Universitatea „ Spiru Haret ”

Facultatea de Științe Economice București

Masterat AUDIT FINANCIAR-CONTABIL
Disciplina CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR DE CREDIT ȘI FINANCIARE

Studiu de caz privind

contabilitatea capitalurilor
proprii, provizioanelor și
asimilate

Titularul disciplinei:
Conf. Univ. Dr. RUSU Bianca

Masterand:
SAVA (CIOCOIU) Daniela

București
2018

1
 CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I- Considerații generale privind contabilitatea instituțiilor de

credit și financiare...................................................................................... pag. 3

CAPITOLUL II- Contabilitatea capitalurilor proprii, provizioane și

asimilate ..................................................................................................................
.... pag. 5

CAPITOLUL III- Studiu de caz privind contabilitatea capitalurilor proprii

.................................................................................................................. .pag. 11

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

2
 CAPITOLUL I- Considerații generale privind contabilitatea
instituțiilor de credit și financiare

Instituţiile de credit sunt definite ca persoane juridice autorizate sa efectueze in mod

curent operatiuni bancare. Ele sunt obligate, in conformitate cu prevederile Legii contabilitatii
nr. 82/1991 sa organizeze si sa tina contabilitate. Prin aceasta se urmareste redarea sub o
forma unica, generalizata si normalizata a evenimentelor economice, financiare, juridice si
fiscale. In cazul bancilor contabilitatea trebuie sa reflecte in expresie baneasca
disponibilitatile banesti si depozitele banesti, bunurile mobile si imobile, titlurile de valoare,
drepturile si obligatiile, precum si miscarile si modificarile intervenite in urma operatiunilor
patrimoniale efectuate, cheltuielile, veniturile si rezultatele obtinute.
Legea contabilitatii si planul de conturi pentru banci sunt obligatorii pentru toate bancile cu
sediul in Romania si pentru subunitatile cu sediul in Romania ale bancilor cu sediul in
strainatate.
Ca toti agentii economici, si societatile bancare au obligatia sa organizeze evidenta
contabila. Obligatia se refera la societatile bancare care au sediul în România, la sucursalele si
alte subunitati din strainatate ale bancilor românesti, dar si la subunitatile cu sediul în
România apartinând unor banci straine.
Bancile, în calitate de unitati patrimoniale, au obligatia sa asigure:
- întocmirea documentelor justificative pentru orice operatiune care afecteaza patrimoniul
bancii;
- înregistrarea în contabilitate a operatiunilor patrimoniale;
- inventarierea patrimoniului;
- întocmirea bilantului contabil;
- controlul asupra operatiunilor patrimoniale efectuate;
- furnizarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniului si
rezultatele obtinute.
Controlul asupra operatiunilor patrimoniale înregistrate în contabilitate se efectueaza
de catre:
- persoanele care conduc contabilitatea (care efectueaza controlul financiar preventiv si
controlul financiar de gestiune);
- cenzori sau alte persoane împuternicite de banca, dupa caz;
- organele de control financiar si fiscal ale statului;
- alte organe cu atributii de control.
Contabilitatea se tine în moneda nationala, dar operatiunile privind investitiile de
capital strain, operatiunile cu valuta (operatiuni curente de schimb), disponibilitatile în devize
se înregistreaza în contabilitate atât în devize cât si în lei la cursul valutar de schimb în
vigoare la data efectuarii lor.
Operatiunile efectuate de subunitatile proprii în strainatate pot fi înregistrate pe
parcursul perioadei de gestiune si numai în devize urmând ca la sfârsitul exercitiului sau la
alte perioade sa se converteasca în lei soldurile si rulajele conturilor.
Pentru bunurile importate convertirea în lei a preturilor externe se face potrivit
cursului valutar de schimb la care se înregistreaza declaratia vamala.
Planul de conturi pentru institutiile financiar-bancare contine 8 clase simbolizate cu o
cifra care cuprind mai multe grupe de conturi simbolizate cu 2 cifre, grupe care contin conturi
sintetice de gradul I simbolizate cu 3 cifre, conturi de grad II simbolizate cu 4 cifre si chiar
conturi de grad III simbolizate cu 5 cifre.

