Sunteți pe pagina 1din 11

Cap.

2 Organizarea si conducerea contabilitatii bancare


In cadrul activitatii bancare principiul essential care guverneaza efectuarea
operatiunilor il constituie respectarea principiului discretieiactivitatii contabile si
de informatica.
Evidenta economica bancara imbraca 3 forme:
-evidenta operative bancara
-contabilitatea
-statistica
Structura sistemului bancar:
1.Banca Centrala-detineatributii de reglementare,autorizare si supravegere a
sistemului bancar
!.Banci Comerciale-cunoscute sub denumirea de institutii de credit care pot
practica o gama generala de operatiuni.Sunt banci universal si banci specializate
care efectueaza o gama restransa de operatiuni.
3.Institutii financiare nebancare(IFN):case de amanet"#$%"cooperative de
credit.
Principiile contabile care sunt impuse institutiilor bancare si de credit:
1.Principiul prudentei-nu este admisa subevaluarea elementelor de pasiv si a
celtuielilor tinand cont de deprecierile,riscurile si pierderile posibile generate de
desfasurarea e&ercitiului current sau anterior.
!.Principiul permanentei metodelor-conduce la continuarea aplicarii regulilor si
normelor privind evaluarea,inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor
patrimoniale si a resurselor.
3.Principiul continuitatii activitatii-se presupune ca banca isi continua in mod
normal functionarea intr-un viitor previzibil.
'.Principiul independentei eercitiului-delimitarea in timp a veniturilor si
celtuielilor aferente activitatii bancii pe masura anga(arii lor si trecerea la
rezultatul e&ercitiului la care se refera.
).Principiul intangibilitatii bilantului-bilantul de descidere a unui e&ercitiu
trebuie sa corespunda cu bilantul de incidere al e&ercitiului precedent.
*.Principiul necompensarii-elementele de active si pasiv trebuie sa fie evaluate si
inregistrate in contabilitate separate nefiind admisa compensarea intre active si
pasiv precum si intre venituri si celtuieli.
+.Principiul costului istoric-costul istoric la care un active sau un pasiv a intrat in
patrimoniu si a fost inregistrat in contabilitate trebuie sa fie mentinut.
,.Principiul suprematiei realitatii asupra aparentei-aspectul economic si
financiar este privilegiat fata de aspectul pur (uridic.
-.Principiul regularitatii!sinceritatii si imaginii fidele-furnizarea de informatii
clare,precise si complete asupra patrimoniului,situatiei financiare,rezultatului,ope-
ratiunilor si riscurilor asumate.
1..Principiul pragului de importanta semnificativa-toate informatiile de
importanta semnificativa trebuie sa figureze in documentele communicate tertilor.
"videnta bancara.#ocumente si evidenta
/ocumentele bancare sunt necesare pentru a se putea face dovada operatiunilor
inregistrate in contabilitatea bancara.0nitatile bancare trebuie sa intocmeasca
circuitul documentelor reprezentate de miscarea lor succesiva in scopul efectuarii
si inregistrarii operatiilor pe care le contin.1e intreg parcursul,de la
intrare,consemnarea efectelor si pana la arivarea acestora.
Faze$
1.1rimirea sau pastrarea deocumentelor de catre banca
!.Separarea documentelor in functie de destinatia lor
3.Introducerea datelor de pe documente in calculator in vederea prelucrarii.
'.#lasarea si pastrarea documentelor-operatiune care are loc dup ace informatia a
fost valorificata sub toate aspectele.
Principiile bancare
2a data intrarii in patrimoniu bunurile se evalueaza si se inregistreaza in
contabilitate la valoarea de intrare.#reantele si datoriile se inregistreaza in
contabilitate la valoarea lor nominal"cu ocazia inventarierii,evaluarea se face la
valoarea actuala sau de utilitate a fiecarui element.2a creante,valoarea de utilitate
este valoarea probabila de incasat.
%eguli specifice$
2a fiecare incidere contabila,operatiunile calificate de acoperire sunt evaluate la
cursul utilizat pentru evaluarea elementelor acoperite.
