Sunteți pe pagina 1din 40

LICEUL TEHNOLOGIC “CONSTANTIN BRANCUȘI” DEJ

JUD. CLUJ

PROIECT

PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR


PROFESIONALE ŞI OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE

CALIFICARE PROFESIONALĂ

NIVEL 4

SPECIALIZARE: ASISTENT DE GESTIUNE

TEMA:

Inregistrarea în contabilitate a deconturilor fără numerar la


SC MONY POP SRL

Absolvent: Îndrumător de proiect:

POP Alexandra –Monica prof. VIMAN Maria

2019

1
Argument

Între unităţile economice se stabilesc relaţii de afaceri. În cadrul acestor relaţii se


creează obligaţii, acestea fiind satisfăcute prin plăţi în numerar sau prin intermediul băncilor,
de cele mai multe ori. Dar, deţinerea unor sume mari în numerar necesită spaţii mari de
depozitare şi prezintă riscuri în manevrare (distrugere accidentală, furt etc.). De aceea, şi în
România, numerarul a început să-şi piardă treptat din popularitate urmând să fie înlocuit cu alte
mijloace de plată cuprinse sub denumirea generală de instrumente de plată fără numerar.
Pe plan internaţional se manifestă de mai multă vreme tendinţa de scădere a ponderii
plăţilor în numerar în favoarea celor fără numerar, în special datorită puternicii dezvoltări a
telecomunicaţiilor şi folosirii mijloacelor de plată electronice.
Eforturile BNR şi ale societăţilor bancare în introducerea în România a unor instrumente
de plată fără numerar adaptate atât standardelor internaţionale, cât şi stadiului actual de
dezvoltare a sistemului nostru de plăţi s-au concretizat în actualizarea cadrului legislativ pentru
efectele comerciale: cec, cambia, biletul la ordin etc..
Lucrarea de faţă îşi propune să prezinte atât aspectele teoretice cât şi practice privind
importanţa şi structura principalelor instrumente de plată la termen utilizate în decontările fără
numerar, circuitul acestora, precum şi înregistrările contabile specifice.
Această lucrare cuprinde şi noile formate, modul de completare şi de decontare a
instrumentelor de plată la termen, respectiv cecul, cambia şi biletul la ordin, schimbări ce au
intrat în vigoare din anul 2008, conform OUG nr. 38/2008 pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 59/1934 asupra cecului şi OUG nr. 39/2008 pentru modificarea şi completarea Legii
nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, publicate în Monitorul Oficial nr.
284/11.04.2008. De asemenea, s-au avut în vedere Norma tehnică nr. 4/2008 privind cecul,
publicat în Monitorul Oficial nr.500/03.07.2008 şi Norma tehnică nr. 4/2009 pentru modificarea
Normei tehnice a Băncii Naţionale a României nr. 5/2008 privind cambia şi biletul la ordin,
publicat în Monitorul Oficial nr. 114/25.02.2009.

Cuprins

2
Argument........................................................................................................................................3

Cap. I

Aspecte generale privind decontarile fara numerar...................................................................4

I.1. Viramentul bancar…………………………………………………………………..……....4

I.2. Principiile decontarilor fara numerar………………………………………………...……5

I.3. Modalitati si instrumente de plata sau de garantare a obligatiilor contractuale……..…6

I.4. Incasso-ul………………………………………………………………………………….….6
I.6 I.5. Tipuri de incasso:……………………………………………………………………..….6
Procedura de deschidere a acreditivului documentar include doua etape principale:

I.7. Elementele acreditivului documentar……………………………………………………....7

I.8. R.U.U. (Reguli si Uzante Uniforme)………………………………………………………..9

I.9. Acreditivul Stand-by……………………………………………………………………….10

I.10. Acreditivul stand-by………………………………………………………………...…….10

I.11. Scrisoarea de garantie bancara…………………………………………….…………….11

I.12. Scrisoarea de garantie bancara………………………………………………………….11

I.13. Garantia de angajare………………………………………………….…………………13.

I.14. Garantia de buna executie……………………………………………………………….13

I.15. Garantia de plată ……………………………………………………………………...….13

CAPITOLUL II

STRUCTURA, IMPORTANŢA ŞI MODUL DE CIRCULAŢIE A INSTRUMENTELOR


DE PLATĂ LA TERMEN UTILIZATE ÎN DECONTĂRILE FĂRĂ NUMERAR…….…15

II.1 Structura, importanţa şi schema de circulaţie a cambiei…………………………..……15

II.2 Structura, importanţa şi schema de circulaţie a biletului la ordin……………….…….19

II.3 Structura, importanţa şi schema de circulaţie a cecului……………………..………….20

3
CAPITOLUL III

Studiu de caz:

III.1. Descrierea generala a firmei SC MONY POP SRL…………………...……………….22

III.2. Inregistrarea în contabilitate a deconturilor fără numerar pe baza instrumentelor la


termen la SC MONY POP SRL…………………………………………………...…………..23

III.3 Prezentarea conturilor utilizate în contabilitatea decontărilor fără numerar pe baza


instrumentelor de plată la termen…………………………………………………………….

III.4 Aplicaţii practice privind înregistrarea contabilă a decontărilor fără numerar pe


baza instrumentelor de plată la termen………………………………………….……………25

Concluzii…………………………………………………………………………...……………30

Anexe……………………………………………………………………………….……………39

4
Cap. I

Aspecte generale privind decontarile fara numerar

Pentru economia actuala, operatiunile de plati reprezinta elementul primordial al tuturor pietelor.
Desfasurarea fluxurilor de plati se poate face prin mai multe modalitati. Ansamblul modalitatilor
tehnice de efectuare a platilor in cadrul unei economii nationale formeaza mecanismul de
plati. Platile pot avea loc sub doua forme, tinand cont de posibilitatile existente de stingere a
obligatiilor banesti si de natura instrumentelor folosite in acest scop:

Ø Plati cu numerar – efectuate imediat si la care se intrebuinteaza moneda


efectiva, respectiv bancnotele si moneda metalica

Ø Plati fara numerar – stingerea obligatiilor are loc prin transferul de fonduri intre
două sau mai mai multe părți prin dispozitii, ordine, in care se foloseste unitatea
monetara, dar nu se manipuleaza moneda in forma concretă.

Numerarul sub forma de bancnote si moneda metalica reprezinta instrumentul de plata initial
in multe tari. Chiar daca este foarte comod de intrebuintat si folosit in cazul unui numar de
tranzactii de valori mici, vehicularea numerarului este costisitoare si ridica probleme de
securitate pentru banci dar si pentru populatie. Astfel, in economie are loc o trasformare:
restrangerea platilor in numerar la cateva operatiuni necomerciale. In tarile dezvoltate,
majoritatea populatiei foloseste cecuri sau carduri, plafonul maximal al sumelor platite in
numerar micsorandu-se continuu. Transferul fizic a milioane de unitati monetare este inlocuit cu
transferul scriptic si electronic. De-a lungul timpului, alaturi de disponibilitatile banesti propriu-
zise s-au impus tot mai mult banii de cont, banii scripturali. S-au produs modificari substantiale
in marimile celor doua componente ale masei monetare, sensul schimbarii fiind dat de cresterea
ponderii operatiilor care se deruleaza prin intermediul banilor scripturali (prin virament).

I.1. Viramentul bancar este o plata fara numerar. Deci, prin transferul sumei dintr-un cont in
altul se ajunge la o simplificare a relatiilor de plata. Pentru ca moneda de cont creata de bancile

5
comerciale sa circule realmente, adica sa indeplineasca functia de moneda, banca comerciala
respectiva trebuie sa indeplineasca doua conditii:

1.) Sa garanteze permanent clientilor sai transformarea unei parti din moneda de cont
nou creata si pusa la dispozitia lor in moneda de cont a altei banci comerciale
2.) Sa garanteze permanent transformarea unei parti din moneda de cont nou creata in
moneda Bancii Centrale: numerar (bancnote si monede) si respectiv disponibil in cont la
Banca Centrala (moneda de cont)

Moneda de cont are o caracteristica specifica si anume se multiplica prin credit. Astfel,
dupa o perioada apare in economie o cantitate de moneda superiora celei create. Prin miscarea
banilor de cont se realizeaza decontarile fara numerar în economie.

