Capitolul 4, GESTIUNEA OPERAȚIUNILOR DE ÎNCASĂRI ȘI PLĂȚI FĂRĂ NUMERAR – INSTRUMENTE

DE PLATĂ

Capitolul 4

GESTIUNEA OPERAȚIUNILOR DE ÎNCASĂRI ȘI PLĂȚI FĂRĂ

NUMERAR – INSTRUMENTE DE PLATĂ

Cuprins
4.1. Categorii de conturi ce pot fi deschise la instituțiile de credit
4.2. Instrumente de plată utilizate pentru efectuarea plăţilor fără
numerar - Evidenţa viramentelor în baza instrumentelor de plată de
credit
4.3. Instrumente de plată utilizate pentru efectuarea plăţilor fără
numerar - Decontarea cu ajutorul instrumentelor de plată de debit
4.4. Rezumat
4.5. Terminologie

Durata medie de învățare: 4 ore

Obiective

• Cunoașterea categoriilor de conturi ce pot fi deschise la bănci;

• Cunoaşterea instrumentelor de plată ce pot fi utilizate pentru efectuarea plăţilor
fără numerar;
• Înțelegerea circuitului instrumentelor de plată de credit (ordine de plată);
• Înțelegerea circuitului instrumentelor de plată de debit (cecuri, cambii, bilete la
ordin);
• Cunoașterea instrumentelor de plată moderne/netradiționale.

Bibliografie

❖ Cristea Mirela, Gherghinescu Oana, Avram Veronel, Gestiune și

Contabilitate Bancară, Editura Universitaria Craiova, 2013
❖ Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, modificată şi
completată prin Legea nr. 83/1994 și Legea 180/14 iunie 2022 (Monitorul Oficial
nr. 582/15 iunie 2022) https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/256444

1
Capitolul 4, GESTIUNEA OPERAȚIUNILOR DE ÎNCASĂRI ȘI PLĂȚI FĂRĂ NUMERAR – INSTRUMENTE
DE PLATĂ

❖ Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificată şi completată prin Legea

nr. 182/2022 (Monitorul Oficial nr. 599/20 iunie 2022),
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/256565
❖ Ordonanţa de urgenţă nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor
moderne de plată, cu modificările şi completările ulterioare
❖ Regulamentul nr. 2/2016 privind operaţiunile de transfer credit şi
debitare directă
❖ Alte reglementări ale BNR privind instrumentele de plată și mijloacele de
plată https://www.bnr.ro/Legislatie-aplicabila-instrumentelor-de-plata-si-sistemelor-
de-plati-3108-Mobile.aspx

4.1. Categorii de conturi ce pot fi deschise la instituțiile

de credit

Relaţia de afaceri dintre o instituţie de credit şi client începe odată cu deschiderea

contului curent şi depunerea primei sume în cont, sumă ce reprezintă
pentru societăţile comerciale nou înfiinţate capitalul de constituire.

1) conturile curente şi conturi de 2) conturile de factoring;

carduri;

Principalele categorii de conturi care sunt

puse la dispoziţia clienţilor de către unităţile 3) conturile de depozite
teritoriale ale instituţiilor de credit sunt: bancare;

4) conturile de credite acordate

clientelei;

5) conturile de credite şi împrumuturi

privind instituţiile financiare;

6) conturile de decontare privind

operaţiunile cu titluri.

Conturile curente sunt deschise tuturor clienţilor pentru: efectuarea depunerilor

1. Conturile
şi retragerilor de numerar, achitarea cecurilor şi efectelor de comerţ,
curente
efectuarea plăţilor dispuse cu ordine de plată, rambursarea creditelor;
plata dobânzilor şi comisioanelor, efectuarea altor plăţi dispuse de titularii
de cont. Totodată, prin conturile curente sunt încasate: cecurile, cambiile
şi biletele la ordin, sumele virate cu ordine de plată de partenerii de
afaceri, dobânzile bonificate de instituţiile de credit, alte sume, inclusiv
cele puse la dispoziţie de instituţiile de credit din credite.
Când se solicită deschiderea unui cont bancar de o persoană juridică (rezidentă
sau nerezidentă) care desfăşoară activitate comercială, aceasta trebuie să
completeze o cerere de deschidere a contului şi să prezinte o serie de

