Tema 1: Organizarea contabilității bancare

1. Sistemul bancar al Republicii Moldova

2. Organizarea lucrului de evidență și operațional al băncii
3. Sistemul de conturi al evindeței contabile în bănci
4. Organizarea evidenței sintetice și analitice în unitățile financiare

-1-
Sistemul bancar al RM

Sistemul bancar a apărut ca necesitate a societății. Prin intermediul lui este realizată acumularea mijloace-
lor bănești și distribuirea acestora sub diferite forme, sistemul bancar executând funcția de intermediar între
agenții economici și persoane fizice.

Sistemul bancar al unei țări cuprinde:

a) Codul instituțional – format din banca centrală (cu rol de coordonare și supraveghere), băncile co-
merciale și alte instituții financiare.
b) Codul juridic – format din ansamblul reglementărilor care guvernează activitatea bancară.

Sistemul bancar al RM este format după analogia altor state cum ar fi SUA, Marea Britanie, Germania,
Austria, etc. și este de 2 niveluri:

La primul nivel se află BNM, care este o persoană juridică, publică, autonomă și este responsabilă față
de parlamentul RM.

Obiectul principal al BNM este de a realiza și a menține stabilitatea monedei naționale. Pentru atingerea
acestui scop, BNM stabilește și menține cadrul pieții monetare, de credit și valutare care conduc la dezvolta-
rea economiei naționale.
Conform atribuțiilor stipulate prin lege BNM îndeplinește următoarele funcții:

a) De emisiune monetară
b) Stabilește și conduce politica monetară și valutară a țării
c) Bancă a băncilor
d) Agent fiscal al statului
În activitatea sa se conduce de legea cu privire la BNM și alte legi în vigoare

Al doilea nivel al sistemului bancar îl constituie băncile comerciale și alte instituții financiare. Ele efec-
tuează diferite operațiuni bancare care sunt prevăzute de statututile lor și de licențile ce le dețin.
BNM eliberează băncilor comerciale 3 tipuri de licență:A,B,C
Cea mai universală este licența de tip C, deoarece include toate operațiile prevăzute în legea instituțiilor fi-
nanciare.BNM impune anumite cerințe băncilor comerciale pentru ca acestea să dețină un anumit tip de li-
cență sau altul. Aceste cerințe țin în primul rând de cuantumul capitalului propriu.

Băncile comerciale desfășoară următoarele activități financiare:

 Acceptă depozite
 Acordă credite
 Acordă servicii de decontări și încasări
 Emit și administrează instrumentele de plată
 Cumpără și vând bani inclusiv valută străină
 Leasing financiar
  Acordă servicii aferente creditului
 Efectuează operațiuni în valută străină
 Servicii feduciale
 Păstrează și administrează valori mobiliare și alte valori
 Orice alte activități emise de BNM

Banca –este instituție financiară care atrage de la PF/PJ depozite ale acestora , transferabile prin diferite
instrumente de plată și care utilizează aceste mijloace total sau parțial pentru a acorda credite sau a face in-
vestiții pe cont și risc propriu.

-2-
Organizarea lucrului de evidență și operațional al băncii

Lucrul de evidență și operațional al băncii ține de primirea documentelor de la clientelă, valorificarea lor,
efectuarea operațiunilor bancare și reflectarea lor în cont.
Pentru organizarea lucrului de evidență și operațional banca trebuie să constituie personalul de evidență și
operațional, să organizeze ziua operațională și ziua de lucru, circuitul operațional și controlul bancar intern.
Funcționarii bancari care îndeplinesc lucrul de evidență și operațional se numesc executori. Evidența
bancară se evidențează printr-o operativitate înaltă, bilanțul contabil se îndeplinește zilnic.
Ziua operațională este acea parte a zilei lucrătoare pe parcursul căreia banca recepționează și prelucrează
documente de plată cu data aceeleași zile.
Operațiunile care se efectuează după expirarea zilei operaționale se reflectă în bilanțul zilei următoare.
Pentru a evita întârzierile în activitatea de lucru se întocmește graficul de prelucrare a documentelor și
schema circuitului documentar.

Circuitul documentelor – mișcarea consecutivă a documentelor pe diferite etape de prelucrare din mo-
mentul întocmirii până la păstrare.

În scopul protejării intereselor băncii și a clientelei acesteia, pentru a minimiza riscurile activității finan-
ciare, pentru controlul respectării de către bancă a legislației în vigoare, pentru reglementarea conflictelor de
interese și asigurarea unui nivel necesar de securitate, banca elaborează sisteme de control intern.

Sistemul de control intern – un complex de măsuri, regulamente și reglementări, relații de emitere-exe-

cutare-raportare-control al dispozițiilor conducerii băncilor adoptate în scopul gestionării corecte și eficiente
a băncii în conformitate cu legislația în vigoare, a intereselor clientelei și acționarilor în baza unui informații
autentice complete și operative.

