Colectia ABC 3 UNIVERSITATEA “PETRE Oe vraah up coi IEG ab Ns NVddOUNs TIALOLLLSNI VINVWOW NI GaLNId $-9€1-98S-€L6 NAST puyuror equut| Ur oriipe Bjuazaud nayuad 1Sey ueedoan BL6I “PurLA OP sossarg ‘odouns uo sanbuIt]Oql SHADE SOT “| poouRoog] ULIOg-Op HIRIONd: nosouryz, wruosNg] 9p ar99NpeAL, / -ydouna Nid BOLLITOd WIAGILUVd YATIAS “TT THINVGPREFATA DESPRE 0 GENEZA A PARTIDELOR POLITICE Caracterul de multiplicitate pe edie il prezinté realitatea sociala, economice si politica a Europei, il determina pe orice observator sé caute acel punct privilegiat care sci permité con- struirea unei cit mai fidele reprezentiri a batrinului continent. UNIVERSITATEA } Imaginea amintitei multiplicitéi pare sa-si aibd originea in etero- PETRE ANDREI DIN IASI . | genitatea populatiei ce irdieste in spariul european. Intr-adevér, acy © d ¢d iy b i diferentele etnice par a iesi in evidenfa cu atit mai mult cu cit ‘se vorbeste de o Europa unita. Se poate constata 0 tending centri- LIOTECA I fugala a diverselor etnii, contracarata de proiectul doritei Europe. cities = Invocarea proiectiei ideii unei noi Europe ne arata, de fapt, 0 lips — nu doresti ceea ce ai deja. In perpetua confruntare a diferenjelor ramine unitatea doar in dorinta. Rabufnirile parti- lor in acest fragil intreg care este Europa, ne determing sd fim circumspecti faya de celebra teorie a ,,sfirgitului istoriei”. Se pare cd rezervorul de istorie, numit deseori si ,,butoiul cu pulbere" al Europei nu s-a golit ined. Diversitatea intilnita si la nivelul viefii politice a fiecarui stat european a solicitat, din partea istoricilor $i politologilor, eforturi de sistematizare gi ordonare, care sii usureze intelege- rea unei realitati ce se manifesta proteic. Un anume personaj de pe scena politicé se impune ca sursd a dinamismului: parti- dul politic — acest element oligarhic ce face posibil exercitiul democratic, bineineles, atunci cind nu este ,,unic". Demersu- rile cognitive ce au vizat partidul politic au imbracat forme diferite: de la consideragii ce rejin doar aspecte conjuncturaleL dong uy ajuarstxe aontjod s0pLpdns8 napiunu ap juasafipur onpp.y -a4n9 aayyjod ajapyund vy ap iuiod wand ‘1o1yfuod un 1upz{{DUD ps Wate poDp ‘Suaaus 1S ‘nog IwssUaB v=] 29 nyNIINf -u02 paLISPB pAbsecau 3189 pind un aSvounND Dp Ryuad ‘paa20 aq “yova.t vauoual un atsa outjod pind inun pzouag “pamdns o-uut pzpaUIBtio as pLiof ap jafise CQ ‘aonyod s0ja)40f 210 Lupz -11090f aonpoud foayo un ‘pimp a.p20uf ap :popo2}DIp o aputdins Aa2S In] ,, pus ‘40/2/81 jo Jol mun bluatode ap O[OoUICE wunoo pz ~vasada}tut W919} JSe0y “qnLoAnf ua.io} aSespB apun ojos Bisel -1uput 9s D1seI0 psur qwlyBou If aod nu ,,n1yO8.L0 jnuowia}> IOIN ‘auosied 10un L0;110810 app asnpoud rasp wpSojorws 2] Bs tojua! ways ‘)4o2un ‘povp toU9 ‘epunfoad t}ojnue soun aj auwuas nas a2i10d 2aphing -,,210jndod sojasput s1y9sep auoquazaides waysts inun rathude jnduiy uy 18 1WepIo20 Ul ‘opt niod ap ajauiaisis ut va spo p-s uns vse sojatoays 18 40ja121f -u02 pifpja}su0 Binssouns 22vf p nuuad pinde2u09 ISof D 2fbs -12 najod t0]29 burBypound” po puufo jnsomnw iknsuy ‘tedoansy a}p aonyod 18 aajwouore ‘ap01908 HJ1A 2D panjonays ap pou -ppout aads Wound ways inj vaswpoyjdxa napa “UIs Ul Dad -poyfusnt ain 181 nu uozyand prusutouas wo prrdof wip1isuo; anpistusspapia’ pqoud wens ps tiprraur wens wnse pigy“2tne -USU09 as wUIZ0} 2.409 {>LBo}Odi} 24B0}ND BOHPP aDUOP1OOI JOU ap vaivoyd ‘phos 0 piefo au sojalbaijo puBipouod pong. “my -npiupd vawwzuwio 8 pBojoapt ‘pa.wuanuiap :1f 40 wn ‘eDuOp ~1009 10u ap pa.nsydp wid pzoatajduto as poypaua® w1B0jodty “, ppunfoud pout pzypup 0" ‘iInjnioino ajosnds pdip puisasew aaopupedo.tgur ap [afisp 0 ‘proporio vdoungy 18 puiayos pIsvaID UE Dun RE BI pridof win amngay ny -odoany wp zayyjod soppysnd sojnjrunf v uSojodiy raun jnjuaumpunf inj}jsu0d JOA 2IDUOP4002 21829 “foayjoqns un ‘idnf ap ‘2182 atinjoaas pispaoD ap wuLuLia}ap Infosys ‘paasv ap ‘juju fbay9 InUR B posmasO] URL D.ANID] swop pzpajoafo vissov app ‘(yStunuoo/istusiofed) a4npyas ova 16 snpoad 0 pyouorouiey piirjosay “2pptuatunpunf afpayo nugod 2129 NLS DaISZoY “PIDANIjRo-poLLO}LIA} DxD ad LILA} LOIDAS / ADUL TOIRIS Up 190 nu ‘yu@doms ne © aoqtod sojapnied & votuorseIp vamezy -eue uy aringijuos yjueyodtur reur v9o yo jBAJesqo op TuRSOIOIUT aisy “BIO\sa08 EZeUET ad ayepuoy epyaed ap uFopody osySeu yeNy +1 “duezieduns ap nes / 18 Llowse|e ap oju2 -oBo1e9 o1eo1 opuuidns ao pred un yzeauwasep sHo)-adeuz0 [pI , ne ‘ya091 avOg “JOjapHnd vorwztuss0 18 vaswuoriouny 2180 -rid 29 jnUDUIOp UE kop 9}S9 aringrFUOD so] BINBUIg “eontod AOPUWIISIS v oeIeduIoD fooporDOs jnsaiaiuy prod Ne uezTEd mjnuawougy ape afeuorpen apRpIOgE EO UMEIEISUOD “TEyISW .2apeo ap apyied® my =njepour sjapyy aseurgs ‘sorsejo raidasp aye donee puntos 101 -jumur & 1$ — pseu ap pred — s0ypStunuI0d aye 10}20 vIIdooxe no ‘gpenioe eonsjod sojapaied v amoysAoo varpofeur puridno oro. ) [p1sontsa L ET) BPA ORF TBLASMPUT Tere a afeayo najed soja uursypead Hznpuod “AT “(eued wnop b 1794) BrezITeNUAD vaIEOT -juvjd ad yeznq vis ap [nursiTeydeo 1S aru pred rue op 1992 -nayed op dun oprodns es o1oAsu soy ne ased ayenued redoing aqie) pungod pzvoyoreur vysvaoe ‘put vajlop je uy “eriesd op DINLAO] Up v-r ayStuNLIOD qT PoMENgEId “LI6T WIP asms woriny -oaal 1p Lasiaape IS tuezeued oxur o-Wredurr & azo od ‘orutoM -o09 mynfeaypo B Jojo BIMFEL Woop yweIoaFe B nur fearTO-qns qsooy “HStunutod / HSILUOJO4 MyNfearf>-qns vAuEde ef snp v LD ‘purr nud uy :tNpour gnop uf y\seFTUBUT v-s BpPUoHeUTOFUL UH -njoaas ‘je Ap!o9O fedomng sop wEze uy vouTTO 1S-npulAy “greuorieusasuy eyjnjosaa usp aynagds ajefeanD “Ss vuns i$ mdvaap sawp jorlounsip 9]9zeq wut aund “rzyISE “2389 [90 ayso jo 18 auadome apie! ao) mp sojapruied ajurorsts edroutsd us eZveyo sant fearjo asooe “opueysy vridooxa no ‘meaope-nuy “EREWApIIIg edosng uy gyaeunuopard yonyod Rounriatp pury vo azede woyounu 1S peaud -oid anuup fearja ysa9v vo aidaooe BS INGaN BA wISeDe “aazUN a]EMIOIY -uoo foxe B29] NBS [NMUIspURU aidan 99 wEVD UL NjIOINIO waarEd IP aunoui “2orisjod 1opfrirzodo ® EXE yoruN adap TeIOpISUES AE-| “IZeOURY, soje mu “(Bojojod Sosoumu 1§ faL0rss |UOLOUL wISSo" UIP wy v UL “shay, “eisipeideo yfeEsnpul PaIRIa}908 ZvaIDAFE AMES afeMIO!L OD ofou -sutouay amor aNUIP IwAPMIS Feu Joo o189 “HoMOUNLE 18 “TeIOUDE UE YOK ap qwoiwuijsp ‘arfonpoad ap 10jaoeoyfit pprmaridozd anuip ynfeatts, wz “yieziuvio a1v0319 -unuat Bsepo aiNILSUOD | UNMIOD Joy [rIOYUENE LOPUTTT “yorTo[o190s 40] vzeq ednp *,ASaioyfounca apared™ ydaup woyyEs ied og 91ST] -epoos" puro “..uduns“ ap puso omuumu jus waysso¥y “aysiesedooo 18 9jvorpurs tagosiur e yeroads uy 18 os2ounus 0 JOj29 B yoRTTOd plufoa yinasouno ov auvo a[opyred uNses ..oount emyD] od -apeioqy] (rXopouO v 1S Eluid op teruIOUEDe voseABde aus SUNUTOS ajUBUILOP Jo] O[LIMBSEN YO a1p9A UE PuZAL aferuouLnEd Opn -red [UM UIOA 9] (ON “BIABUEPURaS UT vO ,2zeys.Ing epred* ory ‘nyduiowo ap “wjusy uy vo ,gorseyo eideasp** ay uunu of a1e0 od a[eIoroUi0d nes armguEUY “9yeENsMpUt “HE9RFE ep JO[poUr v oR -Yjod Bjuroa gynosounoas oxy oreo ajeprued wuruynuy .aejotrdosd™ wanjel aq “fay ap diy ys2oe uy zetys euro ne iy edomg, mp aqueyodut apvoy sonyod puny enog “Heard s01e aye 18 OpLIOpounUL aTe 9ja9 Nd QuIYDS ap 16 ationposd ap s0;99 -nojfrux 2o[umotidord ojasoroiur arirzodo wy aund Fonounur / nse -eydeo infeayo “precysnput eHnyoaar wp puL[Nzes 1S yoTUOUODa -o1os ouBHO ap pully “‘MoypPUNUE / FEoAdord INfeAND “y areyliar 18 arepunoas a|armoyses 1§ n&Bojooa anurp rarirzodo wunsoy gus featfo inassow B 9194 -gouar o Bf WINISISE Og, Jo[LUE [eandoous B] ap SEND “oUatfease ouBOIETD auumuD UL 1S epur|s] “wpURUL “eZOWUION “eIpeng UE ouaLNE aprmd nse “iseF Wo, “yreiouny erieroorstre op piey Jo]suTAEl B YOLIONS! 1uI0N -omne o #§ jnuispumisojosd sarvorezLHOARy sIUBUID|> "Op asasyias as opuNL eifoara i$ BIARUIpuBog Bf EBON] 95 TIS2OV “EMTISUNfuED UAMONAS UN vo aunde sojuioynossde ajasazoqut osede ys oreo sojapruted vamos) ‘auNsa9 Jotlesoowiop vey susowgurisns © RULIN WYP vIsveDR UIP edu} yUMUEE! yscoSyar eiuipaio ‘sorjoyes ajuaR! up “olueLy ns onTUY [nze Use “sojuesyi 8 gonijod viu1on urisns azeo 199 IS HIOLBAIasUOD YeIDOLLIAP -ungexo tot ‘ueeade pyied for wISHXe nu aun opooR “eNOS HE “tL -nfeatfa ® aunqin iS oyeLnsMpur nye; KaseoIeIpeut idaup exomArssuOD pdoung wip aotiifod [apie YAMA “1 IGINVGDANIEL L. SEILER poeeeee scenes ANIC Us 8) ea Aplicarea schemei lui Rokkan la geneza partidelor din Europa ne da posibilitatea s& desprindem opt familii puternic ancorate in patru clivaje si intr-un sub-clivaj. in ordinea impor- tanfei lor politice in Europa, aceste familii de partide sint: parti- dele muncitoresti si aliatii lor, partidele patrimoniale, demo- cratia crestina, autonomistii, centralistii, ecologist-agrarienii, anticlericalii si, in sfirsit, producatorii, Diferite capitole sau parfi din capitole sint consacrate acestor familii de partide, in functie de importanta lor electoral, Vom insista asupra partidelor bine dezvoltate in (rile membre ale Uniunii Europene gi in special asupra formatiunilor pufin cu- noscute de cititorul francez sau francofon. Partidele politice franceze, find considerate bine cunoscute, sint tratate mai succint; ele sint prezentate prin raportarea celorlalte partide euro- pene la acestea. Cititorul va constata ca Turcia este exclusa din heest studiu ce se limiteazi la Europa Occidentala. in ciuda pretentiilor sale, Turcia aparfine Asiei si nu Europei. in cea ce priveste Ciprul si Grecia, schema lui Rokkan nu se prea poate aplica partidelor lor personalizate si clientelare. Ba mai mult, folosirea unui astfel de model in cazul Europei ortodoxe implict © tratare mai aprofundat si care depageste cadrul acestui mic ghid. APARAREA SALARIATILOR: PARTIDELE MUNCITORESTI Partidele muncitoresti ar trebui sa fie cele mai cunoscute ‘ititorului, Intr-adevar, alit istoria cit si ideologia acestora sau tipul lor de organizare au facut — si continua si faci — obiectul a numeroase studii stiinfifice, apologetice sau uneori denigra- toare. Faptul ca este vorba de 0 familie de partide a cairei voce- fic universalista s-a afirmat atit prin diseursul sau ideologic cit si prin implantarea geografics, explica, in parte, interesul cer- cetatorilor si analistilor. ‘De fapt, partidele muncitoresti apar ca un fenomen complex, situatie care ilustreaza foarte bine ambiguititile limbajului poli- tic. intr-adevar, le desemnam gi ele se desemneaza ou diferiti termeni — socialiste, social-democrate, muncitoresti ~ care, in functie de {tiri, epoci sau situatii, exprima fie realitati distincte, fie, la fel de bine, pot fi sinonime. La aceste probleme vom raspunde delimitind mai inti terenul comun al tuturor partidelor muncitoresti, pentru ca apoi sa tra- tim caracteristicile care permit clarificarea diferitelor tipuri de partide ce vor fi examinate succesiv. Vom incheia acest inventar prezentind partidele de stinga nemuncitoresti, partidele claselor de mijloc sau partidele de alta origine raliate socialismului 1 25Lt ap qenjaid wsoy v ‘gq euFa|qUID “euIL UL Nuys [nayepURLL “vA UE "PLAID ys TeOOUL Ne Nu vaySaoe YO BULLE WoINd zeIY13 “apred aiseoe oNUIP aresay nnuod yuepodun ouups orsteisos jajeuoreueruy ye orfoquas 1 yejuaumnUas (njor Je] -aiuaSiealp epungord soe epnyO UF “nea auRULL InnuisyeuoH eas MN “pu Ko[Lop [e Uy “wsyAINAE ads opoluip “tay yn op tmusap EIoadsad ares 1S aywzyjeaItaD 408n ‘ose op aprsvd ‘sinyAsuoD HsSuOyOUNLE ajaprted oreo “adeaip ap sojslueprzip wHidaoxo no sSejooe aug “pSozoyoumun ajaprited ap reidope ‘arezjue810 ap indy ‘pau jaunnid up “omuyap aug unesen gnop ud gundxs as arsI] -pJoos fayeuoreuatU Je SLOIST MyMyOyD UHM UL oUIUEBL 20 BBac) [S61 UIP LNpyUeLy Y] ap ayiiesE]oap ap yreUOL -ouRS ayMISIOAIP ONES oFINJOAS © BL sonpuCD wa “yTPUOHEMIETUT ap wyelusngut uiind war eripen up yuososd Ysunqey jpnreg op yeumse [yor :aqUTeUE BD BPPOIOIT ySOF TUT Ne Nu o[LITUON sep ‘wray, v fode “yeuorfeusayuy enog & YMASUOIT BS “pLET WL TEM -ideo ne wiougo vigy ul “efouoriee voyerrqear op yqzE ne-s Sa10}19 -unur a[apared ‘reouls via roy jnuusteuOHeMIOTUE RO 20 ND, “armoypuguiase arezrues1o ap dy un 18 ofBayens 0 ‘o1Bojoapr © no azansozut 9f ¥S 1S ruapunnyerd a1foAzop 9] US “IquIs Tou 190 od punnnfe roman your 29 ‘ojopHzed mprogo ezouop1009 pS BUTS WP BAS eISLooY “aISsHEIDOS jopeuOHfeUIO|UT veumtae UIp WAosd sunt soRMeBO 18 ad1Bojoapy soy o[foNsHa}oeIBD “yunrfeu remoay aoyroads apeioos 18 aouOISE LINES amNpEAZEP 25, gS INqan Je ‘o1ezTUAIO amoyfounUt fosejo vouNtfor WH BoUTSO ne #81 nSoropounur ajaprued yopuNYy “Pyeuoreusoyay MpOY “7 sneagy]s as apnued 1$ amworpuys anu oypanyesay erueds uy 99 du uy ‘ssoons yynuu vod prey sep ‘gresOOUFap-USe19 aUTsLI0 op “LGD no Blume 0 oosoUE Bs gq TUFLELIOVOp B a[RIAUDS SUNN Fa}Sa08 Je ses9pou yrusjove3 “Tozer ednp posearoyounur eliog no ode {LOD No osuins tiejou WW feu uTaNUE w OLS “eluELy Uy “Oe 1S “eorpuis neaun azgo 999 no piueinauiod Uf sep “InuPluW nE-S apuMETS| 9% SCHOO) BARA] UY vo ‘aISHEIDOS IS aystuNMIOD BUS BUNIUOD gpENED O NUS seyeRruiog uy uo “po! pjRoxpuIs EpEMIED o EISIXD apUN OJOOW “(AAN) sof ap soy. “(La) feruedg “(LD Saeorpers gpenuss o no suns LMBTay mu NB veISVOe sojpaied Je Jvorputs jajodouour wuraqns # yuNSazo-mdCUIep nes ;sTUNLIOD vareogiur aun ojooe seIGD TwoIpuIs Bf Us vamwope wd IAjMpHIed pawol| ye as nuqUIOU! UN yoIpe ‘ s19aMpU Jojapryed™ [e aieZIuEaLO op Injepour weidope ne ajaprued “tanzeo aU Uj “oss auseoy LRIBTS] pzeansyd a1eo no ojporpurs wun} B gorsfod efutoa BuNnapros PUsLdxa aauipurds 1S aovMEG ‘ooauNsHE ‘euMULET a[epHIed “WISHUNLUOD vot -nuzios uid mmurigo moedut ap orfouny uy ‘orHay!p oped wt sep “psa -oyounus sjopiuied pureapio1uy EauPU BA EIEOIpUIS DUIS wISvIOW onujod pred ut azaziu -28s0 ys 1ode vo ‘sleprpuvs ‘yndaour | “guljsns 1S-ys yvoipuls voswosjur quo] feur nes apodas yeu ‘BUILAISIEp vA FOTHOWOUNUE a[uigorpuaaes ap ply aonyod auiasts sojaysapip & gluouey!put ap InperD “[euoriva ued od yeidan-reidan yzruvsio v-s “ep “unidanut up rep “ezeq BI ap puoaid ‘exeosyur wIseeoy “IO[9A -eiadooo 8 18 JOjeqvorpuls vamearD NO BEP O RE|-KIX Te [BfOas uy jnrede aro ‘amoyiounut aseyo sojsaroyuy 8 asermde ap 18 gree) -sojoud vosnasiun uIp porpe ‘Yoseaioyounu vereoslur urp osayse Jan] ne BSsuoHOENEE ape “aPOIPUES YAyosyUL vouNE|OY “T ‘ontjod jnureSoud :vy9a3 8 ore eSngpe wo, “Jo[euoHeuUD|UT [NJor 1S ayworpurs TOSIUT vou Cnifoe “a1aynd Bf RzRaUIDITe aes ezopunp aprued Lieut gnop o1fe]9[99 WIP [NITE No puto “|nan no PUI purmeang ‘yinyeBoy op przed mun jnjor gowof zapuepsy Iste “Nge'] MNP, :a1eNZOLINO BLE Q “JoOpseoIpurs WEWIOfeur e LOTT ‘ropeneyes mymoa eayeytiofeus yoru Bene nu wyssoy “ouadoing Hunt oye pSosoysunur ojapyied auyurp of Feu Jao 9yS9 :vs va -nioigy[s urjnd yeu ‘arew year nes mppyey JOTPURUIOSE a19p>A op aj9}9und a}eo} UIP ayo |NLULLE “ZaEIAT ISEMgeT NPR 18 ZapuPysy asimqey nphawg osoyS$eu yen] nw vUEyLTG jMFapour edN¢T (gf herd Jonuouoge [e uLZIued 1S ouMSyTuR HOHAStE {e MIqUIOUK ‘ArE|EL UO, Snasouns s1eoy 1epve] nou un 1S so4ponb op outeiouss o 10[NSuuNgE| ORM UL snpe e EEE UE YaTEES “fm pe amyEAUIOAd y weydaxseau jnsosoq “2661 UIP [e10}99}9 yNdBKo-1wHos Ednp — injApHted # eideaup ap edie WIP piluonoud gumoreUr arenfeuosiad — YUE UYOL IN] |MD0] TEP BF [FT ‘yontjod auvorinuros ap ajioruyay ef puySansas vdoangy | vs vasoIwoWaL puLngise ‘injuprued vosesoupas pl ‘sogaNs BIR) NU IS ‘Saomd B sjaoUUTY, ‘Aaisianeyy AOY In] D9] UE JOUUTY [oN od [-NpuLLayaid pnprsed “eBups ey Seung & sep omOWEUEM JorfwrouSs ayumLEE uy MOAN w vasoNd ‘O[e10109}9 Hopuord run v areuun 89 * JO[F-seez infoysuaq ut e1hizodo purzrarp “enfooe no yeuerZny B LOLIOyN “YYyeIOgH| Mo HEAT HUT RIE “EIS “TeID0UIE Feloog [npg TuUOY ne uw 1 ‘sayjaxMg UIp raIsiUIOD Je aUIpas -and journey od “supfuey 1S sieFOY “uOME PLAC] ‘SUEPITELA, AOU BL o€ “SUH 1g90A JOYNUL eu vamBoo|d ‘HES [nUUStUadom-puE 1S frUUISHUIAX ud ‘eurMuaep & Bmp BBUNS IOOg [aeTHAL My BaxINPUIOD qns aiaind bj psunfy “uisyeuBesd anpjas un ards wenpoas e anes sstuonag iyodA uN Bla “ASHUNE-UTEd YO "ROP ap “UOSHLA Pom} “IO[UEZHEUOHIeE Baye od aumdap armoy siat e ynpused ‘asamnd ej punyy coavu 380} v wBURS op die plumsoduy “surquor Soy fode ‘jjaysHEH YBNH_ vO HeI.OUWIEp-[BIO0s 1S BISICIBLLL AMUDLIO amRIAMO O op “OPIEYIN Ue] Nes TDG AUOY, lode “uAag tuumouy vo ASipeLOs SnuEp opfunisuar ese mynd e-u ALUsLINgE] iMoTsvIH uIp onj90 49008 ap |nqnjo sutisns B 18 azapuRpN MeiuNUOD eurjmede 2 ‘oujoreo yy v anut RoUIOINd gousHE)s BIMBO] O EISTX> MOTSE|D v] “pried qe o1volsO Yoap BorToIwD vaNBILOULUL BT Ep LTYOA oyNUT reur ‘euorsodord pour uy ‘aouud sseurgqo7 yypuwe YO [HSV “yenqueooe jour NUE sordyos 1 oyozoyy uusypemjd un ap wosuy 289 o1ojoapr wisHEmyd ap [ase UA) “estuRdsyp axvo yisreIeTT am -teLIO ap UOND.apa,] BUD.LOWACT [BIZOg WS Lib oqvT jwapuad -opuy nes arog unign.y “njdwaxe ap “eo njnpred aye ejeurd =[40 a]ueNINSHOD UE Nes — aUNRgLLT IN[NdNUB [ze UE vO — esuLNSEI qundnZ uy oyezrueBr0 ‘opsiurpuar jNJaatu e] ‘Zed ysa0w UL “BUT -uidxa 9s viSojoopy “aisteorpUIS 1S ayeIDOUIAP-[LID9s ‘DISITEIIOS 2[02 -uaino anuy juDOU ap oli} ap [nodes sop YIOSPEr jnuEOIg “geamjongs guLNDop oO Eqle fur ES JeluNUaL B ISLNQeT |NpHIE go injmdey yLOWp BqESod oISe [NUUSLINgE] yZROZPAIOuIED OLED ‘BUS 1S yoseauoyOUNUE varEOSMUE SIMysUOD 29 ao1Sopoap! 15 o]ID0s ‘sontod ejaiuawiala anuip ezorquig ‘ayspungn] ajapytod OW WO-XIX [8 MINJODAS [AKKIYS vf gud prezipiqowop ‘ontjod azopaa ap iound emp ‘sear! & RorEyTIq BOsHOL -oulounur vareosipy ‘oispemut ugdnu® soun jupeo ut gfeotpuis eunHoe onnuy qoydas ne-s 1s yaquioy, “oriuedsip ey gud uqEs Es nUIsHTeD | sgizoy ud voroind ouinse 1S-2s puyndau 1§ puopan ‘oseoWoNPUED JOjas -vjo [RUISIORO 1S [nZNJor ap NUTOFD ws “HAWS |B wLZ UNIS) eAayLAON injrawyz je gowanip 6 OA 2p wyNdep ‘rOUUED,C snBie, ed Lepyay pdoung wip 92111]0d ajapHiBy WHUaS “T TINVGDANIEL L. SEILER succesul guvernului Attlee’ din 1945, au facut din jaburism un model si pentru miscarile de rezistenfa gi pentru oamenii stingii catolice si Socialiste care s-au stabilit la Londra tn timpul rizboinlui, Dupa Blibe~ rare, Leon Blum impreuna cu Daniel Mayer au devenit purtatorii lor de cuvint dar s-au izbit de un exces de .,patriotism de partid” din par tea SFIO in timp ce crearea MRP, crestin-demoerat, inchidea portile fn aceast directie. Din acest program nu a mai ramas decit ..anemica” UDSR unde Francois Mitterrand gi-a facut debutul carierei mititare, in Belgia, Uniunea Demoeraticd Belgiana a intimpinat acelasi refuz al socialigtilor in ciuda avizului favorabil al omului de stat P. H. Spake i, find susfinut numai de sindicatele crestine valone, experienta a esuat. in schimb, in Tarile de Jos, social-democratii au fuzionat cu miscarile din Rezistenjf gi gi-au deschis portile catolicilor formind Partidul Muncii, PvdA. Totusi, PvdA mu corespundea modebului car- tist inigial, s4 ne gindim numai la relatiile eu Biserica. 2, Traditia democrat-socialist’, Aparutd de mai bine de un deceniu, in urma cartismului, traditia democrat-socialista este o forma precoce si premarxistA de organizare politica a miscarit muncitoresti. Partidele provenite din aceasta traditie se deose- bese prin patru trisituri distincte: ruptura neta de migearea sin- dicala, tipul de organizare, rolul intelectualilor si aspectul de upartid de idei”. Partidele democrat-socialiste se organizeaza pe ling’ migcarea sindicald, ostila sau scepticd, care, fiind anarhic- sindicalisti sau crestina, pastreaz o atitudine rezervaté fajii de partide. Organizarea democrat-socialista, lipsita de pretiosul con- curs al sindicatelor, are de suferit chiar si acum. In plus, dez- voltarea lor a fost de multe ori frinaté, in plin avint, de o lung’ perioada dictatoriala: al doilea Imperiu, insbusirea Comunei, dictatura lui Franco din Spania, a lui Salazar in Portugalia, fas- cismul in Italia, Sint doud tras%ituri care marcheaz organizarea ieee ' Attlee, Clement — om politic britanic nascut la Londra in 1883, lider al partiduiui laburist, prim-ministru intre 1945-1951. 