I.2. Principiile decontarilor fara numerar

Pentru buna realizare a decontarilor fara numerar trebuie respectate urmatoarele principii[2]:
1) Pastrarea disponibilitatilor banesti in conturi bancare, sumele ce pot fi pastrate in
caserie fiind plafonate
In vederea pastrarii disponibilitatilor banesti, bancile deschid clientilor lor urmatoarele tipuri de
conturi:
- Conturi curente- aici sunt pastrate disponibilitatile banesti aferente activitatii curente si
prin care se pot efectua operatiuni de incasari si plati. Acestea sunt conturi bifunctionale
dar au cont creditor la banca, putand sa apara cu sold creditor doar atunci cand banca
permite titularului sa efectueze plati dupa epuizarea disponibilitatilor in baza unor credite
acordate (credite in descoperit de cont)
- Conturi de depozit- disponibilitatile sunt pastrate sub forma de depozite la vedere, la
termen, depozite colaterale, (pentru deschidera de acreditive, pentru emiterea de scrisori
de garantie, pentru emiterea de cecuri certificate, pentru ordine de plata cu scadenta) iar
in contabilitatea bancii sunt conturi de pasiv. Conturi credite- reflecta creditele acordate
clientilor prin cont separat de imprumut iar in contabilitatea bancii sunt conturi de activ.

2) Obligativitatea consimtamantului platitorului atunci cand se pune


problema transferarii unor sume din contul sau in alte conturi. Consimtamantul

6
poate fi dat fie prin emiterea din proprie initiativa a platitorului a unor documente de
plata, fie prin acceptarea la plata a unor documente emise de beneficiarul sumei.

3) Efectuarea platilor la termenele exigibile. In cazul livrarilor de marfuri, executarilor de


lucrari si prestarilor de servicii, acest principiu prezinta doua laturi: una ce priveste
momentul solicitarii platii de catre furnizor si una legata de momentul efectuarii platii de
catre comparator.

4) Limitarea platilor din cont la marimea disponibilitatilor existente si a creditelor


aprobate. Cind disponibilitatile de plata sunt epuizate, platile se opresc, urmand a fi
reluate din incasări.

5) Alegerea de catre partile participante la decontari a formelor si intrumentelor de


decontare si prevederea lor in contractele economice.

6) Introducerea in sistemul de decontare ca element de tranzitie spre economia de piata, a


perceperii de comisioane si speze bancare pentru operatiunile efectuate prin conturi.
Deci, bancile nu mai efectueaza gratuit asemenea operatii deoarece atat ele cat si
societatile comerciale trebuie sa isi acopere cheltuielile din venituri si sa realizeze profit.

I.3. Modalitati si instrumente de plata sau de garantare a obligatiilor contractuale

Pentru gestiunea curenta a platilor si incasarilor legate de comertul international, BRD –


Groupe Societe Generale va pune la dispozitie instrumente de plata si incasare de care este
nevoie: ordine de plata in valuta, cecuri, bilete la ordin, cambii, precum si modalitati de plata si
garantare mai complexe: incasso, acreditiv, acreditiv stand-by si garantii internationale.

I.4. Incasso-ul

Prin incasso, se intelege manipularea de catre banci, potrivit instructiunilor primite de la


ordonator, a documentelor comerciale si/sau financiare, in scopul:
Ø de a obtine plata si/sau acceptarea documentelor;
Ø de a elibera documentele contra acceptarii si/sau contra platii lor, dupa caz;
Ø de a elibera documentele in alte conditii.

7
I.5. Tipuri de incasso:
Ø Simplu: transmiterea pe canal bancar a documentelor financiare (cambii, bilete la
ordin, cecuri etc.), neinsotite de documente comerciale;
Ø Documentar: transmiterea pe canal bancar a documentelor comerciale (factura,
document de transport, altele), insotite sau nu de documentele financiare.
Prin incasso documentar se dispune de o modalitate de decontare simpla, rapida, care va
permite derularea tranzactiilor, in cadrul unor relatii comerciale traditionale, de durata.

Schema privind derularea Incasso-ului documentar.

I.6. Procedura de deschidere a acreditivului documentar include doua etape principale:


a. prezentarea cererii de deschidere a acreditivului.
Cererea este intocmita de catre ordonator si include toate instructiunile referitoare la acredtiv.
De regula, cererea se intocmeste intr-o limba de uz international. In cerere se mentioneaza
urmatoarele date:
· numele si adresa beneficiarului (nume, adresa, cod fiscal, nr. cont);
· banca beneficiarului (nume, adresa completa, cod SWIFT);

8
· valoarea (suma in cifre si litere);
· valuta;
· valabilitatea acreditivului (pana la 25 de zile);
· conditia cum se face plata (la vedere, la termen, prin acceptare, prin negociere, plata mixta);
·locul de incarcare al marfii (localitate,tara);
· conditia de livrare a marfurilor, conform INCOTERMS 2000;
· termenul cand trebuie prezentate documentele specificate la banca pentru a incasa suma, sau
pentru acceptare sau negociere;
· alte precizari: livrari partiale permise/nepermise, transbordari permise/nepermise, cine suporta
comisioanele bancare, forma acreditivului (revocabil/irevocabil, confirmat/neconfirmat), modul
de realizare (prin plata la vedere/prin acceptare/ prin negociere), transferabil/netransferabil.

b. elaborarea propriu-zisa a acreditivului.


Pe baza instructiunilor de la clientul sau, banca emitenta intocmeste acreditivul documentar pe
care il transmite beneficiarului prin intermediul bancii sale. Toate instructiunile corespund celor
din cererea de deschidere, fara amendamente si traduceri in alta limba. Astfel banca care
deschide un acreditiv documentar poarta o raspundere a decontarii datorita angajamentului de
plata asumat.

I.7. Elementele acreditivului documentar


Acreditivul trebuie sa contina, inca de la deschidere, toate datele necesare derularii sale, care
pot fi structurate.
(a) elemente definitorii;
(b) elemente referitoare la documente;
(c) elemente referitoare la rambursare.
(a) includ informatii privind partile implicate in derulare, data si locul emiterii, data si
locul expirarii valabilitatii, tipul acreditivului, suma, valuta, specificari privind
utilizarea partiala, transbordarea, detalii privind marfa, locul de incarcare si destinatia
marfii, termenul de incarcare a marfii.

9
(b) specifica documentele obligatorii ce trebuie prezentate contra plata. Documentele
prezentate la banca sa de catre exportator dupa expedierea marfii variaza in functie de natura
operatiei comerciale si de prevederile contractului de vanzare-cumparare. De regula, pentru plata
unui export prin intermediul acreditivului documentar se cer urmatoarele documente:
 § documente de transport,
 § factura,
 § certificatul de calitate,
 § certificatul de inspectie,
 § certificatul de origine,
 § certificatul fitosanitar sau cel veterinar,
 § polita de asigurare.
I.8. R.U.U. (Reguli si Uzante Uniforme) nr 500 mentioneaza mai multe tipuri de documente
de transport (conosamentul maritim, scrisoarea de transport maritim nenegociabila, documentul
de transport multimodal, scrisoare de transport aerian, recipise postale, certificat de trasport
rutier). Toate aceste documente trebuie prezentate la banca pentru plata, negociere sau acceptare
pana la o anumita data specificata in acreditiv. In lipsa acestei specificari, documentele trebuie
prezentate timp de 21 zile de la data emiterii lor. Bancile vor accepta documentele asa cum se
prezinta daca ele corespund cerintelor acreditivului, datele pe care le contin sa permita
verificarea daca marfurile si serviciile la care se refera corespund celor inscrise in factura si in
textul acreditivului. Se accepta documentele originale sau cele intocmite prin sisteme de
producere grafica, prin sisteme automatizate sau computerizate. Indiferent de tip, documentul de
transport se accepta daca :
· a fost emis de catre un transportator direct sau prin agentul sau;
· indica preluarea spre incarcare, incarcarea la bord sau expedierea
marfurilor;
· consta dintr-un set complet de originale, destinate expeditorului,
iar documentul de transport trebuie sa fie “curat”, adica sa nu contina
clauze sau adnotari care sa constate starea defectuoasa a marfii si/sau a
ambalajului.
Bancile sunt obligate sa respecte durata examinarii documentelor (7 zile), ele nefiind, insa,
obligate sa examineze documentele prezentate de exportator, dar nespecificate de acreditiv. Daca