-3-
Sistemul de conturi al evindeței contabile în bănci

Sistemul de conturi este elaborat în baza SNC și a practicii interanționale în domeniul contabilității și ana-
lizei operațiilor bancare.
Planul de conturi reprezintă întregul sistem de conturi în cadrul căruia fiecare cont este delimitat și un sim-
bol cifric încadrat într-o clasă și grupă în raport cu un anumit criteriu de clasificare.
Planul de conturi constituie 7 clase:

1. Active
2. Obligațiuni
3. Capital și rezerve
4. Venituri
 5. Cheltuieli
6. Conturi condiționale
7. Conturi memorandum

Conturile sunt mulivalutare. Conturile clasei 1 și 5 sunt de activ, iar 2,3,4 sunt de pasiv.
Soldurile conturilor clasei 1,2,3 se utilizează la întocmirea bilanțului contabil, iar soldurile conturilor cla-
sei 4,5 se utilizează la întocmirea raportului privind rezultatul financiar.

Simbolul contului este alcătuit din 4 cifre. Prima cifră ne arată clasa, a doua și a treia cifră reprezintă grupa
contului, iar a 4-a cifră reprezintă obiectul concret al evidenței. Evidența la conturile primelor 5 clase se ține
după principiul dublei înregistrări. Conturile clasei a șasea se clasifică în conturi de debit(debitul crește, cre-
ditul scade) și conturi de credit(creditul crește, debitul scade). Evidența la conturile clasei a șaptea se ține
după schema: intrare→ieșire→sold

-4-
Organizarea evidenței sintetice și analitice în unitățile financiare

Contabilitatea bancară este organizată cu ajutorul conturilor sintetice cât și a celor analitice. Conturile
sintetice reflectă generalizat operațiunile în valoare bancară. Conturile analitice relfectă detaliat mijloacele
și sursele în valoare bănească și cantitativă.
Contabilitatea sintetică reprezintă înregistrarea datelor pe ansamblul băncii și reflectă fluxurile financiar-
monetare determinate de activitatea titularilor de conturi ai băncii respective, precum și fluxurile generale
privind activitatea băncii și servește ca informație de bază la întocmirea rapoartelor financiare.
Contabilitatea sintetică este principala sursă de date statistice și principalul instrument de verificare a au-
tenticității, corectitudinii întocmirii rapoartelor financiare, ai indicatorilor statistici raportați de către bancă.
În contabilitatea sintetică toate operațiunile se reflectă numai în monedă națională.

Formulare utilizate în contabilitatea sintetică sunt:

1. Situația zilnică a mijloacelor și soldurilor conturilor sintetice. Balanța de verificare zilnică este un
document contabil care servește pentru întocmirea bilanțului contabil care servește pentru întoc-
mirea bilanțului contabil. Balanța de verificare include informația privind rulajul zilnic pe debit și pe
credit, soldurile inițiale și soldurile finale ale conturilor sintetice și alte date la decizia băncii. Situația
zilnică a rulajelor și soldurilor contabilității sintetice este semnată de către conducător, contabil șef
sau de către persoanele împuternicite. Balanța de verificare se întocmește pentru conturile bilanțiere
și extrabilanțiere(condiționale și memorandum).
2. Situația lunară, trimestrială, anuală a rulajelor și soldurilor conturilor sintetice/bilanțiere de verifi-
care lunară, trimestrială, anuală este predestinat acumulării operațiunilor de debit și credit pentru o
anumită persoană gestionară. Balanța de verificare este verificată și semnată de către conducătorul și
contabilul șef sau de persoanele împuternicite.
3. Jurnalul de casă se întocmește potrivit prevederilor regulamentului privind operațiunilor de casă în
băncile din RM și regulamentului privind operațiunile de casă în BNM.
4. Alte documente la latitudinea băncii

Contabilitatea analitică reprezintă înregistrarea cronologică în baza documentelor justificative, perfectate

corespunzător cerințelor, a operațiunilor zilnice ale titularilor de conturi, precum și a operațiunilor economi-
ce și financiare, privind activitatea băncii. Conturile analitice constituie instrumentele de bază ale controlului
financiar și de gestiune.
Evindența analitică a operațiunilor în valută străină se ține în evaluare dublă în valută străină la valoarea ei
nominală și în echivalentul ei în lei moldovenești la cursul oficial al BNM. Forma de bază a contabilității a-
nalitice în băncii o reprezintă conturile analitice deschise în temeiul conturilor sintetice de bilanț, bilanțiere
și extrabilanțiere.
Înscrierile în conturile analitice se efectuează numai în baza documentelor de plată contabile și de casă
perfectate corespunzător prevederilor actelor normative.

Formulare utilizate în contabilitatea analitică sunt:

1. Situația zilnică și/sau lunară a rulajelor și soldurilor conturilor analitice

2. Extrasul de cont, se întocmește pentru a documenta operațiunile înregistrate în contul analitic al
titularului de cont și decursul perioadei determinate/zi sau a altei perioade prevăzute în contract. Ex-
trasul de cont se eliberează titularului de cont conform prevederilor contractului încheiat între părți.

La extrasele de conturi analitice trebuie să se anexeze documentele de plată contabile și de casă în baza că-
rora au fost efectuate înscrierile în conturi analitice. Informația inclusă în extrasul de cont al contului ana-
litic este: codul băncii, nr.contului analitic, perioada înregistrării operațiunilor în cont(data precedentă, data
curentă), soldul inițial, conturi de corespondență, numărul documentului, tipul documentului, rulajul pe de-
bit, rulajul pe credit, soldul final și alte informații la decizia băncii.