2
Capitolul 4, GESTIUNEA OPERAȚIUNILOR DE ÎNCASĂRI ȘI PLĂȚI FĂRĂ NUMERAR – INSTRUMENTE
DE PLATĂ

documente: actul constitutiv, certificatul de înmatriculare la Oficiul

Registrului Comerţului, dovada înregistrării fiscale, extras din procesul
verbal al organului statutar privind aprobarea nominală a conducătorilor ce
au dreptul să dispună de cont, fişa cu specimenele de semnături ş.a. La
deschiderea contului dar şi ulterior, instituţiile de credit pot solicita şi alte
informaţii pentru o cât mai bună cunoaştere a clientului, fiind foarte
important ca relaţia cu clientul să decurgă cu respectarea regulilor
convenite de comun acord, precum şi a prevederilor actelor normative în
vigoare cu privire la identificarea clienţilor şi monitorizarea tranzacţiilor
derulate prin conturi bancare. Pentru persoanele juridice cu scop
nelucrativ (asociaţii, fundaţii, cluburi, organizaţii) şi pentru persoanele
fizice, documentele ataşate cererii de deschidere a contului sunt specifice
acestor categorii de clienţi. În cazul clienţilor persoane juridice este foarte
important ca din aceste documente să rezulte statutul lor legal, precum şi
identitatea persoanelor care au dreptul să dispună de cont. O activitate
bancară prudentă înseamnă monitorizarea permanentă a tranzacţiilor
înregistrate prin conturi, pentru a putea ţine sub control riscul operaţional
şi a preveni apariţia riscului reputaţional
Operaţiunile curente efectuate de instituţiile de credit pentru clientelă, prin unităţile
lor teritoriale, sunt evidenţiate în conturile 2511 Conturi curente (conturi
bifuncţionale, dar care au de regulă solduri creditoare), desfăşurate pe
analitice aferente operaţiunilor în lei şi pentru fiecare valută în parte, în
mod distinct pentru fiecare client. La închiderea zilei bancare, în fiecare
unitate de lucru cu clienţii se întocmeşte jurnalul cu operaţiunile zilei
respective, separat pentru operaţiunile în lei de cele în valută, în care sunt
evidenţiate pentru fiecare cont analitic: soldul iniţial, rulajul creditor
(încasările), rulajul debitor (plăţile) şi soldul final. Fiecărui client i se
eliberează extras de cont, la periodicitatea stabilită prin convenţia de
deschidere şi de operare în contul curent. Majoritatea clienţilor persoane
juridice au conturi deschise la mai multe instituţii de credit, ceea ce le
conferă o mai mare flexibilitate în derularea operaţiunilor, dar implică şi un
grad mai mare de complexitate în activitatea de trezorerie a
disponibilităţilor din conturile bancare.
Convenţia de operare prin cont dintre client şi instituţia de credit poate înceta din
mai multe motive, cele mai frecvente cazuri întâlnite fiind cele în care:
 contul devine inactiv şi nu se mai justifică pentru instituţia de credit
să-l menţină deschis;
 contul se închide la solicitarea clientului;
 clientul a intrat în procedură de lichidare judiciară.
Resursele atrase de instituţiile de credit sub formă de depozite la vedere sau la
2. Conturile
termen sunt evidenţiate cu ajutorul conturilor de depozite bancare: 2531
de depozite
Depozite la vedere şi 2532 Depozite la termen, în lei şi pe fiecare valută
în parte. Totodată, depozitele în lei şi în valută sunt evidenţiate distinct
pentru rezidenţi de cele pentru nerezidenţi, cu precizarea că
reglementările valutare de la noi din ţară permit constituirea de depozite în
lei de către nerezidenţi, fără nici o restricţie. Pentru stimularea clienţilor,
instituţiile de credit dau dovadă de multă flexibilitate şi inventivitate, oferind
o multitudine de scheme ale depozitelor (cu dobândă fixă sau variabilă, cu
dobândă bonificată lunar, reînnoibile automat, cu capitalizare de dobânzi
etc.). Din grupa conturilor de depozite fac parte şi conturile de evidenţă a
depozitelor colaterale constituite de clienţi pentru: deschiderea de
acreditive (simbol 25331), emiterea de scrisori de garanţie bancară
(simbol 25332), cecuri certificate (simbol 25333), garanţii gestionari
(simbol 25335) şi alte colaterale (simbol 25336). Certificatele de depozit şi
certificatele de economii emise de instituţiile de credit şi cumpărate de

3
Capitolul 4, GESTIUNEA OPERAȚIUNILOR DE ÎNCASĂRI ȘI PLĂȚI FĂRĂ NUMERAR – INSTRUMENTE
DE PLATĂ

clientelă sunt evidenţiate în conturi distincte (2541 Certificate de depozit

şi 2542 Carnete şi librete de economii).
Observaţie: Caracteristica comună a conturilor prezentate este aceea că sunt
conturi de pasiv, ale căror solduri creditoare semnifică obligaţiile
instituţiilor de credit faţă de clientelă. Fac excepţie conturile curente, care
pot avea şi solduri debitoare, ce reprezintă fie un descoperit de cont
neautorizat de instituţia de credit, fie partea angajată dintr-o linie de credit
sau dintr-un credit global de exploatare ce se acordă direct prin contul
curent al împrumutatului, fie facilităţile de trezorerie acordate titularilor
cardurilor, prin admiterea acoperirii ulterioare a sumelor respective. Ceea
ce le diferenţiază, în primul rând, este gradul mai mare sau mai mic de
exigibilitate al obligaţiilor pe care le evidenţiază.