10
banca respinge documentele, ea este obligata sa informeze neintarziat exportatorul si sa specifice
cauza refuzului de a plati.
(c) contine instructiuni de rambursare pentru banca notificatoare legate de modalitatea
efectiva de rambursare, atat a contravalorii marfurilor cat si a cheltuielilor bancare ocazionate de
derularea acreditivului.
Acoperirea acreditivului se realizeaza, fie pe seama disponibilitatilor proprii ale
importatorului, fie dintr-un credit acordat cumparatorului de catre banca lui. Acreditivele pot fi
acoperite in doua moduri:
1. anticipat, adica prin virarea sumei reprezentand contravaloarea acreditivului in
contul bancii platitoare chiar in momentul deschiderii acestuia, prin creditarea ferma a
contului acestei banci si debitarea concomitenta a contului bancii ordonatoare;
2. pe masura utilizarii acreditivului.
I.9. Acreditivul Stand-by
Acreditivul stand-by este o garantie bancara emisa sub forma unui acreditiv, obiectul ei
fiind garantarea executarii unei obligatii contractuale.
Banca emitenta se angajeaza sa despagubeasca baneste beneficiarul, in cazul in care
ordonatorul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin contract.
Spre deosebire de celelalte tipuri de acreditive, cel stand-by poate fi doar in situatia in
care ordonatorul nu si-a indeplinit obligatia asumata prin contract, iar beneficiarul dovedeste
acest lucru cu documentele mentionate in textul acreditivului.
Ca regula generala, numarul documentelor care trebuie prezentate este relativ restrans
(cererea prin care se solicita plata, eventual o trata, confirmarea beneficiarului, semnata de
catre acesta, prin care se precizeaza ca ordonatorul nu si-a indeplinit obligatia contractuala,
copie a facturii neachitate, copie a documentului de transport etc.).
Acreditivul stand-by se constituie intr-o alternativa a unui credit documentar sau a unei
garantii bancare, prezentand avantajul de a fi un instrument suplu, usor de administrat, care va
poate proteja de riscurile comerciale si politice specifice comertului international.
I.10. Acreditivul stand-by este similar oricarui tip de garantie. Continutul acestuia
corespunde practicii normale in materie de acreditive, cu urmatoarele exceptii:
Ø utilizarea acestui instrument este posibila numai in cazul in care plata nu s-a
efectuat

11
Ø este suficienta o simpla declaratie a beneficiarului acreditivului documentar
stand-by, insotita de copii care demonstreaza ca livrarea a fost facuta, pentru a dovedi ca
marfa sau prestatia a fost furnizata
Acest tip de acreditiv este folosit in Statele Unite al Americii, unde legislatia in domeniu nu
permite bancilor sa emita garantii in sensul european al cuvantului.

Schema de derulare a Acreditivului Stand-by

I.11. Scrisoarea de garantie bancara


In comertul international, cumparatorului unor marfuri sau servicii ii este de cele mai
multe ori greu sa aprecieze capacitatile profesionale si financiare ale furnizorului. De aceea,
pentru garantarea indeplinirii obligatiilor contractuale de catre vanzator, cumparatorul ii solicita
acestuia prezentarea unor garantii, de regula din partea unui tert garant. De cele mai multe ori
acest tert este o banca.
In tara noastra, o astfel de garantie bancara este, cel mai adesea intalnita sub forma de
srisoare de garantie bancară.
I.12. Scrisoarea de garantie bancara este documentul prin care banca, la solicitarea
clientului sau platitor confirma ca va onora la scadenta documentele de plata introduse de
furnizor din creditul bancar, daca acesta nu va avea altaaposibilitate de plata[5]. Ea este
interpretata ca fiind un potential credit ce se acorda de banca clientului sau platitor, drept pentru
care este supusa aceluiasi regim de procesare ca un credit.

12
Ea trebuie creditata cu valori admise de regulamente, are grad de risc asumat, i se
stabileste o perioada de valabilitate. Se elibereaza numai la cererea scrisa a clientului, i se
stabileste o destinatie precisa, pentru eliberarea ei se pretinde un comision. Se poate folosi pentru
livrari de bunuri, prestari servicii, executari de lucrari, pentru participarea la licitatii, pentru
garantii de buna executie.
Garantia bancara este o obligatie separata, independenta de contractul incheiat intre exportator
si importator, respectiv intre creditor si debitor. In momentul in care se constitue garantia, banca
se angajeaza irevocabil sa efectueze plata la prima cerere, daca conditiile stipulate in textul
garantiei sunt indeplinite.
Partile care intevin in cadrul viramentului pe baza de scrisoare de garantie bancara sunt:
· ordonatorul sau debitorul principal, este cel la solicitarea caruia se emite
garantia bancara, el fiind de regula un client al bancii
· beneficiarul garantiei este cel in favoarea caruia banca va emite scrisoarea de
garantie, deci cel in favoarea caruia se va efectua plata in caz de neindeplinire de catre
debitorul principal a obligatiilor contractuale
· banca garanta este cea care emite garantia, angajandu-se solidar alaturi de
debitorul principal, client al sau, pentru cazul in care acesta ar refuza sau nu ar fi in
masura sa onoreze el insusi obligatia garantata
O scrisoare de garantie pentru a fi valida trebuie sa cuprinda urmatoarele:
o denumirea si adresa bancii garante, precum si elemente de idetificare ale
acesteia
o numele si adresa persoanelor juridice aflate in calitatea de ordonator,
respectiv de beneficiar
o obiectul garantiei
o suma totala platibila si moneda in care se va efectua plata
o termenul de valabilitate a garantiei
o termenii de efectuare a platii la cerere
o alte clauze speciale (orice prevederi de prelungire a termenului de
valabilitate, de reducere a cuantumului garantiei sau de efectuare a platii)
Potrivit uzantelor, principalele tipuri de garantii utilizate in comertul international sunt:
a) garantia de angajare,

13
b) garantia de buna executie,
c) garantia de restituire a avansurilor,
d) garantia de plata

I.13. Garantia de angajare numita si garantare a ofertei sau de participare la licitatie este
solicitata in cazul cererilor de oferta publice, respectiv participarea la licitatii publice. Daca o
societate participa la o astfel de licitatie trebuie sa prezinte, alaturi de oferta sa, o astfel de
scrisoare de garantie. Garantia asigura plata sumei garantate in cazul retragerii ofertei inainte de
data de expirare, in cazul in care contractul, dupa acceptare, este refuzat de catre ofertant, sau in
cazul in care, dupa adjudecarea contractului, garantia de participare la licitatie nu este inlocuita
de o garantie buna de executie. De regula, valoarea unei garantii de participare la licitatie
reprezinta 2-5% din valoarea ofertei. Termenul de valabilitate al acestui tip de garantie curge
pana la semnarea contractului sau prezentarea unei garantii buna de executie (de obicei intre 3-6
luni).
I.14. Garantia de buna executie este scrisoarea de garantie prin emiterea careia, banca se
angajeaza sa plateasca beneficiarului suma garantata, in cazul neindeplinirii, totale sau partiale,
de catre vanzator a obligatiilor contractuale. Aceasta ramane in vigoare pentru intreaga valoare
pana la executia in totalitate a contractului. Perioada de valabilitate a garantiei buna de executie
poate fi de minimum doi ani.
In comertul international este posibil ca importatorul sa plateasca exportatorului un avans din
valoare contractului pentru achizitionarea de catre vanzator a materiilor prime necesare
productiei pentru export cat si pentru acoperirea costurilor aferente acesteia. Cumparatorul
plateste acest avans numai dupa primirea unei garantii de restituire a avansului prin care se
asigura rambursarea de catre vanzator a avansului in cazul neindeplinirii obligatiilor sale
contractuale. Valoare garantiei de restituire a avansului este tocmai valoarea avansului acordat.
Termenul de valabilitate a garantiei de restituire a avansului se stabileste in asa fel incat sa nu
depaseasca data livrarii marfii care face obiectul garantiei.
I.15. Garantia de plată sau garantia in caz de neefectuare a platii este utilizata in principal
pentru a asigura efectuarea platilor pe baza si la momentul prezentarii facturilor ce atesta
indeplinirea obligatiilor contractuale.

14
Schema privind emiterea unei Garantii/Contragarantii bancare

15
CAPITOLUL II
STRUCTURA, IMPORTANŢA ŞI MODUL DE CIRCULAŢIE A
INSTRUMENTELOR DE PLATĂ LA TERMEN UTILIZATE ÎN
DECONTĂRILE FĂRĂ NUMERAR

De multă vreme, pe plan internaţional se manifestă tendinţa de creştere a decontărilor fără


numerar, mai ales datorită folosirii tehnicilor de plată electronice.
Plăţile fără numerar se caracterizează prin:
1) un flux de înregistrări în conturi, în funcţie de instrumentul de decontare utilizat;
2) un flux de mesaje între părţi, conţinând instrucţiunile de decontare ce trebuie
executate de băncile comerciale, în calitate de intermediari.
Practic, în decontările fără numerar, agenţii economici trebuie să contabilizeze distinct:
1) valorile de încasat, pe baza instrumentelor de plată la termen;
2) viramentele prin conturile curente şi de disponibilităţi;
3) dobânzile la conturile curente şi de disponibilităţi;
4) creditele pe termen scurt acordate prin conturi bancare distincte.
În accepţiunea Băncii Naţionale a României¹, valorile de încasat pe baza instrumentelor de
plată la termen sunt reprezentate de:
a) Cambia
b) Biletul la ordin
c) Cecul
Folosite în operaţiuni de vânzare – cumpărare, credite etc., aceste instrumente de plată fără
numerar se recunosc şi sub numele de ,,efecte comerciale”, fiind denumirea generalizată dată
cambiilor, biletelor la ordin, cecurilor etc.
Efectele de comerţ reprezintă titluri de valoare, negociabile, imediat sau la un termen scurt,
care, în cadrul relaţiilor comerciale cu furnizorii şi clienţii, atestă datorii sau creanţe.