3. Alte documente la latitudinea băncii

 Tema 2:Contabilitatea operațiunilor de plată fără numerar în monedă națională
1. Reflectarea deschiderii și închiderii conturilor curente ale PF/PJ
2. Organizarea și evidența plăților inter și intrabancare
3. Contabilitatea operațiunilor de plată prin ordinul de plată
4. Contabilitatea operațiunilor de plată prin cererea de plată
5. Contabilitatea operațiunilor de plată prin dispoziția „incasso”

-1-
Reflectarea deschiderii și închiderii conturilor curente ale PF/PJ

În conformitate cu regulamentul privind deschiderea și închiderea conturilor la băncile din RM, întreprin-
derile, instituțiile și organizațiile indiferent de forma lor juridico-organizatorică sunt obligate să păstreze
mijloacelor bănești la bănci. Fiecare PF sau PJ poate deschide mai multe conturi în lei moldovenești sau în
valută străină în orice bancp din RM cu acordul acesteia, respectându-se cadrul legislativ.

Persoanele fizice pentru a deschide un cont curent trebuie să prezinte următoarele documente:

1. Cererea de deschidere a contului

2. Copia certificatului de înregistrare a întreprinderii, eliberat de Camera Înregistrării de Stat
3. Copia documentelor de constituire(statutul)
4. Certificat de atribuire a codului fiscal
5. Certificat de înregistrare fiscală
6. Fișa specimene și amprenta, ștambila autentificată notarial de semnături(în 2 expemlare)
7. Extrasul din Registrul Comercial de Stat ce confirmă persoana împuternicită să administreze întrep-
rinderea, elibera de Camera Înregistrării de Stat
8. Alte documente la cererea băncii

Copiile documentelor trebuie să fie autentificate notarial.

PF care nu practică activitate de întreprinzător prezintă următoarele documente:

1. Cererea de deschidere a contului

2. Copia buletinului de identitate
3. Ale documente la cererea băncii

Conturile bancare deschise se înscriu în registrul de conturi analitice deschise la bănci în care se indică de-
numirea titularului de cont, denumirea contului, numărul contului analitic, data deschiderii.
Pentru evidența sintetică a conturilor curente se utilizează următoarele conturi:
2224,2251 – Pentru persoane juridice
2225,2252 – Pentru persoane fizice

Modificarea contului poate avea loc în cazul reorganizării întreprinderii, schimbării denumirii, statutului.
În acest caz titularul de cont trebuie să prezinte toate modificările efectuate.
Închiferea de cont poate avea loc în baza cererii titularului de cont, deciziei fondatorului în baza hotărârii
instanței de judecată, în cazul restituirii depozitului, achitării creditului și alte cazuri prevăzute de legislația
în vigoare.
 -2-
Organizarea și evidența plăților inter și intrabancare

Plata interbancară reprezintă o plată efectuată între 2 bănci diferite. Plățile interbancare se efectuează
prin intermediul BNM, astfel la operațiune participă banca inițiatoare(are rolul începerii operațiunlor de pla-
tă fără numerar), BNM, banca destinatară.
Banca inițiatoare în baza documentelor primare de plată întocmește dispoziția de plată centralizatoare sau
cererea de plată centralizatoare cu registele noi. Registrele se întocmesc pentru fiecare bancă corespondentă.
Dispoziția de plată centralitzatoare, registrele ei și documentele primare se transmit la BNM prin interme-
diul sistemului de plăți interbancare electronice. Aceste sistem este un sistem în care documentele de plată
primare, dispozițiile de plată centralizatoare, extrasele de cont ale băncilor participante și alte documente a-
ferente plăților interbancare sânt înregistrate, verificare și procesate în mod electronic și circulă între băncile
participante prin canale de telecomunicații sau pe suport magnetic.

Băncile comerciale au deschise la BNM conturi care pentru ele se numeste „NOSTRO”, iar pentru BNM
„LORO”. Cererea de plată centralizatoare se transmite prin format scris și în mod electronic. La BNM do-
cumentele primite sunt verificate și în baza lor se efectuează operațiunile de plată. Se debitează contul
„LORO” al băncii plătitoare și se creditează contul „LORO” al băncii beneficiare.

Băncilor participante la plățile interbancare li se debitează extrase de cont „LORO” împreună cu un e-

xemplar a documentului în baza căruia s-a efectuat operațiunea. Banca destinatară în baza documentelor pri-
mite de la BNM efectuează înregistrările corespunzătoare:

1. Dacă banca destinatară este bancă beneficiară, atunci ea înscrie la conturile clienților sau la contu-
rile proprii sumele primite prin formula contabilă:
Dt 1031 „Contul “Nostro” în BNM”
Ct „Contul beneficiarului”
2. Dacă banca destinatară este bancă plătitoare, atunci ea trece la scăderi mijloacele din conturile
plătitoare prin formula contabilă:
Dt „Contul beneficiarului”
Ct 1031 „Contul “Nostro” în BNM”
În practica bancară se întâlnesc cazuri când la banca beneficiară se primesc documente cu rechizite neclare
sau întocmite greșit. În acest caz sumele primite se reflectă la contul 2793 „Sume cu caracter neidentificate”