Conturile de credite acordate clientelei evidenţiază fondurile puse la dispoziţia

3. Conturile
clienţilor care apelează la finanţări de la instituţiile de credit. Aceste conturi
de credite
au funcţie contabilă de activ, iar soldurile lor reprezintă ansamblul
creanţelor deţinute de o instituţie de credit asupra clientelei nefinaciare, cu
excepţia creanţelor materializate prin titluri de valoare. Contabilitatea
creditelor acordate clientelei comerciale se ţine începând cu exerciţiul
financiar 2008, în funcţie de natura şi destinaţia acestora, în următoarele
conturi sintetice de gradul I: 201 Creanţe comerciale, 202 Credite de
trezorerie, 203 Credite de consum şi vânzări în rate, 204 Credite
pentru finanţarea operaţiunilor de comerţ exterior, 205 Credite pentru
finanţarea stocurilor şi pentru echipamente, 206 Credite pentri
investiţii imobiliare şi 209 Alte credite acordate clientelei. Tragerile
(utilizările) din credite se fac la termen fix sau eşalonat într-o perioadă de
timp determinată, prin alimentarea conturilor curente (creditarea acestora)
şi nu direct din conturile de credite.

Exemplu: La scontarea efectelor de comerţ prezentate de clienţi şi agreate de

instituţia de credit, se înregistrează în contabilitate valoarea nominală a
cambiei sau a biletului la ordin prezentat la scont, prin articolul contabil:
⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯
20111 Scont = 2511 Conturi curente
—————————————————————————————————

În continuare, din disponibilul astfel creat în contul curent, banca reţine scontul şi
comisioanele, iar din suma rămasă la dispoziţia clientului face plăţile
dispuse de acesta. Fac excepţie de la această regulă utilizările din
deschideri de credite permanente (liniile de credit), creditele acordate în
limita unui nivel global de credit şi facilităţile de trezorerie acordate
titularilor cardurilor, ce se pot acorda şi direct prin conturile curente ale
împrumutaţilor, situaţii în care aceste credite nu se mai evidenţiază în
contul 202 - Credite de trezorerie.
4. Credite Creditele acordate instituţiilor financiare, respectiv împrumuturile primite de
acordate la instituţiile financiare (instituţii financiare nebancare, dar şi alte
instituţiilor categorii de instituţii financiare, precum societăţile de plasament, de
financiare investiţii sau de portofoliu şi intermediarii de valori mobiliare) se
înregistrează în conturile 231 Credite acordate instituţiilor financiare şi 232
Împrumuturi primite de la instituţiile financiare.
Pentru decontarea operaţiunilor cu titluri de valoare se folosesc conturi
5. Conturi de distincte, ce fac parte din Clasa 3 - Operaţiuni cu titluri şi operaţiuni
decontare a diverse: 331 Conturile instituţiilor de credit, 332 Conturile organismelor de
titlurilor de plasament colectiv de valori mobiliare (OPCVM), 333 Conturile societăţilor
valoare de bursă, 334 Conturile altor instituţii financiare şi 335 Conturile clientelei,

4
Capitolul 4, GESTIUNEA OPERAȚIUNILOR DE ÎNCASĂRI ȘI PLĂȚI FĂRĂ NUMERAR – INSTRUMENTE
DE PLATĂ

conturi cu funcţie contabilă de pasiv (cu excepţia contului bifuncţional 333

Conturile societăţilor de bursă), în care se evidenţiază plăţile şi încasările
aferente decontării tranzacţiilor efectuate cu valori mobiliare pe pieţele
organizate.

4.2. Instrumente de plată utilizate pentru efectuarea plăţilor fără numerar -

Evidenţa viramentelor în baza instrumentelor de plată de credit

1.Instrumente de plată de
Din punct de vedere al credit (ce reprezintă ordin de
caracteristicilor legale, care au transfer credit);
la bază o îndelungată practică
bancară, orice instrucţiune de
transfer bancar de fonduri face
parte dintr-una din următoarele 2. Instrumente de plată de
două categorii: debit (ordine de transfer debit).