II.1 Structura, importanţa şi schema de circulaţie a cambiei


Cambia sau trata este un ordin scris şi necondiţionat dat de o persoană (trăgătorul) unei alte
persoane (trasul), de a plăti o anumita suma de bani, la vedere sau la un anumit termen, unei terţe
persoane (beneficiarul) sau la ordinul acesteia.
Beneficiarul cambiei este cel care va încasa contravaloarea cambiei, respectiv trăgătorul însuşi, o
terţă persoană sau o bancă.
O cambie trebuie să conţină anumite elemente:
- denumirea de cambie;
- ordinul necondiţionat de a plăti o sumă determinată;
- numele celui care trebuie să plătească (trasului);
- specificarea scadenţei ( în lipsă înseamnă ,,la vedere”);
- arătarea locului unde trebuie făcută plata;
- numele beneficiarului;
- data şi locul emiterii cambiei;
- semnătura celui care emite cambia (a trăgătorului).

16
***Instrumente de plată, BNR, octombrie 1994.
Cambia trebuie acceptată de tras. Acceptarea este angajamentul luat de către tras, faţă de orice
posesor legitim de a plăti cambia la scadenţă.
Trasul nu este obligat prin lege să accepte dar, în cazul în care acceptă, el devine debitorul
(obligatul) principal.
Prezentarea cambiei la acceptare poate fi :
- facultativă, putând fi făcută până la scadenţă, sau
- obligatorie, atunci trăgătorul indică expres în titlu acest fapt, fixând sau nu, un termen
pentru prezentare sau atunci când cambia este plătibilă la un anume timp de la vedere, în termen
de un an de la data emiterii.
Prezentarea la acceptare va putea fi făcută oricând, dacă trăgătorul nu a fixat un termen pentru
prezentare, dar nu mai târziu de data scadenţei. Prezentarea la acceptare poate fi făcută atât de
posesorul cambiei, cât şi de un simplu deţinător al ei, la domiciliul trasului. Simpla semnătură a
trasului pusă pe faţa cambiei este socotită acceptare.
Trasul poate retrage acceptarea la o suma mai mică decât cea prevăzută la cambie.
Cambia poate fi transmisă în următoarele moduri:

a) prin gir;
Cambia care cuprinde sau nu menţiunea ,,la ordin” poate fi transmisă prin gir.
Girul este un act prin care posesorul cambiei numit girant, transferă altei persoane numite giratar
toate drepturile izvorând din cambie.
Girul poate fi făcut chiar în folosul trasului, indiferent daca a acceptat sau nu, al trăgătorului sau
al oricărui alt obligat. Aceştia pot să gireze din nou cambia.
NOTA:
ANDOSARE. Declaraţia scrisă pe un titlu (efect de comerţ) pentru a transfera dreptul de
proprietate asupra acestuia către andosator.
Cel care semnează se numeşte andosant şi poartă răspunderea solidară pentru plata sumei
înscrise în efectul comercial.
Andosarea înlesneşte circulaţia cambiei şi sporeşte siguranţa că ea va fi încasată ca
urmare a faptului că toţi cei care o andosează sunt răspunzători în solidar pentru plata la termen
împreună cu trasul (debitorul).
Andosarea este sinonimă cu ,,girul”. În mod figurativ prin ,,andosarea unei afaceri” se
înţelege solidarizarea unei persoane (fizice sau juridice) la acoperirea riscurilor acesteia.
Andosat (giratar). 1. Persoana căreia îi este transferat dreptul de proprietate asupra unui titlu şi
drepturile încorporate de acesta, prin andosare. 2. Persoana în favoarea căreia este girată o
cambie.
Andosant (girant). 1. Persoana care transferă dreptul de proprietate asupra unui titlu, drepturile
încorporate de acesta, prin andosare. 2. Persoana care girează (o cambie).

b) prin cesiune de creanţă ordinară.


Daca trăgătorul a înscris în cambie menţiunea ,,nu la ordin’’, titlul se transmite prin cesiune de
creanţă ordinară.
Cesiunea de creanţă este un act prin care creditorul numit cedent transferă dreptul sau de
creanţă unei alte persoane numită cesionar.
Plata unei cambii poate fi garantată de alte persoane, printr-un aval.

17
Avalul reprezintă angajamentul necondiţionat prin care un terţ sau un semnatar al cambiei
(avalistul) altul decât trăgătorul sau acceptantul, devine garant pentru obligaţiile unui co -
obligat faţă de o cambie (avalizatul).
Avalul se dă pe o cambie sau pe un act separat utilizându-se una din expresiile ,,pentru
aval’’ sau ,,pentru garanţie” urmate de semnătura avalistului. Avalistul este obligat să indice
persoana pentru care dă avalul.
Scadenţa este termenul la care cambia trebuie plătită. Astfel, trebuie să se indice cu precizie ziua
sau termenul maxim în interiorul căruia creditorul trebuie să se prezinte la plată. Scadenţa trebuie
să rezulte cu precizie din textul cambiei şi poate fi:
- la vedere;
- la un anumit timp de la vedere;
- la un anumit timp de la data emiterii;
- la o dată fixă.
Posesorul cambiei care nu este plătibilă la vedere trebuie să o prezinte la plată în ziua scadenţei
sale sau la cel mult două zile de la aceasta. Această prezentare trebuie efectuată în locul
desemnat pe cambie. Cel care plăteşte cambia poate pretinde ca aceasta să-i fie predată cu
menţiunea de achitare scrisă de posesor. Posesorul nu poate refuza o plată parţială. În caz de
plată parţială, cel care plăteşte (trasul) poate cere să i se facă pe cambie menţiunea de plată şi să i
se dea o chitanţă.
Scontul este o formă de credit acordat credit de către o bancă posesorului cambiei; la
prezentarea pentru scontare, banca îi achita contravaloarea înainte de scadenţă, percepându-i un
comision (taxa scontului). În urma acestui act, banca respectivă devine beneficiarul cambiei.
Scontarea efectelor comerciale – este operaţia prin care un efect se încasează înainte de
scadenţă.
Scontul comercial (Sc) poate fi considerat o dobândă simplă antecalculată, iar formula de calcul
este următoarea: Vn x Ts x T
Sc =
100 x 360
unde: Vn – valoarea nominala a efectului scontat (lei);
Ts – taxa nominală a scontului (%);
T - scadenţa efectului comercial (zile).

Observaţie. Pentru efectele remise la scontare, bancherul care scontează cumpără imediat
efectele remitentului şi plăteşte disponibilităţile convenite, calculate pe baza relaţiei:
Valoarea scontată = Valoarea nominală – agio
Agio = Scontul + Comisionul de andos – pentru remitent este o cheltuială financiară.
Protestul. În caz de neplată la scadenţă de către tras, posesorul unei cambii trebuie să facă un
protest înainte de a putea face un recurs împotriva celorlalţi semnatari ai cambiei. Dacă o cambie
este ,,încasată de către o bancă’’, aceasta trebuie să facă protestul în caz de neplată.
În concluzie, cambia îndeplineşte în circuitul comercial mai multe funcţii:
a) Instrument de încasare – beneficiarul poate încasa cambia la scadenţă.
b) Instrument de plată – trăgătorul, beneficiarul sau purtătorul efectului poate folosi
cambia ca mijloc de decontare (plată) unui creditor al său, operaţie ce poartă numele
de andosare (girare).
c) Instrument de creditare – trăgătorul, beneficiarul sau purtătorul efectului poate
sconta cambia, ceea ce înseamnă că, odată cu prezentarea efectului la banca, să-i fie