Dt 1031 „Contul “Nostro” în BNM”

Ct 2793 „Sume cu caracter neidentificate”

Timp de o zi operațională banca trebuie să clasifice destinația sumelor primite. Dacă suma este înscrisă la
contul destinatatului se întocmește fomrula contabilă:
Dt 2793„Sume cu caracter neidentificat”
Ct 2224„ Conturi curente ale persoanelor juridice”
iar dacă suma se restituie înapoi băncii plătitoare se întocmește formula contabilă:
Dt 2793„Sume cu caracter neidentificat”
Ct 1031 „Contul “Nostro” în BNM”
Plata intrabancară reprezintă o plată efectuată între 2 filiale care aparțin aceleași bănci comerciale pre-
cum și între bancă și filialele ei.
Filialele băncilor efectuează plățile interbancare prin intermediul sediului central al băncii comerciale. În
acest scop bănci comerciale deschid conturi „NOSTRO” la sediul central al băncii. Pentru evidenșa
contului „NOSTRO” se folosește contul 1861 „Conturi „NOSTRO” ale filialelor locale”.
La sediul de control al băncii aceste conturi se numesc „LORO” și se țin la evidența contului 2861
„Conturi „LORO” ale filialelor locale”.
 Plățile interbancare se prefectează cu aceleași documente ca și plățile intrabancare.
În cazul în care plătitorul este deservit de o filială a băncii, iar beneficiarul de o altă filială a aceleeași
bănci se întocmesc formule:
Dt „Contul plătitorului”(filială plătitorului)
Ct 1861 „Conturi „NOSTRO” ale filialelor locale”
Dt 2861 „Conturi „LORO” ale filialelor locale”(sediu central, filiala plătitoare)
Ct 2861 „Conturi „LORO” ale filialelor locale”(filiala beneficiarului)
Dt 1861 „Conturi „NOSTRO” ale filialelor locale”(filiala beneficiarului)
Ct „Contul beneficiarului”
În cazul în care plătitorul este deservit de filială, iar beneficiarul de bancă se întocmește formula contabilă:
Dt 2861 „Conturi „LORO” ale filialelor locale”(sediu central, filiala plătitoare)
Ct 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice”
Dacă plătitorul este desevit de bancă, iar beneficiarul de filială se întocmesc formulele contabile:
La bancă:
Dt 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice”
Ct 2861 „Conturi „LORO” ale filialelor locale”
La filială:
Dt 2861 „Conturi „LORO” ale filialelor locale”
Ct 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice”
Dacă plătitorul este deservit de filiala unei bănci, iar beneficiarul de filiala altei bănci se întocmesc for-
mulele contabile:
La banca plătitorului:
Dt 2861 „Conturi „LORO” ale filialelor locale”
Ct 1031 „Contul “Nostro” în BNM”
La filiala beneficiarului
Dt 1031 „Contul “Nostro” în BNM”
Ct 2861 „Conturi „LORO” ale filialelor locale”

-3-
Contabilitatea operațiunilor de plată prin ordinul de plată

Beneficiar – persoane în favoare căreia se transferă mijloace bănești

Plătitor – persoana din mijloacele sau contul căreia se efectuează transferul de credit
Banca beneficiară – banca care finalizează transferul de credit, efectuând operațiunile relevante
Banca plătitoare - banca care în baza ordinului de plată efectuează transferul de credit
Emitent – persoana care emite un ordin de plată
Titular de cont bancar – persoana pe numele căreia este deschis contul bancar
Ordinul de plată – reprezintă un document în baza căruia are loc transferul de credit
Transferul de credit – reprezintă o serie de operațiuni care începe prin emiterea de către emitent a ordinu-
lui de plată și executarea de către banca plătitoare a acestuia în scopul punerii la dispoziția beneficiarului
prin înregistrarea de către banca beneficiară a sumei respective în contul beneficiarului.