32 Partidele politice din Europa democrat-socialista si care au rezistat social-democratizitii dorite la inceputul secolul al XX-lea de Internationala a Il-a. Pe de o parte lejeritatea ei, o variant’ sublire sau suplé a partidului de mase pe care Jean Charlot 0 numeste partid de militanfi. Pe de alta parte, importanta alesilor, a liderilor gi sefilor: curente per- sonalizate in Franta, ,,filipismo” in Spania. in al treilea rind, militantii si alesii au un profil diferit de cel intilnit in partidele de tradifie cartista sau social-democrata. Nivelul lor de instruire este mai inall, jar invafatorii, ca gi intelectualii, sint predominanti: barbosii” din grupul PS in 1981 sau PSOE in 1982. Hugues Portelli a fost primul care a dat numele de ,.neo-radical”. Concept lipsit de pertinenta comparativa, dar care in Franta exprim& exact ceea ce vrea sa spuna. in ultimul rind, predominarea ele- mentelor intelectuale, adaugata la putinul interes faj de pro- blemele de organizare, pun pe prim-plan dezbaterea ideilor in dauna altor considerente. Gustul pentru ideologie dar si raspin- direa ideologica: democrat-socialistii francezi, italieni si spanioli au trecut astfel de la proudhonism la marxism, de la reform’ la revolutie si de Ia revolutie la gestiune. Autogestionari in anii °70, au cedat betiei ,anilor fric” si realismului gestionar. De la ~Schimbarea vietii” la ..francul puternic” in Franja, de la marxis- mul de tip nou al lui Alfonso Guerra la monetarismul fui Boyer si Solchaga, de la ,,batrinul lew” Nenni la omul de afaceri Craxi, cite schimbari intr-un timp asa de scurt! Originea democrat-sovialistilor urcé pin in timpul Revolutiei fran~ ceze din 1848 si partidului condus de Ledru-Rollin, eandidatul lor la primele ,,prezidenjiale” din istoria alegerilor din Franta. Fi stringeau ta un loc vechi republicani de stinga ai Monarhiei de Tulie (Ledru-Rollin, Lamartine) si socialisti aga-numi fi muncitor sutopici” de eatre marxisti, cum ar Albert si Louis Blane sau .,furierigtii” (Victor Considérant), dar si crestini precum Buchez. Primii se pretindeau urmasii iacobini-se ‘ystunuroD INpHsed WP Avs jee YoOop ynUU war “gpE] UE LNIOA UIP 9%8"0Z no wouNigo Jo “Hpas ap Os1 pulAL IS 616] UE MIOA UIP o%ME'ZE 19 JENPaxD ‘aridruoo ap ypore pury qnseU B-s asvo pred op euoT}dooxo zeo un yjulzaides ynizdsip opoeid zeise “uespeIy s!feI90g [ApHe ysypeiog mynpHreg er}er8 yoap ynuTjusw v-s nu ywoUTEUEAST aut g-uwof In] ev AOpJUaipIAD vawwosypy “ejuRIZ UT “yISsTENUIOD aUISLIO ap FUYS reo sep “EURUTRASE as ‘yjuasede UT ‘aro No sAcU -Ipueos apuntjeutiog no urzpunguod 9] Ys emgen nu esuy “oud ong JO} IVIg wayENUNLUO, Be] voseFOpE pulatid uIMpuosoyor [nud dnp giuny yeny ne amo Ag eualfearou eSuns ap aystqe190s afep -nied ysoy ne yeystzar ne a1vo ajamBurg -aprqemp utind spnied aid gunidxo as ares Jermounfiros uaUIOUay UN ap BqIOA aISq “nSaroyrounur apryed ayrumue axes ap mynuusrperoos varisgied uid gorjdxe as ‘mmpyzed ervorssyxo 91 -UatUs[9 UIP Nes oIje1OOUTAp-jeI90s UIP oTUaAosd ‘eSuMs op 9sI] -e190s s0japrued vamioyuy ‘Yuapvoap 18 joptoan ‘juosidy (gq “eIZIVUL BA NU JO] BaNUeAal “niuasap UN ap autq reUT ap ITeJoql] a1]80 op osoInd eT op Her ~andopuy ysoy ne 1Soq “edoingy puyBaye waxy v Raumy aids juanup ey ye -unual 8 eYfESnuIOg “JOL ELO}EC “aAISHRILOINE are! UBUYS & 1S JoPYSIU jodury ajaidny wip Hiqeys Sar ne 1S os0s0u UFind ru ISoF ne [zoySnuod insyes0g “ery vosezIMIpOU! ‘OLVN wuOWp “S wunoaud ‘edoingy uy rorundg waserTonu ezeoioyep as In] “Ojafuaplzip 1 so} “ono epnyd UL AUN Wy as-npuIUHUeUE ‘sUapnud 1S yerpNyS uASHEOJ=! un yeonoeid & Ja ‘ome injnusaan’ aj1yasaz3 up purieaur ‘esia os -RUIOD ¥, AU [o1U om B omLAUITYDS O supe B IS ZZ6I UY a1aind B] suNfe e HOSE ‘sopezuo adie] inj BuIstIRS ap yeynfe 18 lag Te OHA 1S [eLATeUE IY -nunfisds operp “npraopy je perfuase niedse puty eo ‘areuusosuen op ve -seyyedo wisiuntios mun varemeysut aids pupndse “igs 1opyodiasip v 18 Jnaoqeg, suypoBH yn] BUENOOP — LasAnogog , pprouiad wip meryo qrugde v joyndsg osaugC vIS{pOIIES Optiitad [NYA ‘porjomo ojpour wip neoudaoid avo 1S mnjpred yruopaiu; uIP Laut yenjosjaiut ap druB un ap sausaing wip jnsazBu0D vy TeNjaxg “[!qeI0U0 JeWoureUIEANg jueTIG UM RAAB ZO aye0} No afuesads LeU vad IResD B yopuny ueznued yosveSeumzap 1$-ys Snes v [9 ‘eiera equiryps et nujuad jnuusteudes no vinjdns empgaodoud aavo eSups op roruy payer aredy “unE] MyOUUSTTEIDOS Je IF UN vO dum INU SOY B ZedURY IsEOS Inpred ‘OLAS iyoautds sur~Ns pdraB ap 1S wswMo op reNjarg “1uRWAANT & EjUINS UL IeUONSeS -oine mynuresord eB ByeNyoooyUF BINe otUIOFsuRI] BS INNS ne Ig “zajezuor adijag 18 squzog OLY ‘PuBLANT stosuesy :vo ati -dooxa ap 1eIg ap TwUTeO JOUN BaLeoNpUOD ep JeIDyOUIG nv joruRds AOSE 18 ezaysnziod 1S ozoouny aysyeios ojapramg “ostpeuteyeur “sod r0jajutpuoy eritede op 18 samxig uapjon qe onyod quaino [Now ap oseasojoy as ys inys nw rq “vruedg ut 1S (Hogndoy re Wurpasard 1Saye soy ne YSI[EIOOs exHUIP opun) vEBNIOg “wjueLT Uy LeyLofeus purSunfe “Og, 18 OZ, HUB o4UY BEEGLIOALT ypoLIOd © jnosouno ne InSITBIO0S-yeID0WINp — YISTUNLIOD UNWZIOs BAIL Sseqaoine |NWEIg “[HUIsTBTPUIS-oYeUR — 10] vOTB!TOAZEP WLIO Ne 2189 soL10}st JO]9]O9RISqO EpNID Uf -,, aimjLofPu apapning OF ‘eipeBnu0g 18 nruedg ut ‘couawase op uupurdser ws 18 — apuoqund — eye] uIp renjard soy ¥ NJEPOW ‘ouEdeuog Uos;oduN-smo-] my B Ig Bp BaMAO] Bdap gnzgoap ¥ aiva 1§ — njdwioxo op ‘ajiauuoguny.) BT — a1a1098 HEIEIDOS ap pneafor wise’ pRziuEAi0 vaUIBuO ey] “aumaygndzs grmpyos “LNgD|D ap lollerepay v8 glEpoIon IS auBpuopy HT syUOWEped mjndoss younf wy we pang OLeO JeP HIBINP BUNS ap ISO} B JO] RarEZLURTICQ “UeENso}Sow op pyumdrud up 18 goseaioyounur ereoysuie uyp axeynzer oysteNpLAIpUL ajaiuipuor nedryonauy tiyejiao © mynursranogeg [§ pinjoasy tEreU 10] pdowng wip 2o}1}[0d ajapiiiog YATAS “1 TAINVGDANIEL L. SEILER Structura electorali a partidelor laburiste, democrat-socialiste si social-demoerate a UE (in %) Salariagh Cadre 79751990 1973 Minctiori 7975__1990 79751990 se oe 2s BB ba 1 tend 68.3 re) B32 49.5 22,3 219 275 35,6 36,2 ant 21,6 29,2 S27 13,5 24,7 Dancmaree 525 12303 COpozitia fats de sistem a fost benefica pentru acesta din urma cXci Partidul Socialist Italian slibind, a acceptat intrarea lui in jocul guver- namental din 1963 in favoarea apertura a sinistra dorita de Aldo Moro side crestin-democrayi, Antrenat treptat in virtejul ereat de Prima Repu blicd, PST a reusit sd-si pastreze © oarecare demnitate atita timp cit a fost condus de ,,vechii” socialisti adepti ai lui Pietro Nenni, cum ar fi Sandro Perteni sau Martino, Spiritul modern a dat lovitura de gratie iului Comunist Italian aducind in fruntea sa pe Bettino Craxi, un politician cinic si afacerist care a ,golit” partidul de intregul situ confi= nut in numele eficientei. Incarnind imaginea ,durului Craxi”, Prege- dinte al Consiliuhii din 1983 pind in 1987, membru al CAF, Crax ‘Andreotti-Forlani, vor forma un triumvirat transpartinie care va domni, din nefericire, mai mult de un deceniu, la fel ca Michelis, ministrul ‘Afacerilor Externe si play-boy cu fizic de gorila. _ " Categorie ce cuprinde: agricultori, pescari, profesiuni liberale, cadre de conducere si patroni. 36 Partidele politice din Europa 3. Tradifia social-democrati. De data mai recent decit celelalte doua precedente, traditia social-demoerati apare in ultima treime a secolului al XIX-lea. Parfidele provenite din aceasti traditie se deosebesc prin patru trasaturi clar distincte: internafionalismul, originea marxista, legatura cu sindicatele si tipul de organizare. Partidele social-democrate s-au unit la initia tiva Internafionalei din 1864 sau au fost profund transformate de aceasta. Ele au practicat un internationalism solidar pina la rizboiul din 1914 care a dus Ie dezmembrarea acestei uniuni. Partidele au incercat de doua ori sa reconstituie Internationala a U-a prin practicarea unei solidaritati active fie cu vechile parti- de aflate altadata in dificultate ca cele din Peninsula Iberica, fie cu cele din Europa Centralfi aflate acum in dificultate. Ele desft- soar o bogati activitate atit in grupul socialist al Parlamentului European cit si in cadrul Partidului Socialist European pe care-1 susjin material. Internationalismul a implicat, printre altele, 0 lunga colaborare cu marxismul care le-a servit drept dogma gi pe care au incercat s&-l rspindeasca si sd-1 impuna tuturor parti- delor muncitoresti. Abia in 1951 Internationala a acceptat, prin declaratia sa de Ia Frankfiut, fundamentele umaniste si crestine allturi de cele marxiste. Apoi, social-democratia, ta initiativa marxistilor, a strins legiturile cu sindicatele. O legatura la fel de puternicé ca in cazul tradifiei cartiste dar functionind in sens invers: sindicatele erau veritabila curea de transmisie in cadrul partidului. Afinitajile sint, inca, foarte puternice — mai ales in Suedia ~ iar cele doua ramuri ale migc&rii muncitoresti merg in paralel, Organizarea social-cemocrati corespunde partidului de mase care poate conta pe gruputi distincte ~ tineri, femei ete. Pind in anii "60 acestea puteau fi considerate sozial-ghetto parteien. Dac& cartismul este de origine englezt i curentul democrat-social este francez, social-democratia este de origine getmana. Sozialdemo- 376 a}B10Wap-[BID0S afapryieg “Ieyiofeur [nsoyowIed apsard 1$-areo qwIDOUIaG-[2190g IN|NpHwg vB omgy[s o-NULId sonpen as jn}e) -[nzay “yosworopouNUE vayeUN dna BS oLo}ZoRFsHESOU a}SITeID0S apaTuaUUa[S BO MOR vB I]BJOLOOS [NUYS Ul Baio vouMIsMAay, “Tey -ofeur yersourap-jeroos™ myndy ye zejnorped zeo un ayso dey acy “soipsow Le} zoyuMuE oyfoods o1s0 zeI}FOWTUT yeIDOLUDp-[RIO0s pred op jndiy -auyuounu aipsouiap-jp1908 ajapiing (q sontjod msemp ajayiqeiuiaa 1$ apvipiuuey jojo ojaoituoind gptmose gs ood nu WNC [e juouede jnuustuiwe, “yuvodoine-oid ws viuipuay 1$ — arewiofeur — ajsiuorejozt 18 aysimndod ajaimpuay anu wt ~apduuy a189A0N 0 gonpuoo ys aiNgan B pulo yNUL|DOu 9p ISO} YY ES asad 18 pueppunig oD Europ ‘aiauray o ap snpuod asa ‘aystunuroo 1ayeu -offewoquy Bapuro ynulliede @ oso “YN “UeIBOAION isuNgey jnpHed jumsodu ayro} JezHeUOH}eUL sO}90s UN “iogzes edn “epasod vINSNY EL -apour uistatioyar un gorioeid Qdg Roep go mdey wrorur|gns ys aInqary, Sajtiopmys eo1joreD tuROSIPY [e JOroNpUOD 1Yp9A uN HHoK|GndoyY wu -ogard vj yepipurs ydorp aqurzard ps yey1z9 w nu “HSasoyLouneL ajaprued D180} ANUIP [eaLo[OHUL PU [90 ISO} v EIEPETE a1 prued ysooy “erst 10591 1 od ad ens as @ nnquod tastyeorsoyaniue vy 1$ wstxseui-onsne v yejunuss & (QqS) ovuysne jnpysed ‘goG] Up “1L61 BdNp awjeouns ap imsod ydnoo ‘qs 1199p ‘eNjosqe opwyroleur no pried ap jeep! mjndy amg reur epundsaroo “Aastary jmrejoouvo 18 uueuLontg ounig, ep 09, HUE UL WOUULOA ELNSMY UIP JeID0WUAC]-;8I90g |NPHIeg “JOpN -pury eareuiaand uid eumaduios jeer ne-1§ o7eo wapOYsU SouEUOFeT udseyog ‘apurig Aka my Jo|y wieiousd up you vyow ghow o sear e gg ‘08 UL Wnup Suny un gdnp Seg ap uio 1$ yeleBue upsSo19 ~ ypruuyog murjoxy 1S — soywzTUWBI0 Borens 18 aSTUNUIOD IyOoA — JoUYa A — INJN-Ggg BiuMNSuoOo 18 szaurpieq I}yNOeUD} Je Foquus 4srzeu -Hue noid — ipueig vy:0.4 op aidvy ulad yeNSHOWDP “Hgaro;roUNUE [op ~und naquod sesooou onvowoniof 880 un puureasny “feiquonoad i9Aap + Stoqsopoy-peg” ajauumu ‘zg6] wy atiizodo uy moan e Kap jniBnsard yout Rzvomsed 181 Cigg “,UeUIO8 jnjopowr op viny tuodoao Jojnsiut ~10Jax HYDO UE POAU Bede YS moR Ne-] ,Zopons NjNopouL |e TeIO gE amyysuos azeo soured apolioy ajo} 18 1ontod fauro Hoy zeounsIp Rmreutoy JOM RaNIogUt 1S vasayéeu ef snp eB soJaoeojfiu Je 1S 419 1OpLINdoos Je a1apar ap jound up ye Bun KoHTod arrumey o Zo aovy as wD “ysar -onounur afepried eurzungord ur yeipnys vB oreo Jao WOOP RI -a}1p tse 0 axe “edomg ut eideosp 1 nqueo oMMESUOD aI sorted sojpased jnjquiesue vj ajSeudo as jnsojwazesqo ROR ature) & a[ersos Tumjonys & epungord varuoysuen ey snp v ‘sofepy 1$ seyoyey], euureog urd ‘ares prued un asdsap wisi ~oJBAIBSUOD ap |SEQIOA BS LUND Jep {,.1O}BATOSUON™ ap [NUD yuogoud os o1URyLig] ROMRIA, UY *,9Z04Bing™ osouINU 9] HUATIeAlo 18 Havurpuvog “zooury onrfod mynsefnqusoa urens zwp ‘o1s0}S1 aiopaa ap yond upp yoexo fear [99 ¢,,9z94Snq apred™ op jn -aunis} asasojoy ITY *.eidearp" ezesuuoy ajo ‘eluEdg nes eHEIL “eluery UY ‘gorurouosa wAdeasp o ap BqIOA a]89 1OLe 110 +, uso yar yydeoup* ‘ug} ayunue uy ‘goyTuUUAS nique uw} ys2ov aep ..vjdvoap op osoumu of up “INnpendeo ye 18 sopNsrpendeo qnurfiads ur wi oreo royapyied aumu un rep es nosd a1sq WIVINOWRILVd TIAGLLUVd HHOTLLSITV.LIdVD Vadvayd¥ i a eqenquasae aLROy _msiPuaewisod* yfurpust ound yzeazuoieies as ‘eBups 9p aut “so19 ajapiued 1S vo “99, C1 1S Ty “10|NNS1[e1908 erBTAMIEd aysa BO EOTOE -o00 18 Blesagy| *¥IeI90g “,.SOIBHYY“ ajaaneiadooo ap d1s0IS! BIEBOY “107 -ruapuadapuy pluoyy ueivala [n-BunesepueT eBrype wornd reut 99, G8 DUN &7 ‘onmomd o1eoy apnued ap urarsis un-nut — eideaup 2p Hrexaqy 1§ wunSero “n&tnge] op LNBL — uN ene EP Ho Os-npUAL -ndus gesapoun varequanyos 18 nazeztuapown azadiysrunus ys “THES My -srunuIp 1 (njnursHEUdesd one “Inns B99, C“DYIN FEA Je,DANIEL L. SEILER Ca si in cazul partidelor muncitoresti, vom face efortul de a descurca maracinisul semantic si istoric ce invaluie partidele patrimoniale, incercind si depistam mai intii wasaturile lor comune, apoi variantele interne, pentru a trece apoi la formele extreme. . TrAsiturile comune Partidele patrimoniale se regasese intr-un program politic comun, reflectare a bazei lor sociale, ea insti un produs al istoriei, 1. Programul politic, Daca factorii care concurs la Imparti- rea ei in diverse partide nu prezinta nimic din ceea ce nu poate fi reconciliabil, aceasta familie datoreaz’ unitatea programului politic. Dac& in cazul partidelor muncitoresti, realizarea unui program comun se putea traduce prin ideologii distincte, parti- dele burgheze reusesc si realizeze armonia intre scop $i mijloace, intre programul politic si optiunea societafii. Dintre numeroasele documente analizate, considerfim ci cea mai bun’ traducere — cea mai completa si cea mai concist —a programului liberal a fost fScuti de Jean Durieux intr-un text publicat, in 1975, de Parlamentul European. lati un extras amplu: «Noi, liberalii, credem in libera initiativa si in libera concurenta, in dreptul la proprietate si in dreptul la greva. Avem incredere in eco nomia de piata pentru cA este singurul mijloc prin care se poate asi- gura descentralizarea necesara pentru a da individului puterea real de decizie privind economia. Ceea ce noi vrem si evitim este reducerea individului la o unitate de productie sau de consum. Liberalii considera cresterea economica ca fiind cel mai sigur mijloc de aparare a intere- selor celor sfraci. Sintem pentru deschiderea de piete interne i organi- zarea economicé $i social a regiunii. Liberalismul se opune ca Statul aE Partidele politice din Europa si intervind oriunde si oricind. Rolul autoritatii centrale trebuie s& se rezume la a completa, dar niciodata la a inlocui initiativa privat Viziunea ideologica a partidelor patrimoniale a devenit do- minanta dupa destramarea sistemului sovietic. Ceea ce o distin- ge de cea a epigonilor lor este raminerea Ja dreapta din punct de vedere al credintei, initiativa privata find situata deasupra interventiei puterilor publice. Diferenje intre metode pot exista si intre partide, dar chiar si intre (iri: ele considera rolul servi- ciilor publice ca fiind subsidiar, iar existena sau inexisten{a unui sector care sf se sustraga legii economiei de piafa ca fiind corolara. 2. Baza social. Programul unitar al partidelor patrimoniale consta in baza lor social’, care le face s4 fie mediatori privile- giati ai lumii industriale si de afaceri. Cu exceptia Angliei, unde dogmatismul conservatorilor a sfirgit prin a plictisi ciy-ul, patro- natul intretine, in intreaga Burop&, legaturi foarte strinse eu partidele ce apirii interesele capitalistilor. Eforturile ficute de anumite guverne de stinga de a se face agreate de patroni, au esuat mereu pind in prezent. Plecind de la un nucleu conducator ,,burghez”, partidele patri- moniale au devenit adevarate partide attrape-rout. Din punet de vedere al electoratului ei regrupeaz pe tofi proprietarii obiec- tivi sau subiectivi, Masa lor de manevra a fost format mult timp din ,,independenti” — comercianti, mestesugari, liber profesio- nigti, patroni ai PME — dar el s-a diversificat cuprinzind toti salariatii care poseda un patrimoniu pe care sper si-| transmita mostenitorilor. 3. Origine. Partidele care apara cauza capitaligtilor au Iuat nastere in secolul al XIX-lea din doua traditii ideologice foarte diferite, dar care au ajuns in acelasi punct. Prima, elitista si ostila 53ss "e10}8208 siuengur gzvansed suzy wep gsop ap snpuos ojndod op -nabe. (Ze “e\dearp ep aquano aynur rex up sndutoo 19 pM -an ap jeSejap v-s wruedg ‘o\styouey rormuop jndum ut vo qq -org ‘sonqjod ranujeatoy asioap uy eidvasp “uyind pour nos jut [RUE JUZEAIP ne FLOIS! a[fUAPNHSTOIA “tadomg oe UA aneIa|99 uy ‘fox atideoxo 0 gud vluRUED 18 SHBG BOE “greytrofeur gidearp o ne py) on swop vdoing uy ‘yeIoyLAtid nuassy empysuos gjed ap rawWoUOda & varerede oreo nuquad so/s40yeA19st09 puloIs Bzvamén “oIsTUOPaH, soTERUOde0 waxtiNUNET 18 mpnustTENpIAypUr vossrSa19 ‘eorUON -099 tarBojoapr viueuioud aze\sy ‘atned op nes arSyar ap ‘ariip -BF) ap ayeBay ajuopea ey 1$ umoard peuorfest ef eBsnoos Bs HNGoON v eidvarp dum ynyy “foidosp mynioa je jeriuess jmuearuUDep Suu .nrUOUNEd N}oaJa" BO EzvaNSUOLIAP FOATATO ap wines, UL TS M9 ‘asoy “Y ang op aTUEIIE vay UL INR aFENTOaJe BPEL -0199]9 atBoporsos ap eTAPME “HsleoIpursoU HOWouNU 1S Hie -ejes y ae wind “Buys nvourfrede oreo mynyeueayoad ae oyu -rodury ajusuiBes ojaun reryo 1§ dopfiur op ajaseyo “vaurTuRIE! 18 (9 seyzaysing TeUNU NU BELAEIS RoTOMODa-oID0s vaUIpIO emede nujuad azazipiqour es Jayise aeod ,.worsejo wideosp — r0pI-sons07 [nze9 uy vo — RUNsreAuy LrooUN “WSHTeIDqY| ¥] LINIOATOD “a9Bo] uy |Nsedons snpe v-aI 20 BOV0 ‘nuTfiuds yepIooR ‘B-O] BOHOSIG ‘EISBIDR NAUOY ~,JOPI[e1SqL MyNuustoZa i$ mynut -SI[ENpLAIpur oye ouAAOTA “O]LOWoUNUT BLES op ozasorOTUT as BS IeIyO IS BaWTUBIE) azaZT{IGOUI BS LIO}RAJesuOD 3d Rasape jnoRy B+ atzoysing ap vivg so] vaIHTNSG “wssese op 18 oTeENSNpUT Hun] re Yedsound woyerpou vo 40] IMNSqns as B ap [mound vy guid ‘1yes9qy 40] WaRsIOApe poap autg reUr [eSIDArUN mjnjoA qeidepe ne-s auNfIqou ap ayeuTEIOp 1S aTeHer aNd aye areoTRE -edv amoyaiosuoo aprued ayumuy aipniofnu gaping CY vs “ginqosqe vayerofeut BUI}QO gs ZeIYO LIOSUN IS JIqesOUO pou UE guIjUDET as Bs “HIyZH -nxowrep woseinjoravidns ys spuniad 2-9 ‘o1ezfueBio yung o 1S BD sgyemna vowmny vzi{iqour v ap varmoRdeo ‘ yBROE os a1 J0;BA | -s9suoo jnpnued vie yuvor fue vorrastg yo vounds as vepeyTe — wouosig: jnutfids snpe v-a] areo PHuIsHTeUA|D “yoHONST wdvoup | pupuazaidar ‘unBax myniyoaa varegde ngued 18 ozeouey foriny -oney sojidiound vatnodus widny v najuad yeuttog ne-s ag “HOH -osigy 918 18 suuTpiqou sojojueseds sjoreorgund ness axeoywaiasuos aleprued val-XTX [2 [nporas Uf “eAROFEASUOD aOPNATA “| “jorpes axjgo op esvare Isog v arHoywens enop B90 dun ut “Hyper -agi[ Its ardarens wurd nayued yeido nv arwa 19> LoHoyst jNUBLE -Snp ajequios & nyued ThtusA [LOU azaryE as YS BINgOA Nes NOU [AE -ooued waa v nunued rat ap Turesiaape no uNUIOD dioo yoRS Os BS auvo vINgaTy, * 4OpTeIOq!] PUUALIP* year B YSeroyoUNUT Jojapried uijuedy “torzayaing 1 juano ap Loygund ‘so/f7ereqH NeOUAdO 98 ‘HTUIITIqou afe areoqeande ‘avoyRAaresuoD afopried “indoouy eT sopnstpeudeo spasosout uyjsns ares s0jepnied ¥ yoLIO}s! verar}uOr | -ayip stuuied v oreo otsejo jndseny sposap B JoFreAnq] SoLneyy arejrour.ged sojappaed wySopodyL, I] “4oy varepunguoo vy gard mirpen enop ajao wid | -orde ne ayeiopidoid nyaad vyseaow wiuszosdar [-o1eo ad jnjoouiad 18 pSoroyouneE Fost eHLedy “pessoatun roa od yiezeg oes “aqiy teioUI9p apIqeIeA fun vareme|sus nuyuad wrdny v “eNop y coreyizuss mieioomyd roun easyiqnis ay ‘z[eBex vasoind 18 907) -n10)s1B aptiysvIo! of vIBopAtsd ‘svjndod sojoseur yredionied pdoing wip 22]i1]od ajapiiind MATS “1 TAINVGDANIEL L. SEILER in Europa, patru partide realizeaza unitatea organicd a detinatori- or capitalismului liberal: CDU si CSU in Germania, Partidul Conser- ator in Marea Britanie si Partidul Popular Spaniol infiinyat de M. t Fraga Iribame. ‘CSU — Uniunea Crestin-Democrati Bavarezi ~ pare si fie cel mai de dreapta partid dintre partidele conservatoare, Contrar surorii ei, CDU, si sigiei, CSU s-a definit chiar de la infiintare ca find conservatoare, statutul partidului dovedind aceasta, Cit despre CDU, acesta s-a cone stituit, dupa rizboi, ca un autentic partid crestin-democrat ~ cuprin- zind, ca 0 particularitate, o aripti protestant’. Totusi, evolutia sa, sub impulsul cancelarilor Adenauer si mai ales al lui Erhardt, le deter~ minat s& se distaneze atit de clericalism (CDU a usurat, de exemplu, procedura de divort) cit si de intervenfionismul socio-economic, earacte~ ristici ale democrajiei crestine (economia social de piafi” definita de premicrul Erhardt a fost un exemplu clasic al ortodoxiei liberale). Se poate constata c& baza electoral a CDU este aceea a unui partid de dreapta cu vocatie majoritar’, ca in cazul Partidului Conservator Br tanic, CDU are cele mai multe afinitati cu acest partid, dar fira si eunoase’ derivele ultraliberale ale omologului stu britanic, Partidul Popular spaniol, mult timp suspectat din cauza mostenirii franchiste, datoriti tenacitafii fondatorului stu, Manuel Fraga, a trebuit si se democratizeze gi sA elimine rivalii sti de centru sau liberali pentru a obtine majoritatea. El a trebuit sf astepte nasterea unei noi generapii: ‘copiii franchistilor decomplexati de postmovida. Conservatorii brita~ nici au servit mult timp drept model pentru dreapta european’. Acest partid a pierdut toate batliile istorice pe care le-a dus impotriva forte- lor schimbarii, ceea ce nu |-a impiedicat deloc sf fie defingtorul aproape obisnuit al celor 10 Downing Street! Tories-ii, partid al lui Distaéli si Winston Churchill, au practicat un pragmatism inteligent, atit timp cit au fost condusi de gentlemeni; ascensiunea parvenitilor, simbolizati de Doamna Thatcher ~ fiica de bacan — sau John Major ~ fiu de acrobati —, ica facut dogmatici si rigizi, pind ta transformarea Mari Britanii in laborator de serviciu al teoriilor monetariste! B) Conservatorii care s-au specializat. Lunga dommie @ puterii regale mentinuta in Suedia pina in 1917 2 asigurat supra- 56 Partidele politice din Europa vietuirea partizanilor opozitiei dintre conservatori gi liberali. in uma mai multor realinieri, conservatorii au devenit mediatorii lumii industriale si de afaceri — burghezia, conducatori si indru- matori — in timp ce liberalii reprezentau interesele micii bur- ghezii si ale claselor de mijloc urbane ~ liber-profesionis comerciantii si mestesugarii — ca si fractiunea ,nestingista” a credinciogilor. Din aceasta categorie mai fac parte: conservatorii suedezi din Moderata Samlings Partiet (Partidul Moderat Unit) si finlandezii din Adunarea National, Conservatorii norvegieni se deosebesc de omologii lor danezi, finlandezi si suedezi printr-un aspect mai ,,centralist™ Ani "80 gi inceputul anilor ’90 au fost de’bun augur pentru con- servatorii scandinavi care au cunoscut o ascensiune faja de rival lor liberali si radicali. Liderii lor, Paul Schliter in Danemarca si Carl Bildt in Suedia, au condus guverne de coal burgheze. ntre partidele C) ,,Dreapia orleanist#”. Dack conservatorii igi afla radaci- nile intr-o dreapti care a apartinut tradifiei si contra-revolujiei, unii dintre ei s-au apropiat de liberalii moderati pentru a creea 0 sensibilitate politici pe care René Rémond a numit-o ,,dreapta orléanisti”, termenul de orléanist desemnind partizanii lui Louis- Philippe, .regele burghez”. Este vorba de un fenomen caracte- ristic farilor latine care nu au o democratie crestina puternica: Fran{a, Spania — ari in care aceasta dreapta exista sub Repu- blicd — si Portugalia. Conform tezei Iui Réne Rémond, mostenirea dreptei orleaniste este asumatti de ,,giscardienii Partidului Republican, Sociologic vorbind, Partidul Republican numara printre fondatorii ei un numiir mare de aristocrafi: Giscard, prinful Poniatovski si contele d’Ormano, mai cunoscuti fiind, fara si-1 uitam pe Jean de Broglie. intre cei6S ‘© vidope & ap Bares) Bnow OMA Ne ZauRP HpRoIpRY *,j0Ard 9p InJOs puyonf zaysing jnoojq ef WsEEIOOS wfuETTE BL ap RovaN, gs wiurzeudes 0 99 Inprired vo mnoyy wv Suny watt) ad es vFiny -oA2 “SMO “Hsunutod BT RUE suNfe B azeFOqu{OD BIsvodR “EMZED uuu Uy “gosearoounur vomDSfur No arer0qnjos ap RaNtod ‘o-nuy ozafesup as ys yenza v nu “(eSuns* ‘gepere ‘euToy va) qnoon e| BIiqisties YoIzyTmg v sued O “oRAIpES aopHaAKE “¢ [woIpey INpHawg No 18 Wo EULM WEP ISDE no je o-jeOYTUN ¥ ares ad euRIpmeasi a!fesopayuod “(gzoouRIy eileisouteg nud voUNAIA) FAN {UIs Ut AO}OUN op AJOX KONG -nday minpazeg epunerd jg “wnynajuas {8 yoxdosp ape afurpusy 109) -Hoyp & ‘Hesourap-unsex sopIYDaA [nINf uy “earednaBoa wp 7 -nzai e $d “JehuRoa7] URD ap RAID 10[N/p.OWIaG-JDID0g jn.MHA;y uy olSospou 9s “yieropout nes gisiqUs9 PjuIpuDy “elu UT ‘ozauep Ihmjot0s o[e os -vordiar fur 10[99 JOPTHOBayes apLMOA 18 YsUTNS Bs SNOT B Jo/MOWMUe v yoHYOd wimOA ezxexpouT v UL o1}VOOA vBIBASpE SES 2-18 — auysuie, 2pouogrT — vjereqyy eBuns ‘voxeurUECT UY sieidoup ¥ ozeind vj vasourjuout ezt0ALy amo amuofeu mynupnios zeNUod ‘ednoo [-Rs jeouD9Uy NE HeLDOUTDP HTEIDQYL axeo ad ystnju99 nileds un quiagia e 1o][-sauoz v soy feu 1up ysuinge] mpnieg vasezrpeorper ‘suey ware UY “Add—-NSO =NGO Whees reun je nus. ap >oo"puade yUIAap vs apuH IeyUTY 1S soyssuey iy pred ‘CD op wo] awoUrPEIOL -_2ep -unsas [MOA sonpe TY area “ACD Myn;woj99/9 vjuroagung op jeurnu opurdap Sozsapung ut 10] vaumjoravidns ‘uvadome jm “uatIpieg UIP — ddd — nreurse8 sopperoqyy wiitredstp vdn¢y “nn -u99 ep aeIWUOp! BiEoDId o suYfuDUT IS-e nHUOd aIdn] Bs HeAyGo soy nv ‘ormofeur ofoquie ‘eBuns o 18 yideoup o anut SuLId “or =e1LIg 8 FURLLIDS HYEIOQT “LOWAsASUOD [NPA 9 omUtigo 10] ~esaons [nyey{Nzar aysa UTPAp aay ~MO/!PDUAgH] ;AUN}IAC] (E as sanuys ozouaang Bs -npuyiunied ontjod myrusiysiso [nuuad UE GSA SHpE E LAYS 2 ODBATD | no imp wormnoo[M 1S onSUIED vg In B EPEUEpIODE wauEOW “SCD [e ‘edeayp aids mdospur v-s L261 UIC “wisi[eID0s EjeUOH | -ewoiuy uy onut gs sepez, uy Wwos99.UE v ISDE “SZ6T U] “WHA WP onessowsp wean injnutud sounsep keonpuos aso JerDouIEd] AwIndog jonas PULLIN Uf ~1eZE]eS exogyt 19th inpring waL9y Ne 1s “LET IP sojseoues 10 In| JRuosooons “ouRIERD op wIVID[Or tI HUF AWS YNU PEE opEIOK) | -zodo neautlande — onsusee vg ‘So|teD vuned ~ GSA MOIpUES foluoisiz | -qns eyuny ef — n-Sdd — dd 12 ZaySNuOd jrua|Baryoo sper ne ‘uno Yeiaqi [iess0WI9p ap jaan nea no yoy v rojnsipeudes sojasouojur tprede je onTjod jnteds :arfesooursp vj rarjeBN0g ¥ a1ziy varapaooe urd gorfdxe as TeI[NZaT OV “BALLS 2 OOvATD [eqray asiuW-und ap sedans no snpuod 18 osouIED Bg ap yepuog ZoYTrUsog IOWA] [RIO JNPHEY op EQOA aysz{ “TIL -ofeur uroand un gqie gs WSnas v uvadoano [equ pred anFuis UN ‘wiP.oWEp [IDO Oph -awndofrue jpiogy puwed Ur) tig wiofeur reun maaurigo: vrlusjoid ynav ne ser ayeo,g “oyasasuos op whey ayorsoHosUr | ap orirzod ur wound toro “npostqaid jnuusieyiojne puySusdsor sgisnrj wunjons o vuNEpiony eNsed ne ayeioqty afepnsed “orws9 -oWlop YOO||Y “IRIZUAD INANUULBy deSEye LLOsUP] “orRMIAUEC UL yensed nv-] o1vo od oumnu ‘,e8uys™ dui your edryonsyuy ne 1p srorzoyfang ojasouoiuy eagde & nyuad yednaB ne-s uperqyy ‘1401 -BAIDSUOD JO] JO[TEALS TeNUOD Pour UT “a]BIOqH MEPHACA “T “40| vauwziueSso tore “gje10199[2 paraind 191u ple BS BABI BSUE Tesancoz 1 uo a1Uy] 18ese0R EZOULM amma zoysnuod [SCD dos ejoe ur Wopapour ws wend pdoiny uip 2aitijod a]9pi4eg MAAS “T THINVGDANIEL L. SEILER strategie centrist, pirasind in 1944 coalitia cu conservatorii in favoarea celei cu social-demoeratii. Chiar si omologii lor sue- dezi gi-au oferit serviciile guvernului social-democrat pe care, insd, acesta le-a respins. Stinga radical danezi — det Radikale venstre ~ ilustreaz cel mai bine cazul radicalilor care, confruntafi cu ,.dilema libe- ralilor”, au optat pentru alianta cu stinga. Bi au ajuns astfel la putere ca sustinatori ai social-democratiei. in 1968, acestia au optat pentru alianga cu conservatorii si liberalii; astazi se pare cA, trecind de la coalifia numita ,,trifoi cu patru foi” Ja cea numita _trifoi cu patru foi rogii”, ei practic o strategie de centru. Aceasta ar fi si dorinta Partidului Poporului, Folkepartier, care, in faja | puterii miscarit muncitoresti suedeze, a jinut intotdeauna un dis curs radical in timp ce guverna cu cei de dreapta. Anumiti radicali au rimas fideli alianjei socialiste si de aecea fi vom studia o data cu socialigtii, Exista totugi o exceptic pe care regi- mul adundrii bazat pe sistenml referendar care predomina in Elvetia nu ne permite s-o incadraim la stinga sau la dreapta, si anume: Alianya Independenyilor, Acesta este un partid al claselor de mijloe care, adesca in problema socialf, a votat cu stinga. Programul sau, ,capitalismul social”, gi politica sa militar a plasat Alianta la centru-dreapta. De fapt, aceasta se va orienta cind la stinga, cind la dreapta, in functie de cantoane, dar cu o preferinfé neta spre stinga. Si Franta a avut ,Radi- calii sii de stinga” prin MRG, devenit Radical sub conducerea tui J. F. Hory, care a recrurat pe omul de afuceri, Bemand Tapie, ca prezen- tator-vedeta. Partidul Radical nu poate fi considerat un partid politic autonom, ci mai degraba un apendice al PS. Chiar dacd dorim si-1 tratam ca pe un partid, trebuie si-1 ineadram in funetie de PS 4, Dreapta in sistemele nepolarizate. in anumite {ari din Buropa, ca de exmplu Halia, Suedia, Benelux, conflictul de clas nu a reusit s& polarizeze complet viafa politica. In Italia gi Tarile de Jos, prezenja unui partid crestin-democrat, capabil s& atragé 60 Partidele politice din Europa electoratul tuturor claselor sociale, a fost de natura sa impiedice aceasta polarizare. In Belgia, acest fenomen este chiar dublat de efectul prezentei partidelor regionaliste, a carer bazA electo- ral este .,interclasista”. Partidele burgheze sufer& cel mai mult din cauza acestei situatii care le reduce adesea la o parte neinsemnata. In Belgia si mai ales in Tarile de Jos, ele au beneficiat de rolul de alter- nativa pentru stinga. Dar, lasind de o parte marimea lor, nimic nu ne permite si deosebim acest tip de partide de conservatorii britanici, de CDU-CSU sau de PP-ul spaniol. Din aceasta cate- gorie mai fac parte: cele dow partide liberale belgiene, liberalii olandezi si elvetieni precum gi Forza /talia, ultima intreprinsa de Silvio Berlusconi. in Belgia, Tarile de Jos si Italia, existenta clivajului dinire Bisericd si Stat si anticlericalismul original al liberalilor, au impiedicat constituirea unui mare partid conservator. O dati cu venirea anilor °60 si cu deschiderea spre stinga a crestin-demo- crafilor belgieni si italieni, fractiunea conservatoare a acestor partide s-a orientat spre liberalii care au renun{at la anticlerica- lismul lor secundar, dar fr si cunoasca succesul pe care La avut Forza Italia treizeci de ani mai tirziu. in Belgia si Tarile de Jos ,,liberalii” si-au ales denumiri dintre cele mai progresiste: Partidul Reformator Liberal (PRL) in Valonia, Liberali demo- crati flamanzi — Partidul Cetéjenilor (VLD) in Flandra, Parti- dul Popular pentru Libertate si Democrayie (VVD) in Olanda. Numai liberalii elevefieni si-au pastrat denumirea mai sobra, de Partidul Liberal. Liderul PRL, Jean Gol, l-a copiat pe Jacques Chirac pind la mimetism in timp ce, omologul sau flamand, Guy Verhoofstadt a fost poreclit Baby Thatcher. in schimb, consta- tam lipsa mimetismului, dar foarte mult narcisism, la Sucr ennni- tenza Silvio Berlusconi, fiuritorul partidului-intreprindere, care acreat Forza Jtalia pentru a-i servi drept trambulina in alegeri, 61as “sojofurourg arsosny ut * ,urmpasd au rou" preppap axe arensiamr o-uud ozoup Joreuue varMoojUE :peuorie varemede pulA -Ud eULNoop “EPELOpUL eMRY ‘SUL eA druSHH my [P royepuOS mynU -eifoad je yueznure few joo jmoadsy “jusurepreg uy Hueuazardon ‘sof ap 199 nd 18 amp “LZ61 WIP BuNAyjog vf ap prued Baytop Te — i[IqoU 19 no punosduut ‘gzeansed 181 pried asooe go jnidey ur BIsuoD aBjNsUNS HES insodsy “€261 UE RalEA mNoeE & Pe1OID9I9 SoDdNS TUK Fe IS “epeOsY LOU -nuzeaa un istpeqads ‘dnnstp suadoyy [nyes0ae ap yepuoy “zaued [Np ~1ieg aisa aj@ anuip queoduur te [93 “alfeisoWiNg eno *ze9 jutN uy ‘18 injnsaidoag je pra op FMUMUDP ELPOd 9[a ‘eIpang un 1S WAST 2] 0661 UIP Jef PITOAION 18 uoxeuouEg ut msIXe 1unHouLO rauaWIAsy ‘SNgENDE OUIG four 999 HeLETES ap IO[LOTaIKO w 1S roIZayaINg vaumEd up aura msvaoy ‘Taup jnryzoduiy puratid yiqusuodsax 18 ypeorper a1esaiti09 © 9p sioaud FEU “ILEISUE IO[D wJOAD! 9P LOA aIS9 =HEIUDU -vjied nfesied uy as-nputpiosut “erAeurpuwag Ur yhugde ne ‘ojuD395 meu souauiouay ay “HLEMISUL 40[99 TOAD UIP anasEN a}opHEd “¢ {40] s0]H1;9}uI@INdUN Indy edup Inuysop o1o ay es armdsip ne 1 ‘omoWEpTed oseoroMME UE ErepEYE tiuazarg “vargdsip # ap ayes ad 10}sfueraratios 1§ so[HHenSarsaw ent puipidxa areo ajapyzed aputidno auofares wiseaoy “tnsipelnod” -Z wisiumuyp fred un ap EpEAOP PULP enSoor ‘Rinogseng z 18 seg 8] HeioULed eqre es mand e OITHEA ap addyiyg my e ‘aI ‘lunes naued pawwospy peUMN ‘PUOWEPY 9UY MN] 2 EISIWUNIBa] eidvarp ezradiyonnut are *10] to1}mpeN 18 10]10 784 YOpy SELENE! HOTRALASHOD “NRLOHaHeL HYD|A HINO e Huuad yUIENxe dvoup ‘ond janye ‘nes xadvaup-euionxs" op ynuoutioy eased wo -arstfruore sjopnied no yunoudun oreIpms 1 30a ‘jpoyuIAg Ae9Z ny BIsardxo yap Runs yoru “eideoup joru'* youtuuros nu oze9 IH] NioreNUTUOD 1S [nu “josey eo ouaurouay “eared vaind ze oop 1ooaryoa reur 18 HepD ulind Tour JuIS IHeUHAL “RUINS eIdtasp nus gedeosp-eUIIKY “| “HeBog soj99 [e STATO Mnfrs esdy] urd sonpen es aro ejdearp ap mynursrpreue & vas YrSnys uy ‘ary ‘oopfrur ap ayes -¥[9 ep ajwjuruotue 1ojaRo}9es & faIsHpefNod™ fa1TOAed BULIOY ayy ‘ameuoriovor 18 oo18peisou aumoy ayy voxiqury jod ag “ouranxe 18 oyequooeNO oJUOWOTS BASTIO HUTUE We NU Zoep g}ojduroout SUTLLL Te [BIAQ!] IINUISLIOWATAsUOD B arEZTTUE ELMOs BISCOIY gavjejsojoud wydeasg “LI ojuexoge pmzeo ap atses 0 pumasuos “so] raquiou v[ ap yediourzd uy aposinsox | Senxo 16 18 mnpmeuoned apmoaey ap gmnong yeu as nu eydeasp | -guronxe op nes eydearp ap apyued ojaup ‘auney opie} uy ‘oun -sopuejo wounds nu gs 89 ‘osvOInyo aLiRoy ULLRT “BLABUIpURDg uy asups ap Ho ad ‘nreuored no apumnso7 ‘slouns:p aprund | yoap eprued sojaqzagip jours uy ayiagrp oiuaino Equidap eur | ezvooro orequiyos op Rivy azapryosop op Joy [NpesB 1S wunoard quoureseye ysov ap BIesayruvUr EPIqUEIeA vayeyIsuaTUy “Lopurid -onUL Up EfeuONed BayEOME EY 1S NIOYauAq ef ‘EiuamouC; ET ‘eanetiiur exagy eT UntuOD yuALUESeye UN ozayosEU ES a}SoSnaz nu vysvoow ‘TLO]S! JOfa]USWUTUDAS je JeITNZaK “LTUMUaP IS [SIs ap voulpnynnur aWoatd yD “oueteATe afao op purd ‘9[LoLI9]9 o]9p. -nied op pura rene uoyeFaye nyeruajod inzea ne-1s oy TeIUSUT -Sey ne-s oy Bsepo op MyoIYUOS mgoFeyue pour ‘aywaunU -2a ap atiefoq vouauiase 0 Bayo JusUIUOD In{NIYDA B RONLOR euoysy “edomg uy ze ap [nySap usurOURy UN aINITSUOD sEHLLOFeUT phased oxeur inun jnuys up ridesp veyenun “HznpUED ‘s ‘Jargyonay, 18 prea ‘eaauany uip ojouvojueo uy ronuioind sep ‘eiopay urd ad rquys WS eNgooE suatjaata uesagy] a1SoAtid 99 ¥9aD UY “Lo|LEHOpUOD v aEI211d -o1d {{jeq-1093 ap EdIydA vAQOI99 “URL QV 18 HoHOdns ep eft “nouao v] ap 18 — ssaaeey,.7 — yIROURG BS RAIEIBIOS BI ep Puyoa{d pdoing wip a211]0d ajapiiad YIUAS “T WINVG| | CLIVAJUL BISERICA / STAT: PARTIDELE CLERICALE SI ANTICLERICALE Confuzia creaté de denumirile ,,dreapta” gi ,stinga” se dato- reaz& in principal influentei conflictului dintre Biserica gi Stat. Pentru multi istorici, catolicul socialist A. de Mun, neobosit apa- rator al cauzei muncitoresti, va fi iremediabil incadrat la dreapta. Dimpotriva, Emile Combes, ale c&rui concepii sociale wadau egoismul burghez al secolului al XLX-lea, se va vedea rar con- testat ca fiind un om de stinga. Motivul este simplu: anticleri- calismul inversunat al ,,taticului Combes”. Toate {arile catolice din Europa Occidental& precum si {Arile eterogene, cum ar fi Germania, Tarile de Jos si Elvetia, au trait aceasti confruntare. Numai Irlanda face exceptie de la regula. Conflictul dintre Biseric& gi Stat a atins, in secolul trecut, un asemenea paroxism incit putea depisi conflictul de clasa. Astfel s-au creat, sub impulsul episcopatului, partide care s-au dezvol- tat prin voinfa catolicimii. Puternic inradacinate intro refea de sindicate si de organizafii sociale, cooperatiste si culturale, aceste partide au reusit si grupeze lumea catolici gi s& frineze expan- siunea partidelor muncitoresti. Ca in cazul acestora din urma gi a partidelor comuniste, clericalii s-au organizat dupa modelul partidelor de mase. Acestea ins% nu au intirziat s& simt& contra- dicfiile dintre aripile lor muncitoresti si burgheze: numai influen- [a Bisericii a reusit sa le menjina unitatea. Dupa cel de-al doilea Hizboi mondial, partidele catolice au avut o tentativé de deschi- 65“9 aynun pets unigo iferowap-unsars “yeztUNSerap ¥-s Nu areoyfountE BSED rarpueyy nze9 Ur vo “apun ojooy “nSazoyjounte ajapned no peda anes od niSoprapid “oanvorpuaaas 16 aoruaind ajnorpus apiitezruedio ad punfinds as un saus eieooueg “preziueaIo areoyouNUT wsef> wf vdionued tex90u -ap-upsaio sHoyounus uRZIPoIpuIS B Bluasge O-nud 18 BOEIS BSED ap wlunsuos o-nuuid ysapiueut os sazoy ssej9-BunyioM puls jounyy UL -a}1P aueo} asa soy!feroulap-uNsard joze2 “osaro}founeat pnyeIOWDaT2 Mp ound 0 ofene neomd areiofew azaysmq ajapnied yo mzea wry -premunds yoap goiSojors0s ynur your emyeu ap y aod emordum wseaay “EOHO, 29 vayEyuNOD UF asoyduut ap jnpesd ap sxfouny 10 ‘arwoyounU esvfo e| nes ooffite op ojose[a vf ‘ovzayming yf es efuouopede ap avlouny axpgioy wiseaae vr nu guNsauD erfexOWAp nguad yzva}oa leo [MUOWPAaTy “2]a90s sojasMjO Jnjquuwsue ut aySaputdsps os 2109 ypeiojaaya 18 eyuEyTTMU Eze oO ap undsIp aja EO jNjdey ‘oumuE 1§ “corpora tlymmatos & EfeI0s MNS “apy ep |msap “goayar ayessowap-unser9 ajaprumg -, jnusispyasaqur” (WW SUNUIOD aTANIESEAL "| -tapl aymumure uy oomSaro portexoowap ye wap iqisod nun qnjooniad 1$ vinuos WioA ‘snfd uy “axejnored Lindy wugyo nu BuoFouI spwoY auVeuN remo v ‘oprred ap ayy o ZeoiIgOS O}OUNISIP LEMBSRN a1S99B YO apa WIOA “onTod MUTE oad 18 wurejeg’ eilyzod *voreyrpeuozii0" *, uusisejozoqut :ajad -royguttin ‘fohureyrodury vatmp1o uy ‘UIs oumySS19 TorferooUrp vores -vjop yuuied aio SjMySBIY “Sap feu ayEZI|NIN aoFojoIo0s ajaLu ~1OU SIeINPISUO UE EN] LOA TOUMTD 1S amDYISe[D ap [IgEBA NED} tun aimnsuo nu sojepyzed oyjtumup vo auoupd op woyuyg “wmNDe eund op offepr enurioyar wand azqeue yorsaoe jnzoinfe nD -uvodomg aendog npaieg ud puvadoma wideasp no Biqeisul gimp] o ynA8 99 8 sojHeooWeg-unseiD v yuRadoang wountup “es eluanguL qng “sjeuorieusaqur apes a[uumyBo] foqu “earrumuap fore equiryos 1S-ys BA soWarasuoo pyund up yeuMOysUEN v-S “WRUEET IN-~AGD “Ha -ejou yexoUIap-ungaio pred un go ymdey “wmAngpe wut ys oNgan visvaoe eT ‘onoxe vasd ynur EAaD ad vo oseatid o 12 Tuoxes | -oBur aadsap 11D “oBopaiur ov nquad 9 LAD no my aprmyEBay op 1S S61 Wp AYN ep ouUE gone 1S-"s LIO}BIANIE0 ad wBEGO ‘yza9 -ueay ponyfod puaos ad ap ‘yenyita “nugdsip v va vo jmdeg “UN -Sa1p vileioowiep Yoap tuatanyod ap ESvajaluy Ngr geur asa NU eUN, ola ‘edosng ur ejse ajuaysIxe aonyfod opspraMy ayeor anUTCT pupsoio vyiessoutag “| yjoudeo ysooe wip ‘ajdt reur ‘azipeur sojapediourzd pmoorgo myysuoo kA va ‘vase aq] “IURMOduH YOR -yod ghiog vo YISING Te pUNSaLo vAfIOWIAP teUNU “Teg / LOHOSTE Jnleayo snpoad nv o1vs opyaed ap Tynuy yRop 9j29 enUEC “azoqoLIOALT as BS eA -ayaud ne o[eoLojonue sojepnied voreofeur «storey mnynquaand v vidvoup © B| Bop BsNPaY “FOL a[satoaigo Up arred o ynjoud ne epuepy uy urind reur — aoqoyes ajtigl uy ‘ero nSeroyoanur sojeprued vemmjoazap op a1uLyUL SoZ ne apeotrajONUW s1IDEds ajopnied 4day aq -a[vousjonue o[99 axdsop ounds weind niony Sejaoe nu ‘sor ap ope, UE 1S NIT “eIBjag{ Ul ‘areUIANs op pred wluojooxo utd ymaAap ne aje190Ulap-unse.0 afepiued youg TUTTE Nes [UES ~Joq 1ws L0[s}e4F [nsaoons BREPOFNTE nosound -u “oquys FUORI no ‘pred ysoow ser ‘niziyy vasd doy NAB B QYIN vOIePUoT “OF -oreo pried oneur mun vamma.o yeorparduyy nw visyeuoU videasp no Houastg, ajunpBaj ‘viuery uy “eye100UTp-uNSex9 purudAsp sounje ad gpour v[ auwog «,.gistemosiad exyosoyy pundope aap doing uip o>inpod ajaping YAMS “1 WINVGDANIEL L. SEILER voturi de la proletari decit Partidul Muneitorese, Dac dreapta are un anumit procentaj de muncitori printre alegitorii ei, acest numar scade foarte repede cind se ajunge Ta aderengi sau militangi, EI ajunge eproape de zero atunci cind nu retinem decit grupurile parlamentare. Grupurile crestin-democrate mumiri, dimpotriv’, un procentaj reprezentativ de sindicalisti muncitori, Socialistii belgieni ea si comunistii italien au recunoscut, de altfel, caracterul specific al democratiei crestine. Caracterul ,interclasist” al partidelor crestin-democrate este dezechilibrat de un singur aspect: suprareprezentarea {Zranilor. Interesul acestor formafiuni fay de agricultori este aga de mare, incit partidele agrariene n-au putut si se dezvolte niciodata in tarile sau regimurile catolice. Cantonul elvetian Fribourg consti tuie singura exceptie. Lumea rurald, care prezinta un grad mai ridicat de practic’ religioas’ decit restul societfifii, va sustine puternic democratia crestina. Deci, practica religioass si nu clasa social constituie factorul determinant in acordarea voturilor demo- cratiei crestine, Dar © coabitare in cadrul aceluiagi partid intre elementele burgheze, muncitoresti si jarinesti nu poate si nu ridice anumite probleme. B) Orizontalitatea. Tendinja politologilor ar fi, dupa Otto Kirchheimer si Jean Charlot, de a plasa democratia crestina ca si gaullismul, de exemplu, in categoria partidelor attrape-fout. Nimic nu este mai gresit, dupa parerea noastri: apelul crestin- democrat, daca depageste frontierele de clas, nu se adreseazi tuturor, Recrutarea acestor partide se face in limitele societi{ii catolice, atit la nivelul alesilor si militantilor cit gi al alegato- tilor. Ar fi deci mai bine, spun ei, sa vorbim de ,,partide orizon- tale”, adicti de partide care acoperé intreg esichierul politic de la dreapta la stinga. Diversitatea — de fapt ideologic’ — oferitd de democratia cres- tina nu poate exista [rd a pune nigte probleme serioase. Sint 68 Partidele politice din Europa cunoscute disputele intre curentele care au dus la destrimarea Democratiei Crestine iar multiplele fractiuni ale acestui partid pivot nu se datorese, toate, clientelismului. De fapt, curentul Jni- tiativa Democratica, care a stat la originea tendintelor Fanfani si Moro, a fost o migcare organizata si articulata ideologic; acelasi Inert se poate spune si despre gruparea de stinga, numita Base. Caaul Partidului Social-Crestin vaton (PSC) este si mai clar: dous. familii si-au disputat aici puterea: o aripa sindicald si una bur- gheza. Primele se recunose in Jacques Delors, in timp ce cele- lalte doua se situeaza la dreapta esichierului politic belgian. in aceeasi manierd, pacifist-evanghelistii si conservatorii au divi- zat democratia crestina olandezii. De fapt, curentele care divizeazi demooratia crestind exprima ideo- logii contrare. Biserica nefiind capabili de a stabili un cadru politic uni- voe, credinta crestina poate oferi viziuni asupra lumii care se situeaza la poli opusi. Etienne Borne distinge trei ideologti diferite in sinul cato- icismului francez: integrismul, democratia crestina si progresismul — de fapt o dreapta, un centmu si 0 sting’. Aceste ideologii diferite care pot fi denumite prin diferiti termeni se regasesc, in grade diferite, in pattidele erestin-democrate din Europa. Practic, cu exceptia citorva ele- mente integriste, dreapta erestin-democrata este pragmatica si putin ideologica; nimic nu o deosebeste de liberalism. in mod paradoxal. clementele stingii democral-crestine se regisese in Evanghelie; foarte ideologica, aceasta orientare intelectual este cunoscutt sub numele de progresism sau de radicalism crestin in Tarile de Jos si Austria in ciuda caracterului eterogen al ideologiei, democratia cres- tind a rezistat mult timp exploziei. Citeva dizidente de stinga din care mai supraviejuiese doar niste formatiuni in Tatile de Jos si in Italia au ,cosmetizat” istoria sa pina cind criza italiana a dus la destrmarea Democrazia Cristiana ‘Unmagul lui don Sturzo, partid al lui Alcide d . ide de Gasperi si al tui Aldo Moro, dar si al lui Giulio Andreotti, DC a fost cel mai renumit 69IL "7961 UE pUIOY B] EINUI} oLOUMIe IMyNEISUOD & oUNESAS RUN — [J URINE , azaaourord ys i$ arade ys :orezord reur gyese as oq “Bungox0 voNq, -nday [or 1S ,¢mnuog, erjemdiry szaa19 ys undosd 18-nu yuo -outap ungers JnuterBord ‘oyae}S9 101d apysed soyUMUE INNUE!T -ord senuo; -eBups / vdearp rentojoyrp Rdeos ofo “Aspe-nu] “onifod 40] jnjnumBiord yzeoroyep as wSeade ‘ap Sey igen reun, waILOARY UY JOT vaIeZiArp ezado}s Es [SMAI Ne yJPISOLUDP-uT|S919. vynerey yeuLroy ne arwo sfapnred yRCy “o11f0d prusBoug (CL “TE eone A ap soos HoLestey weurtidun ‘onotuoU 401880 vaseastun “rqeqoxd ‘sonpex “eBuys-njuso auds vidvoup -njued B ap ‘ouSerd Jaijeisowap |e ajemes3 ap mynques eames: -yjdeq ‘pSerojounut djapyued no as-npunm “wBugs-nquad aids yeydoxpur e-s soy varejuDTIO BO LUBAIaSqo OST dnp “HpeIOqH NO. p]RiuaUMRUIDANS ajuerTe aids qeUALO nE-s eNsade OKT WI YUE Sb61 Up 20 dum uy “99, 10[TUE |AANdoouy Bf BIMNOD o UNZIEISUOD ‘ieroowap-unsais ep BEIeyouL giuere op Indy purzreay ‘o]NS1]euOHeE mjMo4 RazeSar9 UFId aye HIOLFAFUT UL Ind pun msyndod “iopjeoowop-yers0s snuysiede e soxanpuod jnjox sep “pred HeUE ENOp 9199 ONE [N-wa}sKsBvodoly BI WUDADL v VINSAY “LET UL ‘Ayjstary] woods siyosap v “| 461 Ut ‘ames OAs BUOTDIA B] BUId EMUIS ode {eisoulop-feis0s no viuEHE W (AQ) NSIINdod ap asApuod soy ne 2ou =oan8 “joqzes udnp ‘wsny Uf ‘nunsiu-UUd ap ymsod surlap ‘puBarE unser seindog jnpried “AAD “191Bjag earezperopay edng “uoLMgaT “a snpuoo e puro “¢26) m|NUR v IS Syeedg “H “a JOP] ISOF B PULD “GHG Lr topvoried vrldooxo no ‘ajauaand oyeor snpuos ne enssoy “oqmouaronue ajapn -aed anuy affiqeo9 ap 18 ,21eKoy uonsandy* ap spot UE sudan o018} ajap ued aror Wp reuI0y ofiyeoD ap mynuaand Byideoxa no a[LEUIOANa oreo} ef gedionsed ne nunsaio-[21908 “pps HIG “90] uN Bf HoL ND Nes -Sipeqp0s no puro “nyeraquy no yunardwus puso “syeypuour arwoqzer Bop 2I>9 OL Anup 9]oui9an aywor up apd ynoyp e aHOWS NpHIRE “BIO UY “PEST uy Rud 6161 MIP aTeIOD9I9 opEeUIqUIOD aor UIP auiEd INOW NE “VAD ‘guntai-enowog vareunpy tode 18 “g Ax “Iendog sow) MPR ‘sor ap SIRE UY “6LGI-PLOL ANUIP LaME,SIRay wAidadxa no ‘JauBANT areoy smpuos ne (oq) Hs[eI90s-UNsoI9 “Bimguioxnry op Np gary, Up eyR aoupsap snpuoD eq “es erpEdsIp B gud KS CHET UIC ‘yueuorsardut o189 [Rsioagun I[MOA wexwuNL|sHE ednp a[eWOUUIEANT rECIONIE jmBINZOE ger ‘JopuANd v tyiwofew eu jmoaid amyysuoa yunsaro wheowap ‘eyey us 6 119 xNYoUOg, UE Ae “koode oc] “apEUAL BUSAN YYROD rau TUMNsSUOD BULAN UL apHEd ajoxLeytp op aydasoe rnstuosduros wayne 10) yiuIzoido1 ‘osndo ajayuemo ANU SAHRIEN IOjseoLIOge, [MIEIINZaI ‘10] epouTRIBoIg “2]RL00s 8 aaFojoapr uigHuoFor}a eum od op dum your reigosd ne dyeso0WSp-uNso1d opTuNteutiog ‘ayeyyear uy ‘afeyUBAR ayUNUE 18 pjuszoid ood wseov ‘ao1Zojoop aidny 18 osorsiUL ep ajo" -¥oo spnpout Joy PursyseyoxoyUT goEP “dey Uy -our pysed mun eur -vyeq* dn op vilouny oinquye aso Roar mynpHied™ e yoReU -oyeur BLIOd} UILUZOp a[RoUIT ajaprueg +, punjog“ wIlIZ0d (D sedorde wis 15 — ,ue1erY SI0[aq SanboeE" un — 1porg oUBULOY “9p HL rugo |e eduys-nnuss op jod un (oI Sad) MSIsexBosd no punasdu ywuLOs ne yRLOfEYA, “{uodsN|iag, ND azaqTE 98 HS JwsoID}UT ‘OUONNINEL jerouad ngs jnimoioas op [dd Purlmdsap ‘wBunjad v-s ownediz Jos ap nsaooud SoysoBoye wun UJ “yluNIsUINOD op BiumTE O nELIO} aimo ‘1ufag oLepy my [e eEpeI LUAd [MOR HS [de “oubIpwI a4njodo< onpang @uuanapas *pseo wolsoA anu valiydusy 3s yrs; ame us cut ‘aopimogy, injajod™ jnuis uw (woosnOg my Te EE IeDOWEC UL “$019 nay BMBSUOd ‘oUOUD ep ysNpUOD “eIdeaIg] “O}D0s 1wOHS}A 2p EqIOA AISA “Sd [Al UL IUNOY ,JsISoufoud jou ednus eBung Jo|JUay{ea! a|s:MOA windsip ne-16 axe 9]e10}99I9 ofuvIye 1941 9]99 9.1 igday 21808 ne] poor HIP oaBOry LUBE yoHGNday vA op a1 -oaoud sojemanginy e3sizar ysuy inand 8 nur [g{“auNsez9 aapiued anuIp pdoing uip eotiifod ajapinnd MAMAS “1 THINVGDANIEL L. SEILER interesele rejelelor de invayimint si sanitare instituite de Bise- rica catolica. : Crestin-democrafii vor inclina sa susfina anumite valori ale moralei catolice. Totusi, exemplele bulgarilor, italienilor si olan- dezilor arati cA in materie de legislatie privind divorful, avortul sau pomografia, democratia crestin& manifest o anumitt reti- cent in realizarea concreta a afirmarii sale etice. 