18
creditată suma înscrisă în cambie, mai puţin o sumă ce reprezintă dobânda până la
scadenţă, denumită taxă de scont.
d) Instrument de garantare – operaţiunile cu cambii oferă un grad ridicat de garanţie,
determinată de mecanismul cambial. În primul rând, trasul devine obligat prin
cambie, dacă o acceptă, ceea ce înseamnă că, după acceptare, se angajează că va plăti
cambia deţinătorului sau oricărei părţi care preia sau plăteşte cambia. În al doilea
rând, cambia poate fi avalizată, în sensul că, o altă persoană (avalistul) se obligă să
plătească în locul debitorului (avalizatul) dacă acesta refuză plata.
Aplicaţie practică

Societatea comercială „MONY POP” SRL a livrat la data de 30.08.2008 societăţii comerciale SC
,,RAD” SA aparate de măsură şi control în valoare de 24.000 lei, TVA 19%. Termenul de plată
este 01.10.2008.
La rândul ei, „MONY POP” SRL trebuie să restituie băncii ,,X” ultima rată a unui credit pe
termen lung, în valoare de 28.560 lei, scadentă la 01.10.2008.
SC MONY POP SRL emite o cambie, care trebuie plătită de SC ,,RAD” SA, direct băncii ,,X”.
Din momentul completării cambiei, SC MONY POP SRL are calitatea de trăgător, SC ,,RAD”
SA se află în poziţie de tras, iar banca ,,X” este beneficiarul cambiei.
SC MONY POP SRL remite cambia băncii ,,X”. La 01.10.2008 banca ,,X” încasează suma de pe
cambie de la SC ,,RAD” SA. În acest fel, se achită creditul acordat societăţii comerciale
,,REZA” SA de către bancă şi totodată, datoria SC ,,RAD” SA faţă de SC MONY POP SRL.

Schema de circulaţie a cambiei în decontările comerciale (caz particular) este prezentată mai jos:

SC „MONY POP” SRL

( TRĂGĂTOR )

2 3 5 1 4 5

5
SC ,,RAD” SA ( TRAS ) ) Banca ,,X’’ ( BENEFICIAR)

unde:
1. Beneficiarul ( banca ,,X” ) acordă un credit SC ,,REZA”;
2. Între SC MONY POP SRL şi SC ,,RAD” SA se încheie contractul de vânzare –
cumpărare;
3. SC ,, REZA” SA trage o cambie asupra SC ,, RAD” SA;
4. SC MONY POP SRL remite cambia băncii ,,X”;
5. Se stinge atât creanţa pe care SC ,, REZA” SA o are asupra SC ,,RAD” SA precum şi
creanţa pe care Banca ,,X” o avea asupra SC MONY POP SRL.

Observaţie. Faţa formularului de cambie este alcătuită din zone ale căror amplasări,
conţinut şi dimensiuni sunt realizate în conformitate cu normele în vigoare şi cu anexele nr. 1 şi
nr. 2.

19
În mod convenţional, în anexa nr. 1, faţa cambiei a fost împărţită în zone delimitate prin linii
groase, în scopul facilitării prezentării; liniile groase care delimitează zonele nu fac parte
componentă din formularele de cambie.

II.2 Structura, importanţa şi schema de circulaţie a biletului la ordin


Biletul la ordin reprezintă un instrument de plată prin care o persoană (emitentul) se obligă,
expres şi necondiţionat, să plătească unei alte persoane (beneficiarul) sau la ordinul acesteia, o
sumă de bani la data şi locul specificat în document.
Biletul la ordin poate fi considerat o variantă a cambiei. Spre deosebire de acesta, biletul
la ordin implica doar două persoane: emitentul şi beneficiarul, fiind emis de debitor şi, ca
urmare, nu mai are nevoie de acceptare. El este o promisiune de a plăti şi nu un mandat de plată
şi se transmite prin girare. Obligaţiile rezultând dintr-un bilet la ordin se supun aceloraşi reguli
generale ca şi cele rezultând dintr-o cambie. Totuşi, acceptarea biletului la ordin nu se admite
deoarece emitentul are aceleaşi obligaţii ca şi cel care acceptă o cambie.
Regulile referitoare la plata, scadenţa, girarea, protestul cambiei sunt aplicabile şi
biletului la ordin.

Aplicaţie practică

Societatea comercială SC MONY POP SRL încheie un contract cu societatea comercială


,,UNIVERSAL” SA pentru construirea unei hale de producţie, în valoare de 45.000 lei, urmând
ca suma să fie achitată într-un termen de 30 de zile de la recepţia halei.
După încheierea contractului SC SC MONY POP SRL completează un bilet la ordin prin care se
obligă să plătească suma de 45.000 lei SC ,,UNIVERSAL” SA. Din acest moment, SC SC
MONY POP SRL se află în poziţie de emitent iar SC,,UNIVERSAL” SA este beneficiarul
biletului la ordin.
La scadenţă, SC ,,UNIVERSAL” SA prezintă biletul la ordin, pentru încasarea sumei, fie la SC
SC MONY POP SRL, fie băncii acesteia. SC ,,UNIVERSAL” SA i se achită contravaloarea
biletului la ordin.

Schema de circulaţie a biletului de ordin în decontările comerciale (caz particular) este


prezentată în continuare:

1
SC „MONY POP” SRL 2
3 SC ,,UNIVERSAL” SA
( Emitent )
4
( Beneficiar)

unde:
1. Între SC ,,MINERVA” SRL şi SC ,,UNIVERSAL” SA se încheie un contract de
vânzare - cumpărare.
2. SC MONY POP SRL completează un bilet la ordin prin care se obligă să plătească
datoria faţă de SC ,,UNIVERSAL” SA.

20
3. La scadenţă, SC ,,UNIVERSAL” SA prezintă biletul la ordin pentru încasarea sumei,
fie la SC MONY POP SRL, fie băncii acesteia.
4. SC ,,UNIVERSAL” SA încasează banii şi astfel se stinge creanţa acestei societăţi
asupra SC MONY POP SRL.

Observaţie. Faţa formularului de bilet la ordin este alcătuită din zone ale căror amplasări,
conţinut şi dimensiuni sunt realizate în conformitate cu normele în vigoare şi cu anexele nr. 3 şi
nr. 4.
În mod convenţional, în anexa nr. 3, faţa biletului la ordin a fost împărţită în zone
delimitate prin linii groase, în scopul facilitării prezentării; liniile groase care delimitează zonele
nu fac parte componentă din formularele de bilet la ordin.

II.3 Structura, importanţa şi schema de circulaţie a cecului


Cecul este cel mai convenabil instrument de decontare fără numerar utilizabil de către titularii
de conturi bancare, cu disponibil suficient în aceste conturi creat din operaţiuni de încasări, din
depozite sau prin angajarea unui credit bancar.
Din punct de vedere al tehnicilor de decontare fără numerar, cecul este un instrument de
plată care pune în legătură, în procesul creării sale, trei persoane: trăgătorul, trasul şi
beneficiarul.
Acest instrument este creat de trăgător, care, în baza unui disponibil constituit în prealabil
la o societate bancară, dă ordin necondiţionat acesteia, care se află în poziţia de tras, să plătească,
la prezentare, o sumă determinată, unei terţe persoane sau însuşi trăgătorului aflat în poziţie de
beneficiar. Cele trei persoane care sunt puse în legătură prin cec fac toate operaţiile legate de
acest instrument, în nume propriu: trăgătorul emite cecul, posesorul legitim îl încasează iar trasul
îl plăteşte.
Pentru ca trăgătorul să emită cecuri, banca îi eliberează acestuia (clientul său) formulare
de cecuri în alb, dacă acesta deţine un disponibil corespunzător în cont.
Cecurile pot fi clasificate după modul de încasare, astfel:
a) Cec nebarat (de casă sau alb). Se plăteşte în numerar, la bancă.
b) Cec barat. Trăgătorul sau posesorul unui cec poate face o barare prin înscrierea a
două linii paralele orizontale sau oblice pe faţa cecului. Pentru încasarea sumei
înscrise pe cec, beneficiarul este obligat să recurgă la serviciul unei bănci printr-o
unitate bancară aparţinând acesteia şi care să primească plata în locul său. Bararea
poate fi generală, dacă cecul nu prezintă nici o menţiune între cele două linii şi
specială, dacă între cele două linii este înscrisă denumirea băncii.
c) Cec de virament. Cuprinde ordinul de a transfera suma înscrisă în cec într-un cont
deschis la o bancă.
d) Cec certificat. Prezintă specificarea expresă a provizionului, adică a disponibilului
existent în contul curent al trăgătorului necesar efectuării plăţii. Trăgătorul nu mai
poate retrage din contul său această sumă înainte de expirarea termenului de
prezentare al cecului.
e) Cec documentar. Trăgătorul condiţionează plata sumei în favoarea beneficiarului de
prezentarea unor documente care atestă expedierea mărfurilor sau prestarea
serviciilor.