Ordinul de plată este un document de plată în baza căruia se efectuează transferul de credit.
Transferul de credit reprezintă o serie de operaţiuni care începe prin emiterea de către emitent a
ordinului de plată şi executarea de către banca plătitoare a acestuia în scopul punerii la dispoziţia
beneficiarului a unei sume de mijloace băneşti şi se finalizează prin înregistrarea de către banca
beneficiară a sumei respective în contul beneficiarului.
Transferul de credit poate fi efectuat atît în lei moldoveneşti cît şi în valută străină, conform
prevederilor actelor normative în vigoare. In funcţie de specificul utilizării, transferul de credit se
clasifică în transfer ordinar şi transfer bugetar.
 Transferul ordinar este utilizat in scopul efectuării tuturor plăţilor, care nu se referă la bugetul
public naţional şi poate fi iniţiat atît de către clientul băncii (titular de cont bancar) cît şi nemijlocit de
bancă în nume şi pe cont propriu, precum şi la transferarea sumelor încasate în numerar de la
persoanele fizice.
Transferul bugetar este utilizat în scopul efectuării plăţilor care se referă numai la bugetul public
naţional şi poate fi iniţiat atît de către clientul băncii (titular de cont bancar) cît şi nemijlocit de bancă
în nume şi pe cont propriu, precum şi la transferarea sumelor încasate în numerar de la persoanele
fizice.
Transferul de credit se efectuează în baza ordinului de plată întocmit de către emitentul acestuia. La
efectuarea transferuiui de credit în lei moldoveneşti, emitentul ordinuiui de plată, în funcţie de
mijloacele tehnice disponibile, se utilizează formularul ordinului de plată. La efectuarea transferului
de credit în valută străină, emitentul ordinului de plată utilizează formularui stabilit de sine stătător de
către banca plătitoare.
Ordinul de plată utilizat la efectuarea transferului de credit în lei moldoveneşti se întocmeşte în
conformitate cu modul de completare a ordinului de plată.
Ordinul de plată se întocmeşte în limba de stat. La întocmirea ordinului de plată utilizat pentru
efectuarea transferului în valută străină, elementele utilizate în sistemele de plăți internaţionale se
completează într-o limbă străină, conform practicii intenaţionale în ordinul de plată nu se admit
corectări şi / sau ştersături. Responsabilitatea privind veridicitatea şi corectitudinea informaţiei
indicate în ordinul de plată îi revine emitentului.
Ordinul de plată se prezintă spre executare la banca plătitoare de către emitent sau de către
persoana împutenicită a acestuia în ziua în care a fost emis, iar în cazul emiterii ordinului de plată
de către unitatea Trezoreriei de Stat, acesta se prezintă spre executare la banca plătitoare cu data
emiterii în decursul anului bugetar curent.
Ordinul de plată se legalizează cu semnăturile persoanelor cu drept de semnătură şi cu amprenta
ştampilei emitentului.
Emitentul poate revoca ordinul de plată pănă la momentul executării acestuia de către banca
plătitoare.
Banca plătitoare acceptă spre executare ordinul de plată dacă sânt respectate următoarele
condiţii:
a) plătitorul are deschis cont bancar la banca plătitoarc în conformitate cu prevederile
actelor normative în vigoare;
b) mijloacele băneşti din contul plătitorului sînt suficiente pentru efectuarea transferului;
c) asupra mijloacetor băneşti din contul plătitorului nu sînt aplicate restricţii privind
utilizarea acestora din partea organelor abilitate prin lege;
d) ordinul de plată este întocmit în conformitate cu prevederile prezentului Regulament;
e) la ordinul de plaţă este anexat documentul justificativ, în cazul în care acest fapt este
prevăzut de actele normative în vigoare.
Ordinul de plată neacceptat spre executare se restituie de către banca plătitoare emitentului
cu indicarea motivului refuzului.
Banca plătitoare aplică menţiunile relevante pe ordinul de plată acceptat spre executare şi îl
execută în conformitate cu procedurile interne ale băncii. Banca plătitoare trece la scăderi
suma înscrisă în ordinul de plată acceptat spre executare în ziua prezentării acestuia, şi îl
transmite în aceeaşi zi:
a) prin intermediul sistemului automatizat de plăţi interbancare în adresa băncii
beneficiare;
b) prin sistemul intern al băncii în adresa beneficiarului, în cazul în care plătitorul şi benefîciarul se
deservesc în aceeaşi bancă;
c) prin alt sistem utilizat de bancă în cazul transferului în valută străină.

Banca beneficiară, după recepţionarea ordinului de plată de la banca plătitoare prin intermediul sistemului
automatizat de plăţi interbancare, efectuează în aceeaşi zi lucrătoare controlul corectitudinii indicării
contului bancar şi codului fiscal al beneficiarului. În cazul în care contul bancar şi codul fiscal al
beneficiarului din ordinul de plată sînt indicate corect, transferul de credit se consideră finalizat şi banca
beneficiară efectuează următoarele:
a)înregistrează în aceeaşi zi lucrătoare mijloacele băneşti în contul bancar al beneficiarului;
b) tipăreşte două exemplare ale ordinului de plată, primul exemplar îl remite beneficiarului,
aplicind menţiunile relevante în conformitate cu procedurile interne ale băncii, al doilea exemplar îl
include în dosar.
 Dacă banca beneficiară depistează că în ordinul de plată recepţionat de la banca plătitoare este indicat
greşit contul bancar şi/sau codul fiscal al beneficiarului sau contul beneficiarului nu există, transferul de
credit se consideră nefinalizat.
În cazul în care transferul de credit nu este finalizat, banca beneficiară restitute băncii plătitoare suma
respectivă nu mai târziu de ziua lucrătoare următoare celei în care aceasta a fost primită, întocmind un ordin
de plată în conformitate cu prezentul Regulament. În ordinul de plată emis de banca beneficiară se indică
codul tranzacţie respectiv şi se face referinţă la ordinul de plată transmis eronat de către banca plătitoare.
Procedurile interne privind aplicarea menţiunilor pe ordinul de plată acceptat spre executare şi executarea
ordinului de plată la efectuarea transferului de credit, precum şi privind legalizarea acestuia la finalizarea
transferului de credit se elaborează de sinestătător de către bancă. Particularităţile efectuării transferului de
credit prin intermediul sistemelor informaţionale de deservire a clientelei sânt descrise în Regulamentul
privind utilizarea sistemelor de deservire bancară la distanţă.
Ordiunl de plată se întocmește în 3 exemplare dacă plătitorul și beneficiarul sunt deserviți de aceeași bancă
sau filiale diferite.
În 1 caz primul exemplar rămâne la bancă și în baza lui se întocmește formula contabilă:
Dt 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice”(plătitor)
Ct 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice”(beneficiar)
Al doilea exemplar se înmânează beneficiarului, iar al treilea exemplar plătitorului.