2. Partidele crestin-democrate din Europa. in Austria, Belgia, Italia, Luxemburg, Tarile de Jos si Elvetia regasim par- tide care combina cele patru trasaturi constitutive ale tipului cres- tin-democrat. Cel mai desavirsit a fost Democrazia Cristiana in Ktalia. Par- tidul Crestin Popular (CVP) din Flandra si Partidul Social-Cres- tin din Valonia ii seamana perfect. Ambele se bucura de sprijinul puternic al sindicatelor muncitoresti, Toate dispun de sustinerea fermi a organizatiilor agricole, : in Austria, Luxemburg, Tarile de Jos si Elvetia, crestin-de- mocrafii s-aui confruntat cu o situafie mai dificilé. Caracterul reli- gios pluralist al partidelor muncitoresti exerciti o atractie puter- nic& asupra migcarii sindicale crestine. in Austria, problema este ; dublata de existenta unui centru sindical unic ce includea trei sectiuni: socialist, crestina si comunista. in Elvetia, Partidul De- mocrat-Crestin (PDC-CVP) si-a pastrat originalitatea, exprimind din ce in ce mai pufin vointa politic’ a muncitorilor catolici. Cit priveste crestin |UISH, -noiper omo ad yorueunsoSued areqo1o o 2p epeAop ¥p ‘snjd UE cmp ‘gugumas 1) ovinsne Qdd ‘Hipen uy run ye sopUMsom, ratesspayuod |e WYOAZSP MmynHuE2 ourq ep jmsep pundsar -o9 — pn, 18 Josegl “euog “YOLNZ Wp djouvonues “pUEPMIL = sonuiomd ayes ojsuoz “Rueyodur rem 1S yROYtSIoAIp eu “psuriay rear prerors9j9 ¥zeq 0 BJO eHloaTT UIP Crd “edomng UIP ajeoIper nes ayesoqi] Jojaprued sowuEUasy “eHeajg 18 BLSNY Sorawaneg WE DiswuaSiyajut yeunUE v “gpgl ous “ome [eIDQHL -reuoyjeu [mao Uy vaMEHEO am 1 *, punqiapuog myNOgzeL TOAUTAUL ap Jepuoy ‘wOHoApy] W.LDOWAC jD2IPLY |npHADE usst[enua9 upp yuaxoud ne Agjsieg mjiersed 1 — gC ~ MSworuN-RE0WAP ors}, UI "NUD anes mdeaup vj op inpumed dap sSesoe uy pursedop ‘oxwiBsop wry Injmoyeaiasuoo noo] BL BS arsisaiBoud due jmrepH| v9 Moy w amo stuuiojon soooud un azouUN BS UILUIAISP BY LL6F HUM UIP sTUDBoLe uy varoSULyUT “Va BINS “MY LOrlypEN uLIO]HOD “I yrexDpoUT s1fzod © ad pzvamys 98 inpared “PION op fapuepr] BUID[goId oySoarid 99 B900 uy ‘wyoazap utind 18 yen you, nud) uN azozteENSMpUL BS HS TUE, (mH -vioy op te) B so1tuoUODe tajuspuadap redvo ound ¥ nUAd atiadoina HosBaqu wolUTeMIp pasvasojOy YS OILY e 2H atl “EpeUDUIELIOANS arifje0s o-nur “LL6T-€L61 ABU SLING] IMMPIRIeE KIPHY WIS ep BH -osig] aimdas Bs amoyliop 18 ,ptie190uap-|eID0s" ap yresosorUT “oxeoyeUt ~1oyau ‘guvadome vara 9s ‘plesBaw “D op puyy wou ‘ore “yore 4p pe LOUTLH “Buns ap Rue o 18 are [npaimg “puradomng] varENUNWLOD, ap aiigyo aoiuiouoos wamyoAZep oytinnTgisod auds gyedompuL rz3q ang TUMUL wlMIOA ezAeIpaut 9 1S9p “JOjoeOIpUAS vaLyE UIp_NSoro}}OUNUL uinyd agumue vf gud puyunfe “fe}oos o19pan op round wp woyIs 98 SHOAIp ap Tusop ‘nes MEIOID9I9 “LLOWEa}e ap inoradoayo yOyus voy [rINday Wp Yavansed javD aul — rapuEs by 2189 EINE — SWOADTD s[RIO}D2[9 SoLFRIBOAH SuO7 19uN BIE UL wed diy ap azeziUeRu0 0 i$ rras0 ‘nurugiyl ape tinned areoq pete toI99 ajasazon eumnidxe ares 18 1oyeuUOJaN ap [tysap ‘wep dius nnuaD ep pam So} B JOVNPUOY BLOM [Ty “UeIBjaq [NUUSIXY ap stias asad UL as-npUTEE -orde “relunuosd oueoy ,,jeaBonu wusioyorwo un-nuUd aBunsIp as xv ap uradouna injmuustosey 8 vpurysy wy RasMayyoad ap BqIOA as “asELLt op Eposiu foun juusrumup pried mnjnou supe & (ausmgyr apispuuy>) Sarg anygy “rorepucy diui® vayfop fy “arBoyRAIASHOD 18 BALSA FO}WIOUIA 6 gpris0s gontiod o ap emjqnp Vail ap whey aunisaidas ap yoRtjod o sup 2 [nprued ‘ZZ6T UIP {ATO INIMFOGZE Tw JOMBuLAU] “FaynsuT eavZIp roRsuod 18 Lapp] Je Joqy] [MIG LaID 90 yRHLIEN wdadde asKD WHAT wag ey Vul 8 ounioey o muyzaxtar youpanou vu uowuun3 “8 -o19j9 S19p9n op jound up wewodun yeu 59> “aueoKqndamue 1S erst} -ndoduue opnied fan v ‘eg6T Uy ‘vameuorzny wip wNZAr 9rD aut -ayenquaaoe utind rear (oop puly injnpyied aponstojoeres ‘roiuery [nZv9 UE yop suas -uoo op vreidosde your orjenys 0 amyeazap epuepry roygndoy je apnued ap jnuraysts “mo, “‘naus9 ap Jojsprued eTTUNY op ‘O1Fo] -01908 16 91J0}S1 “RBvay as ‘yun fapuRLT INpased ary aus anbyqndpy vy aod wou -aiquassoy wes Yay ‘9LGI UE puNpUOS ‘My VOUTEUN Ydap [AUST |ET uiind vjopowias va sey sanbser Susys Uf *,arieLoWAp* purwarast, (* sop ofoouy ude Sp WIN RA as ZALESIsIPOUE BIBOSN O LAsTIS BA 380 mp vasd ounu (anbygndpy ny ap asuafogy ny anod uot) an, ap sjoumu er iam areasiu giseaoe IUIBIY Ne gog] WP ayeIuaue “OA “AN PA © 96] UL RUUOAEP LCA-UNN ‘Z9GT UE “EZEOULIO 2229 NA BUOY gns a1Svuas [> “gsqT UE ‘feIUSS op ainosounda1 puLLFaLt SVAN “O[URDTQNdor-pepo0s ao1pfoods wafooe UNE“ inyRUAsap [LBSIOA seq ind wy ‘ode (sposung ajdnag np mowayquiassoy) wit 3Ea aoypoads ajaroadse und igus ur wisajumU vs NLUSYINLD “jUNjOquTS ap niquiesur Zanuy un aasuy aja urd axmmsuos vaysooe sjncust|NeT van 9189 Op a/Zis a[ay|s9g1p WHEUYSp NU ED BVEISMIOD yrand ¥ [HOI pdoung uip ainijod ajapinae YAMGS “1 TAINVGDANIEL L. SEILER Nafionalist din Malta completeaza seria de partide provenite din latura de centru a clivajului ce pune in opozitie centrul si periferia. ‘Tradisia pangermanica a FPO — inscriindu-se in tradipia Dewisch- national — a permis ,acaparatea” sa de catre un intreprinzator politic populist si demagog, Jorg Haider. Acesta din urma a acumulat capital atit din vechile fonduri ale comerfului pangermanic si chiar Slonazist, cit si din sloganul cumoscut si interganjabil (Autriche aux Autrichiens. Prin acestea, el ficea legatura cu formele extreme ale centralismului. IH, Centralismele extreme inrudirea dintre formele extreme ale bonapartismului si fas- cism a fost stabiliti de Zeev Stemhell care a ficut din primul tatal celui de-al doilea, o tezi cam radical, dar care stabileste afinititile. Este evident c& centralismul stato-nationalist impins Ja extrem cuprinde un monism politic absolut a carui deviz pazist& rezuma programul: ein Volk, ein Reich, ein Fithrer (un popor, un stat, un conducator). Fascismul real, Stato totale, tota- Titarismul lui Mussolini si Hitler reprezinti 0 tentajie a absolu- tului care infelege sa stabileasca o relatie de fuziune intre Stat si societate, intruchipate in persoana sefirlui; un paroxism politic unde se intilnesc, intr-o sinteza totalitara, anti-etatismul cel mai Anversunat gi etatismul absolut, care nu admite nici o forma democratic’: vointa general se exprima prin unul singur. Aceasta n-are nici o legiturd cu extrema-dreapt reactionara, chiar dact unii adepti ai acesteia din urmi au fost sedusi la fel ca uni ‘oameni de stinga. Totalitarismul, cel care s-a bazat pe cultul sefu- lui ce intruchipeazd nafiunea, stato-nationalismul etnic, centra- lismul, autoritarismul, autarhia economica etc. nu mai exista in stare pura, cel pufin in Buropa Occidentala. Acesta s-a dezvol- tat in Est pe tema purificirii etnice. 88 Partidele politice din Europa Cu toate acestea, asistiim 1a aparifia unor forme atenuate, mai mult sau mai putin constiente: 1. Neo-fascismut. Provenit din fascism, neo-fascismul a tras invataminte din esecul acestuia din urma. Alleanza nazionale din Ualia, ca si Frontul National si rivalii lor, reprezinti, fiecare in felul su, eforturile de aggiornaniento a tradifiei bonapartiste fafa de realitatile actuale. Tinjind o lunga perioada de timp dup’ Duce! , discipolii sai s-av regrupat in jurul lui Almirante si al teoreticianului Pino Romualdi in sinul MSI — Miscare Social Italiana. Fiind Iwata sub aripa unui lider indir $i strAlucitor, Gian Franco Fini, si proclamaitt .postfascista”, MST s-a dezvoltat pentru a renaste in Alleanza nazionale care a sustinut din plin democratia. Bine organizata, puternica in sudul subdezvoltat al Peninsulei, AN si-a cucerit respectul prin participarea la guvernul Berlusconi in 1994. Ea s-a comportat ca un partener loial si un susti- nator fidel al coalifiei. Conceptul de postfascism este dintre cele mai abile: renunfa la trecut fir a fi nevoie si-l renege, prezentind © ima- gine moderné si deschis4 prin Fini, trezind in acelasi timp nostalgia autoritayilor prin nepoata Ducelui. Frontal Nafional al tui Jean-Marie Le Pen, foarte critic la adresa AN, nu se considera postfascist finda are pretentia de a fi strain fascismului, Fondat de catre activistii natio- naligti care au intrat in politica in lupta pentru Algeria franceza, Frontal National apr’ najionalismul extrem, ostil integrarii europene gisind in fenomenul emigr,.tii si insecuritatea dati de somaj un teren fer Cu un electorat format din oamenii de rind, cu o treime din electorii sai care-si dau voturile candidailor de stinga in al doilea tur de serutin, populist si organizat intr-un partid de mase disciplinat, FN constituic © premiera in Franfa, aceea a unui partid care prezinti caracterele socio- logice ale fascismului italian adaptate apocii, adica, curajat de referin- tele explicite la autoritarism si la Statul absolut, FN belgian al Dr. Ferret, a chrui violenf& verbal exprimata impotriva emigranfilor depigeste pe16 BA 1S vosond guruto ovo UIP UeZOANs nidiounid un purty eo Re -o18or BOyeYSIOAIP BIDPISUOD BA Jo :oUNT}EU yeIg Bp mynjdeouod BAtjodur wsojoid va eistogtsod™ wBopoopr ser natuoo no geo -tpea tear ginjdnr o sonpoad ea ronayuied vareunge “unzee aye Uy “auaytied ango op my eamoduyy story YY vA nayUao op HSOTOF O13 -oJoapr jnyeuasie ‘uOsUy, “oyuR\sa}ord prunIBax UL yoITEID09 1S sorfoyeo opumiBar uy RuNySal_y Je erjovey “yIsI[eIUEO-sHPeUOHeU rorfeaour eaujodwu pouiaytiod orfoeas op ‘oy99A vosope ‘or}ipesy © guard appued oumuy -MMuIsHUEpest jnzeo UL vo ONUAINE yuourtjuas inun euLOy qns aEned op BiRy NUsUIRSE]RaL ay ‘ejuap -uodaput oly Rorpudaar oreo “gjouNsip ypeuorieE areITIUE o Bo JO}RT {Wop cunijed-jmeg op Bivy BULITE os BIEUNUOP YsROIBLax Boye} -junaroo nes vIEje :2peuoreU ojuMSu09 Tou vULIOT HOSEN voRIqUIT BA aptied Jo\ssov vIBOTOSpr BO JAyISW *,sSLaytiad™ sopspried B BOISOTOLNOS ezEq IS BISo[OpT Ezea}oaTe ‘M[Nfearpo [e yeztpeuoL -nygsur urind rear nes yjnue teu Lio yuaoed urind reed nes yyNtU LeU {nisjoemo ‘yJsaoR ap BIVAL UT ‘a]WSWUD|S ays2oe UIP ay reU BUIqUIOD Nes [BUOIFar ‘TBUOT{BU ‘SorBHad ‘ONSIASUI] aIse BLIayLIad Yzvazifigour 29 arayyUAp! ap uojVy ROE oyepIp urind rear aes [NUT Tur TF JOA ofopnaed juewoduut op [oy vf y B oISoporop a8 auioytiad ap yndiy, “oyeooy aptizgienonsed op 18 sep ‘oyeuoriva d}fonstiajoemeo ap reumu nu oroung wy ,inpeIooo" ayLrayEp ne vriajuiod pide oreo ojaprued 18 “gpeuorjeu areoyipe ap vaseosiu Ip 10} JeYNZaL ne oreo ‘ne. ap JoOjapyred ynzeo wy IS BD ELSHUNONOLOV FTAGILYVd WOTHAAANI gad WAOLyaydy | “wpstasyj-oau voLiojal dp ,.golsejo" feu BATU -pur o-nuy aidoide as smostp muyo [R ‘eAtAd ap ItFeIDOMap “}uaprZIp oun idoid puri gs omgan area yeeuutes sty] 2p supuos ANUI ap [NP ~tueg &| “epUR;C UE USEBaL O Yo RUIA) eAaoY -,aherBryAL USpY™ pula -ud wisasqo ej yueadosns-nue amvayuapr ap 10] ezosAeu eBnepe ne matiaaya wiessoulap “greamoupmidns yaig o ad vo nes ajshagd amo urp waeiuiuowre pinsut o vo erlaalg pupopisuo; “HursSiwa-nue wsyndod op oyoreus uy thiadxa qs — zomaEy pun yo, uoa Sunpurypufiogg ap ua8eS uopyy 2prucpey vayoos ~ qwarieaa Heooweg “gueyeH NY UY Lomof'p ioru ‘Nf UL Toru woydxe pour ur ajgsyBor as nu amo WUSiseI UN aOAzZAP a8 BS ESL] JOLT -uesSiuio vaLnoduny opyaed roysao" o[LMSMosIp ‘soHe1DowWep aL -e8utauos ousaind 1-npuysaztueut ‘ysieuoreu eULNDOp PUTA -yid ayoydxe ajurayar ap 1S ysfosey inden 2ouI0 ap ysdry “nipeur ap ajauraygoad 2 gud feuso$ 2] ap :ngr araut a9 joy @ s0ySeds Inde} yuesSruo uIp aoey oreo rewrId wisteuoreu un ap ‘“eHoalg ur 18 sor ap apuyy, ut ‘iednoo ajs2 ‘mpnuustosefoou varueAcr sguewios widjogy UL 1S vjuerg uy ‘oyauad area 18 Qa ep 1S Ope sop op rwyeojdxe ‘orjeaSruur ap fod yesz] [N90] “Hoyouax *7 ‘7661 Eup Binogseng BL 18 “1661 WIP ‘Sopextag e] HLIquIS He-s Wes HSoTe sTUCJooUEY JO[UE!S oq eadnse ,.uog oT In|mysayo" je oneIpaur jryoedu usp — seoons BIB ‘nu 1S — jodeo un ao) 1$-v ap [nutcyo oovy ‘zoouRY NES IN|MapoL e B29DANIEL L. SEILER Partidele politice din Europa inscrie realitatea regionala ca element de baza in cadrul unei migcari de unitate european’, chiar cu tendinj4 spre 0 unitate mon- diala. Aceasta a doua forma adoptata de ideologia periferista poate fi calificata drept nationalist sau federalist integrala. in primul rind vom incerca s desprindem trasaturile comune ale partidelor periferiste. Odat& schi{at profilul lor, vom putea desprinde citeva tipuri particulare de partide care apara periferia. 1. Trésituri comune Din marea diversitate care afecteaz partidele ce apa peri- feria se desprind citeva trasaturi constante. Caracteristicile Jor majore sint: raspindirea geograficd, orizontalitatea si anti-cen- tralismul. 1. Rispindirea geograficd, Daca se poate determina zona de rspindire a centralistilor — metropola $i ariile dependente — sareina este mult usurata pentru determinarea zonelor cu forma- tiuni periferice, Electoratul lor se afl in zone precise si limitate Mediu! lor transparent poate veni in sprijinul sociologilor pentru a localiza regiunile care constituie periferia, cfci aria lor geogra- fic se limiteazi, cel mai adesea, la 0 regiune. De exemplu, Fianna Fail se bucura de o evasipozitie de partid unic in vestul Irlandei, Partido Nacionalista Vasco nu se giseste decit in finu- turile basce, Volksunie in Flandra sau Plaid Cymru in Tara Gali- lor. Cit priveste partidele protestante olandeze, acestea se giisese in nordul {Arii sau in Frise. 2. Orizontalitatea. Din punct de vedere al organizarii si al tendintelor interne, partidele periferiste se apropie foarte mult de partidele crestin-democrate. Ca si acestea din urmi, ele se struc- 92 tureaza sub forma de partide de mase de tipul social-democrat oferind un larg evantai de pozitii politice si, chiar mai mult decit partidele crestin-democrate, ele pot servi drept refugiu pentru o stings socialist parasita. Similitudinea dintre partidele periferice si cele crestin-democrate se releveazi in cea ce priveste baza electoral’, Spre deosebire de crestin-democrati, ele sint partide attrape-tout si au baze taranesti solide, iar spectrul larg social Je permite si ajunga pind la clasele muncitoresti sindicalizate. De asemenea, vom constata c& practica religioasa reprezint& un factor determinant important in acordarea voturilor ,,periferigti- lor”. in tinuturile catolice ele vor fi deci surse importante pentru partidele crestin-democrate cirora le vor disputa favoarea atit masele de credinciosi, cit si cele rurale. in Irlanda gi tinuturile basce, ele se vor substitui crestin-democrajilor. Aceast4 concu- renfa va antrena chiar si partidele muncitoresti din Scotia, Tara Galilor si Euskadia, in Irlanda de Nord, periferigtii au luat locul acestora din ura. 3. Anticentralismul. Definirea programului politic comun tuturor tipurilor de partide populare si periferiste ar fi tautolo- gica, Exista atitea forme si varietati de periferii! Dar, daca nu pare a fi fructuoas’ definirea unui program periferist, l-am putea descoperi in termeni negativi. Partidele care apr periferia se recunose prin aversiunea lor fai de Statul-natiune centralizator. Aceasta respingere a centra- lismului prezint&é consecinte politice, culturale gi socio-econo- mice. Din punct de vedere politic, autonomigtii nu au incredere in puterea central si in birocrafie. Fi militeazi pentru descen- tralizarea, federalizarea sau autonomia regiunii lor. Bi apara gra- nitele locale sau municipale gi zonele intermediare in general. punet de vedere cultural, periferistii apara tradiiile si obi- ceiurile locale, graiurile regionale si dialectele precum si valo-S6 -ouout un ap oundstp 30, uy 29 diy uy ‘oojfi op sopasepo Je 1S toes sopuere} jnprued ror wurzoidas jo *uopnSungey 1 JojySeNUDD Yojuar -nouoo wing RoR] RS omgan jnprued 4apuelsy ye yeziuEqM oS UT “yy puubty oyusoynd yurfads ne 480A, UIp 9[99 oye eu “omoIpUIS ayUMUY ‘suinge] Inmpnreg voreind uIp Epeos Es Jog v ozopuEy! iorlemdod aye aisapour sojjinyed |npult Uy In] [nsasoNg “MSuuNqe] no EUNardury nes anduys yzvouoand vasope aro zopuvjil pried jnyedioud auywues 44 ‘squowupempy “wiyeA, op UOUIEE My ILOsadoNs ap ayenuare yeydan IoJ NE Janjesesn ouTIN ayssoy “O70 a1eZI|eLNSMPUL-HUe YWEpII90 ap Bley ax] -0Z} “BINZUED “WIS|POIIO| ~ aToTeAJSUOD UNIESEN 18 wneud ‘sayjqnd JOPHPOIAIas 18 BO 9Ay}99]09 Jojadiyoa yIepsooe RluBLodwy ‘uEZtjeUOHEU Smesuear gpefos ares! ‘eusdg wip injnyoqzer jndum ur sendog Inpngu0L] Rareuijsns — ays[sesFoud LmyEsEN op qepnio oaysaue uN ‘pyred un euLio] @ nqUAd BIa;eA INT sfareds UL IednsBar ne-s “eI0}09)9 jnoof gioseydoooe aie “Huoisuenur uueoyqndey “7761 WIP [AID [MoqzEr dnp “yu Bnop e-ap Jojeo arerede uy vauNBi0 oue 1S — , -omnday* und sonpen se-s ares — j20.y puny ‘ezepuepat ‘oljeuisties jnoua “exa[eA ap WOU ap epuOg “epuRLT voNgndey wy JEN -ofeur pared ‘yo.7 buunyy aso weuodutr joo weise 4syjndod diy ap pa cred 1ypea eur J99 ay8a ‘a.ysiva4 “ueIBoaioU eBUNS op npuied EIR, “‘N{N}IOAB 1S YO MANLLOAIp THaomponu! we aundo 98 18 — ENSUE [NySOA UEP jUDITIE® QOO'OL OP WOOP BIGIOA o1so TELE NU are “lopurpiy & EpEIOYO vquII] — 27208 injmogeIp vareoowsd aautar BS 1Snar BA Zo woLOPaioUL apraid HS-nu epuRL] UIP joy ouDLy “rug) e pseorSya1 18 vONsTATUy “gpemyno “gfeuoreU voyeyONMOME naLEd oydny Bs BnUQUOS [NpHied ‘g]LWOOnd vjuspuodopul yIepPO ‘Eiuepusdeput ap fayosin v yjuoSisuwnet wut veo erendse uy voursu0 am 18 Inpnied go jopsy voreuounc 1 eYSuy uy HS ye[duMUE weuoUEy ‘gjodonour noypeA ap srmouoss 1 Jemyno azeper ap yound UIP WUIMIRITOS ISOy B JeZLURGI [NUD “eISoAJON Nes epuRyAy UL nyduraxe ap ‘zvo jsaaR uy “10] rajuepuadapur raseons nyued aydny BS SYLOASL SOF NE ated UL 9[LaB} UL BISayLUBLE as ayg “_yIsnar net amo ojepried ap eqioa aysq ‘azozyouorinjysus ajapying (Y v6 20} InjnureAd -oid je axraydopuy op [npead ep eifouny uy wzoIp spused aysooy “qujuad op ie}UOAUT ysiUOTjeM smostp un-nuTd outIdxe os ES yworoUy @ o1@9 systuIOUOINE ofuTNsHOo foun — zapuEAT NpAUTsIG -oow! JB Nes 9seq INIMUIsYIvo jNfepour ydup — ar\Seu yep ne fq “a[ewwepiosg redoing [e ontjod infested utp nsgdsip ne ,saL9y -uod oj aisrumidoy ojopneg Isyndodysyeuorieu yndgy “T "grejnonaed pour -ouooa EIN|ONS O ap Nes OL HARWUEF wpeoLod op oyorwut HIS ynop ayfeja[eo 20 dury uy o1ma-uou nudjwsw> uLid o}Saqasoap os [nur “IsteqUES-oou nd 1S seGeUOreU jndy 4siqndod-siyeUu -orfeu [ndy :aysuaytied aprued ap ayuayip Lindy tan Suysip eg opyied op ayand, “IT -prued umyeoe jrupeo uy vqvoo yod oseuoNsoBone 18 91s! -ndod ajaimpuoy, “‘mynrpout vorergde op aednooesd jus apnied aysaor aNUIp ofp] ‘INUIT PRIDPay v BoLLIOUODS veaTIOUNdex|UOD amniysuos avo jwzifenuaosap-eLBOY 1S BUONSeBOINe WISITEIOOS ap J2y UN YzRezIUOSAId pou ysaov “yJUeDeI Tet BIE op jrtusyndod urd (q Snynmoey opounu wE HEzrTeLNsnpur 18 mynuusipedes yojasaoxe aundo as [e ‘znjuoo ap [msep =1yD9A teUE [90 18 9189 am ‘siz-nudoid jnusyindod wud (@ :oumue 1 EMpout gnop ald gonpen os oizeysing voseUr op vivy vayeINSE ‘ter 18 LeTNs -oiSour ‘:uerorati0s “juepuadopuy ~owounur :younur 1S penideo ANULP AUL{PSULIO]UT JOFOS[D BEILOALE "ZBEIOIeD eS | [PIOOS TSI] -ndod msooy “ysvyo op gidny op towne) uy nu rep ¢orur 199) Hyumnu r0ja9 voresede utd mynurstpeyideo undo as fe ‘opwoucsa -o1908 azpaa ap jound wicy “opens rorleyndod nes rerouraord apse pdoing ujp aainijod ajapitiDd YIUTS “1 THINVGDANIEL L. SEILER Partidele politice din Europa pol care face din el un partid dominant, pentru a nu spune un partid unic. Dintre toate partidele politice ale pirilor Comunitagii Europene, Fianna Fail este cel mai original. B) Partidele cu program ,,neterminat”. Unele periferii au luat cunostin{a de identitatea lor mai tirziu. Altele au trait infrin- geri politice care au provocat un recul al constiintei lor. Acest grup de partide cuprinde Viaamse Volksunie (VU), Partidul ‘Nationalist Base (PNV) si Sinn Fein. Volksunie (Uniunea Popular’ Flamanda), partid ni de influenta pangermanica pe care nazismul a incercat si o insufle atit asupra flamingamtisnnihi!, cit si asupra migcarilor frizone sau chiar bretone, Din aceste dou inerucisiri, migcarea flamanda si-a pastrat gustul pentru uniforme, tobe, stindarde si parade, ca si dorinta de a obtine din partea guvernului belgian amnisticrea total a flamanzilor condamnafi pentru colaborarea lor cu nazistii. Dar, Ia origine, este vorba de o miscare democratic’ si populara, Incadratt de membrii din Findul clericilor catolici si al intelectuatilor proveniti din clasele de mijloc urbane. De citiva ani incoace, a reusit sa scape de sechelele anilor 1930-1950, dar cu prequl unei dizidenfe, in 1978, care a facut sa se vorbeasctt de ea: Vlaams Blok. VU, condusi de un lider nationalist, Bert Anciaux, militeaza pentru desivirgirea unui Stat flamand in sinul federalismului belgian, Cele doud tendinje, populiste si nationaliste, coabiteaz’ si in alte dou formatiuni. Fondat de Sabino Arana Goi tatal migearii culturale basce Partido Nacionalista Vasco (PNV) ~ el este decanul de virsta al partidelor nationaliste populiste si se aseamand foarte mult cu FF irlandez. Catolic gi chiar clerical, el a luptat in tabira republicanilor in timpul razboiului din Spania. Independent prin idealul sau, PNV reprezinti in mod cert 0 fort conducind Conmnitatea Auto- nomi Basci chiar de la crearea acesteia, actualmente affindu-se in coaliie cu socialistii. © alta particularitate a acestui partid 0 consti- tuie, pe linga organizarea sa excelent, faptul de a fi intrefinut legaturi de colaborare cu un sindicat autonomist, STV, Solidaritatea Muncito- mnalist flamand, a mostenit o tradifie ,,cangrenata” | flamingantism — migcare pro-culturala flamands, 96 rilor Basci, De aceeasi facturi, dar mult mai radicala in ce priveste mijloacele, este si Sinn Fein in ultima sa forma, Formal, este vorba de cel mai vechi partid irlandez — fondat in 1902 ~ practic, de un cadra legal al IRA din Irlanda de Nord — dup numeroase epurari si dizi- denge. O data cu prelungirea razboiului civil, de aproape trei deceni partidul — al carui nume inseamna in dialectul gaclic .singuri printre noi” — a devenit organizatorul, de fapt si mediatoral, ghetourilor irlando-catolice din Belfast si Derry. Cei doi lideri actuali, Gerry Adams si Martin McGuinnes, au crescut si sau format in aceasta atmosferi de lupta pentru independenja gi au intrat in politica ca sol- dati ai IRA, Pe bunt dreptate se poate pune intrebarea: ce deosebeste etno-natio- nalismul periferiei de nafionalismul pur si dacd nu cumva aceste par- tide provin mai degraba din familia de centru, Nationalismul p ar fi un centralism care n-a putut inca si se constituie in Stat. Totusi, aceste nafionalisme antagonice se cleosebese prin contextul socio-poli~ tic in sinul carora s-au format. Astfel ci nationalismul de centru va fi universal sau cel putin aspirind s& se extinda, accla al periferiei va fi particular. Primul va fi in acelasi timp elitist gi uniformizator si va sus- fine vointa politic’ a burgheziei reformatoare. Cel de-al doilea va fi democratic si va fi mediatorul claselor mijlocii provinciale si rurale. Nafionalismul de centru va fi expansionist si domina- tor; cel al periferiei, va fi dominat si usor precapitalist. Unul va insofi in fine dreapta clasic’, iar celalalt se va alatura altor miscari de emancipare, mai inti democratice apoi socialiste, suferind influente succesive. 