21
f) Cec de călătorie. Este emis în sumă fixă de societăţi bancare (format tip bancnotă) şi
cumpărat de turişti în vederea achitării diverselor cheltuieli fără a folosi numerar.
Aceştia remit filele de cec beneficiarilor în schimbul cumpărării de bunuri şi servicii.
Beneficiarii filelor încasează sumele de la băncile locale, iar acestea recuperează
sumele de la banca emitentă.
g) Eurocecuri (cecurile cu legitimaţie de garanţie). Banca emitentă eliberează odată cu
carnetul de cecuri şi o carte de garanţie care cuprinde o serie de date (numărul de
cont, numele beneficiarului). Pentru încasarea acestor cecuri, beneficiarul este obligat
să se legitimeze cu cartea de garanţie.
Pe lângă acţiunea de stingere a obligaţiilor de plată dintre emitent şi beneficiar, cecul poate
stinge şi alte plăţi, în cazul în care este angajat în operaţiuni de gir.

Aplicaţie practică

Societatea comercială „MONY POP” SRL, specializată în comerţul ,,en-gros”, achiziţionează de


la societatea comercială producătoare ,,STAR” SA, produse electronice în valoare de 5.000 lei,
TVA 19%.
„MONY POP” SRL are cont deschis la banca ,,X”, iar SC ,,STAR” SA la banca ,,Y”.
În baza disponibilului din contul curent, banca ,,X” eliberează societăţii comerciale „MONY
POP” SRL un carnet de cecuri.
La achiziţionarea mărfii, reprezentantul SC MONY POP SRL completează o filă din carnetul de
cecuri, cu datele necesare şi suma reprezentând contravaloarea produselor electronice cumpărate,
o semnează şi o înmânează reprezentantului SC MONY POP SRL. Din acest moment:
- SC MONY POP SRL se află în postură de trăgător;
- Banca ,,X” are calitatea de tras;
- SC ,,STAR” SA are calitatea de beneficiar.
Societatea comercială ,,STAR” SA prezintă cecul la banca ,,Y” care îl transmite băncii ,,X”
pentru încasare.
Banca ,,X” achită cecul băncii ,,Y”. Astfel, se stinge datoria SC MONY POP SRL faţă de SC
,,STAR” SA.

22
Schema de circulaţie a cecului (la purtător) – caz particular, este prezentată în continuare:

Cumpărător 2 Vânzător
4
SC „MONY POP” SRL SC ,,STAR”
7
(TRĂGĂTOR)
(BENEFICIAR)

1 3 5

6
BANCA ,,X” BANCA ,,Y”

(TRAS) (Banca beneficiarului)


unde:
1. Banca ,,X” eliberează carnetul de cecuri SC „MONY POP”
2. SC „MONY POP” şi SC ,,STAR” încheie contractul de vânzare - cumpărare;
3. SC „MONY POP” trage un cec asupra băncii ,,X”;
4. SC „MONY POP” remite cecul tras asupra băncii ,,X”;
5. SC ,,STAR” prezintă cecul la banca ,,Y”;
6. Banca ,,X” achită cecul băncii ,,Y”;
7. Banca ,,Y” prezintă cecul la plată şi astfel se stinge creanţa SC ,,STAR” asupra SC
„MONY POP”
Observaţie. Faţa formularului de cec este alcătuită din zone ale căror amplasări, conţinut
şi dimensiuni sunt realizate în conformitate cu normele în vigoare şi cu anexele nr. 5 şi nr. 6.
În mod convenţional, în anexa nr. 5, faţa cecului a fost împărţită în zone delimitate prin
linii groase, în scopul facilitării prezentării; liniile groase care delimitează zonele nu fac parte
componentă din formularele de cec.

23
CAPITOLUL III
Studiu de caz
Inregistrarea în contabilitate a deconturilor fără numerar pe baza instrumentelor la
termen la SC MONY POP SRL

III.1. Descrierea generala a firmei

Agentia de turism SC MONY POP SRL, a fost infiintata in anul 2013, cand a fost
obtinuta licenta de turism nr. 3726, licenta necesara si obligatorie in acelasi timp pentru
desfasurarea activitatii in domeniul turistic la acest nivel. A fost posibila obtinerea acestei
licente numai in urma absolvirii unor cursuri de management turistic si obtinerii brevetului de
turism.

Statutul juridic al firmei este cel de societate cu raspundere limitata(SRL), firma avand un
capital social subscris si varsat de 5000 RON. Numarul angajatilor care isi desfasoara in prezent
activitatea in firma este de 4 dar acesta urmand sa creasca intr-un viitor apropiat datorita
tendintei si totodata necesitatii de extindere a activitatii atat in planul diversificarii serviciilor cat
si privind locatiile, respectiv punctele de lucru ale firmei.

In prezent agentia isi desfasoara activitatea în Municipiul Dej, jud. Cluj, intr-un spatiu
inchiriat, in imediata apropiere a centrului orasului, acest lucru fiind un atu al firmei intrucat este
stiut faptul ca pozitionarea este unul din aspectele cheie in succesul unei afaceri.

Agentia a fost înfiintata cu scopul de a veni in întâmpinarea dorintelor si nevoilor


clientilor intr-un mod cat mai profesional si mai placut cu putinta. Astfel echipa agentiei încearca
mereu sa inteleaga nevoile clientilor sai si sa priveasca situatia din punctul de vedere al acestora.

Serviciile prestate la o calitate superioara si preturile competitive sunt obiectivele propuse


de catre firma.

Din serviciile oferite enumerez:


» Bilete de avion si autocar

24
» Asigurari de calatorie
» Închirieri autoturisme
» Consultanta turistica
» Turism intern
» Turism extern
» Turism de afaceri

Descrierea serviciilor firmei

Principalul indicator pe care agentia l-a avut in vedere la stabilirea serviciilor pe care a
decis sa le ofere a fost clientul. Studiile de piata pe care avute la dispozitie au aratat ca printre
lucrurile pe care publicul le asteapta de la o agentie de turism sunt si urmatoarele:

Preturi cat mai mici. De aceea ofera clientilor posibilitatea de a negocia preturile pentru
serviciile oferite. Fiecare client este deosebit si de aceea agentia a inteles ca la cerinte diferite
trebuie oferite alternative diferite. Un client fericit aduce profit pe cand unul nesatisfacut nu face
decat sa aduca pierderi, de aceea angajatii agentiei trateaza fiecare client in mod diferit pentru ca
oamenii sunt diferiti.

Redescoperirea tarii. Romanii au fost binecuvantati cu poate una dintre cele mai
frumoase tari din lume si nimic nu poate fi mai incantator decat sa redescoperim impreuna
locurile cele mai frumoase din tara. Acum este vremea pentru a vedea partea frumoasa a
lucrurilor. Sa ne bucuram si sa fim mandri ca avem manastirile din nordul Moldovei, statiunile
de pe valea Prahovei, Cheile Bicazului, lacurile vulcanice, pesterile din muntii Apuseni s.a.m.d.

Conditii deosebite. Sfarsitul mileniului ne face pe toti sa ne dorim un viitor mai bun.
Conditiile pe care o agentie de turism trebuie sa le ofere sunt foarte ridicate, noi putem satisface
cele mai variate si mai exigente asteptari ale clientilor. Asiguram clientilor nostri serviciile unor
companii care respecta cele mai inalte standarde.Totodata angajatii firmei noastre va vor asigura
asistenta dorita pentru alegerea variantei cea mai potrivita pentru vacanta dumneavoastra

Bonusuri pentru fidelitate. Satisfacerea clientilor este un proces de lunga durata care
presupune multa atentie si efort iar pentru aceasta lucreaza intreaga echipa aagentiei . "Cine pune

25
astazi o samanta maine va culege un fir de orez" spune un intelept proverb japonez iar noi ne
ocupam de fiecare client in parte, pentru ca odata revenit la agentia noastra sa beneficieze de
reduceri si facilitati care sa-i demonstreze cat de importanta este fiecare persoana in parte.

III.2 Prezentarea conturilor utilizate în contabilitatea decontărilor fără numerar pe baza


instrumentelor de plată la termen

Conturile utilizate pentru înregistrările contabile privind decontările pe baza instrumentelor de


plată la termen sunt:
- 403 ,,Efecte de plătit” (pentru bunuri si servicii), cont cu funcţia contabila de Pasiv;
- 405 ,,Efecte de plătit pentru imobilizări”, cont cu funcţia contabila de Pasiv;
- 413 ,,Efecte de primit”, cont cu funcţia contabila de Activ;
- 511 ,,Valori de încasat”, care se dezvoltă pe următoarele conturi sintetice de gradul II:
- 5112 ,,Cecuri de încasat”, cont cu funcţia contabila de Activ;
- 5113 ,,Efecte de încasat”, cont cu funcţia contabila de Activ;
- 5114 ,,Efecte remise spre scontare”, cont cu funcţia contabila de Activ.
Obs. Conţinutul economic şi corespondenţele acestor conturi sunt reglementate de Normele
metodologice de utilizare a conturilor contabile, aprobate prin OMFP nr. 306/2002.