3
 Cele 8 clase sunt :
Clasa 1 - Operatiuni de trezorerie si operatiuni interbancare
Clasa 2 - Operatiuni cu clientela
Clasa 3 - Operatiuni cu titluri si operatiuni diverse
Clasa 4 - Valori imobilizate
Clasa 5 - Capitaluri proprii, asimilate si provizioane
Clasa 6 - Cheltuieli
Clasa 7 - Venituri
Clasa 9 - Operatiuni în afara bilantului
La constituirea planului de conturi s-au urmarit anumite aspecte care sa-i dea coerenta
si sa-l faca usor de inteles si utilizat. In continuare sunt prezentate cateva dintre aceste
aspecte, fara a garanta o aplicare stricta si generala:
- grupele tin cont de natura economica a continutului conturilor;
- elementele de pasiv tin cont si de natura juridica a continutului conturilor;
- conturile de venituri si cheltuieli sunt grupate in mod asemanator, dupa natura veniturilor si
a cheltuielilor;
- provizioanelor le sunt asociate grupe de conturi ale caror simboluri se termina cu cifra noua;
- creantelor restante si indoielnice le sunt asociate grupe de conturi ale caror simboluri se
termina cu cifra opt;
- dobanzilor de incasat sau de platit le sunt asociate conturi de creante sau de datorii, ale caror
simboluri se termina cu cifra sapte.
Aceste conturi se dezvolta în analitic în functie de competenta fiecarei banci, tinându-
se cont de criterii generale, dar si de necesitatile proprii.
Ordonarea conturilor în planul de conturi s-a facut pe criteriul lichiditatii activelor,
respectiv exigibilitatii pasivelor.
Pentru contabilizarea operatiunilor de mandat în contul trezoreriei statului bancile
utilizeaza conturi în cadrul clasei a 8-a.
Sarcinile (obiectivele) contabilitatii constau în:
a) contabilitatea se tine în partida dubla si trebuie sa asigure înregistrarea cronologica si
sistematica în contabilitate a tuturor operatiunilor patrimoniale în functie de natura lor, în mod
simultan în debitul unor conturi si creditul altor conturi denumite conturi corespondente;
b) stabilirea totalului sumelor debitoare si creditoare, precum si a soldului final al fiecarui
cont;
c) întocmirea lunara a balantei de verificare care reflecta egalitatea între totalul sumelor
debitoare si totalul sumelor creditoare si egalitatea între totalul soldurilor debitoare si totalul
soldurilor creditoare ale conturilor;
d) prezentarea situatiei patrimoniului si a rezultatelor obtinute, respectiv a activelor si
pasivelor prin bilant, precum si a veniturilor, cheltuielilor, beneficiilor sau pierderilor prin
contul de profit si pierdere.
Din punct de vedere organizatoric, contabilitatea bancilor se deruleaza în cadrul unor
compartimente distincte, organizându-se separat cele 2 fluxuri: contabilitatea generala
(financiara) si contabilitatea de gestiune.
Obiectivul principal al contabilitatii generale (financiare) este furnizarea informatiilor
necesare atât conducerii bancii, cât si utilizatorilor externi: asociati sau actionari, clienti,
furnizori, alte banci, organe fiscale, publicul.
Contabilitatea de gestiune are ca obiective
- stabilirea cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor pe fiecare subunitate;
- rentabilitatea activitatilor si serviciilor prestate de banca;

4
- întocmirea bugetelor de venituri si cheltuieli pe subunitati si activitati, urmarirea si
controlul executarii acestora în scopul cunoasterii rezultatelor activitatii si luarii deciziilor în
gestionarea bancii în perioadele urmatoare.
Raspunderea pentru organizarea si tinerea contabilitatii revine administratorului,
respectiv persoanei care are obligatia gestionarii patrimoniului bancii, persoana care va trebui
sa asigure conditiile pentru:
- întocmirea documentelor justificative privind operatiunile patrimoniale;
- organizarea si tinerea la zi a contabilitatii;
- organizarea, efectuarea si valorificarea rezultatelor inventarierii patrimoniului;
- respectarea regulilor privind întocmirea bilantului contabil;
- pastrarea documentelor justificative, registrelor si bilanturilor contabile;
- organizarea contabilitatii de gestiune conform specificului si necesitatilor bancii.
Obiectul contabilitatii bancare il constituie reflectarea în expresie baneasca a
disponibilitatilor banesti si depozitelor banesti, bunurilor mobile si imobile, titlurilor de
valoare, drepturilor si obligatiilor bancii, precum si miscarilor, modificarilor intervenite in
urma operatiunilor patrimoniale efectuate, deci cheltuielile, veniturile si rezultatele obtinute
de banca.
Operatiunile care se deruleaza în cadrul bancilor pot fi grupate în functie de specificul
exploatarii bancare în urmatoarele categorii:
a) operatiuni de trezorerie si operatiuni interbancare;
b) operatiuni cu clientela;
c) operatiuni cu titluri si operatiuni diverse;
d) contabilitatea valorilor imobilizate;
e) capitaluri proprii, asimilate si provizioane;
f) contabilitatea cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor;
g) operatiuni în devize.

CAPITOLUL II- Contabilitatea capitalurilor proprii,

asimilate și provizioane

Capitalul poate fi definit ca expresia baneasca a obligatiilor bancii fata de persoanele

fizice si juridice care au participat la constituirea sa. Banca Nationala a Romaniei defineste si
reglementeaza capitalurile bancare.
Astfel, intalnim doua categorii de capital:
a) capital propriu;
b) capital suplimentar.
Pe ansamblu, capitalul bancar include capitalul social varsat, prime legate de capital,
profitul nerepartizat din anii anteriori si reportat pentru exercitiul curent, rezultatul net al
exercitiului curent, rezerve, diferente din reevaluare, subventii, provizioane reglementate
pentru riscuri si cheltuieli si imprumuturi pe termen lung reprezentand datorii subordonate.
Pentru evidentiere in contabilitate, capitalurile dispun de clasa 5 Capitaluri poprii,
asimilate si provizioane din planul de conturi pentru societatile bancare.
Capitalul social este alcatuit din totalitatea valorilor nominale al actiunilor emise de
banca. Actiunile pot fi nominale sau la purtator. Pentru societatile bancare, Banca Nationala a
Romaniei stabileste si actualizeaza nivelul minim al capitalului social. Bancile comerciale pot
majora nivelul capitalului social in baza hotararii actionarilor si cu acordul BNR utilizand
urmatoarele surse:
a) emiterea de noi actiuni;