#esiunile temporare de active sunt considerate operatiuni de trezorerie cu
mentinerea in active a elementelor cedate.3itlurile de tranzactie se evalueaza la
valoarea lor de piata.$ctivele ga(ate sunt date in garantie-e&ceptie numerar-sunt
mentinute in toate cazurile in bilantul bancii.$ctivele primate in ga( sau garantie-
e&emplu numerarul-nu figureaza in bilantul bancii"se inregistreaza in conturi in
afara bilantului.
C&PI'O()( III
OP"%&*II(" #" '%"+O%"%I" ,I OP"%&*II(" IN'"%B&NC&%"
-.. No/iuni generale
#ontabilitatea opera4iunilor de trezorerie 5i opera4iunile interbancare asigur6
7n principal eviden4a:
opera4iunilor de cas6"
opera4iunilor de decontare cu 8anca 9a4ional6 a %om:niei privind rezervele
obligatorii ale b6ncii"
conturilor curente"
compens6rii unilateral6 a pl64ilor interbancare"
opera4iunilor privind 7mprumuturile de refinan4are de la 8anca 9a4ional6 a
%om:niei"
opera4iunilor prin conturile de corespondent, depozitele, creditele 5i
7mprumuturile interbancare"
opera4iunilor de pensiune interbancare.
#ontabilitatea opera4iunilor de cas6 se 4ine potrivit normelor emise de banc6,
cu respectarea reglement6rilor 86ncii 9a4ionale a %om:niei. #ontabilitatea
opera4iunilor de cas6 asigur6 eviden4a e&isten4ei 5i mi5c6rilor valorile 7n cas6
;bancnote, monede, #E#-uri de c6l6torie<.
1rincipala contribu4ie a trezoreriei la profitabilitatea b6ncii const6 7n procurarea
resurselor 5i replasarea e&cedentelor 7n cele mai avanta(oase condi4ii ale dob:nzii.
#onturile utilizate pentru opera4iunile de trezorerie sunt:
1.1 #asa
1.- $lte valori
Contul .0. 1Casa2 este un cont de activ 5i reflect6 numerarul aflat 7n casieria
unit64ii bancare ;bancnote 5i monezi care au curs legal<, precum 5i mi5carea
acestuia ca urmare a 7ncas6rilor 5i pl64ilor efectuate.
3oldul debitor al contului reprezint6 numerarul e&istent 7n casieria b6ncii.
#ontul .04 5&lte valori5 este un cont de activ 5i eviden4iaz6 cecurile de c6l6torie
cump6rate 5i neremise la emiten4i pentru 7ncasare.
3oldul contului este debitor 5i reprezint6 valoarea cecurilor cump6rate 5i
neremise spre 7ncasare emiten4ilor.
Contabilitatea opera/iunilor de decontare cu Banca Na/ional6 a
%om7niei, inclusiv a celor privind compensarea multilateral6 a pl64ilor
interbancare, se 4ine cu a(utorul conturilor curente descise la unit64ile 86ncii
9a4ionale a %om:niei, 7n conformitate cu normele emise de aceasta.
%ezervele obligatorii constituite de fiecare banc6 sunt 7nregistrate 5i p6strate
7n contul curent al b6ncii respective descis la 8anca 9a4ional6 a %om:niei.
#ontabilitatea opera4iunilor privind 7mprumuturile de refinan4are de la
8anca 9a4ional6 a %om:niei eviden4iaz6 7mprumuturile structurale, de licita4ie,
speciale 5i lombard ;overdraft< primite de banc6.
Contabilitatea decont6rilor interbancare se 4ine cu a(utorul conturilor de
corespondent ;nostro 5i respectiv loro<, descise 7n conformitate cu normele 86ncii
9a4ionale a %om:niei 5i 7n conformitate cu toate conven4iile 7nceiate 7ntre b6nci.
/epozitele interbancare pot fi:
la vedere,
la termen,
colaterale.
Depozitele la vedere sunt constituite pentru o durat6 de cel mult o zi
lucr6toare.
Depozitele la termen sunt constituite pentru un termen fi&, pentru care durata
ini4ial6 este mai mare de o zi lucr6toare.