În cazul 2 , primul exemplar rămâne la banca plătitoare și în baza lui se întocmește formula contabilă:
Dt 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice”(plătitor)
Ct 1031 „Contul “Nostro” în BNM”
Ct 1861 „Contul “Nostro” ale filialelor locale”
Al doilea exemplar se înmânează plătitorului

Banca plătitoare emite băncii beneficiare copia electronică a ordinului de plată. La banca beneficiară se
imprimă 2 exemplare a ordinului de plată din care unul rămâne la bancă și se reflectă prin formula contabilă.
Dt 1031 „Contul “Nostro” în BNM”
Dt 1861 „Contul “Nostro” ale filialelor locale”
Ct 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice”
Al doilea exemplar se eliberează beneficiarului.

-4-
Contabilitatea operațiunilor de plată prin cererea de plată

Un alt document care se întocmește la efectuarea transferurilor bănești este cererea de plată, care se întoc-
mește în conformitate cu Regulamentul cu privire la debitarea directă, aprobat de hotărârea consiliului de ad-
ministrație a BNM nr.374 din 15 decembrie 2005.

Cererea de plată este un document de plată în baza căruia se efectuează debitarea directă
Debitarea directă este o modalitate de plată care constă în debitarea de către banca plătitoare al contului
bancar al plătitorului cu suma plății indicată în cererea de plată emisă de beneficiar și creditare corespunză-
toare de către banca beneficiară al contului bancar al beneficiarului

Mandatul de debitare directă(cererea de plată) se întocmește în 3 exemplare de către beneficiar. Un exem-

plar rămâne la beneficiar iar celelalte 2 se prezintă plătitorului. Dacă plătitorul acceptă plata, atunci pe pri-
mul exemplar se aplică ștampila și semnăturile persoanelor responsabile și apoi ambele exepmlare se prezin-
tă la banca plătitoare.
Aici se verifică termenul de valabilitate și celelalte rechizite. Toate formulele contabile și circuitul cererii
de plată este analogic ca și ordinul de plată.

-5-
Contabilitatea operațiunilor de plată prin dispoziția „incasso”
 Perceperea în mod incotestabil a mijloacelor bănești din conturile bancare ale contribuabililor este regle-
mentată prin regulamentele privind respectarea, suspendarea, sechestrarea și perceperea în mod incontestabil
a mijloacelor bănești din conturile bancare aprobat de BNM nr.375 din 15 decembri 2005.
Ridicarea mijloacelor bănești în mod incontestabil se efectuează de către bancă îm baza ordinului incasso,
eliberat de organul abilitat prin lege.
Ordinul incasso este un document emis de către persoana abilitată prin lege cu acest drept cu excepția
perceperii în mod incontestabil a mijloacelor bănești din conturile bancare ale Trezoreriei de Stat.

Ordinul incasso se emite:

‐ în 2 exepmlare, în cazul în care emitentul ordinului incasso este în calitate de beneficiar

‐ în 3 exemplare, în cazul în care emitentul este împuternicit prin lege cu dreptul de a emite ordin
incasso în numele unei terțe persoane

Ordinul incasso se prezintă nemijlocit de către emitent sau persoana împuternicită a acestuia la banca în
care se deservește emitentul numai târziu de o zi lucrătoare după ziua emiterii.
 Tema 3: Contabilitatea operaţiunilor din casierie.
1. Organizarea compartimentului de tezaur si casierie.
2. Contabilitatea operaţiunilor de primire a numerarului de casa de încasări.
3. Contabilitatea operaţiunilor de eliberare a numerarului de casa de plăţi.
4. Contabilitatea operaţiunilor de eliberare a numerarului prin automate bancare.
5. Inventarierea numerarului şi evidenţa plusurilor şi minusurilor de casă stabilite.

