, asemenea unei retrageri de disponibil din cont sub
forma de numerar. De asemenea cecul mai poate fi utilizat si pentru amanarea platii (credit pe
termen scurt din momentul nasterii obligatiei de plata pana cand cecul este efectiv incasat).
Functiile cecului sunt: instrument de retragere din soldul creditor al propriului cont
bancar; instrument de plata cu moneda scripturala; instrument de credit. Circuitul cecului
incepe odata cu emiterea sa si implicarea beneficiarului si a bancii sau bancilor care deruleaza
operatiuni de plata. Urmatorul pas este reprezentat de depunerea cecului la una din bancile
implicate in circuit, moment cand are loc verificarea acestuia(chiar daca, din principiu, el nu
trebuie emis fara acoperire), fie prin intermediul mijloacelor de comunicare fie pur si simplu
prin inaintarea sa la plata (cand este depus chiar la banca emitentului) sau trimiterea cecului
respectiv la banca emitentului.
Dupa verificare urmeaza efectuarea viramentului sau a operatiunilor implicate)catre
beneficiar sau catre banca ce a inaintat cecul spre plata, urmand, dupa confirmarea
viramentului, sa se faca plata catre beneficiar. Acest circuit al cecului implica o perioada mai
mare sau mai mica de timp ce poate ajunge la 3-4 saptamani, operatiunile solicitand un timp
oarecare chiar si in cazul utilizarii transferului electronic de fonduri. In tara noastra, cecul
emis are o perioada de validitate de 8 zile daca este platibil in localitatea unde a fost emis si
de 15 zile pentru plata sa in alte localitati fata de cea de emitere.
 Tipuri de cecuri:
Din punct de vedere al beneficiarului, deci al persoanelor catre care este platit,
exista urmatoarele tipuri de cecuri:
- cecul certificat, unde pentru acoperirea riscului de plata catre banca sa, prin
inscrierea mentiunii „certificat” pe formularul de cec, semnand cecul pe verso, banca
garantand existenta provizionului in contul ordonatorului pana la expirarea termenului de
prescriptie de 6 luni sau a unui termen expres precizat;
- cecul bancar reprezinta cele mai mari garantii privind plata, el fiind emis de banca
beneficiarului pe contul sau;
- cecul barat denumit asa deoarece prezinta doua bare paralele pe fata formularului
de cec (barare generala), acesta fiind decontat intre banci prin virament (nu poate fi platit in
numerar). Bararea poate fi: generala, daca nu prezinta nici o mentiune intre cele doua
linii; speciala,daca intre cele doua linii este mentionata denumirea unei banci.
cecul circular,emis de o societate bancara anume autorizata pentru suma incasata de la
titular in momentul emiterii, platibil la vedere in oricare din locurile aratate alternativ de catre
platitor;
- cecul platibil in cont cand tragatorul sau posesorul interzice plata in numerar,
inscriind transversal mentiunea „platibil in cont” sau „numai pentru virament”;
- cecul netransmisibil, care poate fi platit numai primitorului sau la cererea acestuia,
acesta purtand mentiunea „netransmisibil”;
- cecul postal, care este un serviciu bancar prestat de posta si este facut pentru a fi
utilizat in localitatile lipsite de sucursale sau agentii ale bancilor;
- cecul de calatorie, prin care emitentul isi asuma obligatia de plata prin formula
„tragatorul plateste acest cec de calatorie lui…. sau la ordinul sau” fiind utilizate in calatorie
pentru efectuarea platilor la hoteluri, restaurante, magazine, banci, statii de benzina.
Posibilitatea de circulatie (transmitere) ale unui cec sunt: simpla remitere – cazul
cecului la purtator care in momentul emiterii nu indica expres beneficiarul sau poarta
mentiunea „la purtator”; cesiunea de creanta – cand cecul este emis pe numele unei anumite
persoane si contine mentiunea „nu la ordin”.
Capitolul III – Instrumente de plata in
activitatea F.E ,,MK TECH’’ SRL
3.1.- DESCRIEREA FIRMEI
Obiectul de activitate al firmei este comercializarea cu ridicata a aparaturii
birotice. Forma juridica a acesteia este de SRL .
Capitalul social este format din 10000 de parti sociale si are valoare de 200000 lei.
Comercializam sisteme desktop, laptop-uri, monitoare, tablete, imprimante, mouse-
uri si tastaturi, camere web, hdd-uri externe, boxe, casti, routere wireless, software pt
windows si mac, dar si consumabile pentru birou .
Calitatea-i a noastra alegerea-i a voastra, iar asta este o certitudine fiindca noi ne-am
propus sa ne multumim clientii cu orice pret. Ne dorim ca firma noastra sa prospere cu
ajutorul aprecierii dvs , iar produsele noastre sa devina populare pe piata tinta ce vizeaza toate
categoriile de clienti, doar prin calitatea si preturile lor. Firma ofera si asistenta IT la cererea
clientilor iar pt toate produsele vandute oferim o garantie de 24 luni. Orice persoana s-a aflat
cel putin odata in viata in postura de client, stim cat de importanta este siguranta pe care o ai
in legatura cu ceea ce cumperi si utilizezi.
Obiectivele firmei se rezuma pt moment la constituirea unei imagini favorabile si
promovarea ei, cresterea popularitatii produselor, fidelizarea clientilor nostri si obtinerea unui
grad ridicat de satisfactie al acestora.
Filozofia noastra de afaceri cuprinde 4 cuvinte: clientul nostru, stapanul nostru. Noi am
inteles mecanismul comertului indiferent de obiectul lui de activitate. Nu existam fara clienti
iar clientii au intotdeauna nevoi, fie ele simple sau complexe. Noi vom oferi clientilor o gama
variata de produse si preturi si ceva mai mult: intelegere si atentie in mod egal, fiindca nu
exista clienti mai putin importanti, ci doar clienti.
Cu totii am depus eforturi pentru infiintarea firmei iar munca in echipa este punctul
nostru forte. Cu ajutorul cunostintelor acumulate in cadrul cursurilor am reusit impreuna sa
punem pe picioare firma de exercitiu mk tech ce sta acum ca dovada a muncii noastre dintr-un
semestru scolar.
3.2. Prezentarea structurii organizatorice
3.3.Utilizarea instrumentelor de plată în activitatea
firmei.
Avand in vedere obiectul de activitate al societatii de vanzari de aparatura de birotica,
societatea aprovizioneaza in general urmatoarele: calculatoare, laptop-uri, tastaturi, mouse,etc

