Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
-1-
Sistemul bancar a apărut ca o necesitate a societăţii. Prin intermediul lui este realizată
acumularea mijloacelor băneşti şi distribuirea acestora sub diferite forme, sistemul bancar
executînd funcţia de intermediar între agenţii economici.
Sistemul bancar al unei ţări cuprinde:
-cadrul instituţional- format din banca centrală( cu rol de coordonare şi supraveghere), bănci
comerciale şi alte instituţii financiare.
- cadrul juridic- format din ansamblul reglementărilor care guvernează activitatea bancară.
Sistemul bancar al Republicii Moldova este format după analogia altor ţări cum ar fi SUA,
Marea Britanie, Germania, Austria, ect. şi este de două niveluri. La primul vivel se află BNM.
Ea este o personă juridică publică autonomă şi este responsabilă faţă de Parlamentul R. Moldova.
Obiectivul principal al BNM este de a realiza şi a menţine stabilitatea monedei naţionale.
Pentru atingerea acestui scop BNM stabileşte şi menţine condiţiile pieţii monetare, de credit şi
valutare, care conduc la dezvoltarea economiei naţionale.
Conform atribuţiilor stipulate prin lege, BNM îndeplineşte următoarele funcţii:
a) de emisiune monetară;
b) stabileşte şi conduce politica monetară şi valutară a ţării;
c) bancă a băncilor;
d) agent fiscal şi bancher al statului.
În activitatea sa se conduce de legea cu privire la BNM şi alte legi în vigoare.
Al doilea nivel al sistemului bancar îl constituie băncile comerciale şi alte instituţii financiare.
Ele efectuiază diferite operaţiunu bancare care sunt prevăzute de statuturile lor şi de licenţele ce
le deţin. BNM eliberează BC trei tipuri de licenţe: A, B, C. Cea mai universală este licenţa de tip
C, deoarece include toate operaţiile prevăzute în legea instituţiilor financiare. BNM impune BC
anumite cerinţe pentru ca acestea să deţină un anumit tip de licenţă sau altul. Aceste cerinţe ţin în
primul rînd de cuantumul capitalului propriu al băncii.
Băncile comerciale desfăşoară următoarele activităţi financiare:
- acceptă depozite (la vedere sau în termen) cu sau fără dobîndă;
- acordă credite;
- acordă servicii de decontări şi încasări;
- emit şi administrează instrumente de plată (cărţi de credit sau de plată, cecuri de
călătorie, cambii bancare etc.);
- cumpără şi vînd bani, inclusiv valută străină;
- leasing financiar;
- acordă servicii aferente creditului;
- operaţiuni în valută străină;
- acordă servicii fiduciare, păsrează şi administrează valori mobiliare şi alte valor etc.;
- orice alte activităţi financiare permise de BNM.
Banca este instituţia financiară care atrage de la persoane fizice sau juridice depozite ori
echivalente ale acestora, transferabile prin diferite instrumente de plată, şi care utilizează aceste
mijloace total sau parţial pentru a acorda credite sau a face investiţii pe propriul cont şi risc.
-2-
-3-
Sistemul de conturi este elaborat în baza SNC şi a practicii internaţionale în domeniul
contabilităţii şi analizei operaţiunilor bancare.
Conturile sunt unite în 7 clase:
1. Active.
2. Obligaţiuni.
3. Capital şi rezerve.
4. Venituri
5. Cheltuieli
6. Conturi condiţionale
7. Conturi memorandum
Conturile sunt multivalutare. Conturile clasei 1 şi 5 sunt active, iar conturile clasei 2, 3, 4-
pasive. Soldurile conturilor clasei 1,2,3 se utilizează la întocmirea bilanţului contabil, iar
soldurile conturilor clasei 4 şi 5 se utilizează la întocmirea raportului privind rezultatul financiar.
În cadrul fiecărei clase conturile sunt unite în grupe după destinația lor economică. În
clasa 1”Active” conturile sunt repartizate în ordinea dscreșterii lichidității. Pentru evidențierea în
clase a grupelor de conturi, în grupe a conturilor aparte este folosit principiul ierarhic. Ierarhia
claselor, grupelor, conturilor este reflectată cu ajutorul sistemului de notații numerice.
Pentru notarea conturilor concrete se folosește un număr din patru cifre. Prima cifră a
numărului contului reprezintă clasa contului, indicând apartenența la active, obligațiuni, capital
și rezerve, venituri, cheltuieli, conturi condiționale, conturi memorandum. A doua și a treia cifră
reprezintă grupa contului, care grupează conturi cu apartenență economică omogenă, și a patra
cifră reprezintă obiectul concret al evidenței.
Evidența la conturile primelor 5 clase se ține după metoda dublei înregistrări. Evidența pe
conturile clasei 6”conturi condiționale” – se clasifică în conturi debitoare și creditoare după
destinația operațiunilor efectuate. Evidența la acestea se ține prin înscrierea operațiunilor la
debit sau la creditul contului și trecerea la scăderi prin contabiliarea inversă. Metoda dublei
înscrieri nu se aplică. Pentru evidența valorilor și documentelor importante în activitatea băncii
sunt destinate conturile memorandum. Evidența la conturile clasei 7”Conturi memorandum” se
ține după schema intrare-ieșire-sold.
În afară de planul de conturi și descrierile conturilor în activitatea sa practică băncile se
vor conduce de alte acte normative ale BNM, reglementând ținerea evidenței contabile precum
și standardele naționale ale evidenței contabile.
-4-
Balanța de verificare include informația privind rulajul zilnic pe debit și credit, soldurile
inițiale și finale ale conturilor sintetice și alte date la decizia băncii. Balanța de verificare
zilnică este semnată de către conducător, contabil-șef și persoanele împuternicite.
Balanța de verificare se întocmește pentru conturile bilanțiere și extrabilanțiere.
2. Situația lunară, trimestrială, anuală a rulajelor și soldurilor conturilor sintetice
(balanța de verificare lunară, trimestrială, anuală este predestinată acumulării
operațiunilor de debit și credit pentru o anumită perioadă gestionară. Balanța de
verificare este varificată și semnată de către conducător, contbilul-șef și de către
persoanele împuternicite.