Numerarul reprezintă expresia materială a banilor pe care autorităţile monetare din fiecare ţară îi emit în
conformitate cu propriile reglementări, fiind cunoscute generic ca bancnote în cazul celor de hîrtie, sau ca
monedă în cazul celor de metal.
Bancnotele sunt titluri de credit emise de băncile centrale, care se obligă să restituie la prezentare (la
vedere) valoarea nominală a acestora.
Monedele metalice sunt piese de metal de formă circulară, mai exact discuri plate ştanţate cu modele
specifice în relief, ce se utilizează din cele mai vechi timpuri ca echivalent al valorii. Astăzi, monedele sunt
confecţionate din aliaje simple, de regulă feroase, şi servesc în majoritatea cazurilor ca monedă divizionară,
asigurînd expresia monedei pentru valorile fracţionare ale unităţilor monetare sau ca reprezentanle ale
speţelor monetare de valori mici.
Casieria bancară are următoarele funcţii principale: primirea, verificarea, păstrarea şi eliberarea
numerarului şi a altor valori ale băncii sau ale clienţilor ei. În cadrul fiecărei bănci sunt organizate casierii
bancare.
Casieriile bancare sunt gestionate de conducătorul departamentului respectiv, contabilul- şef şi şeful de
casierie din bancă, în funcţiile cărora intră organizarea, asigurarea funcţionării şi controlul activităţilor de
casierie în conformitate cu prevederile normelor în vigoare. Totodată, ei sunt obligaţi să asigure efectuarea
corectă şi la zi a evidenţelor operativ-contabile şi statistice, în scopul reflectării în orice moment şi cu
exactitate a existenţei şi a mişcării numerarului şi a celorlalte valori gestionate de către personalul casieriei.
De asemenea, asigură respectarea tuturor dispoziţiilor cu privire la păstrarea şi paza numerarului şi a
celorlalte valori, pentru asigurarea integrităţii acestora.

Personalului i se interzice:
 să încredinţeze altor persoane sarcinile primite privind operaţiunile cu valori;
 să execute direct dispoziţiile altor bănci sau ale clienţilor băncii privind eliberarea sau
primirea de numerar ori de alte valori în contul lor, primirea documentelor de vărsămînt
sau de plată fără efectuarea prealabilă a controlului contabilităţii.
 în cazurile de părăsire a locului de muncă să lase banii şi celelalte valori pe mese sau dulapuri să le
lase deschise, ori cu cheia în broască, casetele de fier și dulapurile metalice ăn care se păstrează
valorile

Fiecare casier de ghişeu are locul său de muncă într-o cabină separată. Cabinele sunt dotate cu casete de
fier sau cu dulapuri metalice cu încuietori pentru păstrarea valorilor în timpul programului de lucru.
Controlorii-verificatori de bani vor avea casete de fier sau dulapuri metalice cu încuietori pentru păstrarea
valorilor în timpul programului de lucru; mese de verificat numerarul, compartimentate cu geamuri
transparente. La părăsirea temporară a locului de muncă verificatorul de bani va introduce numerarul în
dulapul metalic prevăzut cu încuietori, ale căror chei vor fi ţinute de persoanele care depozitează numerar în
acestea.
Pentru maşinile de numărat monede metalice se vor amenaja locuri speciale, care să permită atît asigurarea
securităţii numerarului, cît şi atenuarea zgomotului. Pentru verificarea baniior de către clienţi se vor amenaja
încăperi separate sau spaţii speciale, dotate cu mese şi geamuri transparente. Aceste încăperi vor fi
amplasate cît mai aproape de ghişeul de plăţi.
Accesul în incinta casieriei a altor persoane în afara personalului acesteia, a conducătorului, gestionarilor
de valori, organelor de control ale băncii delegate se realizează doar cu aprobarea conducătorului băncii
respective.
Pentru asigurarea securităţii valorilor care se manipulează şi se păstrează în timpul programului de lucru
de către personalul casieriei se vor instala mijloace tehnice de pază şi alarmă. Aceste mijloace vor avea
capacitatea de a fi declanşate cu uşurinţă de către şeful casieriei, casierii de ghişeu, controlorii-verificatori,
persoanele care supraveghează numărarea banilor de către ciienţi şi în caz de necesitate ei vor avea
posibilitate să alarmeze uşor posturile de pază. Şeful casieriei este obligat să verifice zilnic, înainte de
începerea programului, modul de funcţionare a sistemelor de alarmă sonoră instalate în casierie.
Numerarul şi celelalte valori aflate în bancă se păstrează în mod obligatoriu în tezaur, iar în lipsa acestuia,
în seifuri de fier refractate, prevăzute cu cel puţin 2 chei.
Tezaurul este construit în conformitate cu cerinţele tehnice. E1 este dotat cu rafturi pentru depozitarea
numerarului şi cu instalaţie de aerisire în vederea prevenirii producerii umidităţii şi a altor factori cu
repercusiuni asupra bunei păstrări a bancnotelor şi monedelor metalice şi a altor hîrtii şi obiecte de valoare.
Pentru asigurarea securităţii valorilor (inclusiv cel pentru casete), tezaurul trebuie să fie prevăzut cu mijloace
tehnice automate de alarmă.

Tipuri de case bancare

Compartimentul casierie funcţionează în încăperi special amenajate, separate de locul de muncă al celorlalte
departamente şi corespunde cerinţelor tehnice de proiectare şi organizare a compartimentelor de casă şi
tezaur.