2. Tipul nationalitar. Anumite partide periferiste se aliniaza pe pozifii de stinga. Este cazul formatiunilor provenite din ,.tre- zirea” sentimentului regional, care a avut loc in Europa prin anii 60. Fenomenul regional a izbucnit in {ari unde, din dife- rile motive, mobilizarea periferiei nu se ficuse inca. In opozitie 9o7pe eS OW aba | ¥OaLoneig | 66 ULAR GH “Bivepusdepur oud 1S xistpoURyNUE MeL oezrUEBIO eT VLa Sauod [eo] nupuo ydaup ‘soye jeur ‘ayearos 18 Horgnday epeouod Uup Ezeeiep — uRpEES Sy [njapou edup gre yoseg wISsTEUOHEN Bau “uioy — va}so08 anUIP 1Y9eA reUT Joo “ANY 249 anIUIP apnaed aynut feur ap arjijeoo o aise qEy “Inyuodod kayeNUN ‘oursoIDG Luz] 19199 -ojfius 18 ojLmdoos purazd jeorpes Ystppuorien pared un eysixe Tey “qeooy* ad qerjdas ne-s 1S Sloyearosuio9 vard “Hendog jnpnieg | o10pe Bs eZryar NE ‘ug1IsuDL] ap epeoried uIP ze.eNg OJJopYy ap 1v910 edvoup-nNUs. ap Pied “CON Mynysoy we YeUorFor 16 Peso] HSSye anUIp FyNUA opuTTZ aseor -OUINU STIEOJ UIs o1S!]eUOFFas ojopHred “vrukdg uy “TAINpIpEyy wivy UL SULIYR as BS IJSep “1oseq op azesmrap as ys 1ednooad reuL aued ‘Jorueds Infested uy yisteuorsar MOV op “(NdM) ZaIRAEN INNIodog vouNIUN, sguds} 1Seoo08 jnosound E NU BRARN ‘IN[NuOTery jnjepowt ednp JeBar un qwuNIOS v RIEpEE ISoq] “ZoUOFery jeuoreN preg UL YVa ouLIOJsUEN ys gids areo gisi[euorjen ayeqsouru o ad ezvezeq os ‘sonviooutep oso; sjeutid ¥] ap reryo jojueds mUoUEprEg UL yeYUEZaIdos ‘joUOHos JOLNS Zep. Sesopow reur ‘CYVa) IsH[eUOBoY Zouosery |npnseg ‘opNeLU 19 jNINS -9n UL RreosgUy as yzn[EpUE voRIpUDpr Spun wsHeUOLeU TEU SUNESTUT © aids ize Rzvonjoas [a “oeauy pury vo indeoued 9 oso ‘ountieu “Innis B aSedap ep joo] oun Box UIP dovJ v Ap BISHTRIOpaZ BINION op iwidosde reur jao ‘erueds nyued ‘dum your soy v ‘soomyy sefoy, “a “Tey leeg mynd je ‘znyepuy jnpyreg (oq) wunseip vivisousg no yBPe BApulo osesry ‘oHRINSUIS UN BUNLApIOW \— osIpy-InERL-[OIA | — PN UIP UOJOURULIDT N-~qGAg o0 dum UL ‘AP Te WwIPR oFUIOINd reUT Jao. aso ‘ounsioy ap pieg Inprieg “WPS “edoang, peor UT 19 ~ oueriaueA 18 opaequo; ro713e} ynurfiads uy 9A vA va — BTPIT UY FELINE NU aIs!WIOW ~ome spuNeuLios eNUIP tLe:edoos waremeysut Bf oLNgLUOD ForIAINd o wae & AN “pesBaur mynusypeiopay re tidepy ‘ouster worqndey jnipes uz petoads inyejs no ountes ‘osoV.p JBA UIP JO[UEJooUR [e JorTpouT ‘auIplopje, UO! 9189 JURSEJALU! TeUL [aD “o[9d8o|frUT 18 19 opLndoos oySeand a9 UL Ge SresepouT yUIS oISTPPUOHeU apgued aIUMUY “PION ep fopuej] viuopusdapur 18 976) anut jnEUKAUE Mise v ates “ANOR urind 18 zay8ing asieuoHeN INpHued 18 wa Ku0H op snpuoo dug pdoingy uip eoir|od d]apiiiDq 86 snogvy upsygqudey No ~ AQIS 1B apy Npenioe — awinyzY UYor ap "SNP -u09 S]LAKD ojumdarcy nguad yaRSsIy vamUOIZNY UE GOGT UL wad ISor B erno “O18{) UIP aa1[OIRS HizIUOfeU [eR LoIMIpaUE (qd TAS) Ag 4nogoT oup.20Macy [BIOS ove WESNEpE BS Nga. ‘a[aono/fiuT oYSaAud 99 UE ayesopowul zwp *ajLndoos oid 99 uy afporper UIs amRo “oISLEHEUOLEL 10] -opiuied [nojqei viajduios e nuueg “OYE no ounuo9 pnESEN 9}[NUE Oe “ANd ® Wis![PUOTeU wdUNS B] ap pussaid — foresOOW.Ep vareMEser ENP oseg WouO WW IN;AUTAANS ye auIpasard pus — vaXiororRH “Dap ep U0} ‘punsptaDy;Y oysngy ‘ose [NPHeg “Rluspusdapur aids yeidaspuy e-s IS ULIOJSUBN B-S “WIOJOD aSuy orueUIp spy ABUL UN ap "SNPUCD JEP “xo UIP Hluaaas [Ato joz¥A UE fURDYqnder LioreIdny 10}1Y90A Te 30} -gurisns un adoap 99081 vaind asno pound ‘eatonbéey “emperle ap aiiiizod ‘giepoloiu Ispydor row vA 1s-nU OYA “MNUISsHyoUBAy purniolavidng “rent] -vuoneu dn ap aysuiagiad ajaprued anurp oy99a. eur vas arse “puRPEIED guesygndes w8uns ‘Oya ‘Moygndey jndumn ut pdunpein > ap sonje.s2U25 pujonpuos 18 so[HsyeU o[LIMIOA pulUNpE ‘eroePY op EreEPUOZ -gjorunds ajstpeuoidox eptied ap oLias 0 “gwrepour BULIOS O-T}UE “TS auiDjOppa UOIUL,{ ‘C1dS ‘vunsviwyyy oysns oseq yopased vEnype woynd reu Lory ‘ouvjeres rayostur B gyuezipeioos 18 BSuYs edie ‘punpo1D pupoygqudey bisanbsy Se eptied oysoov enUIp 1yDaA LUT [aD “purjSexo vrjerD0WIOp — PISTXe FO opuN ofooe — puyoaye Ypnur eur Bq “aysruNWOD seIYD 18 a]eID0LUAp-[eID0s ‘o}STTeIOOs aTapHed no yiuemnouos op yodes uy ound 9] oxvorjdut yyswooe ‘owed yiye op ag ‘aplued 10jsa08 TUNIZo09 B UIIquIOpIsUOD voILIOOZL LT SNP v qraryds op 18 atinqrnsip op ‘eionpoad ap soptunuodes pnsustu0p ur ajstaytiod 2ojophied jnoojsoury ‘sopesinser vidnse Loo] MINT -O1jUOd RaroUT}UAT oY “dLWIOUODS TLIO}Se10 IO[OWWOUMASUT 1S JOT -ojoaja ¥ TuniSar ed vorezyedes oy “yidny es o1wo UL [NIXoTUOD ep atjouny ‘eidasSe 10A ose yoUOLeU s[epHiwg ~JORwZINUSS IH]NLUSTES -Ide ¥ a1Bjsa1UOd 0 Ep BL[qnp o3sa ouNTjeU-iNjMEIS vareIsayUOD ‘g[euoldar lajursuoo & o1IZ8.H BNOU UT JOJOUE ap [NfoI BORO! BoTUT -ouooa vaunisuaunp ‘sorsijer nes [wuorieu dy op araezt[Eqout no UATIAS “I IINVADANIEL L. SEILER reprezentati la Madrid, far in perioada 1989-1994 si la Suasbourg, Suinge in jur de 15% din voturile basce si conduce primirtile. 3, Tipul neo-centralist. Atunci cind vorbim de raporturile centru / periferie, necunoscitorut isi imagineaz un centre dina- mic si puternic care domina o periferie marginal, sraca si depen- Genta, Aceasta a fost situatia intilnita, mutatis mutandis, pind in prezent. Or, istoria are simjul umorului si i place sH dejoace pind si schemele cele mai stabile, S-a intimplat ca centrele militare 2a se impund, inaintea revolufiei industriale, periferiilor mai bo~ gate si mai dezvoltate economic. Adesea, din ratiunt ideologice, Sau centrul politic a fost separat de centrul economic, sau un cen- tru economic nou si rival s-a dezvoltat in cadral unei regiuni pina atunci periferice. Acestor cazuri de structura” le mai pufem adduga un element care apare in urma unor ‘evenimente sau chiar accidental: este cazul Scofiei, in strinst Iegatura cu Anglia, care, in 1707, sia vindut independenta pentru o strachin& cu linte. Convergenta Democratic’ din Catalania (CDC), a tui Jordi Pujol, reprezinté dinamismul noii burghezii eatalane si a noilor pati in pling Yeyvoltare, Aliata Uniunii Democratice ~ de facturai erestin-demoerats ey cadral Convergencia i Unié, CDC a devenit prima fora in cadrul Parlamentului Catalan, in timp ce M, Pujol conducea destinele vechiului Generalitat dup’ revenirea la alegerile democratice. Talia s-a nascut din acyiunea unui Centru format de trinnghiul Milano-Torino-Genovs si al cirui Regat Piemontez a fost virful de lance politico-militara. Din wrotive care fineau de simbolurile nafionale si de 0 proastd concepsie geograficd, capitala a fost stabilita la Roma, oras pontifical si purtater al rdmasitelor imperiale, dar arhaie gi, ine8 de pe timpul Statului papal, local celei mai mari coruptii politico-administrative. Cu timpul, popu Tetiile milenarului Regat al Neapolelui si al Siciliei, redus la statutul de periferie, si-au luat sevanga mu numai prin intermedi! Mafiei, Camorel sialte N'Draghetta, ci si prin stipiniea unui aparat de stat centralizat 100 Partidele politice din Europa Nordul, locomotiva economia a Peninsulei, incearcd o dubli dezama- re; aceea de a fi vaca de muls” a ,Romei hoate” — Statul ~ sia “Hiranilor” din Sud, pe de 0 parte gi pe de alta parte, de a se vedea jnarginalizata politic. Acesta este motivul contesta.jilor legilor din Italia de Nord: Lega veneta mai inti, apoi Lega lombarda care a emi- grat in Piemont gi la Genova, adunare care a format, la initiative lombarzilor, Lega Nord (Liga din Nord). Sustinutt de PME si avind um caracter interclasist, Lega este un partid autonomist, viziunea sa politicd fiind aceea a unui federalism total ea si cea a Valdétains-itor, iar conceptiile sale economice find cele ale unui liberalism moderat dup modelul CDC catalan 31 al majoritaitformatiunilor neo-centra- liste, Trebuie sf evitim s-o judecam dupa stilul zgomotos al sefului si tribunului ei, Umberto Bossi, un fel de golan, al cArui limbaj cotorat si adesea trivial — yla lega ha la dura” — pune capat academismutui toscan al discursului politic italian, Unita datorit& lui Berlusconi, pe care aceasia [a inlaturat, Lega, care se situeaza in centru gi nu la dreapt a evitat ciderea in xenofobie, spre deosebire de Blocul Flamand ~ Vlaams Blok — care leagit strins conceptul de independent de xenofo- bia cea mai radicala, Aceasti legitura cu deriva fascisté a contaminat migcarea nationala flamand& intte cele dou rizboaie mondiale. ‘Aceste aspecte au fost combatute de Volksunie, dar nu au disparut complet $i exprimarea lor prin Mars op Brussel au dus Ia 0 contra-mo- bilizare a bruxellezilor. Cindva centeul unui Stat centralizat, altadatt coras flamand si apoi fiancez, capitala belgian’ a fost expusi atit vointei flamande de redobindire cit si cerinfelor valone de emancipare. Fron- tul Democratic al Francofonilor Bruxellezi, PDF, incearca inci d 1964 sa apere Bruxelles, ldudind solidaritatea cu valonii. Scouish National Party, fondat in anii "20, a rimas marginal atita timp cit s-a limitat la sfera culturalé, Descoperirea petrolului in largul coastelor scotiene a servit drept pitghie ia dezvoltarea SNP in timpul Golden Sixties prin sloganul: do you wish 10 be rich Scotts on poor British Criza si anii sumbri din timpul guvernfrii Thatcher au subminat parti- dul, harquit tre aripile de dreapta si de stinga. Excesele Tories-ilor au provocat o trezire brusc& a populatiei britanice, care, in Scotia, benefi- ciaza in mod egal de SNP 101or ap eHes o jaAIse puluanUE Bunjopar qwistzar ne am ‘oysteudeo oud soppyuMoL vareBowuy od ezeq as IN[NLUa}SIs va!BOr] “ape -snpur ajeuoz i$ ejaSeio ur ayezyqeo0] dun yu seu ne [AUAS, -wyideo 18 vomzrpemnsnpuy ‘TeuorieR ntTOMID) ad 16 BUNS MOR vs letd op emBoy Hurouosa rou Pamyiqes 18 BPENSMput BANTOASY, EIstanonposdgue vaswzyyqour-e.a3ueD “} -aistayonpoud 10} -oyea ayoumU UL yesuE] oFP-RNUOS MUN vIILIEde 1S Iojord varodut vamzZTIQOUR-eNnwos arp waNgasoap soKJ LUO, “POHUIOGZE! IOLIS AUUIGoU o NO nes oUMITIGOU rE FO[LL ]NZeD WDE roe suTlar WOA NYY “(eiRy Op HABION] B eNop e voped UE JeIEN Jadse) HUNT ~iqou vatnodur jnowy v-s voIZEIGout ‘ze9 ys99" UT JHFEgo! enop ve foun @ aaIpIey HRTEISUE EZNED UIP Nes atogy] FUNUENE) FOUN ot} “213 — pyueysaqord viiaatg “eparysy ‘epueyurg “erpeng ‘eBovr0N = vareiepnay ynosouns ne-w a1 oyurel ur yeioads zo un vo inaude & [of “RuvoEsEY-feNuaD edomng 18 vvoars “erAcupULOS aysap wisaye B nu vISOOR “sqTeNdwoaud jHEpeIS Bf svERET v yD dum ey “cuoyosueyy aptrel op ynosounsau dum yur wourouay un guvzaudas ‘oped gyeyeao ap muneu Horde no 1 oem sjesoxojur no ‘oped 0 ap ad ouxgin pumy 1 Joo ad 18 BreLAsnpuL varmjoroos utp H8eyetidoud ad opjrzodo uy aud aso ynfear[D UVLLUAL IS AVGNNOAS YO.LOAS J AVINTAd YOLOAS TALVATTID 12 10 =Ind0] 1a Jod wer nu azwo UE yaNtHax raun fe oTIOUODS [NUT|OSP Roayjos FqUN] 19UN [NUTSP “BASpE-nUT “HUNIax w BaruTOUODS 18 ByeMpIND caseuaTe v[qnp ayequios oivo — NSpuLsedosd 10} “ionyens rut 199 anuIp winun visaidxa enyasd B nnued — ..ZSiT -euoror oijnfoaas* ap TUSULIO! UE a[EoIpUAAer BzRE|NULIOS 1S) jsijeuorieu indn ‘aisipsisos sopopt [EqusoAn} pEMJofayUL yeu UnanUy INSEN "BOLT B TUN a[e o1wDgL|? op sOpsROSIUT wine ap 1S 119 Bfeuo Har BIMIOUODe ap amnuiqo souLUIS s[esorToxd ap Ie BIoySuAg vA [9 OstPeUOHEE yndy aigoatsd YO “upusdser ap Insop oSiASuy 18 [ouNyjno tustpeuOHEU UN EzZvaIe[du40D azo STE =JOJox LUSTTRIAGL] MUN OOF Do"F BA PeIPUOUT foqzEF vATLOP [2-9P [29 ap Ieupaiosip “Inursnesodso.) “ouNIE "POUT vf OHBEs I|NUISHEL -odioo vitonyur ap eIE{gnp a1So "ISI[eIepay Nes yIsHUOUOINL var -vaipueaad rer ‘onmaind apinag ayso peuoHieM [NITIVV “InIN[oOas Injndaouy vy oxede ysyfndod [nustpenorieN ‘ueotruue [ntustndod ap IS auotfeaja ‘azopuvjo otueytiad ap wage v-s avo 1umsey -oid [nuisifewwourepung 18 vo jay PL 9pUBLIELS Frost o[LAMINGEP wiagye BA [q “Jooas mpnarHIN ye oNUBUIOI-ysod 1S oNUCUTOS MINT -uaino [Npos a1s9 SOIar 1 oHPOWOp “IstTeUOHeU |nUIsTNdod “sjoUNNsIp SOTIOISE ayuaLTOUE JUN dey ap “pundsodoo ,wusLagLed* ap aqoyip Lindy fon 9[99 “HSesoyounur sojepyted w uoo 18 BO guOBOWO Op INV 10} S4|LUIBZ © oMNIISUOD IOPLLIOFLIEd BoILOALY UL EzeayTiur aivo ajaprured “gjeamyna oywysrearp waiver vBusy oq Henpue) “OEDANIEL L. SEILER ee EE consecinte economice, culturale si, in final, ecologice. Au urmat apoi dou’ valuri succesive de contra-mobiliziri, una corespun- vind fazei precapitaliste, atunci cind partidele agrariene s-au organizat pentru a apiira prefurile produselor agricole, iar a doua, fazei post-materialiste, cind partidele ecologiste s-au constituit pentru a lupta impotriva distrugerii echilibrului natural cauzat de procesul de productie. 1. Partidele muncitoresti. Agrarienii au format partide de clasi dup modelul partidelor muncitoresti sau liberale. Baza lor sociala este deci farinimea, ale cArei interese ei le apara. Create la inceputul secolului in Suedia, in timpul crizei din 1929 in Finlanda, Elvetia si Norvegia — ca si in Estonia gi Letonia — obiectivul lor inifial a fost unul economic: sa oblige Statul si impiedice scdderea prefurilor produselor agricole. Trebuiau s& protejeze o lume rural amenintata s& dispara gi si pistreze valorile si modul sau de viagt. in Suedia, agrarienii au stiut s8-si conserve voturile alegatorilor rurali care emigraseré spre orase. Partidele agrariene din Finlanda, Suedia si Norvegia se nu- mese ,,Partid de centru”, respectiv Uniunea Democratica de Centru, UDC, in Elvetia. Ele se situeaz, de altfel, in centru si chiar daca participa la coalitii burgheze, constituie, cu exceptia Elvetiei, elementul cel mai de stinga. in Suedia, agrarienii au fost, pina la sfirgitul anilor ‘50, aliafii per- ‘manenti ai partidului muncitorese. Chiar si astdzi, partidul tui N. Féldinn va duce o campanie impotriva centralelor nucleare, pentru descentrali- zare si apirarea mediuiui. Acest partid care, in ciuda declinului popu- lafiei rurale, nu a fncetat si-si mireascd numirul de parlamentari, se situeazi cu adevarat in centrul esichierului politic. in Finlanda, Parti- dul de Centru — din care provine Presedintele U, Kekkonnen ~ nu a ‘ezitat sa se bazeze la prezidentiale pe ajutorul comunistilor, lupfind impo- 104 Partidele politice din Europa triva social-democrati EI reprezinta, de altfel, axa politice finlandeze unde joac’ un rol destul de asemanator cu cel al Democra- siei Crestine din Italia, ceea ce-i permite s@ fact parte din toate coali- fille si si obfiné adesea postul de prim-ministru, Agrarienii islandezi ai Partidului Progresist beneficiazi de acecasi pozitie de centra, ceea ce-i penmite liderului N. Agustsonn si-si mentina portofoliul de ministru al Afacerilor Externe, atit intr-o coalitie care include comunisti cit si intr-o coalifie de centru-dreapta. Partidele norvegiene si elvetiene se afla mai degrabi la centru-dreapta. in Norvegia, Partidul de Centru s-a nascut din migcarea marilor productitori agricoli in timp ce micii pro- ductor au rimas fideli fie vechiului Vensire, fie erestinilor populasi, adica formagiunilor periferiste. in Elvetia, Uniunea Democratica de Centr rezulta din fuzionarea Partidilut Taranilor, Mestesugarilor si Burghezilor, pe de o parte, si din radicalii de stinga, pe de altd parte. Dac& UDC se situeazi la stinga liberalilor, fai de crestin-democrati, radicali si Aliana Independengilor, el se afta mai la dreapta. Forfa lui numerica fi permite si faca parte din guvernul federal elvefian. Bilantul agrarienilor este semnificativ, menfinind, acolo unde ei existau, prefurile agricole nu numai la cota superioar’ cursu- lui piefei mondiale, dar si fal de cel practicat in interesul CEE. Astizi, presiunea GATT ameningé acesti agricultori nelasindu-le © marja de manevrd in viitor. Suedia si Finlanda au optat pentru Europa, centralistii find maivrezervati, in timp ce in Norvegia ei ati preluat conducerea misc&rii impotriva aderarii, Celalalt punct forte al agrarienilor il constituie politica privind mediul. Este suficient si te plimbi prin Finlanda, islanda, Norvegia, Elveia sau Suedia pentru a observa cd aceste fri au atins un ni- vel de dezvoltare economic dintre cele mai ridicate, {rd s& dis- truga cadrul natural. Acest aspect ne permite sa injelegem logica ecologistilor care se reflectii si in domeniul protectiei naturii 2. Partidele ecologiste. Partidele ecologiste sau verzi s-au nascut in mediul urban prin constientizarea efectelor puternicu-LO1 ITB} op 38}S Op JO]LaUIvO [nsInoUOO BAR ‘vo jrydvy vSNEpe Uajnd yeur ‘eidnsvap oq “0}9 ofjvsooUYp) “WIS!TeLNSnpur :oumuasd oseor ~aumnu 1S ‘uoUTg-yuTeg “RyE] UN 1S are Ba SISTXa BIsTATONposd eEE -09] ‘ISO, “yednoosu dum yur seurps e 1wI}197 18 Tepundas 4008s jf Teutud Jojas mynfearpo e suRqm* TENET [nyTapuodsaro; éBsTApoNpe.d arjavad 6 aids "Ty ayiquioayy tumounfsoo foun epaia uy ‘tz0ues 1011210, jnoo$o ap |iqusuodso1 ‘osoBnNsIpomne op imyns -2001d votrBi10 vj neIS RUIN LHP RaIsoY “TeIOas diy ap omHERER oII9N, -onad 18 sep “eiSojoap! reumu nu yzeayoaye ares autumn pursy] ‘apnzed up sensgiduy v-s rode 18 anetaype fmiuamo Uy ayery]epO4 UE WALOZIp v-S | ynyyuery wp jnuodorse vj ap nes sSherasreyy ‘sezI] B| ap aotedoda JOLIBISAP!UBLU PUTIN UT NsOUND WUIAEP B arwd “EIUSTOIA BUNLOPIOIE If gISTYeUe Ltooun ‘vasape IU [99 BISIORUT BUTT LO ap * JoTeayanuyUe Je siz [muaino Wadunsip gs juRLodu aysa ayUa]OIA-UOU afaaTRUAE Say ag goyoads gonstiajoeeo O nes amo un EzRauLIOS inquIaXT] 18 sor ap 9]uBL “erueuNOD ui; azo ‘psOA vosROSKLU uN ne sjoAnBUsOE ‘ore vo wsixe a[9 pun “orloayg viidsoxo nD -Raneurore oO BIL Y aqwod area trposter foun v yonyod axonpen varnid ‘ozapuejo rojodonaut je Jediotunuy jrypssuog uy Jo] Rarenur wid “guzaidar “giej eT a[a$e0 aunt BS — STRUT astoUdY inj & gREIqIAoId eIsardxa ednp — puLsOp 18 roqyy ‘Husjors-uou nsyroed ‘ureprorsuny UIP soaord say Piuraud gasvooe Uj ~LowIfuooUY jRipou § WO oMUL loILOUL 18 MayRIqlIys9 guise jndoos wy aorayotmord yunizia vareSuydsar vorpe ‘orpuy v 20 3e] -nonred uy ‘opeyua}20 AO]EMYM jNSO|O} Uy PELNSAPUL MInfepoww v 1S 9} -wapjooo HMM earejunuap und yzRazHAIERED os Raseoy “sorddiyy ap IS uoypuaued jag ap wdiyonNUL aso axed JeIMyNd-BsyUOD 1§ JULIOJOI BuDpagy [MyYEMO Ip 19 “WISIBUNS ap [9 B40 ap eqIOA a89 NN oveIseAdp injnuisianonpond™ agiemuEp jndoos uy gunaidun yeidnj ne ‘99, J0]!ue voyyLedsord up ayeynzas {nur -sieuoqeunsod 1$ ysyyeytdeoord yousyenyndg “go, mre xdnp op mynuusii 901 -uygs ayatuasou up aumed o 1$ aputidno ru jnuusiBojoo9 ‘aisipeudesaid djoliog yBuy og “pleuog, sino my Te {0 no sanborg-uvar Inj THdoo od gzvijfouooas {gy “oured wyyv op od ‘asiuoupnosd rode “qasmnnossnor wBups ‘aured o ap ad ‘gisnumi39] eideasp goipe ‘inynuisipeatdes sagse)sut eA -odusy edny jnprotd ne ameo 199 140) ad yzeadnad [gq “eydnasp ap 18 wSuys ap umesen anuy ‘ollipen 1S aremou anut ezaiuIs eIOLIa o aSaénax Sfeayjo 1yooA un-nUIp oUTAoId a1vo NOU o1NN]od juOIND “|nLUSIFOjO9q “ZoYyBQuisxny I$ ZapueyO HZISA, eBnype woynd rut amo yy ‘eUOY WIP rEg 1 LOIwUTap 1S _dstsaidoid mynjod* ev rquiour ‘tuaryeyy 1zi9A, ‘eIpeng ut jane OLN “epURTULY UL BSTSopOog VAT ‘wrULUAIEAD WY aL — wIPULLT WL [ANE wR & — ATTVDV “Euyoouey eispegq uw ‘OTOOT ‘apu8uug woja1dr] vawwztupBiQ) najuad yivsapafuoy m13ojooq ‘ouvojuvs 1OjOUOFIP voreUIDANS vj edionsed a1es uDifoargy 1813 -OJOIF JMpyidg syaIs ays!Sojooe tuntjeuntoy oopediounry ‘ezepuey “Uy QPOUIDANT ut IOpsBozoos vasenut no yep o vySedap soy B voroyst edeja ynou o ‘cg6T UT “TaTTeBN}I0g 1S Tattedg eridsoxe no ‘edoang geo} up oparuatuerred uy epunxe as vs tode vo ued -[oq [NyuaWTEpeg UE yeNUT Ne NIZIN TUT TUR LOE “ypayy po atioar ~oig ap prdnag wip yeyndop un no “6/61 Usp “etioargy utp puBope gdnp juowepred un-nuy grep eouud nquad yenut ne msRojoog sjunyjnouse varezsjeuysnput Up Bynzar aio ifepunut 1S wa0as ap ajauauiouay uUd sopued -o1n9 v}vIA oop fut Sune sa1oou opodsv asso “WOZO Op IM PIS vATeUIRISOP UL op FOTU 1S TOUOY Nes aoyorquuE ap BzEG ad afeumue ap toioso1o uf Jo] voLULIOySURN UL Nes LoaIUTUTRZ -0Se voILEpANUE UT TeEINU Ne}sUO? Nu aIeO aAIDOU apoadse aye 1S yeunin eur ny “otjouny yiseeoe osourjdopuy eur nu ‘ueedosna my -nfesied youstioioeivo “pyeamyjno einyeu nexsed oreo ‘ojoouse ayimuers; 18 TuerE| “HeWTOUNe-o1Be Ju1O[Vs uy RERayur puny einyNouse sr ‘ouNsIp eyeieroos vo puLedsip yyeini eijeyndog -givd op reruicuose voroy op qwooAosd pemnyeu nuqHYOEZap My pdoung wip artitjod aapinnd MATS “TT THINVGOlui Jean Monnet sau George Pompidou, acestea ar fi rimas incla- sabile. Configurafia istoric’ a vrut ca proprietarii productivis- mului si fie intotdeauna recrutati fie de partidele muncitoresti, fie