5
b) prime legate de capital ramase dupa acoperirea cheltuielilor legate de operatiunile
respective;
c) rezerve constituite din profitul net;
d) diferente din reevaluarea patrimoniului;
e) obligatiuni, dividende si datorii convertibile in actiuni;
f) rezerve constituite din diferente favorabile de curs valutar, conform normelor legale.
Diminuarea capitalului social se poate face prin rascumpararea actiunilor proprii, prin
acoperirea pierderilor din exercitiile financiare anterioare sau prin alte operatiuni, conform
normelor legale.
Pentru evidentierea capitalului social se folosesc urmatoarele conturi:
Grupa 50 – Capital
501 - Capital social
5011 - Capital subscris nevarsat
5012 - Capital subscris varsat
502 - Elemente asimilate capitalului
503 - Diferente de conversie
508 - Actionari sau asociati
Contul 501 - Capital social este un cont de pasiv, ce prezinta analitice pentru capitalul
varsat si cel nevarsat. De asemenea, exista analitice pentru fiecare actionar sau asociat. Contul
se crediteaza la constituirea capitalului social sau la majorarea lui si se debiteaza la
diminuarea acestuia prin anularea actiunilor si acoperirea pierderilor inregistrate de banca.
Exemple de contabilizare
1. Subscrierea capitalului social in lei de catre actionari sau asociati:
508 Actionari sau asociati = 5011 Capital subscris nevarsat
2. Varsarea capitalului social subscris:
5011 Capital subscris nevarsat = 512 Capital subscris varsat
3. Majorare de capital social prin includerea profitului net si a rezultatului reportat din
anii anteriori:
% = 5012 Capital subscris varsat
581 Rezultatul reportat
592 Repartizarea profitului
4. Reducerea capitalului social pentru acoperirea unor pierderi reportate sau unor
pierderi inregistrate la sfarsitul exercitiului:
5012 Capital subscris varsat = %
581 Rezultatul reportat
591 Profit sau pierdere
Primele legate de capital apar ca un plus de valoare inregistrat la valoarea de emisiune
fata de valoarea nominala, in cazul actiunilor sau partilor sociale si imbraca urmatoarele
forme:
a) prime de emisiune - apar la emisiunile de actiuni, in conditiile in care valoarea de emisiune
este mai mare decat valoarea nominala a titlului;
b) prime de aport - apar ca diferenta intre valoarea majorarii de capital in natura si valoarea
nominala a actiunilor emise;
c) prime de fuziune - se intalnesc in cazul in care societatea absorbita la fuziune aduce un
aport contabil mai mare decat valoarea lui nominala;
d) prime de sciziune - reprezinta diferenta dintre valoarea contabila a aportului rezultat in
urma unei operatiuni de sciziune si valoarea lui nominala;
e) prime de conversie - apar atunci cand obligatiuni emise, datorii sau dividende neplatite sunt
transformate in actiuni.

6
 Evidentierea contabila a primelor legate de capital se face utilizand urmatoarele
conturi din grupa 51 - Prime legate de capital:
511 - Prime legate de capital
5111 - Prime de emisiune sau de aport
5112 - Prime de fuziune, de sciziune, de conversie
5119 - Alte prime
Contul 511 - Prime legate de capital este un cont de pasiv. El este creditat cu valoarea
primelor rezultate in corespondenta cu debitul contului 508 - Actionari sau asociati, la
emisiuni, aport, fuziuni si sciziuni,cu debitul conturilor 3251 - Obligatiuni sau 354 -
Dividende de plata, la conversii de obligatiuni sau dividende sau cu debitul contului 3722 -
Contravaloarea pozitiei de schimb, in cazul primelor in devize. Contul este debitat prin
creditul conturilor 501 - Capital social, daca primele sunt incorporate in capital sau 519 - Alte
rezerve, daca primele sunt incorporate la rezerve.
Exemple de contabilizare
1. Subscrierea de capital in conditiile existentei unei prime de emisiune in lei:
508 Actionari sau asociati = 5111 Prime de emisiune sau de aport
2. Prime de conversie aparute la obligatiuni convertibile in actiuni
3251 Obligatiuni = 5112 Prime de fuziune, de sciziune, de conversie
3. Prime de emisiune sau de aport incluse in capitalul social:
511 Prime de emisiune sau de aport = 5012 Capital subscris varsat
Normele in vigoare permit societatilor bancare sa-si constituie mai multe categorii de
rezerve. Astfel intalnim urmatoarele rezerve bancare:
a) rezerva legala - este folosita pentu acoperirea pierderilor din activitatea bancara.
b) rezerva generala pentru riscul de credit - se constituie pentru acoperirea pierderilor din
creditele nerecuperate din profitul brut si din profitul net, in baza reglementarilor existente.
c) rezerva statutara - se constituie si se utilizeaza in conformitate cu prevederile statutului
bancii. Sursa de constituire o reprezinta profitul net.
In afara acestor rezerve, bancile isi pot constituii si altele la dorinta actionarilor
(rezerve facultative), la cerinta bancii centrale (rezerva minima obligatorie) sau in situatii
exceptionale favorabile (rezerve din reevaluarea activelor).
Contabilizarea operatiunilor
Inregistrarea in contabilitate a rezervelor bancare se face apeland la conturi din grupa
51 - Prime legate de capital si rezerve:
512 - Rezerve legale
5121 - Rezerve legate de profitul brut
5122 - Rezerve legate de profitul net
513 - Rezerve statutare
514 - Rezerva generala pentru riscul de credit
5141 - Rezerva generala pentru riscul de credit din profitul brut
5142 - Rezerva generala pentru riscul de credit din profitul net
516 - Diferente din reevaloare
519 - Alte rezerve
Conturile de rezerve sunt conturi de pasiv. Ele sunt creditate la constituirea rezervelor
din profitul brut, profitul net sau din profitul reportat din anii anteriori, in corespondenta cu
debitul conturilor 592 - Repartizarea profitului sau 581 - Rezultatul reportat. Debitarea
conturilor se face la utilizarea rezervelor pentru acoperirea pierderii bancii, pentru acoperirea
creditelor nerecuperate sau prin trecere pe venituri a rezervei generale pentru riscul de credit,
in cazul in care depaseste procentul ce se poate deduce din profitul brut. Debitarea se face in
corespondenta cu creditele conturilor 591 - Profit sau pierdere, 781 - Venituri din reluarea