Depozitele colaterale sunt constituite drept garan4ii sau pentru efectuarea
unor opera4iuni ulterioare, determinate.
Creditele i mprumuturile interbancare pot fi de pe o zi pe alta, la termen 5i
financiare.
#reditele 5i 7mprumuturile de pe o zi pe alta sunt credite sau 7mprumuturi
f6r6 garan4ie ;7n alb< acordate sau primite, 7n baza unei conven4ii=contract pe o
perioad6 de cel mult o zi lucr6toare.
#reditele 5i 7mprumuturile la termen sunt credite sau 7mprumuturi f6r6
garan4ii ;7n alb< acordate sau primite pentru un termen fi&, 7n baza unei
conven4ii=contract, pentru care durata ini4ial6 este mai mare de o zi lucr6toare.
Creditele financiare ;creditul compensator< sunt acordate b6ncilor
nerezidente, dar ai oric6ror beneficiari finali sunt agen4i economici nefinanciari,
nereziden4i.
>mprumuturile financiare sunt primite de la b6nci nerezidente, av:nd ca
beneficiari finali agen4ii economici nefinanciari, reziden4i.
C&PI'O()( I8
OP"%&*I)NI(" C) C(I"N'"(&
9. . No/iuni generale
?pera4iunile cu clientel6 sunt opera4iuni cu agen4ii economici, al4ii dec:t
b6ncile, sub form6 de credite, de depozite sau de cont curent.
#ontabilitatea opera4iunilor cu clientela asigur6, 7n principal, eviden4a:
opera4iunilor de creditare"
opera4iunilor de dare=luare de 7mprumuturi de la clientela financiar6"
opera4iunilor de pensiune cu clientela"
opera4iunilor 7n contul curent al clientelei"
opera4iunilor de constituire de depozite la vedere 5i la termen.
Operaiunea de creditare reprezint6 actul prin care banca pune la dispozi4ie
sau se oblig6 s6 pun6 la dispozi4ie clien4ilor, fondurile solicitate sau 75i ia un
anga(ament prin semn6tur6, de natura avalului, cau4iunii sau garan4iei 7n favoarea
acestora. Sunt asimilate opera4iunilor de leasing 5i toate opera4iunile de loca4ie
7nso4ite de op4iunea de cump6rare.
Se disting dou6 forme de creditare:
punerea la dispozi4ie a fondurilor, opera4iuni care se 7nregistreaz6 7n
conturile bilan4iere"
anga(amentul de a pune la dispozi4ie fonduri 5i anga(amente prin
semn6tur6, opera4iuni care figureaz6 7n conturi 7n afara bilan4ului.
#ontabilitatea creditelor acordate clientelei eviden4iaz6 ansamblul crean4elor
de4inute de banc6 asupra agen4ilor economici, al4ii dec:t b6ncile, cu e&cep4ia
crean4elor materializate printr-un titlu.
C&PI'O()( 8III
"8I#"N*& C&PI'&()%I(O% P%OP%II!
&3I:I(&'" ,I & P%O8I+IO&N"(O%
;.. "viden/a capitalurilor proprii
%esursele proprii ale unei b6nci sunt constituite din elementele de capital
care se disting prin calitatea de a fi mobilizate pe termen lung, f6r6 a implica
elemente de cost precum 7n cazul surselor atrase sau 7mprumutate. #apitalul bancar
este deosebit de important pentru banc6 at:t pentru dimensionarea activit64ii
operative, c:t 5i pentru elaborarea strategiei 5i a politicilor b6ncii.
Func/iile capitalului bancar
de prote(are a fondurilor atrase de la deponen4i 7n eventualitatea insolvabilit64ii
5i licid6rii b6ncii"
de finan4are a investi4iilor concretizate 7n imobiliz6ri corporale ;sedii, mi(loace
fi&e< sau necorporale ;programe informatice<"
de acoperire a pierderilor neanticipate pentru men4inerea 7ncrederii publicului
7n managementul b6ncii"
de limitare a e&pansiunii necontrolate a activelor ;norma #oo@e<"
Capitalul propriu reprezint6 totalitatea capitalurilor, proprietatea
ac4ionarilor sau asocia4ilor, care se 7nscrie 7n pasivul bilan4ului 5i se compune din:
aporturile de capital ;capital social<" primele legate de capital 5i rezervele"
fondurile" subven4iile 5i fondurile publice alocate" diferen4ele din reevaluare"
beneficiile nerepartizate reportate din anii preceden4i 5i alte elemente asimilate
capitalurilor proprii.