de partidele patrimoniale. Acestea au practicat 0 uniune sacri pentru a asigura dezvoltarea de dupa razboi pin’ in anii °80 si care a contribuit la asigurarea fastului gloriosilor ani °30. Doar Ungaria a mai cunoscut, inainte de rizboi, un partid urban (vezi partea a H-a), Cu o floare nu se face primavara, dar crearea Partidului Elvefian al Automobilistilor, devenit Partid al Libertitilor, marcheaza un eve- niment, Este vorba de 0 reactie anti-ecologista, care a demarat o data cu dezvoltarea automobilismului ~ lupta impotriva limitérilor de vitezi, centurii de siguranga sau a taxelor care majoreaza preful carburanti- lor si pentru adaptarea oragelor la automobil; acesta a trecut cu mare vitezi aparind libertatea absoluta a individului de a polua — apararea fumatului — si de a cauza daune colectivitiqii care este rugata sf-si asu- me costurile, Reprezentat in Parlamentul elvetian, in mai multe cantoane germanice, acest partid anunti un fenomen care, pind in prezent, se manifesta in peisajul european unde constiinfa ecologica este cea mai puternic’. CONCLUZIE Gratie aplicarii paradigmei lui Rokkan, am putut desprinde opt familii de partide politice existente in Europa de Vest. Acestea corespund celor patru linii de clivaje determinate istoric, dar nu se repartizeazA in mod egal pe continent. Dac partidele munci- toresti sint foarte bine reprezentate — cu excepfia Irlandei -, nu acelasi Jucru putem spune despre alte formatiuni. in Irlanda nu existii partide de dreapta. Aceasta este unitd in Marea Britanie si fn Germania, unde este majoritara, in timp ce in Danemarca si Franja ca este divizati; democratia crestina nu mai exist decit in Italia, Austria, Elvetia, Benelux etc. Aceast repartizare geograficd precum gi realinierile care sur- vin in sistemele de partide duc la citeva reflectii sumare: a) Dupa razboi, s-a putut constata declinul democrafiei cres- tine, De mai bine de zece ani, MRP a disparut de pe scena poli- ticd franceza. in Germania Federal ea s-a realiniat pe pozitiile conservatorismului liberal, iar in Italia a suferit © cadere verti- ginoasi dupa o perioada de stralucire. Ba va corespunde unei anumite par{i din Europa, unei Europe negre” care simboli- zeazi fie Sfintul Imperiu, fie refeaua de Cetii-State guelfe, in funcjie de epoci. Nu este sigur daca Alsacia a fost cea care a constituit ultimul stavilar de rezistenti al MRP in declin sau dac& s-a men{inut cel mai muit timp ca yeche mostenire a Zen trumul-ui ints-un CDU din ce in ce mai conservator. Mostenire intruchipata de cancelarul Kohl care impirjea, impreund cu Frangois Mitterand, speranta efemera de a-l vedea 109“typo a1e0y 9p! vasape zna\depeas opty -ind ayou ‘apyimd ap sojstuaysis varertpiqas wzeasoge opt}e;nur puro rounye “18 Teuor{¢peN TuouLIs) ur gouL und es tow opauta;qoud sedomg uy ‘yonrod wemp geo) ad ydioned ajofearo “soLo%st a[injosar wp aynoseu :zmyeurasd pou sys9 RUta{qord wIseaoy ‘edomg mp apnued ap sjouraysis ezearaye area rojaiuatnqay wet -ovep aund as area afeayo sojfou eurayqoad aurcrgr 0261 Bdncy -eiiaayg — gnopuyure ap nes — erpang ‘epuepury — toLer8e op — vioesty ‘eryely ‘xnfauag — guTjsazo -enouiap ap ayeoreUu arejodin ajowaysis Uy ayfOAzap as BS OPUR [aT “sroaaduy pour nase un guurzardar aprred oun aysaoe “eyraoar TUE prep OC] “wISTojooo vaswostut no oureduuy f-ares ad 19}9eIED Orr ‘arwzumjodig ut yjenioe wotpard ‘unye] gnop 2]20 lsd ‘pumpysuos ‘exer ‘eruedg ‘eiBjog :qz]s 11g un no ajao nes ousTosa9 opel utind pour ejuruouse nu feayfo ysa0Vy “voIsIOD 18 ep BEA “epaELsT “epurjsy :ojstiaguad pzemoaye ataquad J nyuss jnfeayy (p juaLreaZe 19 “teroowep -uyso10 jus Feu nu are s0]yStNUAD wfuazaid uN yzeazEIA}oRIED as Bg “uputun 1$ Lagi, soptuesy) w adomng roun fe [Dou no [M20 -11y pzeaduioyso as oreo jnaseay wxodos you owod reur ag (9 -emunds dy op opmiezopis -t09 o1sedoap puisy| “unfisds ydosp oyeuorziaaud ronsteis 1S aio UAL ,greruourned edeaup™ yundzUE .greuEpes eaUyS* ser rfMTe ne [o[euorfewaruy afouayjoy “sappsnun ap ep sidyotg ap pqpidop eur vasumuap qns jnuist{pEdea neaTEqUIOD tuNSoI9 181] -bid0s 18 faye mSpueur ‘pro uy ‘apun ojooR xnowua'] oapuelayy aes soquno| o[1WY vo Tues op folwoseUE LOPPAasUOD “eBUNS ET ‘puysygnuapr ‘eyseUIp neZIA 29 WiRIapIsHOD od IezEq Twig / HOLDS Ig feayo un puranqno uessjord jpION ap dup yu siqgosoap B-8 o1OTB9 [NPNg “EINSIUTT aysa IZEISP ame 18 a]IJUOD adtuaNd ‘gyeperfe jnosouno & amo ‘arejodiq redoing v aye ease a1sy roIUIDUBG] 1$ SUBILIG voIBAY — ONUEPY vf outSor no edoing apunuy as ‘eiejodiy udoang op uunigpe ayy ‘StA-p-stA org (q “seca ne Heuepros 0jy994 oye ouEZ tured ayuiarutjeos “vise ep ofooutg “OOF & EoHtOd ayaa EMa0] 2joun uf “zooueLy ySIeII0g MppHIeg voNtod ywnuNUOs & ‘euN ~Sa19 JO[A}LOIPUIS MIAIPNs [MIOIALas UE JO;EJENI00 HYVeA “uRTjaq Injeisowep-ans49) “nes jrusnd nayuad ysifip vaud ynut vasope Zep ‘IsyBiapay veud yoUMU nu URIBIag NES [NFojoUIO ad vasEs [> Jogo ‘o3uys and soyearasuod “sofepy UOT ap BRENMAD ISO ¥ “BOTT -o789 ,,a50§ 1099 1adomay & yiueEE gIseay “suedome 1eIsTHIOD payUNy wy ouSeYSC] on|-uay puEUTEY mjmezouLap-wHySas9 B: -epipuvo gundoud ys sojoiuy ne-s anpeyjeg prenopy 1S pueonT stosuesy ‘YOY ‘SIO[aC] “HOANdoy fe awupasoid stojaq sonbows ad pdoing uip aatnijod ajepiind YAMS “1 TAINVGPARTIDELE POLITICE DIN . EUROPA CENTRAL-RASARITEANA dati cu destrimarea Imperiului sovietic, o serie de tari au revenit la democratic. Unele dintre ele aveau o experienta cel putin egal cu cea a farilor occidentale. Altele, descoperi demo- cratia, dar gi unele, si altele au fost profund marcate de expe- rienta socialismului real. Modelul lui Rokkan, pe care-1 folosim pentru a injelege ge- neza sistemelor de partide, nu hriineste nici o ambifie universala: el vizeazi Europa Occidental, El refine o revolufie, numiti natio- nal, care rupe unitatea crestinismului roman care perpetueazi Imperiul Occidental: Reforma, creatoarea bisericilor nationale si nationalismul, combinind-o cu 0 a doua revolutie, numita indus- trial, unde expansiunea economic’ este adusé de un capitalism privat si de piati. Modelul se dovedeste a fi inoperant acolo unde nu exista nici catolicism universalizant, nici Reforma, nici capita~ lism, si nici societate industriala liberala; ne vom limita deci, la (rile din grupul Visegrad. * in primul rind trebuie specificat faptul c& pirile studiate apartin Europei Occidentale, adica se afla la vest de linia ,,Tallin-Dubrovnik”, linia de frontier& care separa Imperiile romane Occidentale, pe de o parte si Orientul crestin, de cealalti. Marele romancier ceh, Milan Kundera, vorbind despre fara lui, spunea c& termenul de democrat populare ale Estului se sprijinea pe o tripla n nu era vorba de democratie, apoi ele nu erau populate si, in sfirgit, pentru ai muse situau la Est. Constituirea glacia, iunif sovietice si supravietuirea Imperiului colonial tarist au socat profund observatorii care uitaser& un aspect esential: o parte a Occidentului se gisea inclusi, dupa 1945, 113Sut Tojaepoduar widnse ‘oj2edsns uow asodiwar ojt ut eauoutsse ap BISISU 9189 Yoo JWOPISIP 1S OLOIST UN BEIOS 80 BET ,guRedome ayso 19 vnyno “edorng] wy ayso vrmaog “adomg v ypeeuad “yp>} -ered urjnjoas puyrous) oBajojuy womd o-u zeo un tore uy ZO Ye “feLUOO KT L OLO}ST EJSeao" UIP BAS WUBIBAUL BS aINgox BORG -trjooyjos toyuazard ynjooigo aySe8udap azo “piousp Ban -vreduroo areSsoAtt © yIssoou avo NIONY aru WABZISAS YS syranied ot soruvayeq Wjeyear [NyXa}UOO Uf JO] KoLRSE]g “a}OLIdIO 18 NSo0018 rojapyed jnzv> wy yplogp gyeTE os yuRTUEyp|OT oFjet -1dsuy op sojajopour varvoyde 20 ep ureSaaiur ys aytued ou ory -TUNJap vouswtse O “yeu; vdomg up 9[90 18 soNpeE opt, vy gud “umpneyD opueusog my visordxe ydnp “jvor wistersos un* jnosouno ne 99 Lp) JopYsea jnzeo UL ‘LOIpY “BIETEpIO9Q edoing vy Puonyur emgLUNT 1 ‘MExyOY my rewFtpered yepLy myayopour wjuanyuy ‘| “as vorSoy greziooid TUL eur ainqan kaso ap IS ‘areoliaseT ayes Hors -O] PULIOJUOO BIOIULE O op sep “EIBUOJSURH dINgaH UBPOY My] puwsrpered {ror mynuusreLos tIsngerd eum uy opeyNzax pETUEP ~1990 Wfer.0WLep JOTIOU THeTTeer yeidepe 1 eaynd v nyUEg YNVGLISYSYYIVELNaED VdOUund NIG YOTACILAVd VZENAD vil -ouonesry-jenueg tadomg urgoride a} ys rode BS IN{N[Epoul ae LEWUIT, afoyNos IyuL rear eyuazoid WO A, ‘jojpweueuioduice 18 0} sryeqiau “iojuojea widnse qnuoedant 18 winsaud “yezzequso onusaind Ie) ap wisifeydna op 1os un atuadap ‘o{uouose myniud}sIs eadnse jajoedtur Sooas ap amewun{ o advoade op dua peas fntasyyeto0s mnaw B-| azeo od jmonduit weyn ys mngan ze nu “perwap!s99 edosng wp soyPL e[v 201 sired aaurpysis wuosap ys igen se goep “PULA NU] S waplan [e Up UDALL LAOLAOT ap WeIRIANUL [mor ‘onmaynd jojneso jry]No “usANNS WsIpHAEdy|NUT uN “epeIpUOUE B10g “zea qnop 9{29 axjut ‘oySvound “visny ap REURUOP dup RU “eIo|Og sungpoy Inj 978 afearjo nuned 9199 ad yzeaumonys 9s azo apnued ap taaysis opuE;NE UN Tore INEST B-S [a!9BAO|SOyaD vlupusdapur edn “amasny & no tode ‘nuodwy-mpmuyg & Bao No EepuNzUCd BOIS! apeA, 184 ‘SpeIOpI90 TULOEPA TYOdA TO wTe “eWEOG “HhipeN aflyoaa ap eoIp -ordun wajnd meus ou nu ‘pups Ra[lop je Uy “pLlaIeq NIEI90WAp-uNSe19 od ngysturi-uid vo (-npulav “pisiunuoonue preuauEpted oyeqofeUt fo 1S uNgMyy WEL IstuNUIOD {nysoy od aruIpegosd vO pussayR ‘ere -iqvoo o-nund erjeoowap emBneus |$-e ep jNXn{ siuied eS atuadcig vou] “youtjod craumeut ypunyord o ap "PRAOP TP B e289 “NPE pienopy 18 Koaodsi9g antarg indy op plueuioyfe o ‘xonrod ap yandn d]a1uayrp ut RlerIq wIMdns © yoru apursdno nu ‘eritzodo ap gredaooe aqvINIAT op Breudoidun yluwaraypy “eRIJoY UL He[O!9a4 LOFASUNLLCD paltuaaal 1S BIER UL 1S BLEUE, UE IO]ASIPPIOOS PLIOFDIA yoIpe ‘eluEU -uoi[e Ul {9 TmgutepeMty vOULIZENYOId g[BAA! E] O1BO9S vA YOHEIOOWIDP Far -emmisoy “RANBUIDITe "oL[Od BSe[D O Ep B ap BayENOdeo ‘oured BIR ap ad 48 o1orord oj ivr purauid gear gausjod arazeqzep 0 18 In[NIOf aIy -nfiar putatid suasuoo op tumult tin ‘Sued 0 ap ad pzwajaaat tel aisaoe mapiysop wuajqosd ound as puso Bit jounte vau8 yeu zeny aed vuloreg “gleld ep vIMIoUDDa gonposUT Bs BGiziau guy o va nuNUDd miryEIS (nyLoUNLNd aezuLA UL ound & ap nes pivid op artuouoda © Yq e op BiUIOA 1tuvjooad BS LHOFOLNS 2359 AN “Bosvousigion winypno o ef “ILIaUNdns & eased B BINAD o BaP pouaus 2s ys amnqa4y,“wrissa0utap 16 wanesut nuqued soneiooWHNp tM) “hsuy (ZamUIsuE BS WITS a1S9 NN “Mapedard mjMeUTas asorseu rep v avo wa0 18 vo epumyoud op ae 101 alinjonar o FoI panayses piduuts o-nutsd 990) as nus asHunEAtOD {MLUAISIS UID vr lua visvaoy “Yepuoo ap a quawieyoduios 1$ rurpnyyye UE “FO] BoEPBIUOUE UE yfuoureo aurzunyoid us yoru v BISBADY “[HFeIMyIND 1S jNamOW ~099 “[nyE100s “BoHod :ayoTPOUL punyoud SOF Ne ayeI—!OOS UH -nuio feta neaonpuoo auvo apeustupung afayedsy ‘oreurANs pSlvouqu! windise ‘feraua nys infnmjaisas 1S innpyued v dey ap sup — o1ja40a) azapaa ap yound up “Injmepsw}ajoad v — EMIVIOIP O 29 BUIAIA UL “Jogl| INjnduy w axoanad ap ‘einyno 1S artuonpe ‘arerguys ap aieaj ajajoadse ayzo1 eapuysdno yperoos rjoajord ‘pouauiase ap {[ooLe [nsojoos vfao.d ‘njduraxa ap BUo|Og UL ‘ano ovfonpoad op sojsovopfiur vareztAtaajoo “PISt[BIUeO vaLkO -yrunjd 18 mg ap jnursieyides ad vyepuoy HMOUODe © ayBINBISUE {so} NY “injoras apsqeIWIA foun FPNZaI YNNSUOD & axeindod jaHlesowiap nanos ‘Og & ELOY op LNBLAO| aun jNJEINZEs Iso 1 ROEP Nes aoHeIAOS [oIwULIE afouBOIUNeD MD SMpE ySO§ B BOUT “wistunusoo ap “us2op fan ap yur rear ap dump “aywooroad dow -ouoge 1§ 201Sojo1o0s ayfiginaid Lousy ys pmsqe ap ie 101 Ye uma ydop ‘ear MmUIst{eID0s RaxemEsUI NS YEP © edeouy Fe JO} vpoysr ums 18 eo BlEATUAD Edomg Wp opR Haren BS PIsqe JY “Ivo wsye190s% ap wuadap naed soja9 wiUErzodwy “| aqeu -orfouny 1$ [eMOILIO} “ey>OY IN] !NIHyapour aye axe yop 1020 wuoJUOD gporoajo EUOAXA IS] WIND {Bs vluBLodu asa a1eD “yjnjoaas foun Bung yen] Ne “TeaypresEr nfsedury wN-sUY epn[o bdoung wip ootiijod ajapinod AAAS “T TINVGDANIEL L. SEILER Partidele politice din Europa Nu putem avea preienfia de a face analiza aparifiei partide- lor politice in fostele democrafii populare fara si-i acordam un loc preponderent acestei geneze. 2. Modelul. Paradigma celor patru clivaje ne face inteligi- bile conflictele gi clivajele aga cum s-au tradus ele in sistemele de partide, in Occident gi in timpul aparifici unui sistem repre- zentativ deschis maselor. Pentru a iesi din acest cimp de aplicatie foarte ingust este important sii ne detasim de sensul riguros al cuvintelor pentru a infelege spiritul paradigmei. De fapt, chiar Rokkan ne arati drumul pe care trebuie sé-l urmam. El a propus conceptul de revolufie international pentru a explica nasterea partidelor co- muniste. Acesta i-a inspirat lui Jean Charlot ideea unui al cinci- lea clivaj, care ar pune in opozifie partidele totalitare si partidele specializate ca rezultat al unui clivaj intre stat gi societatea civi- 18'. Totusi, oricit de importante ar fi fost, revolutia internatio- nal si transformarile sale ulterioare — tro{kismul, maoismul, titoismul — n-au afectat decit latura ,.muncitori” a clivajului capi- talisti / muncitori. Pe linga acesta, finind cont si de regulile taxo- nomiei, observim c& este vorba de un sub-clivaj care cuprinde © sub-familie de partide. Daca prezenta unui clivaj stat / societate civil, rezultat din revolutia internationala nu se justificd in cazul democratiilor occidentale, acesta are o mare important’ in democratiile popu- lare. fn calitatea sa de partid unic, Partidul Comunist si-a schim- bat caracterul de indati ce a eliminat sau gi-a supus rivalii. EL se transforma intr-un Partid-Stat, care se deosebeste radical nu 'J.M. Charlot, Les groupes politiques dans leur environnement, in M. Grawitz, J. Leca (coord.), Traité de science politique, vol. 3: L’action politique, Paris, PUF, 1985. 120 numai de partidele viabile care actioneazi in sovietiifile libera~ le, dar chiar de partidele comuniste din cadrul acestor societiii. Est constituie o veritabilé revolutie, adic& © criti profund’ in care in intreaga societate se ristoama valotile, un proces de destructurare si restructurare care afeeteazi cea mai mare . In modelul prezentat de Rokkan, revolut reprezinta variabile si nu constante, numarul lor nu este limitat si, conform naturii lor, exprima istoria fiecarei societati in singularitatea ei, Generalizarea modelului clivajelor la farile care nu apartin Europei de Vest implica observarea minutioast a evenimentelor cu caracter tevo- Jutionar care antreneaz mutafii sociale susceptibile de a da nastere unor clivaje partizane, in schimb, cele dow axe relevate de Rokkah — functional si teritoriala — reprezinta structuri, in sensul cel mai puternice al cuvintului. Acestea corespund dimensiunilor timp si spafiu, consti- tuind sistemul de axe imuabil care regleazA modul de perceptie al fenomenelor. in cazul tarilor care reprezinta periferia orientalA a Europei Occidentale, revolutia international a Kisat in urmé contradictii, conflicte, clivaje care au rezultat atit din modul de productie cit si din cultura non-material. Pe de o parte, pe axa teritoriala, este vorba de reconstruirea unui regim reprezentativ gi a unui Stat de drept care nu avea trdditie decit in Cehoslovacia; pe de alt parte, pe axa functional, se pune problema construirii unei economii de piata. Sistemul de partide traduce atit reafirmarea ramigi{elor ante- comuniste, cit si conflictele nascute din pribusirea comunismu- lui, Pentru tranzitie se obfine, deci, un model de 2 * 3, revolufia international adaugind doua noi clivaje, preponderente efecte- Jor revolutiilor nafionale si industriale. Dup% modelul acestora din urma, a treia revolutie” igi exercitd efectele conflictuale de-a lungul celor doud axe structurale. 12a€cr -aystqenides torzaysing w “ghuroasuo9 uy “waseu -1w1y2 ap 1§ orfonpoad ap sojaovojfius vorezreuorfeu ap o7eqam -iod aqurajnd soy ne ypernsnpur eijnfoaas wip aynosgu ajafeasa Squayps uy “auayuied nuquao ynfeaya ‘eyemyno-[euOWU) exe ad er Sg / gonasig nfearo “preuorouny exe ad ‘epuridno yuu ump ysaoe Yo WINUTUURaL au Eg “IyMLUSTNIOD B atop eBuN] op aqroyrpour ayy Bs 1INgoN 1 4e-u yfeuorfeU erinoAar up oreyNZar ajafeato ‘onasoa) auapaa ap jound wig “mpnfearo e emer 1ses0o8 ednoo oreo ranyfeuuoy ut oseuos i$ sedsip ojofe “osomborazidns opired oyumue :py6] uIp amsogsyg op vosvosius 18 vo waMOUT [Seseor ep ‘sonsfod opaprued aySaatid a9 vaao uy ‘ye a\Sopaaop: as ,yntustmutos-jsod™ yo yeIeISUOD ap IUBSaIOIUT aIsy “toqzeT dnp op o1oqyy s0jp108aye [Hzvd uy 18 AeTYD ETIQLTRA 9189 vISKooy. ‘afearfo nuned 10[99 wutSipemd und opaed ap wrists vo o1ez11 -vue {mynd ne eonsjod apeouiad ynop opao #8 ‘yzeazEEINUIS o NU Barsaon UIp Of ‘ouadoMo UBL ayNUE yeINAFR v ares areLOME 15 arstosey rorinyu9} oyeoyep ojueproMy outind reur nes ayMUE EU no yrumsaid puuzyied 1$ yond eleta o ynosouns ne “nsesni joruojog vridsoxs no ‘yenueg edoing wip suel ‘6161 Ran viuopuodepur 1$-npunydgoas nes ojuopuodopur ay09A9q AfVAITO ATIHOGA WI VAaINDATS ayeiusp1o90 sojHBi ye ood ynfestod unduros a1zo ydo s0]99 Jays "ENUpE 98 “gnop a1 ynop undo os e1vo ‘oprsed op mys neg “.21e -aqiy ofapnnied no ,,aye190s ajapruvd™ oyfizodo wy aund oreo “HSI =wurxeur / pSyeuTa Infearo ud oonpen as ea yreuoHouny exe ed 20 dui uy ‘arsoowlsp ofepyred* no , are m0) BPH -red ayjizodo uy ound area “pfEMIo ormjarsos / wIs [HFeATTO “wpe, -jno-[wHOWIAL exe ad ‘fayise opuridno ypeuoreuayur ernforsy ee RSeeUUYA, UOHoUNY / HSipEHtde > 19 a1M9190$ / 1S, wiry / 22 IAT FppuoiTouaTT ena aig /youesig jouoHlouny suayued MMO JeuONIELDANIEL L. SEILER 1, Clivajul centru / periferie in secolul trecut, problema nafionalA constituia o miza important in viafa politic’ a Europei Centrale si in fSrile occi- dentale — inclusiy Finlanda — care apartineau Imperiului Rus. Numerosi marxisti, incepind chiar cu Marx, fi vor consacra 0 intreagi literatura, remarcindu-se astfel Rosa Luxemburg pre- cum si losif Stalin, in timp ce pentru socialistii austrieci ea va purta denumirea de austro-marxism. Clivajul centru / periferie si-a gasit principala traducere parlamentara si partizana in adu- nirile Imperiului austro-ungar care cuprindeau partidele cehe, croate, slovene etc. Cu exceptia Marelui Ducat al Finlandei care se bucura de un statut aparte, cealalta putere care stipinea regiunea, Imperiul Rus, nu tolera asemenea fenomene. Aliatii, invingatori ai imperiilor centrale, au inteles sf rezolve problema nafionalititilor prin sustinerea independentei Tirilor Baltice si Poloniei, dar mai ales prin f%rimifarea Imperiului Habsburgic. Departe de a o rezolva, ei n-au ficut decit s-o ex- tindd: Polonia, Cehoslovacia si Ungaria se bucurau de o mino- ritate numeroasa, in timp ce regatul Serbiei, Croajiei, Slovenici, devenit apoi Iugoslavia, prezenta aceeagi complexitate nationala ca si in cazul defunctului regat austro-ungar. Deci nu trebuie si ne mire c& asistdm la aparitia partidelor care apara periferia, oferind avantaje proiectelor naziste: o parte dintre aceste formatiuni nu vor rezista sustinerilor Berlinului si vor accepta colaborarea cu acesta, cum a fost cazul Partidului Popular Slovac condus de Mgr Tiso. Dupa modelul aliatilor din 1918, Ordinul sovietic a pus capat pro- blemei minoritajilor nafionale. El s-a folosit de mijloace mai brutale, obtinind in felul acesta rezultate mai bune. Noua putere tutelara a pro- cedat la deplasarea in fora a frontierelor ca sia populajiilor. Polonia sa vazut astfel deplasata spre Vest si ridicata rangul najiunilor omo- 124 Partidele politice din Europa gene, in timp ce Cehoslovacia se vedea eliberatti de sudetii! germano- foni care le stiteau in cale, Pentru restul, Pax sovietica const ints-o punere ,,Ja rece” a problemei, dar, dupa cur spune o istorioaré care cir- cula prin acel loc, este vorba de un frigider de tip sovietic, adica, se stricd repede gi bine. Doar Polonia mai oferd azi, ca i alta data, o traducere com- pleti a clivajului, prin KPN, mostenitor al nafionalismutui teri- torial al fui Pilsudski din partea centralista, iar din partea peri- feriei prin national-catolici, urmasi ai lui Roman Dmowski si ai endicja, sau ai nafional-democratilor. in fenomenul de redesteptare a nationalismelor in Europa ,,Cen- tral-Rasariteané", acordam un loc aparte KPN-ului ~ Konfederacja Polski Niepodleglej — Confederatia pentru o Polonie Independenta, in primul rind, este vorba de cel mai vechi partid de opozifie, in mod cert anticomunist gi antisovietic: el a fost cteat in 1979 gi a rimas mult timp izolat. $eful si fondatornl siu, Leszek Moczulski, a platit un greu tribut pentru opozitia lui, facind multi ani de inchisoare. Apoi, KPN a Tidicat de prima data problema prezentei sovietice si apartenentei Polonici la Blocul Riisiritean atunci cind celelalte fore de opozitie se concentrau asupra politieii interne, evitind cu grija si atace deschis |.Marele fiate”, cu atit mai mult cu cit acesta se ardta mai ameninjator in sfirsit, pentru ci acest opozitie concentrata pe recucerirea inde- pendenfei nafionale pierdute exprima ireductibilitatea nafionalismului polonez ,,istoric” fat de eforturile regimului pentru a-! distruge, a-] supune sau a-I recupera. KPN procedeazii bine folosindu-se de cliva- jul centru / periferie dar pe latura lui centralista, in timp ce ZCAN, Partidul Crestin-Najional, apra un etno-nationalism bazat pe un cato- licism identitar. in Republica Ceha si-a facut aparitia un partid moravian, in timp ce in Slovacia, Partidul National Siovac, SNS, este urmagul lui Mgr Tiso, principalul partid fiind ,,Migcarea de Opozitie pentru Suverant ' sudeti — populatic german stabiliti in Cehoslovacia la granifa cu Boemia. Regiunea a fost anexata Germaniei intre 1938-1945. 