7
rezervei generale pentru riscul de credite sau cu un cont din clasa 1 sau 2, in cazul acoperirii
pierderilor din credite.
Exemple de contabilizare
1. Constituirea rezervei legale din profitul brut sau net:
592 Repartizarea profitului = 512 Rezerve legale
2. Constituirea rezervei generale pentru riscul de credit din profitul brut sau net:
592 Repartizarea profitului = 514 Rezerva generala pentru riscul de credit
3. Utilizarea rezervei legale pentru acoperire unei pierderi:
512 Rezerve legale = 591 Profit sau pierdere
4. Utilizarea rezervei generale de risc pentru acoperirea unor credite nercuperabile:
514 Rezerva generala pentru riscul de credit = 2821 Creante indoielnice
Fondul de dezvoltare este utilizat la executarea sau achizitia de mijloace fixe. El este
alimentat din amortizarea inclusa pe cheltuieli, din sume obtinute la vanzarea sau
dezmembrarea unor mijloace fixe si din sume repartizate din profitul net realizat in exercitiile
financiare precedente si reportat in exercitiul financiar curent. Datoriile subordonate
reprezinta imprumuturi primite in urma unor emisiuni de titluri sau imprumuturi subordonate,
cu o scadenta indepartata sau nedeterminata, a caror rambursare este conditionata de anumite
clauze contractuale. Acestea defavorizeaza creditorul din punct de vedere al prioritatii la
rambursare in caz de lichidare a bancii sau pot suspenda rambursarea in cazul in care banca se
afla intr-un program de redresare. Datoriile subordonate sunt incluse in categoria capitalului
suplimentar bancar, pana la nivelul de 50 % din capitalul propriu Subventiile pentru investitii
reprezinta sume primite cu titlu nerambursabil de la bugetul statului sau al unor institutii
publice pentru achizitionarea sau crearea de imobilizari. Tot subventii pentru investitii sunt si
imobilizarile primite cu titlu gratuit.
Contabilizarea operatiunilor
Pentru a evidentia in contabilitate operatiunile cu fonduri, datorii subordonate si
subventii exista urmatoarele conturi:
Grupa 52 - Fonduri
521 - Fondul de dezvoltare
528 - Alte fonduri
529 - Repartizari la fondul de dezvoltare
Grupa 53 - Datorii subordonate
531 - Datorii subordonate la termen
5311 - Titluri subordonate la termen
5312 - Imprumuturi participative
5319 - Alte imprumuturi subordonate la termen
532 - Datorii subordonate pe durata nedeterminata
5321 - Titluri subordonate pe durata nedeterminata
5322 - Imprumuturi subordonate pe durata nedeterminata
537 - Datorii atasate
Grupa 54 - Subventii si fonduri publice alocate
541 - Subventii pentru investitii
5411 - Subventii pentru investitii inregistrate la venituri
542 - Fonduri publice alocate
Contul 521 - Fondul de dezvoltare este un cont de pasiv ce se crediteaza la constituirea
fondului, in corespondenta cu conturile 529, 592 sau 591, care arata provenienta surselor de
alimentare ale fondului si se debiteaza la utilizarea lui. Conturile de datorii subordonate sunt
conturi de pasiv. Ele sunt creditate la obtinerea imprumutului si sunt debitate la rambursarea
sau la capitalizarea lui, in corespondenta cu un cont de trezorerie, de debitori sau de capital.
Dobanzile de platit sunt evidentiate in contul 537 - Datorii atasate. Subventiile pentru

8
investitii primite sunt inregistrate in creditul contului de pasiv 541 - Subventii pentru
investitii. Debitul acestui cont inregistreaza preluarea pe venituri a acestor subventii.
Exemple de contabilizare
1. Majorarea fondului de dezvoltare pe baza includerii profitului net reportat din
exercitiile anterioare:
581 Rezultat reportat = 521 Fondul de dezvoltare
2. Primirea unui imprumut in baza unor tituri emise:
111 Cont curent la BNR = 531 Datorii subordonate la termen
Sunt asimilate capitalurilor urmatoarele tipuri de provizioane: ?provizioane pentru
riscuri si cheltuieli; ?provizioane reglementate. Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt
constituite, de regula, la sfarsitul exercitiului pentru elemente de patrimoniu a caror realizare
sau plata este incerta sau pentru cheltuieli exigibile in perioadele urmatoare. In aceasta
categorie se constituie urmatoarele categorii de comisioane:
a) provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnatura - acestea
compenseaza eventualele pierderi in cazul in care debitorii garantati de banca nu isi onoreaza
obligatiile de plata;
b) provizioane pentru facilitati acordate personalului - apar in special in cazul unor
credite fara garantii, acordate personalului;
c) provizioane pentru riscuri de tara - sunt create pentru compensarea unor pierderi in
cazul plasamentelor externe;
d) alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli - vizeaza, in special, provizioane pentru
cheltuieli ce se vor efectua in exercitii viitoare.
Provizioanele reglementate se pot constituii facutativ, in conformitate cu normele in vigoare,
pentru a beneficia de unele facilitati fiscale, legate preponderent de infiintarea de subunitati in
strainatate. Constituirea unui provizion reprezinta o cheltuiala pentru banca. Anularea sau
diminuarea lui datorita manifestarii riscului, datorita eliminarii riscului sau datorita lipsei
obiectului pentru care s-a provizionat, se face prin cresterea veniturilor bancii. In practica,
gestiunea provizioanelor vizeaza protectia impotriva riscurilor. Uneori se urmareste si
majorarea provizioanelor in scopul reducerii impozitului pe profit. In realitate avem de-a face
doar cu o amanare la plata a impozitului, pana la expirarea perioadei de provizionare.
Contabilizarea operatiunilor
Pentru contabilizarea operatiunilor cu provizioane asimilate capitalurilor se folosesc
urmatoarele conturi:
Grupa 55 - Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
551 - Provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnatura
552 - Provizioane pentru facilitati acordate personalului
553 - Provizioane pentru riscuri de tara
559 - Alte provizioane
Grupa 56 - Provizioane reglementate
561 - Provizioane reglementate
Toate aceste conturi de provizioane sunt conturi de pasiv. Ele sunt creditate la
constituirea sau majorarea provizionaului in corespondenta cu debitul unui cont de cheltuieli
(665, 666) si sunt debitate la anularea sau diminuarea provizionaului, in corespondenta cu
creditul unui cont de venituri (765, 766).
Exemple de contabilizare
1. Constituirea de provizioane pentru riscul de tara:
6653 Cheltuieli cu provizioane pentru riscul de tara = 553 Provizioane pentru riscul de tara
2. Diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscul de tara:
553 Provizioane pentru riscul de tara = 7653 Venituri din provizioane pentru riscul de tara
3. Constituirea de provizioane reglementate:

9
666 Cheltuieli cu provizioane reglementate = 561 Provizioane reglementate
4. Diminuarea sau anularea provizioanelor reglementate:
561 Provizioane reglementate = 766 Venituri din provizioane reglementate
La sfarsitul exercitiului, societatile bancare isi stabilesc rezultatul exercitiului sub
forma de profit sau de pierdere. Acesta cuprinde: ?rezultatul curent; ?rezultatul exceptional,
care este obtinut din operatiuni exceptionale, in afara activitatii curente bancare. Pentru
obtinerea rezultatului exercitiului, acesta preia soldurile conturilor de venituri si cheltuieli. Cu
aceasta ocazie aceste conturi se inchid. Diferenta rezultata reprezinta profitul brut (sold
creditor) sau pierdere bruta (sold debitor). Din profitul brut se pot deduce anumite cheltuieli,
inainte de stabilirea impozitului pe profit, dar numai cele permise de normele in vigoare si in
limitele prevazute legal (pierdere din anii precedenti, rezerva legala, rezerva generala pentru
riscul de credit) Eliminand impozitul pe profit se obtine profitul net al exercitiului. Acesta se
va repartiza pe destinatii (rezerve, dividende, fond de participare a salariatilor la profit) sau
poate fi reportat pentru exercitiul urmator.
Contabilizarea operatiunilor
Evidentierea contabila a rezultatelor se face apeland la urmatoarele conturi:
Grupa 58 - Rezultatul reportat
581 - Rezultatul reportat
Grupa 59 - Rezultatul exercitiului
591 - Profit sau pierdere
592 - Repartizarea profitului
Contul 581 - Rezultatul reportat este un cont bifunctional. Se crediteaza cu profitul net
realizat in exercitiile financiare precedente sau, in cazul preluarii unei pierderri, cu acoperirea
acesteia din rezerve sau capital social. Se debiteaza cu pierderile realizate in exercitiile
financiare precedente sau, in cazul preluarii unui profit, cu destinatiile care i se dau acestuia:
capital social, rezerve dividende, fond de dezvoltare. Contul 591 - Profit sau pierdere este, de
asemenea, un cont bifunctional. El este creditat la preluarea veniturilor pentru stabilirea
rezultatelor sau la acoperirea pierderilor din exercitiul financiar curent, prin diminuarea
capitalului social sau diminuarea rezervelor. Debitarea lui se face la preluarea cheltuielilor
pentru stabilirea rezultatelor exercitiului, la preluarea profitului net nerepartizat in exercitii
financiare precedente sau la repartizarea profitului din exercitiul curent. Contul 592 -
Repartizarea profitului este un cont de activ ce se debiteaza cu destinatiile profitului repartizat
si se crediteaza la inchidere prin contul 591.
Exemple de contabilizare
1. Descarcarea conturilor de cheltuieli la sfarsitul exercitiului:
591 Profit sau pierdere = %
601 Cheltuieli cu operatiunile de trezorerie si operatiunile interbancare
677 Alte cheltuieli exceptionale
2. Descarcarea conturilor de venituri la sfarsitul exercitiului:
% = 591 Profit sau pierdere
701 Venituri din operatiunile de trezorerie si operatiunile interbancare
777 Alte venituri
3. Constituirea rezervelor din profitul brut:
592 Repartizarea profitului = %
512 Rezerve legale
514 Rezerva generala pentu riscul de credit
4. Inregistrarea si deducerea impozitului pe profit:
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 3531 Impozit pe profit
591 Profit sau pierdere = 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit
5. Constituirea rezervelor din profitul net:

10
592 Repartizarea profitului = %
512 Rezerve legale
513 Rezerve statutare
519 Alte rezerve
6. Repartizarea dividendelor catre actionari:
592 Repartizarea profitului = 354 Dividende de plata
7. Profit net ramas nerepartizat din exercitiul anterior:
581 Rezultat reportat = 591 Profit sau pierdere
8. Inchiderea contului de rezultate la inceputul exercitiului urmator:
591 Profit sau pierdere = 592 Repartizarea profitului.