In cadrul departamentului de aprovizionare se inregistreaza urmatoarele operatiuni:

1. In data de 03.01.2018, societatea aprovizioneaza marfuri conform factura nr 1:

2. Plata facturii se efectueaza cu ordin de plata nr 1
3. Societatea vinde marfuri conform factura nr 2
4. Societatea primeste un instrument de plata de la client.
ANEXE
 seria: XYZ 10001
data : 3-Jan-2018
FURNIZOR : SC XYZ SRL CUMPARATOR: MK TECH SRL
Nr.inreg.Reg.Com. J39/xxx/2009 Nr.inreg.Reg.Com. J39/xxx/2016
C.U.I. RO xxxxxxxx C.U.I. Roxxxxxxx
Adresa sediu: FOCSANI Adresa: FOCSANI
Localitate: VRANCEA Localitate:
Adresa e-mail: xy@yahoo.com Judet: VRANCEA
Cod IBAN : ROXXXXXXXXXXXXXXXXX Cod Iban
Banca - agentia : BCR FOCSANI Banca-agentia
Pret
Nr. Crt Denumire produse(servicii) UM Cantitate Valoare fara TVA
unitar TVA
0 1 2 3 4 5
1 NOTEBOOK ASUS X550JX BUC 1,00 2699,99 2699,99