125Lz -oweg inprseg yea19 ne eBUYS ap tesowap-unsord ‘oxesogua edn ‘uiiog] ap 18 nu mp “eBurg ap yiuapuadapul ‘aoesqig roygnday !oi0u -ajo varwoag] ul nSizeu wjmednso no azaroqejoo Bs seIYo puldunie "pie -ojne 1S BistfeuoL}eU dui weyso" UL a1erAsp o aiSeoUNo “ost, IBY BIO JoIaNpuoD tuBd JB ‘9vAojg 101%) Jw Ndog |MpUsed *BE6L WiC “BIE ~pofear sey “yortiaind ret “roqzes ap ayureur guid “}so) & ounSo.o TH -BIDOWIAP B RORAOIS BMUIBI “BYE Io VALO|OUIO No ariereduiod ULig “uifids op whiny © ‘goyqronu epeouiod uy i$ vo *Yy wa ajuTeUE UNoR ac] “eHoAsE 1S xNjoUDG lip sunsoxo sopesoouap eypamysen ayeor wuuzaud “asomnd v8 sep ‘ayiz -odo uy aise wana ins w ama “pared ysooy “InRANUTELeY ajibiod siyosap et amo oraiseuar yremaape 0 ynosouns v Avo Yeo sWINdog {np “Meg ‘x1uaoyg vamsed wunsoid ‘ovo sypy peur aru, yruRdsIp yeLepisu0s JS0} & ppied ysaoe *eaytteo ap rerfnjoasy vaun uy -epeley ap wistenyd jun je quauUO op erfouny ey SMyfojg ajoreqe Und “-npursnpeas “iN -on9 raisoaw deo snd p varez}{eu0U Jep ‘Sosons areuL uA MosoUND e pred yseoy ‘]21908 {njmtustuNsaro v gisisoxTod vile WI sNJOUL 919 oreo “yung v punsaro ounyZia o ad yexn wesfoid UN wdope 18 aunseio tarfe1sourep aye afeuoriewiayay ojouistuvdio no yrusequ0s wien “IeUoIg ajprege ad yzeauedapu |p windog jnpniwg “eBeig vp op toavunig aries “gos1 Uf “aisuuios juomd w ajsiuisunn ap vain yjduuis © Y BA 20 weed # KaIONpUOD EL aBunfe “eYfolg afore ‘INjNpHIEd & (Bups-rowonxe jruspy] 99 duay uy Spurig zy My jz WE RD “LASEE BUI UE HeOUTIE Nes He}IXa “IYOUL WIS LOWoNpPUOD IEdIOUIIE “SpE T up ‘eBwig B] op wimyAo| png “viueLy UL Jorgndoy e-AL B-2P 19}09 9} mmdoout poosa amo aijend1yued o-suy “to|L}es90WI9p-[B190s BaIULEUL zep ‘squdg, myoyupasoud we iSiyep0s-fouoreN IS mSruRLES EdNP OF6T UUIp o[aB9ye ef fan noo] aduoo Bs aBunfe swIndog jpeg ‘xEI2qH451 pdop se7 “expuoy ey “{sx9 up 18 aeIyo [ntEANS sonpuoo va yaurEIg IBY] ‘imogzes indwin uy Berg vy ap wsmyAo] Bf yUld “enop v-ep 1aI20 jr -ndeouy yy 18 soeacjsoya; toyjgnday rauiid (ndurys uy juepode jor un yeonf e — ro] 1YB9 |e oZIMg UOp — YaUURIg JB) 9p TepUOY ‘ABIOW IS YO. reindog pried "eHeBUP, 18 wuNSNY Ut ‘sajalulsug “1S eLLOAO]S “eIOBAOIS “errTeD uy ‘eIARIOp(-BIWWAOg UT WISTXe Ne ingsqey qns zed ‘aTRID0S -ungoro sojJunyfewnog fe Seu “aveztUeS10 ap {pow ayoatid 99 UE 9TI pear ayeMUNUOD o ep pulLoyoUsg ‘rR IUAUNEpEd axejuazasdas no pred YOOA {BULL [20 9sMIASUOD yUNSa!o vfeIoUIOp ‘BY Hoquday [zd UL ‘opueznied » yWUNU “gstuNWOS-[eUOH}BU Bju;pUD) 9p IwBEy PUT xP IndnuB “fryer re ply ed rioyesoqujos “guLSo1D jELog vileIOOsy i$ apg jndrud neysixe jeu “Youasig & wonssoddo posto) ~sv200 BBLYL Od spypaimozey{ “dun un nauad soy v yeindap mnugo je “you “dn yseow op aeuaurepred diag un 18 19 \ asiziaqut mesa voisaoe |Sep — zes00UIOp -up Sexo pried un yeurnu nu styasep pour uy neauyisns doosida Sjoro15 1S pyNWOH qns :yuRSe19 eLeIOUIOp No NEYSIXa LMIEAa] vOUDUIESE “aT, -noaesju09 op |nfor BuNEOp}OWUL won! B voLIAsTE] SPUR “BUOIOY UL -pungeno eriesoowiap tuifuds @ nyuad wpe nes BEqey o-nuy gimdxo os ps artis} utind vaid oy ys ajaredooside pus =19}0p JeMong v-S avo ap [EIU jmoadsoy ‘omoISurAuy Sor B porforeg voriosig, “eluajsizar op swooy ‘InjNuNFor v yu eed -foutrg “O1eUr Op Joy v] ISO Jop{}dape [rum 18 eaese se v wisioyoqes ap givy vourpnyne ‘Epenues edome wp eseoIster 9]}9 -powid wy ajiquiepisuoa ajuaryip soun efuaysixe uMosettior ZoRP aeqyp ‘siuntuoo unBar ap tue ap Peznyed ep ourq rear ydnq -ajeuorfeu rajurysuos pe 10yez ayers wus jnjediouuad puny ‘tues vastigduy ey ep sey epee b-S ROPOIRD BoLIOSIg] op RIRJ [NoUrVsoye ‘esjUOO UIP ‘eIUOTOT uy JOPSmgsqvy wznvo no [nuistorjowwo voyHUepr os 1S ssnEy UES [nayseur aadsap inure TYD9A NEMMUTEP *OLOSTE BINSO BIO Brel pSvanuy adeoide ‘jopye aq “eISjaq Nes vjuRl. UE 1S Jep ‘eTUD0g Ur neased os oyvoujonue ind runyeanog ‘ojeouepnue ojurp 9) eorwie;nd ‘uvodosna jnyuounUos ed mepunnjerd vo ‘esye gyepouiop-|vid0s Rosvoso}1oUNUT RorROSILL “JoqzEr ap ayUTEUT woliosig, / 383g INfeAlD “TL sovaolg Hoygndsy mjniusumEpteg [mupeo UE iors ne arsKeuOrfeR ENE -#uniog ghop 9]99 URIOSA] AMUPE[A, ap SMPUOD ‘SAZH “.J!ORAO|S HOVE pdoing up aaiiijod ajapiliwg YATES “T TAINVGDANIBL L. SEILER crat, care @ rimas marginal, avind rolul de curea de transmisie dupa ocuparea Pragii. De fapt, dup’ ,Revolutia de catifea” programul cres- tin-democrat a fost preluat de Migcarea Crestin-Democraia Slovacd a dizidentului Jan Carnogursky — membru al Cartei 77 — care a condus guvernul slovac gi a incercat si Se opund independenfei Slovaciei — pozitic care a cauzat numeroase egecuti electorale democratiei erestine, Gar care a dus la ruptura cu mostenirea lui Mgr Tiso TEL. Clivajul urban / rural Europa Centrala a cumoscut chiar de la inceputurile demo- cratiei o migcare rural foarte puternica si cu o inclinatie popu- list& si comunitara. Polonia, Ungaria si Cehoslovacia dispunea, fiecare, de un important partid agrarian, din care a supraviejuit comunismului doar Kisgazdapart, partid al micilor proprietari din Ungaria. Acesta nu a mai cunoscut niciodata rezultatele din 1945, cind a objinut 57% din voturi. Nostalgic si plin de ura fata de trecut, partidul pare s& aib& ca singura ratiune doar retrocedarea imobilclor fostilor proprietari expro- priati de puterea comunista $i, din aceasta cauza, si-a atras simpatia persoanelor mai in virsti. inainte de primul rizboi mondial, Polonia avea un partid ffranist important, PSL, al cArui lider, Mikolajezyk, @ condus guvernul de la Londra si a intrachipat speranjele demoeratice in guverntl de uniune national’ impus de acordurile de la Yalta, Contrar altor state socialiste, Republica Popular Polonez a pas- trat un sector agricol privat, compus dintr-un numir mare de terenuri mici, sector puternice subventionat si susfimut de puterea comunista. Pentru a piitrunde si a atrage simpatia acestui mediv rural foarte populat si puternic catolicizat, PC a preferat si fondeze un nou partid tardnist, ZSL. Dupa scrutinul semidemocratic din 1989, acest partid compus din comunisti cu ,obraz subtire”, a surprins prin alianfa sa cu Solidarnose, aducindu-i pe fostii Jui mentor in pozitia de minoritari {nire 1989 si 1991, intre ZSL si Solidaritatea Ruralit a fost o competi- 128 Partidele politice din Europa fie acerbi pentru a-si atribui mostenirea politica a PSL. Preluind sigla fostului partid al lui Mikolajczyk, dar nu si filozofia sa, ZSL a cistigat in 1991 ceva mai multe votuti decit Solidaritatea Rural, obginind un Gratie liderului séu, Waldemar Pawlak, tinar gi dinamic, desi lipsit de compe- tenj, si gratie unei organiza excelente, cochetind si cu Biseriea, PSL a redevenit mediatorul privilegiat al mediului rural. scor onorabil daca tinem cont de risipirea general a yoru! Ungaria poseda, printre altele, o traditie urbana, Poglars, pe care o adevratd problema de civilizatie 0 desparfea de popu- lism. Acest curent, reprezentat dup’ rzboi de Partidul Cetiije~ nilor, avea si renasca in dizidenja contra lui Janos Kadar. Ani mat de intelectuali cosmopolifi”, vechi elevi ai lui Lukées, cum ar fi J. Kiss sau fiul lui Rajk, acest curent s-a organizat in Alianta Democratilor Liberi, SzDSz. in cadrul SzDSz se regisesc dou curente: unul liberal care este dominant, celilalt se vrea social- democrat, dar obiectivul siu principal este occidentalizarea rapid a Ungariei prin economie de piala gi print-o schimbare a valorilor. in 1994, acest partid a acceptat sii participe la guver- nare impreuna cu Partidul Socialist. LV. Clivajul patroni / muncitori in urma caderii regimurilor comuniste, observatorii s-ar fi astepiat Ia o patrundere a social-democratiei, Dar nu s-a intimplat asa, Faptul este surprinzator pentru Ungaria, unde Partidul So- cial-Democrat a jucat un rol important in Revolutia din 1956, definind posturi cheie in guvernarea lui Imre Nagy, ca in cazul Annei Kelly care a fost ministrul Afacerilor Externe. Ins& so- cial-democratia a lipsit de fa ,,intilnirea” cu tranzifia ca si cum comunismul fusese rafiunea sa.Ter |NUISTOYOTUwU UEP ILIOAZE ne o1vo ofeID0s ofososoyUT OUTLUHI[O ES TORT “Opapt elroy Roseaquls ys tore immnd v-ut uuBer un gepoorU — aqaounasur opduns [9 utp putsy — opprlezruwai0 sndns v nes yemyso} & RRP JeNyO ‘TuaLeO siysUy B18 sion v yoRP FAD Henpuo “A je10}99[9 Sadans UN ofU ap aunang as BS Bu Jp ‘INpHued IMASuOIeT BA ANYMUSTEIOOS |e ISPKIeUUE JapoLL InUN je ueznued sep ‘soyewtsojar ystunutod 1Snsut [9 ‘ZsorN Jory ‘osword oquTU ~zinf 9p Jwop BqiOA vIA Nu Bo aJa19UOD a}9" ULI pUparop ‘a]RUAPIOO jorleisowrep-le90s aptizod ad sye!os yuoaap [prized yenpeos “repey My jAsoseoons “zsoury “y ad weurpdopuy e-| “HeziyBap ysord yoyiexoowap-fes0s jnuifids wy purus ‘euorieusoqUL [NyXo140D “Iepey my vareBenax ydnp yyw, v auvo 18 yeanda “tispd aye uy eo 4s0J B NU oro JOPPUNIOJOI UAIND UN ap among as Bs ssa1oy1ouNyA] 1S1]eI0g jnpNIeY vo MOY nv 1wpEY souy 9p ysnp guopmud vonyod 18 ngamBun rari apignsejnonieg “yesnyy ABs vo WO Un 20] vey WE ynAR Yy Ie mySiuniojaa “repeyy ny jn90] ut “zDep wens y se yo awed ISvADY “IEPEyy Sousf ap ynzyouIsoo yeIg-pHeg mun jNUIS UJ pEZIUETIO NiNjorgL sonuame foun HOELULLR ‘somzg sRAWYL IS SIA4Nj OZSIY “WIOP] BMAD, “IPALIDN SOPHAL “AvBzsog asc] Inj areidasp 1ep e wUIOYS! puro 17 o WHOA V “Foy 9p ounios vausnggid ‘Wie ued od “18 omzneAUd ap wes -oid mun varezieas ~ 966] uIp ® INJOADY & BIRSIOATUE eNIZ — 6861 ariquioise ¢Z uy ameBup) HoNgnday vamaro “IyuIsTUNLID B BIEIDYO poumoul ‘eanejuazaidas jotfeioowsp rommeyst juvyiq james ye ounyzis tSeaaoe op ore Sueuopsasduay augue ie ourosied ap diuB un op WAND ISO] B [J -ZSOID AfomwY ‘nes [Uoss9ons op nuriuous “MpEs, sours iy [2 TUF ossrojoUNY ISHEIOOg iInpRAeg vaseajozip Ednp iar SO} v “GZS ‘LDg DIS PIDOZg «MABopy “pase vapop [e-ap [PD “yninrerg 8 a1Btjor rdaxp yeacuiord mynuispueur ye nu 16 [eI90s pnusJUASeuD jE. OET sfuads no ‘uoned-mnyrueig enuos outs op wiuysouno zeny e va “UEISTXOUT) yeuoged yun eatnoduuy euuye 28 ys 20] UJ “ere yezTTEENSNPUE v amo wig op tnuistjendeo ano ep "word ySO} vw “FoqzRI ap arUTeLE RqDIS “ZOsuaL -oyjounue esejp opun swjronsed zea un yyuyzoadas BIUOJog YSMOL “af ‘arsunge7] MuMIUP, aa1Seu ep & IS onod axnoe Four 9150 “aye0 Dic 280UINPHOS “BD]LOP -ipuis tuuasiar B pugs edie upp wuedoad [2-9p 195 “\hymeaipuys ye yzed ap oUNO" ap ynjor vf os-NpUNIWUH ‘axe -uowejred umaof aye Pp 1S qiyeoo ey cued vy vs eiluoyaad ame mu Uti -ounpy varenieplog 1S vareLEprog :a[oIpurs 1S nSeroyouNUE wagosIE 2 aisaudxe ‘sojpoyounu ojasaro1U! nesBde azo apned gnop Bj o1O1SeEL ep 1$ v sep “tensed v yo reuune nu axeo goNTeG nes BpENLCS dose WIP quel winds vo vomde eiuojog “1661 WP a[kOTo[e Educ “varmEMPHOS [nueotpurs ap IS Bso[eA\ YDe] ap ESNP varEYAHOE axSvoURD as 5 1O]1K -eiy} 18 soyoyounts mymeg* entOD edn] UF oouR] Op [RYZIA AANSLOD 1 “youasig] op IBUUTUE ‘ares BIaoe ISO} B NIEEEIO[ONd “eTHO|Od UL -soyvarrogor syuntwod pyured Un BL ap pursayd ‘ueye: Scid INepout ednp yMINsUODEL axe:OUTEP eos © ap jeunong v-s “eWofeur ‘gZSW “Wun sstper90g Inprueg ‘OMOA ap Mynpour sERQUNYDS yMIolAwidns v 1S Isepour jndoouy ef uedoad un ynuyjqo ev qf] “WorwuoJar mnSrumuto 18 wjuepuedopur no ‘osoumpyog v RSups edie “WoUnyy Wigep “os vaswuoIzny UIP HIZO ‘BisLNge; UNE ‘GA ODM PIM ‘pluojog uf “eERBUN, 18 BUOIOd ep BQIOA aisq “OserOWOUNUL piued fiqeiues un ‘ee n4yuad ‘nou wp pureso nos “oun nated Sgnpurunog “glutpudy yiseaoe ef ep offdooxe ony Lui ENO “DANIOPIUAUOU RAYOOA WIP seagope apeoy ‘upAoud oyezundanuy wou sednuBex as v op 0 ea} -oyoedeot 1$ g8nepe os avo ef ‘aystUTTeIS tLaynd wsizoI v ap IO] vayenoedeout (ow acy “viuanyur 1§ vaiond vosopuoo of area [nit -ounnjed snysip ne 2fo quityos ur “Hsypeytdeo ad 18 aseyo apsqoe8 jemyjno tout ‘orziy 1ore WepIyH] Ne nu axejndod opsferout=p YouP cuyind aureoy apunidins ide iseoy “foqzes edup ep 1S squrewp ap ajwiogiy 18 azzoyea.esuoo ajaprued ysdyj nv “wousurase OC, pdoing wip d0111J0d djapilaog YAUaAs “T TAINVGDANIEL L. SEILER luptei de clas’. Aceasta tine de puterea de rezistenti a structuri- lor care, adesea, se formeaz pe-o hingi perioada de timp; aceasta tine de asemenea si de ideologia si mentalitatea comunistilor care si-au exercitat puterea, Surpringi de rezistenfa fenomenului catolic, pe care au incercat cu insistent sa-] slabeasca, conduc’- torii comunisti si-au inmultit, imediat dupa anii *50, atit conce- siile fEcute Bisericii, cit si jignirile fajA de sentimentul religios al populatiei. in alte parti, oportunismul partidelor marxiste fata de problema national” apare chiar de la inceputul secolului, acesta adiiugindu-se faptului c& partidele comuniste din Est dis- puneau de o carte sfint&: lucrarea, practic nul, pe care tovarigul Stalin 0 consacrase problemei nationalitatilor. In Polonia, oportu- nismul Partidului a dus la mentinerea, perinde ad cadaver, unei politici demagogice in mediul agricultorilor. in schimb, puterea comunisté gi-a implinit sarcina principala de distrugere a capitalismului si a tot ce constituia fundamentul pulerii burgheziei. Pe ling’ aceasta gi cu scopul de a acredita idea c& victoria comunismului insemna triumfal si revenirea la putere a proletariatului, social-democratia a fost somati si adere la PC, ca in Cehoslovacia, sau si fuzioneze cu acesta in sinul unui partid muncitorese unit, ca in Ungaria sau Polonia. Miscarea sindicala s-a vazut unificaté in avantajul elemen- telor sale comuniste $i redusa la starea de instrument in serv ciul regimului. Partidul Comunist nu s-a muljumit doar cu atit; ela provocat valurile de epurri, purificarea succesiva a stingii — titoigti, combatanti ai rezistentei interne — a celor care cre- deau intr-o cale national spre socialism gi a altora care inceta- ser pur si simplu si se mai pling’. Se uita prea des faptul c& stinga a plitit comunismului un tribut cel putin Ja fel de greu ca si dreapta. Distrugerea socio-economici a vechii burghezii, asociaté cu lobotomizarea clasei muncitoresti, fac s& fie greu a vorbi serios 132 Partidele politice din Europa de o dreaptd si o stinga in Ungaria, Cehoslovacia sau in Tarile Baltice. Doar Polonia ofera imaginea unei revange a modelului de analizd marxisti asupra marxismului: in aceste {Sri agricole, capitalismul de Stat, introdus de comunisti, a pus accentul pe industrializare, dind nastere, prin antitezii, proietariatului. Soli- darnosc reprezenta singurul partid care apdra interesele munci- torilor din Europa Centrala, iar laburistii au prins teren, Pentru restul, folosirea cuvintelor ,,dreapta” gi ,,stinga” demonstreaz& un joc semantic al cirui scop este de a intra, in gindirea politic a Europei Occidentale. Jocul este mai putin nevinovat decit ar parea: in spatele supunterii fati de ideologiile occidentale, se profileaz umbra unor fundatii puternice, legate de partidele germane si distribuitoare generoase de fonduri. in alte parfi, e important temperarea dezgustului provocat de expe- rienfa democrafiei populare, care a discreditat stinga in Repu- blica Ceha mai mult decit in Ungaria, In definitiv, in cei peste patruzeci de ani de ,,socialism real” nu a mai ramas nimic din clivajul cel mai important al lumii occidentale si, daca in Ungaria, Polonia sau Boemia ne place si folosim cuvinte ca ,dreapta” si ,.stinga”, 0 retoricd nerealista a distrus sensul. Clivajul Bisericd / Stat a rezistat mai bine in lunga perioada de domnie stalinistt si neo-stalinista; totusi, importanta ei ramine secundara, cu exceptia Slovaciei si, intr-o mai mica masura, in Polonia si Moravia. Doar clivajul centr / pe~ riferie se impune cu o redutabilé vigoare, depasind adesea nive- lul prezenjei sale dintre cele dou razboaie mondiale, pentru a atinge importanta pe care a avut-o inainte de 1914 si in secolul trecut. Bilanful complet al ,,democratiilor sovietice” din vest ar fi: distrugerea lumii financiare si economice o dati cu partidele care 0 mediatizau — cu excepfia Poloniei —, dar si a unei lumi sindicale lsat fara vlaga; esecul in incercarea sa de eradicare a Bisericii Catolice; exacerbarea problemei nafionaliti{ilor. Dar bilanjul nu se opreste aici 133set “oraiva “A In] ¥ 1999 ysNdo §,20}9H[9 BOD} UIA MIgD199 sewer y “ueley onyod wo 1 Sojomjod “(1 P61-RS81) ESSOW OURIDEE , arjouny 99110 aproid Ba [a ‘voaoe oc] ‘wIzaydnq 1S YD *,BOSOWW 9p JBP [NSUAS UL aROWBINPUOD vsEID WHE [eUOFOUNY eIMNASGNS [> ‘myneig & preaurepuny pjuersur ‘oreind gytumue o earaztOD 20 jsod un nearut| ares 129 Hor naUad fiquytsett jnzoMo BIN|SUOD JSKNWOD [NPR ‘AreyeSAUOD aYes a[a}UAUIAIa ap INBax pour ut jehemo ‘youmrar qeindq “vurwop [-e1rs od mg ap jmrimde no JeTered wy perrOWI9) ToOxIUOD ap wneojar vapuNXa 181 ~STUNUIOD erIeZ [UPI 4sIpmBuvav seUOH|MJOAAr mpuuspEeUT v soNyod 1ofuTOA b orsardxo eyeiopistio 1S jURUTLOp ped [BIOYO wIUAADG SAP WhwarD0s wayu0s [MWS “T _deameu* orunu gurzard reur nu ‘ezrenues amoyruvjd 9p te ap toaznned ydnp ‘ors ghed ap wurouose faun vaseu -orfouny aisayiqeisar as puto founje Rzvammsur os feALf> vo[rop TP Up ‘Aneyuozardor WBaL UN e] kaMUOAdL NOW BS O19 UL EON ~od emjsunfuos op reo] 18 nyrOWZuEN aS Jo vo amd 9g “E[EAID ayejoioog / 18g fear mun & “forfeisourap varemeysurar no EIEPO ‘eruede ep yreuuin ysoy © oflowed eiseaoy ‘lun mnnprued emyeu pungosd yoyrpour v a1ea ULM UIP vID\SoOR P arfovar Oo WOOAId ie “RIEAI BOTEIOIOOS SURLUDIOP BS Nes OULIOJSHEN BS ORLIOP SHE -nWloD IynpHuRg & ENjOsqE aza;nd op HUDS.aP ned 3199 AILIZNVUL NY AOLLITOd ATALVATIDDANIEL L. SEILER mediatoare intre societatea civila si societatea politica, pentru a deveni o unealti de mobilizare in avantajul exclusiv al celei de-a doua. Acolo unde exista o societate civilé, va apirea, din aproape in aproape, o mobilizare impotriva Statului totalitar: Budapesta si octombrie polonez din 1956, Primavara de la Praga, din 1968, evenimentele din Gdansk, in 1970 si 1980, sint tot atitea eveni- mente revolufionare. in momentele numeroase cind a batut in retragere, contestarea surdi igi gisea refugiul in Biseric’ gi in retelele semi-clandestine ale dizidentei. Odati cu venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov, menghina puterii sovietice slabeste, iar fenomenul partizan reapare chiar inainte de organizarea alegeri- Jor libere. De rapiditatea procesului de tranzifie va depinde gra- dul de diferen{iere intre familiile si partidele politice rezultate din revolufia internafional’. Organizate destul de devreme, alegerile libere vor vedea confruntindu-se partidul totalitar cu un mediator unic, ce exprima vointa societitii civile de schimbare. Acesta a fost cazul alegerilor din Polonia, din 1989, semicompetitive, dar libere, si al primelor alegeri din Cehoslovacia, din 1990, sau al partidelor din Ungaria, din 1988 si 1989. in schimb, fiinded pro- cesul electoral venea sA confirme o tranzitie care deja era pus pe sine, rezultatele dezvaluie o configuratie multipolara, ca in cazul alegerilor din Ungaria din 1990. 1, Partidele totalitare. Familia de partide totalitare se compu- ne din partide comuniste normalizate si, in anumite cazuri, re- improspatate in vederea alegetilor libere. Chiat dacd ele au pis- rat increderea anumitor sectoare ale clasei muncitoare, acestea nu e7itd si mediatizeze si vointa politica a celor care, altadata, ficeau parte din aparatul de Stat al democratiei populare. Ima- ginea este clart in Polonia unde partidul s-a prezentat alegato- rilor sub forma unei coalifii — Sojusz Lewicy Demokraty Czej (Alianfa Stingii Democratice) — format in jurul acestuia si atragindu-si sindicatul minoritar OPZZ, ca si organizatiile de 136 Partidele politice din Europa femei, de tineret etc. Partidul, aga cum s-a prezentat, rebotezat social-democrat — SdRP — nu mai reprezinta decit un fragment din vechiul partid muncitorese unificat — PZPR — si promoveazi in primele rinduri elementele cele mai reformiste, Kwasniewski sau Oleksy. Nu aceeagi este situafia in cazul Partidului Comunist Ceh — KSC — care, fiind mai puternic, a conservat 0 structuré mai rigida si mai impermeabila fat de schimbare, ceea ce nu La impiedicat deloc sf obtina rezultate tot atit de bune ca si partidele inrudite cu el, adicd mai mult de 10% din voturile exprimate. in Slovacia, Alianja Stingii, cuprinzind 0 majoritate de cadre ale vechiului regim, este condusa de elemente reformatoare, cum ar fi Petr Weiss. Toate statele din Europa Central aveaupartide social-democrate dupa 1920, partide comuniste. Tatile si regiunile care au ficut parte din Austro-Ungaria aveau 0 social-democratie tot atit de putemica ca si cea din Europa Occidental. Adusi cu ,.camioanele” Armaiei sovie- tice, puterea communist a dezvoltat un aparat de Stat care nu se asea- mana prin nimic cu ceea ce noi am numit fenomen partizan, Trebuie si acordim un loc aparte comunismului ceh: prima formatiime politic’ a {ari cu mai mult de 40% din voturi dupa rizboi. Acesta se inserie intr- ‘un caz menfionat de Max Weber si analizat de Raymond Aaron: parti- dul monopolist, care-si schimba caracterul odati ajuns la putere, el minindw-si rivalii, Fie c& puterea,i-a fost acordata de o forth tutelara, fie c& si-a cucerit-o singur, Partidul Comunist 5-2 grabit si absoarba social-democrafia, desi el se mulfumea cu aliafii crestin-democraji sau cu alfii care se supuneau voinfei lui. .,Partidal” nu putea nici in ruptul capalui si accepte ca vreo alt’ formariune, oricare ar fi fost ea, s dispute statutul de reprezentant legitim al clasei mmuncitoresti, Aceia dintre sefii social-democrati care au acceptat si Cyrankiewiez, Otto Grottewohl sau Fierlinger, s-au vazut recompen- sati pentna serviciile Jor, alfii au suportat represiuni atroce, care n-au fost egalate decit de cele suportate de comunistii idealisti, care au czut put si simplu in dizgratie, adesea din motive tactice. ntre in joc, cum sint 137“zolmorajeg ap amunes puny Jeuorry nv CTY 1 GN ‘S661 INI IMNdoour wy -veNEE [ares YSUDPY ap sdog uapjoH ep wyIOds [B1O\a]a [NSadINs ynosouno # Ni CTA “Wenqemaajarur jnprzed asa go suauo; +908 op rardesoy* je nes prtoUosa pHeusyesaqy] ards pider njnsiour jrio;ouoad {S$ eoneIoOWap auIOANS ENOP 1O[99 fe afueULy op NASI ‘ZoIMosoo[e_ YozZso] od gutisns j-ys neloa 1 4dry aq, “Pesjarg "NAsnMU-uuLsd op pmsod ut PPaMozeyA, My IpNIOSod9NS vI\eoI9 ISO} Ne FELOOWAp-[Psaqy 29 duI uy “gonemoweg vountuG tode puywioy ‘pur uIP wSeadR ad autjsns ¥v nuquad IspBa ne-s ‘goHSoUTe 18 vorTorRa «sess HOT JoIUT eNop 3[95 MienepHos vareurensap E] SMP e “O66T WP 1O[a{eHUopizead eu UE PYsrmozey ZsnopeL 18 BSAPEAA Y997] aNUT EPIOLNEY wdny “Injnvedoo: nurfiuds ep 1§ euwnu iSejeoe no in|Myeorpurs [nurfiids ap eloyauaq osou =iwpyos ainjod [MayWOD ‘areoyepuEy sUsIND 19. s0fD9 wIVFe UT “vorR| 18 Rorfores “orwoywuniges 1sh1z0do Bnop a[a0 amu veseIedoos BzEEZNeI0 -uos a1v9 — 2]8190g HLIBIEdeOMLY |e IONLWOD — YON-SSH BAI] pew opleztuedio o EzeaULOy YOM “LL6] UE {yoUuz ojos myndnus Wieyndep no efap nezoqejos ,.nsuolzraar nSaoe ‘[ersqy] suas UN-nUL ysLUNLIOD mynprued eYoorp JOLOT UIP aquITYoS BS NeOAOUL WU BOUT To PUL jjuamng yor wZ7TPEISHD B “OLET UL VOI yaous 18 yoruyoNAL wMpy anEO 9p “MOM vorwpuo.y “tes [yeNI99/91UT IS YaZa ONUE LNIdnE op doptaynd a[oAnour guizaidar ‘g96{ UIP ISeAO|SOYAD vIZeAUI v] JoIUOJOg vored ~opumd 1$ eo “Injnuusiiorsnue eamodose gns oyen| oMWOsHUE o[LINSE ‘emjsooe B BINIBU EWARANpE yLledoasap eB pulD pHed ap dng e-s ares 18 — go6T ut RUId OS6T UIP YaZd Te tqaioUr JeurssaH aejstuoig, |MSHOIS} oIS9 yNsoUNS rwuE [eo — ysHUNUIOD |N[eop! UL ‘INdooUs B] INZ9Id ¥ a1v9 Bod “BoIO}vOOU KIsqUaSL/joIUT ‘OU UL tyoUZ InndnAs Tnapeo uy WNBos [NNYDaa UL BONO EIMTAUIY|Ied BludTIodKa © pULAE — ppemozeyy ajdwiaxe ap — 1 wuquiow anuIp yun SyPy] [naped Uy WULLIO} ees ako Rol]oIRS BrsqwaSijaiuz ‘ode SujoanS op vlvy voreroqy] ezvensed 1S48 gpeorpurs vounrioe ur ouNUMBI “esopeA\ Yoo] In] v BoD “OVE o amo UIP “WUy WUE ‘osoMpYOS “ZZSN MwoIpuls UIP [oIPeD “SBE UL os0u S918 aNUL 1S a[eIO|OaJ9 ajalaqUIOD uy ososyT.x as o1WO arvOTEUL ~sojor apodruS 1ys yor, “aans9[09 40/9440 viueT:oAuoo uIP o}eU as vO ser pluojog Ul ‘ajeNprAIpUL JO}OAHELsUE BoseUNsUL UE EISAzTUBUT as oFEIO -owog InNpHY vzaUes wISeAo|soyaD UF puLD UNE ‘IsMO, “TwoyydUe nne-s JOJO} REIMIOAZEP PULALIA LONSLO}OLILS aJVSISAIP BILOIOg UE BS niuo1ay Ip no Jep “soNgnSed Jod un pursey ‘aBny UO s0jo;UEINO voUNTIOR ns 2epuros v-s va “Rysaae 18 wo fo[LAI0 Hipraroos Wanuy v gontjod viutoa Bzneipoui vaIMUEpHOS “PARH ABIDE MY TH OIAID UNIO 18 BD “orlizuey ope oresoowep opried ajauuyjn aajuyp jun 2189 SC “eI@seAL oNeIOWIEG [NUINO ‘eESU Uy “eIeTOOWIOG Ajeroqr] wieipayuod 1 — uo 1S youIEIOD “Ppormozeyl TW — noneioouisg vounra ezeednaar 20 “Tp “op ENEqrT yunzuy) vorwuuoy wid ‘eysteuorjeuou opes spoyuoUIEZS Urp urind [89 ‘alwADOWLOp 1os9qR) w OIMULIOJOI O Bf “EIE) YISBAdE UT “LUZISISY ‘aumed pyfe op ad ‘ysrmmut09-jsod Ig ‘aured o ap ad ‘a}s1{vorpuisysod ajepnaed oajuy ‘onfopeauead oxspaa ap jound upp ‘rede nfearfo ‘equojod UE “URIYS BEL “OTALQ MyNuUMIO verUONzZ! UIP aiTUSA -oid apuntieuuoy op — OSM — YEO IstuNuIED jnpreg aytedsap piz un go IaBAOpE usind reur aise NY ‘afeArp ap axe aye ednp aS-Npulsy[er s1MOMOdUIOD JO] S[OSIBAIp JeIUEWSey Nv-s LO WH -dsip ne oy2 oxurp oynur 18 erjexsourap Ijsuoo w najuod rode yrtmos np-s o4wo ‘MyNUESTUNUIOD BUD "luSpIZIP ep eULIOJ oI -ogIp Ip TeI[Nzar Ne aprued o1sa0y ‘ayRADOUNap BpPPHARd “T ‘yaynuusyeyides jnBexp op {1uioauoo 48 20] so;Lopundenur vowUNY Uy [SeuTpA NSTUNUUTOD HerOUTDy 1yosa “Howgzundonuy orate e nutlLds op 1S BZEIOYDOUDG [2 YO IAEA -ape olsq “rommuepilog uIP euusAosd afapaied va jay vf Bled op rome -ou099 HAoWiOsd woRtjod op 1esuyE ayS9 CTS “HSteUOLeU Nes FoHOIRO -jeuolfeu ad yzva10A WioyoUNUE epun ‘wVO[Og UT “MALOULLU 1230}99)9 un gzowuigy WroNounur yysD worgndey, us “giNseUr OU TELE O-U 48 vIoeAo|g Ul “RosvolpuUE as ys oFesDOUFEp ap HeUOLdedep 1009 {NA -pumu vo [njooied vunvepioiuy wisixe “LeUOHoULy Hore nes méspme[o -uawiow :WySor MyNTYVIA vULEN ad ap NEISYOUE o1vd Jeo HoL WIP IU <30} EMIOA ap ,,[MOAIOZaX" od vIUOD od aistUNLIED apHsed STOO, pdoing wip 9911}/0d a/apiiiwd UATINS “1 TAINVGDANIEL L. SEILER Magyar Demokrata Forum, Forumul Democratic Maghiar, nu a cunoscut niciodata prosperitatea Solidarnose sau al Forumu- lui Civic Ceh al lui Vaclay Havel. fiinind cont de structurarea societitii civile din Ungaria marcata de clivajul orase / sate, MDF reptezenta, mai ales, mediul rural si oragele mici si mijlocii, adic& imaginea unei Ungarii catolice si provinciale, MDF nu a cistigat alegerile din 1990, decazind patru ani mai tirziu si avind un viitor compromis. Magyar Demokrata Forum — MDF ~ a fost creat in septembrie 1987 in urma unei reuniuni oficioase convocate Ta inifiativa fui Imre Pozsgay, comunist reformator, care va fi sufletul tanzifiei. Ca migcare social ce dorea democratizarea {arii, mu ca partid, MDF a strins la un loc contestatarii membri ai partidului si opozantii care accept colabo- rarea cu acestia. O dati cu cea de-a dowa faz a tranzitici, deschisi de comunigtii reformatori ~ Rezsé Nyers, Imre Pozsgay ~ ajungi la con- ducerea ,,Partidului” si constituirea guvernului Nemeth, Forumul, pro- fitind de legea din ianuarie 1989, care permitea multipartidismul, face inca un pas si se transformt in partid politic, avindu-l Ia condueere pe J, Antall. MDF cuprinde trei curente. Primul si principalul curent se de- fineste ca nal”, iar celelalte se impun ca nafional-catolice. Este vorba de o traditie politica ce isi are ridacinile in secolul trecut gi care imbind nationalismul cu atagamentul fai de valorile catolice, combinatie pe care o regisim in Stovacia si Polonia, dar si in Irlanda sau, altadatd, in Quebec. Al doilea curent se vrea liberal si regrupeaza militanfii cei mai atasati de ideea trecerii rapide la economia de piaté, firs neglijeze ins’ problemele de natura social, Al treilea curent, considerat populist, se inscrie atit in vechea tradijie a Europei Cen- trale, cit si Rastitene (Narodriki in Rusia, de exemply, o sting rural jdealista gi intelectualé in acelasi timp, care opune capitalismul i socia- lismul in avantajul unei utopii comunitare agrariene). 140 Partidele politice din Europa IL. Clivajul din tranzitia economici Dilema pe care noile democrajii trebuie s-o rezolve se pune in umiitorii termeni: cum sa construiesti 0 economie de piala ffir acumulare primar’ de capital, Prd capitalisti, firs adeva- rate circuite de distributie si cu un aparat de productie invechit si depasit, intr-un context financiar international cel pufin posac, limitind costurile sociale si umane care sint si vor fi ridicate. Faffi de aceast mare si dificila problema, un clivaj net apare si delimiteaz clar optimistii, cei care cred c& echilibrul pietii va rezulta nu numai din privatizarea rapida si pe scard larga a intreprinderilor, dar si din liberalizarea prefurilor, pe de-o parte, si, pe de alt parte, minimalistii, care vad o tranzitie mai lunga, unde privatizarea precede liberalizarea pre{urilor si convertibi- litatea monedei, totul supravegheat de Statul care-si asumi ro- Jul de supraveghetor mai ales in domeniul social. in ceea ce pri- yeste tranzitia, primii se aseamana cu aparatorii utilitarismului benthamian, iar ceilalti, cu sustinatorii colbertismului francez, chiar daci discursul lor, marcat de fascinatia dezbaterii econo- miei occidentale, se refera cind la Hayek sau la monetarism, cind la social-democratie. Spre regretul sus{inatorilor acestor dou doctrine, nici una, nici alta nu este conceputi pentru a asi- gura trecerea de la ,,socialismul aplicat” la economia de piata gi nu constituie panacee; in fafa ineditului situatiilor nationale, eco nomistii din Europa Central ar avea prilejul originalitatii, desi ¢i cauta s& se inspire din modelul occidental. O situatie inedita: fostul bloc rasaritean trebuie sa strabata — prin intermediul deciziei politice inir-o perioada scurta de timp — 0 cale care pentru Occident a durat mai multe secole, gi asta in foamete, singe si lacrimi”, Singurul exemplu de trecere rapid la capitalism: Himine Anglia, a carei revolutie a fost marcata de abolirea succesive a sistemului elisabetan de protectie social& gi a Corm Laws, Totusi, aceste 141-1dxo puny oAVH B] BfuLayos ‘a1yozojy oO “eo!tUOUODa sUNIZIA o WOOP yur eur eAMNsUOD jneNsHPRIAqQI are NnUAd Fopl ap pred un 9189 YGO 358A UL NeULLLOpaad azo apLLIOO 1S apETBION] vy op pursaid ‘oruIOUODe jNUT -syezaqy] 18 pivid op vicuouose neipms ‘iojajuapizip [rupes ur ‘amo 19) =eqzop UIP InosRU B-s Be “Tou B .pUApIZIp* emnyeU :arwyTIqIsUEs ap SUNESOYD O Op OUI “SCO “BEAL BS RaIUI op VO ouedsep a9 Lea pIBUIBLIO 1M — (ZSAC LA) PSpsiaaozy yorw.yowag jorPL,y sey “orwoysyNL eu vasgd — EoNeIDOUIEG ROIAID viueipy — 2429 YOO ““IsHENdes ixaIUOS UN-HUE LUSTTEID0S Rud 09, sojrue ye zo0uRnyy NS_ wUazarder a9 vaad “yieZIENUDS vareoIy UR] Op JworBUE IXOTOS UN-TW “ejed ep eNWOUOSa nguad BUIZaxdos FURILCUL IO} OISCOV “VO IS ZSACI AP PQIOA aise ‘ayeorpes tu 1S tor Feu zeryo pried op “gremoojazur 40] edie ad *yjeouey jus wSiuindo ~uvadoing, vayeyunut03 oads feloods ul Guep1o0Q onKS HeWUALO IS EfuaprzIp ve] eBUNfe Es ERY mM] “nuus}uNWOD I[ASO 20]1Y99 B do[fiU ap oUIPRANE NNUAd TANeIUSZoIdo: SYVOJ IIS Hy] “OIPSU BIS YBULIOD JoIdg II “eBeIg UIP so1uIOUODg puniZ “aati ap myrunypsuy se Huedxe Yionygns yeur 199 anuyp jun wus snepy AvjoRA iyeuosejord vySnes 1S-npuLNB[se oeaud toss JwoIpap NV-s quapooaid [nUNBar qns amo ‘rou juAUIvO ap BqIOA aISo :RUEISUOD BINIES -B O BlULIdXS MIN-SqO JoHuB NE [N]YOIg “eIDeAC]S no afatua;qoud yepBar v aro no sanspadxo 18 ors} NN JaroyuBUT EPNTO uy ‘aIUsLIZap os nu snepy “A Mm] vaLEindod go EzeANsUOWAP ares ‘Iofafepuos Joy unO]UOS ‘AUN UE “IN| waIvEID BL 9p IeNpD ‘ER as IN-gqO :eovoya ay Bs ased jnapaooad “eoopnf y ayeod yo wy yAIESE, MY just, eos purarid ajeo no seysrey, “Ay Bf afasursoyor omypiqe no gurqumy o1A1o mynpnied jnsmosicy “7661 WIP FO[EBaye euLM uy oNIJod Buyjnsuoo 9p PUBOIIOLIE EULI O NO piooe UN IS PUNsEXe ‘jazy[e ap ‘HeNNsIquie op usdiy 18 njdwis ngs jnsinosip ad ‘snepy avjoeA injntopyy euvosied od RIEXE a1S9 In] epueTedord “sovoyd 16 RUIAPOUI EIATIeUT O-HUT sAPUCD 2189 NPIBY “[NWUSHeUOIsaOId Y Je |MUSPID9G No areuLULAsE BIE O “> -2qusunUO; redomg sojepried jnjns ap SO otdorde adse 1sa5y ‘osvortjax nes opeiout [eangino ajojursayrd 1$ opioSuauios jugs w op [hosts way orun}suEN yoruromd 0 oyutiad t-ao aaa ‘uredoma oneioousp jnpeopr By 18 IN] crt -nwio ajutudarp v] as-npuytUNy LO[wA vt vs ejuTZayar “yorwIOUOD9-0190s ae[9 o1s9 inynpHed RamUALIC “gled op efWOUEDe BI Te:en RUN pig[s00r @ op BIUIOA “JOTIYSS HYSO uy ‘EzRadiyNoU aied ‘aiueULy ap JaNsIUNU ‘sep AvjoeA “JOT [MIOWONPUOD no BUMaIduN wrcof AysuED -gO Wp Heofewu ‘1661 oEde uy my HEUTE eULIN UY “EzeadruRal on “BI00UIOG] SIAL [NPEeg — PUBS DYODLYoWEG, DYSUBZgO “SAO ‘uojpsiunuzoo wey 908; B NjUOd LOPIBOQH] voUNTUA UL ywsyUE B aio vo0 ‘Tyg|alg] mM] & BjEIEQI] vreIOpozuOD ULId aonpEN os ‘gquojog uy yjeduoout ‘aro ynjonns yIsvaoe yjuIZord ‘osounsun INZSACLA “VGO oP woury “eAIOW 18 wIUE0g UE “SGO 29 TONSy “IsxeunXeUT pred un vowd v op [qedvous 18 yesopour meu axed yiuid op fortuouos= waronpoxjur najued jnuiserznqus “eISHeE -orjvu 18 porforea viovaolg UF “eNUOD UIC] “eNYAQ Nes eLEBUA wp aquaTPAryoo zOjepHued v v9 No oJap YALdUIOD 98 NU Io wINE ep ) "TEIO}Og|9 "AUIS UE “,LIEMJooTaIUI yIULEA o 1S preyofeun 7-219 YUBLIA O :B}STX909 JOd avd FUNISIAA Nop vo Inpmuoywaresgo sede 1g “ysioad yMjONS © PUEIRULIN sep “"oR -yJod weurpio aySeauid 99 v9e0 Us aIL.aIp JOTHH}dsouod wIELOWep 203 -yod apaied ur pides wisydury nv-s msrpeanxeur nes IsramdQ ‘ysruydo :ypides afjzuesy o usisns avs apppaed “| “pqenouadun meu zeryo nes ue ap pyz nun euUEY qns amedvar se ry op BUILD “RIPLULEP wige ‘JolwOUODS HeSnyar HyeHUaIod ep Bley eusdomny HUNIUA, JojueNUEY karapryouL 18 HHBSUE yeUT JO[UID9A wluasqe ‘oon -Hlod jovjesoowsop viuasqe worjduur se oases — inqin vouDIasY uN AsoresCt gs indoouosau ap alsa ‘Jaye ac] ‘Izwise wryQIoxe ward Ie yoIUOUODS oreyjoazop naquad seid v-| BysUy aso ad eI90s |tysod “eaapuNyyY “et -0109 1$ oRMOUODA NES MynUIsHBUOLMUIDIUT B IS BIOqusty BuLBar ap ywa19 yg MYNoNUOMNAd Asodepe v| ‘feritur ‘eisdsod synd v Rzaysing EsLID piseooy “ASHTEndeo LowzuLdanuL ap asefo apiquyea roun jnsindust qns 16 joes op arwiyuinf o aneunxosde @ Byeinp ad jeNsyysep Ne-s aruaUUEAS pdoing uip a2111jod ajapiiig UAWLAS “T TAINVADANIEL L. SEILER cit, Ministrul ceh al Privatizaii, T. Jezek, era un apropiat al caluga- i de pe muntele Pelerin, iar pentru ODA atagamentul fati de eco- nomia de piatS semnifica o fervoare religioss’, in timp ce pentru FIDESz ungurese acesta provine dintr-o pasiune iconoclasta. Tntr-ade- var, stralucifii tineri intelectuali care o compun au injeles cf trebuie si rupa complet cu trecutel, fie el comunist sau precomunist, aruneind cu bucurie peste bord atit socialismul cit si valorile nationale si catolice ‘ale Ungariei din totdeauna, intr-o frenezie a schimbarii si a unui avan- gardism modernist. -am fi putut numi, mutatis mutandis, tineri ,anar~ cho thatchérieni” sau tineri ,libertarieni de stinga” ... dact ei nu ar fi facut un viraj conservator care si duck la demisia lideruhri Gabor Fodor, FIDESz si ODA se bucura de prezen{a unor personalitayi stri- Iucitoare de pe scena parlamentaré din Ungaria sau de pe scenele par- lamentare gi guvernamentale din Republica Ceha. 2. Minimalistii sau partidele sociale. in efervescenta cau- vata de o tranzitie unde alterneazi entuziasmul delirant gi nos- talgia vechii ordini, partidele adepte ale unei tranzitii mai lente au rezistat cu greu. Ele se autoproclama social-democrate, dar fri SA prezinte nici una din trisaturile istorice, sociologice sau morfologice ale partidelor muncitoresti si nici a fortiori ale social-democrafiei. Cele care s-ar putea incadra aici au fost stu- diate in capitolul precedent, cum ar fi Uniunea Laburista din Polonia, Ne riimine si tratim virtualii sau potenfialii ,social- democrati” cehi, sloveni gi slovaci. _,Partidele de idei” revendicindu-si social-democratia europeand s- au prezentat cu un total insueces Ja alegerile democratice. in Ungaria si in Cehia era vorba de organizatiile in exil” ale vechilor partide dinaintea comunismului, fn alte parti erau intelectualii si economistii interesafi S& conducd procesul de tranzitie spre economia de pita in mod progresiv 5: considerind modelul social-democrat si economis mixta o cale rezonabild. Singurul lor succes, foarte modest de altfel, fost SDSS care a obtinut Jocuri in parlament Ia alegerile slovene din 1990 in favoarea listei anticomuniste Demos, Ei au obtinut patra locuri 144 Partidele politice din Europa gi un modest 3,34% la legislativele din 1992. in Republica Ceha, stralucirea Forumulni Civic a eliberat energii: Valtr Komarek, fost vice- prim ministru al ,Revolutiei de Catifea” si fost responsabil ai Institu- tului de Previziuni Economice din Praga, a incercat si regrupeze pe tofi ..minimalistii” reconstituind 0 social-democratie, CSSD, care a obti- nut 1,25% din votui, in timp ce omologul sit slovae, SDSS, condus de Dubcek, « cistigat 6,09%, ambele in 1992. Este adevarat, crestin-democratii, populist-(aranistii, national-cato- iar in Boemia si Slovacia comunistii sau post-comunistii incearc& SA profite de deceptiile alegatorilor fata de economia de piata, Wi. Concluzii Dificultatile politice si economice inerente tranzitici au dat nastere la multe resentimente gi, din acest motiv, la clivaje in farile din grupul Visegrad. Avind o mare importanga la incepu- turile democratizarii, clivajul Stat/societate civil cunoaste diverse forme. Acesta a disp&rut in Slovenia, in timp ce in Slovacia personalitatea controversati a lui Viadimir Meciar, care polarizeazi partidele pro sau contra lui, @ rsturnat sistemul de alianje, in Republica Ceha, Forumul Civic al presedintelui Havel si-a permis luxul de 4 declara razboi, comunistii gisin- du-se in situatia de a fi izolati si in opozitie. in Ungaria, MDF, care, impreunii cu socialistii a fost artizanul tranzitiei democra- tice si care a pierdut in alegerile din 1994, se gaseste in opozi- lie fiind obligat s& se realinieze. Destinul lui este probabil acela de a prelua vechea flacdra populisté a partidului micilor proprie~ tari, mult prea invechit. Daca aceasta s-ar intimpla, Ungaria — care de la Kadar si ,socialismaul gulasului” detine un mare avans fafa de alte ,,,ari din Est” — ar fi trebuit s& fie tratata in prima parte impreuna cu partidele celorlaite democrajii occidentale.Lv apnied ‘quinyos uy ‘To voyeofeur nnusd urind joo “pinyejououi0N PISO} UIP opaaind vo ‘oIMINSUOD as axe veo a1dsap 149 ‘goRTTOd JO] vluton nezqerpeur wepeyfe ares 10faprued eriuedsip vy reIsise & EL “ours ezoy3me “Innes errnoduuy yezsTIqoUE v-s 99 YosPaIOND -tmur o1mosruu 0 as-npuroszuas “giejndod vijeioowp wid “Inzea t BIWoTOg IoC] “Oyo umToId mun v aroWund yoseerOyUNUE ammosiur Bo aETEIOL UL WUENSOP v-s Ip “UO|Og IS BAETUA, “RORAO|SOYED UH EISEXe aD LILINOLLAP-TBIO0S oxlypaN vIEBOG sMASIP B go foUMU HAY “HoseasoyOUNUE eBUNs ston e [ntUsHMUIOD ‘sus ysooe UT “epried op nurajsys warsyo |-o1vo ad jnfestod yesioajng ne yoyuE|d omtouose ap 18 ISHUMUION JeIS-ININpHIeG B aMeH “nop ep Tue ap aznned op yNut you go [nstEs UL BIMdNy ‘SreMUNUOD #8 yo Bimdns He PISXO “euOMLIEd dup yu ymnsuoo ne syexpMys LL} nud ajo auvo nujued oUNIal “ELENUOP -1990 edomey emp aonyod sjeprmed no ylodes uy “Iznfouod BAdiID ‘Bun jod as “wtojog UE POHL TUE BMsELE O-NUT IS EIDEAOTS-O}a>) ‘enedup, uy yorpe ‘yuNuM eorBoporod RzreUR o BEQIsod sou nnuad quarsyms arezy[pIsLI9 ap [BATU UM HISIXS apun o[Ooy ‘SmeZNPEIOWIOp ap JAR ye UN SUNT BIE} auvDayy LORD “Ere ~uenu ourq off Bs oMgaN aryeISuOD MseAoY "jwUIUNIO auredap ad TORE ey nu ys ered epried op waysis [LqeILOA mun vasezmqeIs ‘umpjoy my insajaius ur — 0jafeayo 1 sopayoryUeo v aze}ERD9p Sp IMsooLg “WA goUr Opes o[LMIJUOD ULL yevazLiaoRsO 3s ‘sonzg quer inj wisaxdxe gdnp “genus; vdomg wurzaudas 0 a19 ad roytied yoysooe ope pred ap ajouiaysis ap Liajo [nfesiag HZAIDNOD 1 qsranmosnue quo un imysuosss e nyued ‘aT wp gerd op ronmouose ,.inéyeuys ad osasvBar Hf CIA) UIP RorLUOUOD2 oEO}eUT Ut inSrnaes-yeioowlsp 90 dusty uy ‘may uu aystingeT -nqup] Hiemdap “pysmarusemy-As319[ — ,aneIDoUFSp NUYS (nétumiodo) psuutapour opr 9¥j 2] 2189 9d AO[EMSUEAL epNID Uy “lenror your aumtur ssouunpyos WSeuLN osu vmdny “ALIT -fiso e[nisep ynosouno e “Insydod no Here rer “Heese nse Snutoo so[1YD9A B a1oind vp BaMTUEAeE “BIUO[Og Uy “BALNodunc,complet noi s-au afirmat pentru a face fafi mizelor inedite care duc la aparifia unei tranzifii spre modelul occidental - cel putin aceasta este intentia — dar fara sf se stie prea bine cind sau prin ce cdi ea igi va atinge scopul, si nici dact-l va atinge. Continuitate exist prin regimul democratiilor populare. Anumite forme partizane vechi, cum ar fi populismul comuni- tar si agrar al micilor proprietari unguri, au supravie{uit comu- nismului nu numai prin partidul reconstituit, ci si in cadrul Forumului Democratic Ungar. Democratia crestina se mentine foarte bine si-si amelioreazi uneori pozifiile fat de perioada de dupa rizboi si, in mod con- siderabil, fat de perioada dintre cele doud rizboaie. Dar este vorba in special de problems nafionala si de partidele rezultate din clivajul centrwperiferie, care ocup primul Joc al_scenei politice, Aceasté situatie da culoare peisajului partizan al Europei Central-Rasfritene cu tonuri foarte cunoscute istoricilor si care ne conduc intr-un trecut sperm indepartat, dar intotdeauna sumbru, BIBLIOGRAFIE Avril (P.), Essais sur les partis, Paris, Payot, 1990 Blondel (J.), Political Parties, London, Wildwood, 1978 Borella (F.), Les partis politiques en Europe, Paris, Seuil, 1983 Bryce (J.), Les démocraties modernes, Paris, Payot, 1924 Charlot (J,), Les partis politiques, Paris, A. Colin, 1971 Daalder (H.), Mair (P.), Western European Party System, London, Sage, 1983 Duverger (M.), Les partis politiques, Paris, A. Colin, 1976 Donegani (J.-M.), Sadoun (M.), La démocratie imparfaite, Paris, Gallimard, 1994 Galli (G.), / partiti politic europei, Milano, Mondadori, 1979 Lawson (K.), The Comparative Study of Political Parties, New York, St Martin Press, 1976 Mair (P.), The West European Party-System, London, Oxford Univ. Press, 1990 . Saint-Ouen (F.), Les partis politiques et l’Europe, Paris, PUF, 1990 Seiler (D.-L.), De la comparaison des partis politiques, Paris, Economica, 1986 Von Beyme (K.), Political Parties in Western Democracies, Aldershot, Gower, 1985 Agh (A), The Emergence of East Central European Parliaments, Budapest, Hungarian Centre of Democracy Studies, 1994 1498661 ‘IV ‘nsemong ‘aypssouep patios} Q jnusiphupdiunjg °9B1095) “N30 swuowpy “againangt “xa pmooes up ayooqpr4 soqnBoqoops nprosndes “papyypio) vaidvox “carpet A ‘nurouRUsty, 9661 “TAS wsueg® ysoid 1S gmyrpe ap wse-D “nSoinongl ‘porus vanyjno 18 raiipsoouap ayninnsuy -opyod spuoyoig “wB1eg “$euE, sy ‘nsamang ‘pono wy prusyouodoy ‘oHeHN “NeMereO S661 “BANRUIAITY ENON ‘HSomong i puusypiagrT “unuesu0o> “RIN, POOL “ITV “MSamong ‘uoxns-o/3u prusiiowa.tesuoy “("p100d) [Ne ULUPY ‘nosaxy S661 ‘stuns “fnp5 ‘PHlescowap 1 voryog “WiyOL, “UBEEL 8661 ‘uvadomg Tamnsuy iSer ‘wieweqyy wLnysuoy “y Youpata “yKEEL 8661 “IAI ng “HSamong ‘Ymusypsogry “Uqor ‘Kay “puigpout pajpja1z0s Ost 9661 wioR fnyD ‘auousoWap aadsaq, ‘ISIuOIK “HEALEY 8661 ‘puomeIED sysounong “eou1od 4ojaptand ajauasoc “("pxo09) a9q “Wed 8661 ‘IMIS ng ‘HSomong ‘/nustBID0g “pase JUD) S66T “BANBUIAITY BNON “HSamong. 1S auang ‘pijpsoowag “epysuy “BqeOTD PEGI ‘seHULINY ‘HSasnong YX MyNyOIas ap aouyjod ajyideouod ‘sig wud ‘slodueay “TTD Z66I “PAOPIOW, “gop ‘oupsoduiajuos aopyod aunsoocy “wowy “wyosusdlieD 8661 pau0y wsypudey “URNA USGI ‘aaaindpsjuoo 0661 ‘Sserd Ausraarup ‘o1sQ ‘xogioyjog 07 aunysySnojg wots CG) BNI, ZR61 ‘WuUIaUIaH] “uopUuo’y ‘adoury miAIsaA, Up saaypdsasuod pun saipsapopy (CS) WASPATES ‘(a) WEBLO 2661 ‘exoTauIoD ‘sayjoxnig, ‘saysiununuoa sap adoang, 7 “We ¥ CD) 9UO|ED F661 ‘Nad ‘sued ‘sarstuouome sited 8977 C7) PS v66I “SAI “guojsoreg ‘ado.uig ul sapaD IS}fOIIOS “Ye (CD) ee Od £661 ‘ANd ‘seg ‘auuangays aynssowupp OT ‘Cqa) BIpucmue}aT Z66I ‘SAI “BUOIOOIEL dopazowag ubysityy “ye 1 CIN) Yyse1IeD 1661 ‘@8¥g *topuoT ‘odoungy usasayf Ut Sanare yous “Te 1 (sf) JOUIAIOY-I| [NAL ‘adoung ut pdoung ujp d9|ijod a]apiliog WAGs “1 IGINVATABLA DE MATERIL Prefati Intreducere Partidele politice din Europa Aparitia partidelor politice in Europa ....... 1. Abordarea problemei ..... IL, Paradigma celor patru clivaje ..... i ILL. Tipologia familiilor politice din Europa IV. Coneluzii L, Tras&turile comune IL. Tipologia partidelor muncitoresti .. | UL. Partidele aliate ...... Apiirarea capitalistilo: \ 1. Trasaturile comune ......... LL. Tipologia partidelor patrimoniale ... UL. Dreapta protestatara 13 17 17 18 19 23 25 26 28 48 51 52 54 62 153orl Lvl spl Ivl Sel Sel Tel 671 8zI 9z1 vZ1 €Z1 epessonqa Hznpuop NpoUuo,) “TT jizuen uLp InlearT “TT HEIOTOOS BIIUOD [NFLIS *] dHizuEay uy aoyyod ajafean gorumrouos aqrATo IZNJOUOD “A, * Honrounuar / wosted ynfeatty “AL “ema / ueqm jnfear> “TIT wOLIOSteT / IIS [NFAT TT opraypiad / nayuas pnfearo “T ofeagp apyoaa ey vaarmaAoy Lut sit sit 601 LOT Or ot Zor +6 co 16 88 s8 18 18 LL 99 so ‘greuorjourorar vHinjoaoe "H - ynpNfopoUr BITANYUY “] : wuuagraysys-[eaytas udoang wip 10}opyaed ezaueD + gueagpaysys-quzjues edoang up sonred apnea Ynpuod masianonpoid™ erover o aads “[T bas gisianonposdnue varezt{iqows-e380D “T aeyae3 16 aepunges 203998 / teuNprd 20j90s IfEATD : IZN[DUOD “THI -- spyued op opLndiy “I + uNUIOS EMIBSEAL, “T oyfaoytiod aojgsgdy aysuouoyne apepraed + puraa Xe afoUISITENUED “TIL “ edoangy wip naiuo9 9p 2opHed TH SANOUNSIP LNIRSELE, “T dysteUOLEU-O7EyS 1 yaad / naguas nwa, aastieaguas apopHaed “Of + grorgjonue o[epised “TL punsaro vHes0WSC “I eaPapHUT 1 gJeoEa[ apopyaed “Was / KoLtesteL NPE pdoing wip 99}i};od ajaplnDg WAUAS “1 TAINVGeeasi colectie au mai parut Narionalismele europene, Paul Sabourin Etnologia Europei, Jean CuisenerpuBqog Uvaf-opne|> ‘euw21unWO9 ap 40/2900) {ju BITopoMoaCT sotliaede op smo uy