Studiu de caz privind

contabilitatea capitalurilor proprii

Acest studiu de caz s-a efectuat la SC Inedit Trans Auto SRL, entitate care s-a constituit
sub forma unei societati cu raspundere limitata cu un capital subscris de 16.800 lei divizat în
11.200 parti sociale, a 1,5 lei/ parte sociala. La înfiintare s-a depus la banca contravaloarea a
4.800 parti sociale si s-au adus aporturi în natura sub forma unui depozit evaluat la suma de
4.800 lei, pentru care s-au acordat 3.200 parti sociale. Restul capitalului s-a depus în contul
bancar în termen de 12 luni de la înfiintare. În cele ce urmează vom contabiliza principalele
operațiuni ale capitalurilor proprii.

Operatii privind capitalul social

Constituirea capitalului social

a) subscrierea capitalului social conform actelor constitutive:

456 "Decontari cu asociatii = 1011 "Capital subscris 16.800

Privind capitalul" nevarsat"

b) varsarea capitalului:

% = 456 " Decontari cu asociatii privind capitalul" 12.000

5121 "Conturi la banci în
lei" 7.200

212 "Constructii" 4.800

c) trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:

1011 "Capital subscris nevarsat" = 1012 "Capital subscris

varsat" 12.000

11
d) varsarea ulterioara a capitalului:

5121 "Conturi la banci în lei"= 456 "Decontari cu asociatii privind

capitalul" 4.800

e) trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:

1011 "Capital subscris nevarsat" = 1012 "Capital subscris

varsat" 4.800

Majorarea capitalului social

Majorarea prin emisiunea de noi parti sociale.

Administratorul societatii, care este si asociat unic hotaraste majorarea capitalului social
prin emisiunea unui pachet de 5.000 parti sociale cu valoare nominala de 1,5 lei, care se vor
achita ulterior în numerar.

a) subscrierea partilor sociale: 5.000 * 1,5 = 7.500

456"Decontari cu asociatii = 1011"Capital subscris

nevarsat" 7.500

privind capitalul"

b) efectuarea varsamintelor de catre asociat:

5311 "Conturi la banci în lei" = 456 "Decontari cu

asociatii 7.500

privind capitalul"

c) trecerea capitalului subscris nevarsat:

1011 "Capital subscris nevarsat" = 1012 "Capital subscris

varsat" 7.500

Majorarea capitalului social prin aporturi în natura.

Administratorul hotaraste majorarea capitalului social prin acceptarea unui aport în

natura concretizat într-un utilaj evaluat la 2.000 lei.

a) subscrierea aportului în natura:

456 "Decontari cu asociatii = 1011 "Capital subscris

nevarsat" 2.000

12
 privind capitalul"

b) intrarea în patrimoniu a aportului subscris:

2133 "Mijloace de transport" = 456 "Decontari cu

asociatii 2.000

privind capitalul"

c) trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:

1011 "Capital subscris nevarsat" = 1012 "Capital subscris

varsat" 2.000

C. Majorarea capitalului social prin încorporarea unor rezerve

Administratorul hotaraste majorarea capitalului social prin încorporarea unor rezerve de

1.000 lei.

105 "Rezerve din reevaluare"= 1012 "Capital subscris

varsat" 1.000

D. Majorarea capitalului social prin încorporarea profitului.

Administratorul hotaraste încorporarea profitului reportat în suma de 151.352 lei.

117 "Rezultatul reportat" = 1012 "Capital subscris

varsat" 151.352

Diminuarea capitalului social

Diminuarea capitalului social în vederea acoperirii unei pierderi.

Se hotaraste diminuarea capitalului social cu 178.602 lei în vederea acoperirii unei

pierderi reportate din exercitiile precedente.

1012 "Capital subscris varsat" = 117 "Rezultatul

reportat" 178.602

Diminuarea capitalului social prin rascumpararea de partlori sociale, care ulterior

vor fi anulate.

În vederea reducerii capitalului social, societatea rascumpara cu numerar 1.500 parti

sociale cu pretul de 4,5 lei bucata, pe care ulterior le anuleaza. Valoarea nominala a actiunilor
este de 5 lei.

13
a) rascumpararea partilor sociale:

502 "Actiuni proprii" = 5311 "Conturi la banci în

lei" 6.750

b) anularea partilor sociale rascumparate:

1012 "Capital subscris varsat" = % 7.500

502 "Actiuni
proprii" 6.750

768 "Alte venituri financiare" 750

Diminuarea capitalului social prin rascumpararea de numerar:

În vederea reducerii capitalului social, societatea rascumpara cu numerar 1.000 parti

sociale cu pretul de 1,8 lei bucata, pe care, ulterior le anuleaza. Valoarea nominala a partilor
sociale este de 1,5 lei.

a) achizitionarea partilor sociale:

502 "Actiuni proprii" = 5311 "Conturi la banci în

lei" 1.800

b) anularea partilor sociale rascumparate:

% = 502 "Actiuni proprii" 1.800

1012 "Capital subscris
varsat" 1.500

668 "Alte cheltuieli financiare" 500

Diminuarea capitalului social prin retragerea unui asociat:

Un asociat se retrage din afacere si i se restituie contravaloarea aportului social în suma

de 2.000 lei.

a) suma achitata asociatului care se retrage:

456 "Decontari cu asociatii privind capitalul" = 5311 "Conturi la banci în

lei" 2.000

b) înregistrarea diminuarii capitalului social, dupa finalizarea formalitatilor juridice privind

diminuarea capitalului social:

1012 "Capital subscris varsat" = 456 "Decontari cu asociatii privind

capitalul" 2.000

14
 Operatii privind primele legate de capital

Primele de emisiune

Se emit 1.000 parti sociale cu valoarea de emisiune de 1,3 lei si valoarea nominala de 1,1
lei, care se încaseaza în numerar. Ulterior, primele de emisiune se încorporeaza în capitalul
social.

a) emisiunea partilor sociale:

456"Decontari cu asociatii = % 1.300

privind capitalul" 1011 "Capital subscris
nevarsat" 1.100

1041 "Prime de emisiune" 200

b) se încaseaza în numerar valoarea partilor sociale:

5311"Conturi la banci în lei" = 456 "Decontari cu asociatii 1.300

privind capitalul"

c) trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:

1011 "Capital subsris nevarsat" = 1012 "Capital subscris

varsat" 1.100

d) încorporarea primei în capitalul social:

1041" Prime de emisiune" = 1012 "Capital subscris

varsat" 200

Primele de fuziune

În urma fuziunii, societatea comerciala absorbanta SC Inedit Trans Auto SRL preia
activul societatii absorbite reprezentat de masini si utilaje evaluate la suma de 3.000 lei si
disponibilitati banesti în conturile bancare de 2.000 lei. Se hotaraste ca în schimbul activului
preluat sa se emita 4500 de parti sociale cu valoarea nominala de 1 leu. Prima de fuziune se
integreaza ulterior în capitalul social.
 valoarea contabila a activelor preluate: 5.000 lei
 valoarea nominala a partilor sociale: 4.500 lei
 prime de fuziune: 5.000 - 4.500 = 500 lei

a) subscrierea capitalului:

456 "Decontari cu asociatii = % 5.000

15
 privind capitalul" 1011 "Capital subscris
nevarsat" 4.500

1042 "Prime de emisiune" 500

b) preluarea activelor aduse prin fuziune:

% = 456 5.000
2131 3.000
5121 2.000

c) regularizarea capitalului:

1011 = 1012 4.500

d) integrarea primelor în capitalul social:

1042 = 1012 500

Primele de aport

Societatea SC Inedit Trans Auto SRL hotaraste majorarea capitalului social printr-un
aport reprezentat de un utilaj evaluat la 2.000 de lei, care este remunerat cu 18 parti sociale cu
valoarea a 100 lei fiecare. Prima de aport se încorporeaza ulterior la rezerve.

a) subscrierea capitalului:
456 = % 2.000
1011 1.800
1043 200

b) depunerea capitalului subscris:

2131 = 456 2.000

c) încorporarea primelor la alte rezerve:

1043 = 1068 200

Operatii privind rezervele din reevaluare

In exercitiul financiar 2006 se reevalueaza un utilaj la valoarea justa de 9.000 lei,

tinându-se se seama de gradul de uzura fizica si morala al acestuia. Valoarea de intrare
(contabila) a utilajului este de 8.000 lei, iar valoarea amortizarii cumulate (expresia valorica a
uzurii fizice si morale) este de 2.000 lei.

În exercitiul financiar 2007, valoarea justa stabilita prin reevaluare este de 4.000 lei,
amortizarea calculata între cele doua reevaluari fiind de 1.500 lei.

a) Înregistrari contabile în exercitiul 2006:

16
  valoarea contabila neta = valoarea contabila - amortizarea calculata = 8.000 - 2.000 =
6.000 lei
 rezerva din reevaluare = valoarea justa - valoarea contabila neta = 9.000 - 6.000 =
3.000 lei
2131 = 105 3.000
 valoarea contabila actualizata = valoarea contabila neactualizata * (valoarea justa/
valoarea contabila neta) = 8.000 * (9.000/ 6.000) = 12.000 lei
 amortizarea actualizata = amortizarea calculata * (valoarea justa/ valoarea contabila
neta) = 2.000 * (9.000/ 6.000) = 3.000 lei
 diferenta dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculata = 3.000 - 2.000 =
1.000 lei
2131 = 2813 1.000

b) Înregistrari contabile în exercitiul 2007:

 valoarea contabila neta = valoarea contabila - amortizarea calculata = 12000 - (3000 +
1500) = 7.500 lei
 rezerva din reevaluare = valoarea justa - valoarea contabila neta = 4.000 - 7.500 = -
3.500 lei
 valoarea contabila actualizata = valoarea contabila neactualizata * (valoarea justa/
valoarea contabila neta) = 12.000 * (4.000/ 7.500) = 6.400 lei
 amortizarea actualizata = amortizarea calculata * (valoarea justa/ valoarea contabila
neta) = 4.500 * (4.000/ 7.500) = 2.400 lei
 diferenta dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculata = 2.400 - 4.500 = -
2.100 lei

În acest caz rezulta o diminuare a rezervei din reevaluare, întrucât valoarea justa stabilita
prin reevaluare este mai mica decât valoarea contabila neta cu 3.500 lei. Acest minus din
reevaluare va fi acoperit partial din plusul din reevaluare va fi acoperit partial din plusul din
reevaluare stabilit la data de 31.10. 2006 (3.000 lei), iar diferenta ramasa neacoperita se
înregistreaza ca o cheltuiala (5.000 lei):
% = 2131 5.600
105 3.000
6588 500
2813 2.100

Operatii privind rezervele

Rezerve legale

SC Inedit Trans Auto SRL constituie rezerve legale pe baza urmatoarelor informatii
extrase din evideta contabila de la sfârsitul exercitiului financiar:
 capital social: 16.800 lei;
 venituri obtinute: 1.448.217 lei;
 cheltuieli efectuate: 1.306.042 lei.

a) Se calculeaza:
 profitul brut: 142.175 lei;
 rezervele legale repartizate din profitul brut: 7.109 lei.