Contul 403 ,,Efecte de plătit”


Este utilizat pentru evidenţa datoriilor faţă de furnizorii de stocuri şi servicii, care se vor achita
pe bază de efecte comerciale. După conţinutul economic, este un cont de datorii pe termen scurt,
iar după funcţia contabilă, un cont de pasiv.
Se creditează cu valoarea efectelor comerciale de plătit acceptate de furnizori.
Se debitează cu plăţile efectuate la scadenţă pe bază de efecte comerciale.
Soldul creditor reprezintă valoarea efectelor comerciale de plătit.

Contul 405 ,,Efecte de plătit pentru imobilizări”


Este utilizat pentru evidenţa datoriilor faţă de furnizorii de imobilizări, care se vor achita pe bază
de efecte comerciale. După conţinutul economic, este un cont de datorii pe termen scurt, iar după
funcţia contabilă, un cont de pasiv.
Se creditează cu valoarea efectelor comerciale de plătit acceptate de furnizorii de imobilizări.
Se debitează cu plăţile efectuate la scadenţă pe bază de efecte comerciale.
Soldul creditor reprezintă valoarea efectelor comerciale de plătit pentru imobilizările
achiziţionate.

Contul 413 ,,Efecte de primit de la clienţi”


Se utilizează de către furnizori pentru reflectarea creanţelor de încasat, pe bază de efecte
comerciale. După conţinutul economic, este un cont de creanţe comerciale, iar după funcţia
contabilă, un cont de activ.
Se debitează cu valoarea efectelor comerciale acceptate de către furnizori.
Se creditează cu ocazia primirii sau încasării efectelor comerciale.
Soldul debitor reprezintă valoarea efectelor comerciale de primit.

26
Contul 5112 ,,Cecuri de încasat”
Este, după conţinutul economic, un cont de active circulante băneşti, iar după funcţia contabilă,
un cont de activ.
Se debitează cu valoarea cecurilor depuse la bănci pentru a fi încasate.
Se creditează cu valoarea cecurilor încasate.
Soldul debitor reprezintă valoarea cecurilor depuse la bănci şi neîncasate.

Contul 5113 ,,Efecte de încasat”


Este, după conţinutul economic, un cont de active circulante băneşti, iar după funcţia contabilă,
un cont de activ.
Se debitează cu valoarea efectelor comerciale primite de la clienţi şi depuse la bănci pentru a fi
încasate.
Se creditează cu valoarea efectelor comerciale încasate la scadenţă sau remise spre scontare.
Soldul debitor reprezintă valoarea efectelor comerciale depuse la bănci şi neîncasate.

Contul 5114 ,,Efecte remise spre scontare”


Este, după conţinutul economic, un cont de active circulante băneşti, iar după funcţia contabilă,
un cont de activ.
Se debitează cu valoarea efectelor comerciale depuse spre scontare la bănci.
Se creditează cu valoarea efectelor încasate înainte de scadenţă.
Soldul debitor reprezintă valoarea efectelor comerciale depuse la bănci pentru scontare,
neîncasate.

III.2 Aplicaţii practice privind înregistrarea contabilă a decontărilor fără


numerar pe baza instrumentelor de plată la termen
Societatea comerciala ,,DAIANA“ S.R.L. înregistrează în contabilitate următoarele operaţiuni:

a) aprovizionarea cu materii prime: 10.000 lei; TVA 19%:

% = 401,,Furnizori” 11.900
301 ,,Materii prime” 10.000
4426 ,,TVA deductibilă” 1.900

b) acceptarea de către furnizor a unui efect comercial în valoare de 11.900 lei de la client:

401 ,,Furnizori” = 403 ,,Efecte de plătit” 11.900

c) plata la scadenţă a valorii efectelor comerciale în valoare de 11.900 lei:

403 ,,Efecte de plătit” = 5121 ,,Disponibil la bănci în lei” 11.900

d) diferenţele favorabile de curs valutar constatate la lichidarea efectelor de plată în valută de


1.000 lei:

27
403 ,,Efecte de plătit” = 765 ,,Venituri din diferenţe de 1.000
curs valutar”
e) sume datorate de clienţi reprezentând valoarea efectelor comerciale acceptate în valoare
de 5.000 lei:

413 ,,Efecte de primit de la clienţi” = 4111 ,,Clienţi” 5.000


f) efecte comerciale primite de la clienţi, 5.000 lei:

5113 ,,Efecte de încasat” = 413 ,,Efecte de primit de la clienţi” 5.000

g) încasarea efectului comercial în valoare de 5.000 de lei:

5121 ,,Disponibil la bănci in lei” = 5113 ,, Efecte de încasat” 5.000

h) se andosează o cambie în valoare de 3.000 de lei acceptată de un client la ordinul


furnizorului. În contabilitatea vechiului beneficiar ( andosantului ) se va înregistra:

413 ,,Efecte de primit de la clienţi” = 4111 ,,Clienţi” 3.000

i) valoarea acceptată de către furnizorii de imobilizări a efectelor de comerţ:

404 ,,Furnizori de imobilizări” = 405 ,,Efecte de plătit pentru 8.800


imobilizări”
j) plăţile efectuate către furnizorii de imobilizări pe baza de efecte comerciale, la scadenţă :

405 ,,Efecte de plătit pentru = 5121 ,,Disponibil la bănci în lei” 8.800


imobilizări”

k) se depune spre scontare un efect de 4.000 de lei:

5114 ,,Efecte remise spre scontare” = 413 ,,Efecte de primit de la clienţi” 4.000

l) la încasarea efectului bancar decontează suma efectului mai puţin dobânda pentru perioada
pană la scadenţa efectului de 100 lei şi comisionul de scontare în suma de 20 de lei:
Dobânda = 4.000 lei x 10% x 3 luni/ 12 luni = 100 lei

% = 5114 ,,Efecte remise spre scontare” 4.000


5121 ,,Disponibil la bănci” 3.880
666 ,,Cheltuieli privind dobânzile” 100
627 ,,Cheltuieli cu serviciile bancare” 20

m) Anularea efectului iniţial în valoare de 1.000 lei, în contabilitatea trăgătorului:

4111 ,,Clienţi” = 413 ,,Efecte de primit de la clienţi” 1.000

28
n) Înregistrarea dobânzii penalizatoare:
4111 ,,Clienţi” = 766 ,,Venituri din dobânzi” 100

o) Crearea unui nou efect de comerţ la o valoare majorată:

413 ,,Efecte de primit de la clienţi” = 4111 ,, Clienţi” 1.100

Reînnoirea efectelor de comerţ – este operaţia prin care trasul ( clientul ) poate să ceară
anularea şi înlocuirea efectului iniţial printr-un nou efect, cu o scadenţă mai îndepărtată, sau să
ceară amânarea termenului de decontare existent. Reînnoirea efectelor de comerţ determină
efectuarea următoarelor înregistrări în contabilitate:

a) Efectul comercial este încă în posesia trăgătorului, presupune anularea efectului iniţial şi
crearea unui nou efect cu o valoare majorată cu dobânda şi cheltuielile de întârziere calculate
între cele două scadenţe.
 Valoarea nominală a efectului 1.000 lei; se acceptă să se tragă o
nouă cambie care să amâne termenul de la 1mai la 1 august, cu o dobândă
penalizatoare de 40% pe lună ( 1.000 lei x 40% x 3 luni/12 luni = 100 lei ):

A) În contabilitatea trăgătorului:
a) Anularea efectului iniţial în valoare de 1.000 lei:

4111 ,,Clienţi” = 413 ,,Efecte de primit de la clienţi” 1.000

b) Înregistrarea dobânzii penalizatoare:

4111 ,,Clienţi” = 766 ,,Venituri din dobânzi” 100

c) Crearea unui nou efect de comerţ la o valoare majorată:

413 ,,Efecte de primit de la clienţi” = 4111 ,, Clienţi” 1.100

B) În contabilitatea trasului:
a) Anularea efectului iniţial:

403 ,,Efecte de plătit” = 401 ,, Furnizori” 1.000

b) Înregistrarea cheltuielii cu dobânda penalizatoare:

668 ,,Alte cheltuieli financiare” = 401 ,, Furnizori” 100

c) crearea unui nou efect cu o valoare majorată:

401 ,, Furnizori” = 403 ,,Efecte de plătit” 1.100

b) Recuperarea efectului de la andosist, el nemaifiind la trăgător:

29
A) În contabilitatea trăgătorului:
a) Remiterea efectului de încasare în valoare de 1.000 lei:

5113 ,,Efecte de încasat” = 413 ,,Efecte de primit de la clienţi” 1.000

b) Recuperarea efectului de comerţ:

4111 ,,Clienţi” = 5113 ,,Efecte de încasat” 1.000

c) Înregistrarea cheltuielilor suplimentare pentru recuperarea efectului:


627 ,,Cheltuieli cu serviciile bancare = 5121 ,,Disponibil la bănci în lei” 10
şi asimilate”

d) Recuperarea ( imputarea ) cheltuielilor suplimentare de la clienţi:

4111 ,,Clienţi” = 627 ,,Cheltuieli cu serviciile bancare şi 10


asimilate”
B) În contabilitatea trasului nu se face nici o înregistrare.

c) Acordarea unui avans bănesc trasului de trăgător pentru plata efectului, situaţie în care se
creează un nou efect a cărui valoare nominală este egală cu mărimea avansului plus dobânzile
penalizatoare şi diverse cheltuieli efectuate:

A) În contabilitatea trăgătorului:
a) Acordarea avansului bănesc în valoare de 1.000 lei:

4111 ,,Clienţi” = 5121 ,,Disponibil la bănci în lei” 1.000

b) Înregistrarea dobânzii penalizatoare:

4111 ,,Clienţi” = 766 ,,Venituri din dobânzi” 100

c) Crearea unui nou efect de comerţ:

413 ,,Efecte de primit de la clienţi” = 4111 ,,Clienţi” 1.120

Observaţie: În contabilitatea trăgătorului nu se înregistrează plata primului efect pentru că


înregistrarea a avut loc în momentul scontării vechiului efect.

A) În contabilitatea trasului:
a) Acordarea avansului bănesc în valoare de 1.000 lei:

5121 ,,Disponibil la bănci în lei” = 401 ,,Furnizori” 1.000


b) Crearea noului efect de comerţ:
30
% = 403 ,,Efecte de plătit” 1.120
401 ,,Furnizori” 1.000
668 ,,Alte cheltuieli financiare” 120

c) Plata primului efect:

403 ,,Efecte de plătit” = 5121 ,,Disponibil la bănci în lei” 1.000

Observaţie: În contabilitatea trasului nu se înregistrează dobânda penalizatoare.

Aplicaţie. Întreprinderea ,,A” datorează suma de 8.000 de lei întreprinderii ,,B”, iar în acelaşi
timp are asupra întreprinderii ,,C” o creanţă de aceeaşi valoare şi aceeaşi scadenţă. În acest scop,
întreprinderea ,,A” trage o cambie asupra lui ,,C”, din ordinul lui ,,B”, pe care o transmite lui
,,B”.
Înregistrările sunt:

A) În contabilitatea întreprinderii ,,A” ( trăgător):

401 ,,Furnizori”/B = 4111 ,,Clienţi”/C 8.000

B) În contabilitatea întreprinderii ,,B” ( terţi):


413 ,,Efecte de primit de la clienţi” = 4111 ,,Clienţi”/A 8.000

A) În contabilitatea întreprinderii ,,C” ( trasul):

401 ,,Furnizori”/A = 403 ,,Efecte de plătit” 8.000

Aplicaţie. Întreprinderea ,,A” efectuează pentru întreprinderea ,,B”, lucrări de reparaţii în


valoare de 1.000 lei plus TVA, 19%. Decontarea facturii se face pe baza unui cec emis de către
societatea ,,B”.
Înregistrările sunt:
În contabilitatea societăţii ,,A”:
a) Emiterea facturii privind lucrările efectuate:
4111 ,,Clienţi” = % 1.190
704 ,,Venituri din lucrări executate şi 1.000
servicii prestate”
4427 ,,TVA colectată” 190
b) Primirea cecului şi depunerea lui la bancă pentru încasare:

5112 ,,Cecuri de încasat” = 4111 ,,Clienţi” 1.190

c) Încasarea cecului:

5121 ,,Disponibil la bănci în lei” = 5112 ,,Cecuri de încasat” 1.190

31
Concluzii

În contextul actual al crizei economice mondiale, plata sau acceptarea unui instrument
de plată la termen (utilizat mai ales sub denumirea de efect comercial) în relaţiile comerciale
fără numerar, avantajează atât clienţii care-şi pot achiziţiona bunurile necesare continuităţii
activităţii, plătind la termene scadente mai îndepărtate sau obţinând amânarea termenului de
decontare existent, cât şi furnizorii care pot stinge propriile datorii faţă de terţe persoane,
transmiţând efectele comerciale primite, propriilor creditori.
De asemenea, atunci când unitatea economică are nevoie de lichidităţi, aceasta are posibilitatea
să negocieze cu banca efectele sale de comerţ (să le sconteze), transferând efectele în
proprietatea băncii, fără a aştepta plata efectivă a clientului său.
Din sistemul de decontare relevat anterior sunt deductibile, prin comparaţie cu practica din ţara
noastră, trei aspecte:
 Operativitatea încasărilor şi, respectiv, plăţilor, în varianta utilizării ca
instrument de decontare a efectelor de comerţ;
 Posibilitatea, în funcţie de stringenţele activităţii unităţii, de a valorifica
aceeaşi creanţă la preţuri mai mari, prin aşteptarea momentelor favorabile în
operaţiile de bursă;
 Vânzarea efectelor comerciale înainte de scadenţă pentru nevoi de
lichidităţi.

32
ANEXA Nr. 1
(Anexa nr. 1 la norma tehnică)

CAMBIA CU CELE 8 ZONE

33
ANEXA Nr. 2
(Anexa nr. 2 la norma tehnică)

DIMENSIUNILE ZONELOR CAMBIEI

34
ANEXA Nr. 3
(Anexa nr. 3 la norma tehnică)

BILETUL LA ORDIN CU CELE 8 ZONE

35
ANEXA Nr. 4
(Anexa nr. 4 la norma tehnică)

DIMENSIUNILE ZONELOR BILETULUI LA ORDIN

36
ANEXA Nr. 5
(Anexa nr. 3 la norma tehnică)

CECUL CU CELE 8 ZONE

37
ANEXA Nr. 6
(Anexa nr. 2 la norma tehnică)

DIMENSIUNILE ZONELOR CECULUI

38
Bibliografie

1. Pântea I.P., Bodea Gh.- Contabilitatea financiară, Editura Intelcredo, Deva, 2014.
2. Bătrâncea I, Bătrâncea L.M., Borlea S.N. -Analiza financiara a entităţii economice,
Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2007.
3. Pântea I.P., Pop A.-Contabilitatea financiara a întreprinderii, Editura Dacia, Cluj-Napoca,
2004.
4. Oprean I., coordonator- Bazele contabilităţii agenţilor economici din România, Editura
Intelcredo, Deva, 2001.
5. Stanciu Nicusor, Moneda si Credit, Ed. Craiova, 2002.
6. Rosca Teodor, Moneda si credit, Ed. Craiova, 2002.
7. Ioan Trenca, Tehnica bancara, Ed. Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2006.
8. Moroşan Ioan 9. Contabilitatea practică. Obligaţiile fiscale şi sociale ale
firmei. Editura ,,Evcont Consulting”, Suceava, 2003;
10. Paraschivescu 11. Contabilitate financiară. Aplicaţii şi studii de caz,
Dumitru Editura Tehnopress, Iaşi, 2007;

12. [Pop Atanasiu 13. Contabilitatea financiară românească armonizată cu


Directivele Contabile Europene şi Standardele
Internaţionale de contabilitate, Editura Intelcredo, Cluj-
Napoca - 2002;
14. Ristea Mihai ş.a 15. Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura
Universitară, Bucureşti, 2005;
16. **** 17. Norma tehnică a Băncii Naţionale a României nr.
4/2008 privind cecul, publicat în MO, Partea I, nr. 500
din 03.07.2008;
18. **** 19. Norma tehnică a Băncii Naţionale a României nr.
4/2009 pentru modificarea Normei tehnice a Băncii
Naţionale a României nr. 5/2008 privind cambia şi
biletul la ordin, publicat în MO, Partea I, nr. 114 din
25.02.2009;
20. **** 21. OUG nr. 38/2008 pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 59/1934 asupra cecului, publicat în MO nr.
284/11.04.2008;
22. **** 23. OUG nr.39/2008 pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin,
publicat în MO nr. 284/11.04.2008.

39
40