În cazul ordinelor de transfer credit, denumite şi instrucţiuni giro, plătitorul este cel
Definiţia care iniţiază plata prin instrucţiunile date instituţiei sale de credit să
ordinelor de transfere fonduri către un beneficiar.
transfer Ordinele de transfer credit sunt ordine de plată prin care instituţia de credit a
credit plătitorului primeşte instrucţiuni să pună la dispoziţia beneficiarului fonduri
băneşti, într-o sumă determinată.
P
Observație: La noi în ţară, ordinele de plată pot fi emise pe suport hârtie sau sub formă
de mesaje electronice, cu elemente obligatorii de conţinut, stabilite prin regulamente şi
norme ale BNR. Unul din aceste elemente obligatorii, care de altfel se regăseşte la toate
instrumentele de plată fără numerar, este codul IBAN al contului deschis la o instituţie
de credit – un şir de 24 caractere alfanumerice, care identifică în mod unic la nivel
internaţional contul bancar al unui client.

Participanţii la circuitul ordinului de plată sunt: emitentul, plătitorul (care în general

este emitentul), beneficiarul, instituțiile de credit participante la decontare
(unitatea instituţiei de credit iniţiatoare, unitatea instituţiei de credit
destinatare şi instituții de credit intermediare, respectiv sediile centrale ale
celor instituții de credit).
Operaţiunile pe care le implică derularea viramentelor în baza ordinului de plată
poartă denumirea de transfer-credit iar instituțiile de credit participante
trebuie să efectueze în ordine următoarele operaţii:

➢ recepţia - procedura prin care o unitate a unei instituţii de credit recunoaşte că a

primit un ordin de plată;
➢ autentificarea - procedura prin care unitatea instituţiei de credit determină că un
ordin de plată a fost emis de către titularul contului;
➢ acceptarea - procedura prin care unitatea instituţiei de credit recunoaşte ca
valabil un ordin de plată recepţionat în vederea executării;
➢ refuzul - procedura prin care unitatea instituţiei de credit decide că nu este
posibil să se execute un ordin de plată dat de un emitent;
➢ executarea - procedura prin care unitatea instituţiei de credit pune în aplicare 5
ordinul de plată acceptat.
Capitolul 4, GESTIUNEA OPERAȚIUNILOR DE ÎNCASĂRI ȘI PLĂȚI FĂRĂ NUMERAR – INSTRUMENTE
DE PLATĂ

Observaţie: Finalizarea transferului credit se realizează atunci când unitatea

destinatară a unei instituţii de credit creditează contul beneficiarului.

Atunci când acest instrument se foloseşte la plăţile cu caracter de regularitate la

Ordinul
date fixe, cum ar fi rate de credit, prime de asigurare sau facturi de utilităţi,
permanent
denumirea instrumentului de plată este ordin permanent (standing
sau
order). Pentru aceste plăţi, clientul plătitor semnează un ordin permanent,
standing
prin care autorizează unitatea instituţiei de credit să-i debiteze contul şi să
order
transfere sumele la care face referire în contul unei terţe părţi. La noi în
ţară există reguli uniforme pentru ordinul permanent, dar acesta este mai
puţin folosit de către titularii de conturi bancare.
Pentru efectuarea de plăţi către şi de la Trezoreria Statului în operaţiunile de
transfer credit este folosit ordinul de plată pentru Trezoreria Statului
(OPT). Pe lângă codul IBAN al instituţiei de credit implicată în transferul
de fonduri şi al Trezoreriei Statului, aceste ordine de plată trebuie să
cuprindă în mod obligatoriu, în cazul persoanelor juridice, codul unic de
identificare fiscală al plătitorului sau al beneficiarului.
Facilitatea Tot pentru transferul bancar de disponibilităţi de pe un cont pe altul, pentru praguri
sweep in şi minime sau maxime, stabilite de către clienţi cu banca, pentru a ramâne
sweep out permanent în cont, se utilizează facilităţi denumite sweep in sau sweep
out (sweep, din engleză, se traduce a muta/trece repede dintr-un loc in
altul). Cu facilitatea sweep in se poate completa contul curent cu
disponibilităţi dintr-un alt cont, in momentul in care suma coboară sub un
anumit nivel. Exemplu: presupunem că pentru un cont curent de card
bancar, din care se achită, de obicei, cumpărături la supermarket, se fac
alimentări cu carburant pentru autoturism sau se plătesc utilităţile lunare,
se stabileşte pragul de 300 de lei pe săptămână. Atunci când soldul
contului scade sub această sumă, intervine facilitatea sweep in, adică se
transferă automat disponibilităţi dintr-un alt cont ales de către client.
Facilitatea sweep out execută operaţiunea inversă: transferă din cont
surplusul de bani peste pragul maxim stabilit într-un alt cont, de exemplu,
pentru sumele peste 5000 lei, se transferă într-un cont de economisire sau
un cont deschis la un broker de investiţii financiare.

Ordinele de plată sunt decontate prin sistemele ReGIS – pentru plăţile de mare
valoare, peste 50.000 RON – şi SENT – pentru plăţile de mică valoare,
sub 50.000 RON.