Capitalul social este egal cu valoarea nominal6 a ac4iunilor, respectiv cu
valoarea aportului de capital, a primelor 5i rezervelor 7ncorporate sau a altor
opera4iuni care duc la modificarea acestuia. Capitalul subscris i vrsat se
7nregistreaz6 distinct 7n contabilitate, pe baza actelor de constituire a b6ncii 5i a
documentelor (ustificative privind v6rs6mintele de capital. #ontabilitatea analitic6
a capitalului social se 4ine pe ac4ionari au asocia4i, cuprinz:nd num6rul 5i valoarea
nominal6 a ac4iunilor subscrise 5i v6rsate prin contract cu o societate de registru,
care, la cerere, furnizeaz6 at:t %egistrul ac4iunilor c:t 5i %egistrul ac4ionarilor la o
anumit6 dat6, denumit6 dat6 de referin46.
Opera/iuni de ma<orare a capitalului social
subscrierea 5i emisiunea de noi ac4iuni"
7ncorporarea primelor legate de capital, rezervelor statutare 5i alte opera4iuni,
potrivit legii.
1rimele legate de capital reprezint6 e&cedentul dintre valoarea de emisiune
5i valoarea nominal6 a ac4iunilor sau p6r4ilor sociale.
Opera/iuni de diminuare a capitalului social
acoperirea pierderilor din anii preceden4i 5i alte opera4iuni, potrivit legii"
r6scump6rarea ac4iunilor proprii.
%ezervele bancare se constituie anual din profitul b6ncii, fie 7nainte de
impozitarea acestuia, fie dup6 impozitare, 7n conformitate cu statutul b6ncii, cu
ot6r:rile $A$, conform unor acte normative cu privire la reevaluarea
patrimoniului 5i se utilizeaz6 conform reglement6rilor legale.
%ezervele bancare
rezerve legale
rezerve statutare sau contractuale sau contractuale"
rezerve din reevaluare:
rezerve specifice
organiza4iilor cooperatiste:
alte rezerve.
7nainte de impozitarea profitului,
dup impozitarea profitului;
rezerve pentru riscuri bancare:
nainte de impozitarea profitului,
dup impozitarea profitului,
reevaluri dipuse prin acte normative,
alte reevaluri,
rezerva de ntrajutorare
rezerva mutual de garantare
- constituit din profitul Casei Centrale
ANEXE
MONOGRAFIE CONTABILA
ANEXA 1
Nr
.
crt
.
Explicaii Simbol conturi Sume
Debi-
toare
Credi-
toare
Debi-
toare
Credi-
toare
1 2 3 4 5 6
X X
1 Un client depune la casieria bncii
suma de 5!!! lei pentru contul su
curent desc"is la unitatea bancar
1!1 #511 5!!! 5!!!
# Un client depune la casieria bncii
suma de 1#!!!! lei, cu titlu de gaj,
pentru o scrisoare de garan$ie pe
care banca o va elibera n favoarea
unui ter$
1!1 #5%% 1#!!!! 1#!!!!
% &entru a face fa$ unui volum de
pl$i n numerar programat, o
sucursal bancar ridic numerar de
la o alt sucursal a aceleia'i bnci
n sum de %(5!!! lei 'i de la o
sucursal a )*+ 1#5!!! lei
1!1 ,
%-1
111
5!!!!!
%(5!!!
1#5!!!
- Un client retrage din contul curent
suma de #!!! lei n numerar
#511 1!1 #!!! #!!!
5 Un client, persoan fizic, 'i
rscumpr certificatele de depozit
constituite anterior n sum de -!!!
lei
#5-1 1!1 -!!! -!!!
. / sucursal bancar, av0nd
numerar n e1ces, depune suma de
#5!!!! lei la o sucursal )*+
111 1!1 #5!!!! #5!!!!
( / unitate bancar cumpr un cec
de cltorie de valoare nominal
1!! 2, cu comision de -,, la un curs
de #,34 lei, pe care l remite spre
ncasare
1!3
%(##
%(#1
,
1!1
#34
#34
#34
#4.,!4
1.11
(!45
1!3 #34
11,3#
#34
4 &entru a desc"ide un cont de
corespondent la o alt banc, o
unitate remite suma de 1!!!!! lei
din contul su desc"is la )*+
1#1 111 1!!!!! 1!!!!!
3 5n baza conven$iei de cont de
corespondent, o banc 'i desc"ide
cont la banca noastr 'i vireaz n
cont la )*+ suma de 5!!!!! lei
111 1## 5!!!!! 5!!!!!
1! 6e nregistreaz acordarea unui
mprumut ob$inut prin licita$ie de la
)*+ n sum de 15!!!!! lei
111 11## 15!!!!
!
15!!!!!
11 6 se nregistreze un depozit la
vedere constituit de o alt banc n
sum de -!!!!! lei depu'i n contul
de la )*+
111 1%#1 -!!!!! -!!!!!
Nr.
crt.
Explicaii Simbol conturi Sume
Debit. Credit. Debit. Credit.
1 2 3 4 5 6
X X
1# 6 se nregistreze suma de
4!!!!! lei reprezent0nd un
depozit la termen constituit la
banca 789 care a virat suma ntr-un
cont de corespondent desc"is de
noi la banca 7:9
1#1 1%## 4!!!!! 4!!!!!
1% 6 se nregistreze lic"idarea
depozitului constituit anterior de
banca 8 n sum de 4!!!!! lei
prin alimentarea contului de
corespondent desc"is la banca
noastr
1%## 1#1 4!!!!! 4!!!!!
1- 6 se nregistreze dob0nzile
calculate pentru disponibilit$ile din
contul desc"is la )*+ n sum de
1!!!! lei 'i ncasarea acestora
11(1
111
(!1
11(1
1!!!!
1!!!!
1!!!!
1!!!!
15 6 se nregistreze dob0nda .!1 11(# %!!!! %!!!!
calculat de )*+ pentru
mprumuturile acordate 'i plata
acesteia n sum de %!!!! lei
11(# 111 %!!!! %!!!!
1. 6e nregistreaz dob0nda calculat
de banca 789 pentru mprumuturile
acordate 'i ac"itarea acesteia n
sum de %!!!! lei din contul de
corespondent desc"is la banca 7:9
.!1
1%#(
1%#(
1#1
%!!!!
%!!!!
%!!!!
%!!!!
1( )anca 789 ne-a acordat un
mprumut n sum de -!!!!! lei n
contul de corespondent desc"is la
banca 7:9
1#1 1-# -!!!!! -!!!!!
14 / unitate bancar prime'te n
pensiune pentru #! de zile un
portofoliu de valori mobiliare pe
baza crora acord un credit de
1!!!!!! lei pe care l transfer n
contul de corespondent al bncii
partenere
151# 1## 1!!!!!! 1!!!!!!
13 ;up o lun, se restituie portofoliul
de valori 'i se ramburseaz creditul
de 1!!!!!! lei n contul de
corespondent desc"is la banca
partener
1#1 151# 1!!!!!! 1!!!!!!
#! 6 se nregistreze dob0nda de 15,
pe an la care a fost negociat
creditul pe baz de valori primite n
pensiune de %!!!!!! lei pe %! de
zile 'i plata dob0nzilor din contul
desc"is la )*+
151(
111
(!1
151(
%(5!!
%(5!!
%(5!!
%(5!!
#1 / unitate bancar d n pensiune
pentru 3! de zile un portofoliu de
valori pe baza crora prime'te un
credit de %!!!!!! lei cu dob0nd
de 13, pe an, tranzac$iile
derul0ndu-se prin conturile
desc"ise la )*+
111
.!1
,
15##
15#(
15##
15#(
111
%!!!!!!
1-#5!!
%!!!!!!
1-#5!!
%!!!!!!
1-#5!!
%1-#5!!

S-ar putea să vă placă și