TOTAL 2699,99 513,00

TOTAL
: 3212,99
semnatura si Delegat: Nedelcu-Vlase Emilian semnatura
stampila furnizor de primire
 DATA
ORDIN DE PLATĂ Nr. 1 DATA EMITERII 3 ianuarie 2018 TIP. DO

PLĂTIŢI 3212,99 LEI treimiidouasutedoispezeceleisinouazecisinouabani

PLĂTITOR CONTUL BANCAR ROXXRNCBXXXXXXXXXXXXXXX
MK TECH SRL CODUL FISCAL ROXXXXXXXX
BANCA
PLĂTITOARE BCR CODUL BĂNCII

BENEFICIAR CONTUL BANCAR ROXXRNCBXXXXXXXXXXXXXXX

XYZ SRL CODUL FISCAL ROXXXXXXXX
BANCA
BENEFICIARĂ BCR CODUL BĂNCII

DESTINAŢIA PLĂŢII CV FACT NR 10001/03.01.2018 TIPUL TRANSFERULUI

NORMAL/URGENT

U
L.Ş.

DATA
CODUL TRANZACŢIEI PRIMIRII DATA EXECUTĂRII

SEMNĂTURILE EMITENTULUI

SEMNĂTURA BĂNCII
L.Ş.

MOTIVUL REFUZULUI
 seria: MKT 5001
data : 5-Jan-2018
FURNIZOR : MK TECH SRL CUMPARATOR: ALFA SRL
Nr.inreg.Reg.Com. J39/xxx/2016 Nr.inreg.Reg.Com. J39/xxx/2017
C.U.I. RO xxxxxxxx C.U.I. Roxxxxxxx
Adresa sediu: FOCSANI Adresa: FOCSANI
Localitate: VRANCEA Localitate:
Adresa e-mail: mktech@yahoo.com Judet: VRANCEA
Cod IBAN : ROXXXXXXXXXXXXXXXXX Cod Iban ROXXXXXXXXXXXXXXXXX
Banca - agentia : BCR FOCSANI Banca-agentia BCR
Nr. Pret
Denumire produse(servicii) UM Cantitate Valoare fara TVA
Crt unitar TVA
0 1 2 3 4 5
1 NOTEBOOK ASUS X550JX BUC 1,00 3100 3100,00
TOTAL 3100,00 589,00
TOTAL
: 3689,00
semnatura si Delegat: Nedelcu-Vlase Emilian semnatura
stampila furnizor de primire
BIBLIOGRAFIE

1.Manualul de finante clasa a XI-A si a XII-A.

2.Moneda, banci, credit; Tudorache D, Pirjol T; editura Universitara 2005;pag 68

3. Moneda, banci, credit; D. Tudorache, Toader Pirjol; editura Universitara Bucuresti 2005;
pag. 68

4. Management Bancar: Marius Gust, C Vechiu, D. Bogoi; editura Independenta Economica

2003, pag. 169

5. Management Bancar: Marius Gust, C Vechiu, D. Bogoi; editura Independenta Economica

2003, pag. 174

6. B.N.R.;norme cadru nr.7/1994 privind comertul facut de societatile bancare si celelalte

societati de credit cu cecuri, pag 5

7.Efectele de comert, hartiile de valoare, mecanismele bursiere in economia de piata; Potolea

Gh., Hossu M.;

8.Management bancar: M. Gust, C. Vechiu,D. Bogoi; editura Independenta Economica 2003;

pag.182

9.Moneda, banci, credit:D. Tudorache, T Pirjol; editura Universitara, Bucuresti 2005; pag. 70

10.Tranzactii internationale: I. Popa; editura Economica Bucuresti 1997, pag.73

11. Management bancar: M. Gust, C. Vechiu, D. Bogoi; editura Independenta Economica

2003, pag.166

12.Management bancar: M. Gust, C. Vechiu,D. Bogoi; editura Independenta Economica

2003, pag.187

13. Legea nr. 58/1994 asupra cambiei si biletului la ordin