Decontarea pe Schema de decontare pe baza instrumentelor de plată de credit în sistemul

baza de plăţi electronice, atât prin componenta ReGIS, cât şi SENT, este
instrumentelor prezentată în figura nr. 5.1.
de plată credit
Sediul central Plătitor TransFonD Sediul central Beneficiar

Unitate Teritorială Plătitor Unitate teritorială Beneficiar

Fig. 4.1. Decontarea interbancară pe baza intrumentelor de plată de credit –

ordinul de plată

6
Capitolul 4, GESTIUNEA OPERAȚIUNILOR DE ÎNCASĂRI ȘI PLĂȚI FĂRĂ NUMERAR – INSTRUMENTE
DE PLATĂ

I.1) La unitatea teritorială a plătitorului, suma înscrisă pe ordinul de plată şi

Evidenţa
preluată în mesajul (avizul) de creditare al sediului central este
contabilă a
evidenţiază pe debitul contului plătitorului în corespondenţă cu contul de
decontării pe
decontări intrabancare :
baza
⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯
instrumentelor
de plată credit 2511 - Conturi curente = 341 Decontări intrabancare-op. iniţiate
(analitic cont plătitor) (analitic sediul central)
⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯-

2) În aceeaşi zi bancară, sediul central al instituţiei de credit evidenţiază plata

efectuată prin compensare în favoarea altei instituţii de credit, pe baza
rapoartelor generate şi puse la dispoziţie de TransFonD şi a extrasului de
cont eliberat de BNR:
⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯
341 - Decontări intrabancare-op. primite=1111 - Cont curent la BNR
(analitic unitatea plătitorului ) (analitic distinct)
⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯
Notă: Dacă ordinele de plată sunt depuse de clienţi după o anumită oră limită şi
nu mai pot fi compensate în aceeaşi zi, acestea sunt evidenţiate de sediile
centrale ale instituţiilor de credit pe creditul contului 1621 - Alte sume
datorate, ca şi în cazul instrumentelor de plată de mare valoare sau
urgente.
3) Sediul central al instituţiei de credit care primeşte suma prin compensare,
având la bază raportul primit de la TransFonD, evidenţiază încasarea în
contul curent de la BNR şi transmite, totodată, mesajul (avizul) de
creditare a unităţii sale teritoriale unde beneficiarul de pe ordinul de plată
are deschis contul curent:
⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯
1111 Cont curent la BNR =341 Decontări intrabancare-op. iniţiate
(analitic distinct) (analitic unitatea beneficiarului)
⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯
4) La primirea mesajului (avizului) de creditare de la sediul central, unitatea
teritorială înregistrează suma primită în contul beneficiarului:
⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯
341 - Decontări intrabancare-op. primite =2511 - Conturi curente
(analitic sediul central) (analitic cont beneficiar)
⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯

De menţionat că, în cazul decontării prin sistemul SENT, se transmit operaţiunile către
sistemul ReGIS, iar după decontarea finală şi recepţionarea decontării de la ReGIS,
sistemul SENT transmite participantului beneficiar fişierele cu instrucţiuni de plată
compensate şi decontate.

7
Capitolul 4, GESTIUNEA OPERAȚIUNILOR DE ÎNCASĂRI ȘI PLĂȚI FĂRĂ NUMERAR – INSTRUMENTE
DE PLATĂ

4.3. Instrumente de plată utilizate pentru efectuarea plăţilor fără numerar -

Decontarea cu ajutorul instrumentelor de plată de debit
Categorii ale Spre deosebire de ordinele de transfer credit, în cazul ordinelor de transfer
ordinelor de debit decontarea fondurilor este solicitată de beneficiarul plăţii. Din
transfer debit categoria instrumentelor de plată de debit fac parte: cecul, cambia și
biletul la ordin.
Cecul este principalul instrument de plată din categoria ordinelor de transfer debit
Ce reprezintă pe suport hârtie. Acesta este un instrument de plată creat de trăgător
cecul? (plătitor) care, în baza unui disponibil constituit la o instituţie de credit, dă
un ordin necondiţionat acesteia, care se aflată în poziţie de tras, să
plătească la prezentare o sumă determinată unei terţe persoane
(beneficiar) sau însuşi trăgătorului emitent aflat în poziţie de beneficiar.
Purtătorul cecului nu prezintă, de regulă, cecul la instituția de credit trasă, ci îl
solicită unităţii bancare unde îşi are deschis contul să facă acest lucru în
locul său. Iniţiativa decontării cu ajutorul cecului aparţine beneficiarului,
prin prezentarea cecului spre încasare la unitatea bancară la care are
deschis contul.