17
b) Formula contabila privind repartizarea la rezerve legale a unei parti din profitul brut:

129 = 1061 7.109

Rezerve pentru actiuni proprii

Administratorul hotaraste rascumpararea a 500 parti sociale. Dobândirea acestora se face

cu plata în numerar, la pretul de 2 lei/ parte sociala. Sursa de procurare a partilor sociale este
profitul distribuibil asociatilor. În exercitiul urmator, partile sociale se revând în numerar la
pretul de 2,5 lei/ parte social.

a) Rascumpararea în numerar a partilor sociale: 500 * 2 = 1.000 lei

502 = 5311 1.000

b) Constituirea rezervelor pentru actiuni proprii din profitul exercitiului curent, în suma egala
cu valoarea partilor sociale rascumparate:

129 = 1062 1.000

c) Vânzarea în numerar a partilor sociale:

5311 = % 1.250
502 1.000
7642 250

d) Disponibilizarea rezervelor pentru actiuni proprii, prin transferarea acestora la rezultatul

reportat:

1062 = 117 1.000

Operatii privind rezultatul reportat

Pierderea reportata

a) Se acopera pierderea contabila precedenta din profitul anului curent în suma de 100 lei:

129 = 117 100

b) Se acopera din rezerve legale o piedere contabila precedenta în suma de 80 lei:

1061 = 117 80

c) Se reporteaza profitul net realizat în exercitiul precedent, care nu a fost înca repartizat de
1.200 lei :

121 = 117 1.200

d) Se reporteaza pierderea contabila realizata în exercitiul precedent de 50 lei:

117 = 121 50

18
e) Se repartizeaza profitul reportat la reserve statutare în suma de 300 lei:

117 = 1063 300

Profitul reportat

Se încorporeaza în capital social o parte din profitul reportat în suma de 500 lei:

117 = 1012 500

Operatii privind subventiile pentru investitii

SC Inedit Trans Auto SRL primeste în contul bancar o subventie de 3.000 lei pentru
procurarea unui utilaj. Dupa achizitionarea utilajului în valoare de 5.000 lei plus TVA, se
achita factura prin banca. Durata normala de utilizare a utilajului este de 5 ani.

a) Înregistrarea subventiei de primit:

445 = 131 3.000

b) Primirea subventiei:

5121 = 445 3.000

c) Achizitionarea utilajului:

% = 404 5.950
2131 5.000
4426 950

d) Plata datoriei fata de furnizorul de imobilizari:

404 = 5121 5.950

e) Amortizarea lunara a utilajului: 5.000/ 60 luni = 83

6811 = 2813 83

f) Trecerea lunara la venituri a unei parti din subventie: 3000/ 60 luni = 50

131 = 7584 50

19
 CONCLUZII

Contabilitatea capitalurilor asigura evidenta existentei, maririi si micsorarii

capitalurilor, a subventiilor pentru investitii si a provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli
asimilate capitalurilor proprii, împrumuturilor pe termen lung si alte surse cu durata de
finantare mai mare de un an de zile.

Pentru contabilitate evidenta marimii si micsorarii capitalurilor constituie un obiectiv

fundamental; pe temeiul acestui obiectiv se desprind obiective operationale pentru
organizarea contabilitatii cum sunt:
 dimensionarea corecta a marimii capitalului social al unitatii patrimoniale;
 protectia si cresterea marimii capitalului social;
 delimitarea obligatiilor unitatii patrimoniale, a aportului la capitalul social pe titulari -
persoane fizice sau juridice aportatoare;
 valorificarea capitalului prin plasamente rentabile;
 asigurarea autonomiei financiare a întreprinderii prin conservarea si dezvoltarea
capitalurilor proprii.

Dupa cum se poate observa pe baza studiului de caz efectuat la SC Inedit Trans Auto
SRL, societatea îsi asigura cu fermitate autonomia financiara prin conservarea si dezvoltarea
capitalurilor proprii. În organizarea contabilitatii capitalurilor proprii s-a tinut seama de
urmatorii factori specifici:
 tipul de societate (comerciala);
 forma de organizare juridica a unitatii patrimoniale si îndeosebi a societatii
comerciale (cu raspundere limitata);
 caile si modalitatile de constituire a capitalului social (în natura, aport în numerar,
dubla crestere simultana de capital).

20
 BIBLIOGRAFIE

1) Aghion, P. si Bolton, P. - An Incomplete Contract Approach to Bankruptcy and the

Financial Structure of the Firm, vol.59, 2012

2) Basno, C., Dardac, N. si Floricel, C. - Moneda, Credit, Banci, Ed. Didactica si

Pedagogica, Bucuresti, 1995

3) Bârligea, Bogdan, Cernadârca, Silvia, Alice Taudor - 100 de tranzactii în 2005,

eFinance, februarie 2006

4) Barbulescu, Gh. - 120 de ani de credit pentru agricultura româneasca, Ed. Cons,

Bucuresti, 1993

5) Berea, A., Paul - Modernizarea sistemului bancar, Editura Expert, Bucuresti, 2003;

6) Beju, Daniela Georgeta - Mecanisme monetare si institutii bancare, Ed. Casa Cartii de

stiinta, Cluj Napoca, 2014

7) Danila, N. - Privatizarea bancilor, Ed. Economica, Bucuresti, 2002

21