Observaţie: Cecul este un instrument de plată care trebuie să îndeplinească condiţiile de formă şi de
fond obligatorii prevăzute de lege (Legea nr.59/1934 asupra cecului, modificată şi completată prin
modificată şi completată prin Legea nr. 182/2022 (Monitorul Oficial nr. 599/20 iunie 2022),
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/256565), care să satisfacă cerinţele reflectării
garanţiei date de trăgător privind obligaţia de plată asumată prin înscrisul respectiv. Pe cec se pot
face şi alte menţiuni decât cele obligatorii, care să stipuleze clauze facultative, cea mai importantă
fiind andosarea (girul) de la un beneficiar în favoarea unui nou beneficiar.

Trăgătorul poate emite un cec numai în condiţiile existenţei prealabile la tras a

unor fonduri proprii, disponibile, în momentul emiterii acestuia, care să
facă posibilă efectuarea plăţii. Disponibilul trebuie să fie lichid, cert şi
exigibil, adică să nu existe niciun impediment de ordin juridic sau material
care să împiedice efectuarea plăţii cecului.
În cazul când trăgătorul emite un cec fără să dispună de fondurile necesare la
tras, în momentul emiterii lui, atrage sancţiuni civile şi penale. Acest fapt
nu duce însă la nulitatea cecului, el putând fi totuşi operat de tras la
prezentare, dacă în intervalul de timp dintre emitere şi prezentare,
trăgătorul procură trasului fondurile necesare pentru acoperirea acestui
cec.
Termenul de Cecul este plătibil numai la vedere (la prezentare). Termenul de prezentare la
prezentare la plată a cecurilor emise şi plătibile în România este de 15 zile şi se
plată a cecurilor calculează începând cu ziua următoare emiterii cecului. Prezentarea
cecului după expirarea termenului legal are ca efect pierderea dreptului
legal de acţiune (regres) împotriva giranţilor anteriori, în cazul în care
cecul nu ar fi plătit.
a) cecul barat;
Pentru efectuarea
transferurilor debit de către
unităţile instituţiilor de credit
se utilizează:
b) cecul certificat.

8
Capitolul 4, GESTIUNEA OPERAȚIUNILOR DE ÎNCASĂRI ȘI PLĂȚI FĂRĂ NUMERAR – INSTRUMENTE
DE PLATĂ

a) Cecurile barate sunt depuse spre încasare de beneficiarii acestora la unităţile

instituţiilor de credit unde au conturi deschise, pentru a fi încasate pe
canal bancar de la unităţile teritoriale ale plătitorilor. Plata unui cec barat
se face numai prin virament, din contul curent al trăgătorului, în limita
disponibilului existent.
b) În situaţia în care trăgătorul solicită instituţiei sale de credit certificarea
existenţei disponibilului acoperitor în cont, un cec barat se transformă în
cec certificat. Provizionul sau acoperirea printr-un disponibil în cont, cert,
exigibil şi lichid, care se menţine până la achitarea cecului, se evidenţiază
în contul 25333 - Depozite pentru cecuri certificate.
În contabilitate această operaţiune se reflectă astfel:
2511 Conturi curente = 25333 Depozite pentru cecuri certificate/analitic
client

Trăgătorul nu poate retrage din contul 25333 Depozite pentru cecuri certificate
suma destinată plăţii unui cec certificat înainte de expirarea termenului de
prezentare la plată a cecului.
Cambia şi biletul la ordin sunt titluri de credit care, pentru a fi valabile, trebuie să
Cambia şi satisfacă anumite condiţii exprimate prin formulări consacrate de
biletul la ordin redactare a textului, ce exprimă clauze cu valoare juridică strictă. Aceste
menţiuni obligatorii sunt cuprinse în Legea nr.58/1934 asupra cambiei şi
biletului la ordin, modificată şi completată prin modificată şi completată
prin Legea nr. 83/1994 și Legea 180/14 iunie 2022 (Monitorul Oficial
582/15.06.2022, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/256444).
Pe lângă menţiunile obligatorii, în textul cambiei şi/sau al biletului la ordin
se pot stipula şi clauze facultative care se referă, fie la garanţiile
suplimentare pe care beneficiarul le poate pretinde (acceptarea şi avalul),
fie la modalităţile de transmitere a titlului de credit în circuitul său până la
scadenţă (girul şi scontarea). Depunerea cambiilor şi biletelor la ordin spre
încasare la instituţii de credit se face de către ultimul beneficiar dintr-un şir
neîntrerupt de giruri.
Cambia este un titlu de credit negociabil şi instrument de plată care constată
obligaţia asumată de către un debitor de a plăti la vedere sau la o
scadenţă fixată, beneficiarului sau la ordinul acestuia, o sumă de bani
determinată. În procesul creării sale, cambia pune în legătură trei
persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul. Titlul creat de trăgător în
calitate de creditor, dă ordin debitorului său, numit tras, să plătească o
sumă fixată la o dată determinată în timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul
acestuia din urmă.
Biletul la ordin este instrumentul de plată (sau titlu de credit) prin care emitentul
îşi ia angajamentul de a plăti la o anumită dată, o sumă determinată
beneficiarului sau posesorului legitim al instrumentului. Biletul la ordin este
o promisiune de a plăti şi nu un mandat de plată. Biletul la ordin pune în
legătură în procesul creării sale două persoane: emitentul şi beneficiarul.
Obligaţiile rezultând dintr-un bilet la ordin se supun aceloraşi reguli
generale ca şi cele rezultând dintr-o cambie. Regulile referitoare la plată,
scadenţă, girarea, protestul cambiei sunt aplicabile şi biletului la ordin.

9
Capitolul 4, GESTIUNEA OPERAȚIUNILOR DE ÎNCASĂRI ȘI PLĂȚI FĂRĂ NUMERAR – INSTRUMENTE
DE PLATĂ

Observaţie: Din categoria ordinelor de transfer debit face parte şi debitul direct, care este mai
degrabă o modalitate de plată decât un instrument de plată. Un debit direct se derulează astfel:
un plătitor îşi autorizează în scris unitatea instituţiei de credit să-i debiteze contul după
prezentarea facturilor de către un anumit beneficiar. Odată ce mandatul de debitare directă a fost
dat instituţiei de credit, nu mai este necesar ca plătitorul să dea o altă instrucţiune pentru
efectuarea plăţii. Modalitatea de plată prin debit direct este utilă pentru simplificarea plăţilor cu
caracter de regularitate: facturile de gaz şi energie electrică, facturile telefonice, primele de
asigurări. De asemenea, prezintă avantajul că pot fi transpuse cu uşurinţă în format electronic şi
procesate printr-o casă de compensaţii automată.Tranzacția este inițiată de către furnizor, prin
intermediul băncii sale, care ulterior transmite detaliile plății către sistemele administrate de
TransFonD.

Transferurile interbancare de fonduri iniţiate cu cecuri, cambii şi bilete la ordin se

decontează numai prin compensare pe bază netă (sistemul SENT).
Modificările legislative făcute prin cele două ordonanţele de urgenţă ale
Guvernului din anul 2008 au urmărit în principal asigurarea cadrului legal
care să permită procesarea şi decontarea acestora instrumente de plată
prin mijloace electronice.
În acest sens, s-a reglementat că prezentarea unui cec, unei cambii sau a unui
bilet la ordin la plată se poate face în original sau prin trunchiere –
procedeu informatic care constă în următoarele operaţiuni succesive:
✓ transpunerea în format electronic a informaţiei relevante de pe cecul original;
✓ reproducerea imaginii cecului original în format electronic;
✓ transmiterea informaţiei electronice obţinute astfel de la instituţia de credit a
benficiarului către instituţia de credit plătitoare.
Instrumentele de debit sunt prezentate electronic la plată prin casa automată de
Decontarea compensare, TransFonD, după cum urmează: instrucţiunea de plată de
instrumentelor debit şi imaginea digitală a instrumentului de plată sunt transmise de la
de plată de unitatea instituției de credit a beneficiarului la unitatea instituției de credit a
debit trăgătorului, iar de aici, către sediul central al acesteia. Instrucţiunea de
plată este preluată apoi electronic de către TransFonD de unde va fi
transmisă mai departe la unitatea instituției de credit a beneficiarului de
sumă prin sediul central al acesteia. Validarea plăţii este realizată la
unitatea instituției de credit a plătitorului pe baza imaginii scanate a
instrumentului de plată de debit.
Pentru filiera înregistrărilor contabile în baza instrumentelor de plată de
debit au fost stabilite proceduri noi de procesare şi decontare ce conduc
la efectuarea unor înregistrări contabile specifice la nivelul unităţilor
teritoriale şi la sediile centrale ale instituţiilor de credit ale beneficiarilor și
plătitorilor de instrumente de plată de debit:
1. Instrumentul de plată de debit, completat de către trăgător (plătitor), este
înmânat beneficiarului de sumă.
2. Beneficiarul (furnizorul) depune instrumentul de plată de debit la instituția de
credit la care are deschis contul curent, însoţit de borderoul de încasare,
instrumente ce urmează să fie prezentate la plată prin trunchiere, în
conformitate cu Regulile sistemului SENT:
999 Contrapartida = 9981 Alte valori primite
3. Instituția de credit a plătitorului, după verificarea instrucţiunii de plată, reţine
suma din contul curent al acestuia şi o transmite intrabancar către sediul
central:
2511 Conturi curente/an. plătitor=341 Decont. Intrab. – op. inițiate/an.
sediul central
4. Sediul central al instituției de credit a plătitorului, care devine participant
iniţiator la decontare, transmite documentele de compensare către sediul
central TranFonD şi efectuează înregistrările:
- cu ocazia primirii mesajelor (avizelor) de creditare de la unităţile sale teritoriale:
10
Capitolul 4, GESTIUNEA OPERAȚIUNILOR DE ÎNCASĂRI ȘI PLĂȚI FĂRĂ NUMERAR – INSTRUMENTE
DE PLATĂ

341 Decontări intrabancare = 1621 Alte sume datorate

/analitic operaţiuni primite /analitic unitatea plătitorului
- și concomitent, pe baza raportului primit de la TransFonD şi a extrasului
de cont de la BNR:
1621 Alte sume datorate = 1111 Cont curent la BNR
5. Sediul central al instituției de credit beneficiare primeşte documentele de
compensare de la sediul central TransFonD, în calitate de instituție de
credit primitoare pe care le remite intrabancar, unităţii teritoriale
destinatare.
1111 Cont curent la BNR =341 Decontări intrab.
/analitic operaţiuni inițiate/bancă benef
6. Instituția de credit a beneficiarului primeşte rezultatele compensării de la
centrala sa prin reţeaua intrabancară, ocazie cu care va închide conturile
extrabilanțiere pe care le-a deschis la primirea instrumentului de plată de
debit și va înregistra încasarea.
9981 Alte valori primite = 999 Contrapartida
341 - Decontări intrabancare =2511 Conturi curente
/analitic operaţiuni primite, sediul central /analitic cont beneficiar

Observaţie: Această înlănţuire a articolelor contabile este specifică instrumentelor de plată de

debit care se transmit (prin trunchiere) în circuitul lor de decontare interbancară prin compensare
multilaterală de la instituţiile de credit ale beneficiarilor către instituţiile de credit ale plătitorilor,
acestea din urmă iniţiind însă plata din conturile curente ale plătitorilor. În urma compensării
multilaterale a instrumentelor de plată de credit şi a instrumentelor de plată de debit, TrasFonD
stabileşte pentru fiecare instituţie de credit diferenţa dintre sumele de încasat şi sumele de plătit,
în raport cu toţi ceilalţi participanţi, ceea ce reprezintă poziţia netă debitoare sau creditoare a
fiecărei zile de compensare, ce se decontează final şi irevocabil prin sistemul ReGIS. Imaginile
instrumentelor de debit sunt păstrate în trei locaţii: unitatea instituției de credit a beneficiarului
unde a avut loc trunchierea, unitatea instituției de credit a plătitorului şi TransFonD ca trusted
party, eventualele dispute vor putea fi rezolvate astfel cu rapiditate.

4.4. Rezumat

Orice transfer bancar de fonduri, din contul plătitorului, în contul beneficiarului de

sumă, se face prin intermediul unei instrucţiuni de plată, dată de către titularul
contului printr-un instrument de plată.
În funcţie de cel care iniţiază plată, instrumentele de plată sunt de două categorii:
instrumente de plată de credit şi instrumente de plată de debit.
În cazul instrumentelor de plată de credit, denumite şi ordine de plată sau
instrucţiuni giro, plătitorul este cel care iniţiază plata prin instrucţiunile date
instituţiei sale de credit să transfere fonduri către un beneficiar. O categorie
distinctă a ordinelor de plată este ordinul de plată permanent sau standing order.
La contul curent, clientul poate ataşa şi facilităţile de sweep in şi sweep out.
Spre deosebire de ordinele de transfer credit, în cazul ordinelor de transfer debit,
decontarea fondurilor este solicitată de beneficiarul plăţii. Din categoria
instrumentelor de plată de debit fac parte: cecul, cambia și biletul la ordin. Toate
instrumentele de plată, indiferent de tipul lor, sunt procesate prin Sistemul
Electronic de Plăţi - SEP. Instrumentele de plată de debit sunt decontate numai
prin componenta SENT a SEP, pe când instrumentele de plată de credit (ordinele

11
Capitolul 4, GESTIUNEA OPERAȚIUNILOR DE ÎNCASĂRI ȘI PLĂȚI FĂRĂ NUMERAR – INSTRUMENTE
DE PLATĂ

de plată) sunt decontate fie prin componenta ReGIS (pentru plăţile de mare
valoare sau urgente), fie prin componenta SENT (pentru plăţile sub 50000 lei).
Alături de aceste instrumente de plată, se utilizează tot mai mult și instrumente de
plată moderne, bazate pe tehnologii digitale.

4.5. Terminologie

Termenii cheie: conturi curente, instrumente de plată de credit (transfer credit),

instrumente de plată de debit, instrucțiuni giro, cec, cambie, bilet la ordin, debitare directă, card de
plată, facilități de sweep in și sweep out, instrumente de plată moderne, internet banking,
homebanking, mobile banking.

12