În cadrul casieriei se pot organiza mai multe tipuri de case:

- case operative de incasări primesc depunerile de numerar de la clienții săi pentru diverse operaţiuni în
timpul programului de ghişeu sau programului prelungit. Operaţiunile de primire a numerarului se
efectuează în baza următoarelor documente de casă: ordin de încasare a numerarului, borderou însoţitor;
- case operative de plăţi - efectuează eliberarea de numerar la cererea clienţilor în timpul programului de
lucru stabilit. Operaţiunile de eliberare a numerarului se efectuează pe baza următoarelor documente de
casă: cec de numerar; ordin de eliberare a numerarului:
- case pentru primirea diverselor valori depuse spre păstrare de deponenţi (persoane fizice sau juridice) -
în principal se ocupă de operaţiunile legate de expertizarea şi depozitarea acestora. Valorile depuse la bancă
spre păstrare se depozitează în tezaurul cu casete;
- case cu program prelungit (special) - funcţionează, de obicei, cîteva ore (de la 2 la 5 ore) după programul
obişnuit de lucru al casei operative;
- case de încasări serale - funcţionează pe toată perioada de noapte;
- case de verificare a numerarului - numerarul încasat de bănci cu borderou însoţitor sau ordin de încasare
se verifică, se triază şi se împachetează de către grupele de verificare organizate în cadrul casieriei.
Verificarea se face după îndepărtarea banderolelor, numărîndu-se bancnotă cu bancnotă de la 1 la 100
fiecare pacheţel;
- case de încasări în lei, amplasate în afara sediului băncii;
- case pentru operaţiuni valutare: încasări şi plăţi în conturile curente valutare ale persoanelor fizice şi
juridice; încasări de cecuri de călătorie şi nominale; alte operaţiuni valutare cu valute efective. Casele
valutare vor fi dotate cu tehnică de calcul adecvată, precum şi cu aparatura necesară pcntru depistarea
falsurilor (lămpi cu lumină ultravioletă şi detectoare de cemeală magnetică, albume cu specimene de
bancnote, buletine informative de falsuri şi emisiuni de valută etc.
- case de schimb şi de vinzare a formularelor de strictă evidenţă, a certificatelor de depozit, a acţiunilor şi
a altor hârtii de valoare: se ocupă cu schimbul de bancnote uzate prezentate de către clienţi cu bancnote
bune. In băncile unde nu se pot organiza astfel de case, aceste operaţiuni se vor efectua de către unul din
casierii de ghişeu, stabilit pentru efectuarea acestor operaţiuni.
Fiecare bancă, in funcţie de volumul operaţiunilor efectuate, tipurile de clienţi, poate deschide diverse tipuri
de case în compartimentul casieriei bancare a centralei, filialei, agenţiei. Băncile care efcctuează un volum
mai mic de operaţiuni pot comasa aceste activităţi. Un singur funcţionar bancar poate efectua cîteva
oparaţiuni a caselor comasate.
 -2-
Contabilitatea operațiunilor de primire a numerarului de casa de încasări
Casele de încasări ale băncilor primesc depunerile de numerar de la clienţii lor pentru diverse operaţiuni în
timpul programului de ghişeu sau al programului prelungit.
Operaţiunile de primire a numerarului prin casele de încasări se efectuează în baza următoarelor
documente de casă: ordin de încasare, borderou însoţitor.
Primirea numerarului se face numai după înregistrarea sumei in Jurnalul de casă, iar operaţiunea de
înregistrare în contul clienţilor respectivi se efectuează în aceeaşi zi, după verificarea numerarului de către
casieri. In cazul depunerii numerarului după încheierea programului operativ de lucru prin genţi sigilate sau
cu foaie de vărsămînt, înregistrarea în contul clienţilor se va face cu data următoarei zile lucrătoare.
Pentru depunerea numerarului la bancă se utilizează şi documente de casă perfectate la calculatorul
electronic cu respectarea normelor tehnice ale acestora. Acestea se ştampilează şi se semnează de persoanele
autorizate şi au acelaşi mod de control, înregistrare şi circuit ca şi foaia de vărsămînt şi celelalte documente
tipizate.

Depunerea cu ordin de încasare

Ordinul de încasare se întocmeşte pentru depunerile de numerar în operaţiiie interne ale băncii, cum ar fi
restituiri de avansuri spre decontare neutilizate, salarii neplătite, depunerea numerarului rezultat din vînzarea
formularelor cu regim special, încasările zilei precedente în timpul programului prelungit de lucru, încasarea
numerarului de la persoanele fizice pentru alimentarea conturilor de depozit, pentru restituirea creditelor şi
în alte cazuri.
Ordinul de încasare se întocmeşte în 3 exemplare, dintre care unul pentru contabilitate, unul pentru casierie,
altul pentru client. Pentru înregistrarea numerarului primit de la BNM în evidenţele casieriei şi ale
contabilităţii şi pentru alimentarea cu numerar a casei de operaţiuni se foloseşte ordinul de încasare întocmit
în 2 exemplare, dintre care unul pentru contabilitate, altul pentru casierie. Acesta se perfectează de contabil
şi se înregistrează în jurnalul de casă.
Rubricile ordinului de încasare a numerarului se completează după cum urmează:
1. „nr.” - cu numărul ordinului de încasare a numerarului;
2. „ex. nr. „ - cu numărul exemplarului;
3. spaţiile marcate prin linii continui sub care sînt situate înscrisurile „data”, „luna”, „anul ’ cu data emiterii
ordinului de încasare a numerarului-data şi anul în cifre, luna în litere;
4. „Beneficiar” —cu denumirea beneficiarului;
5. „lncasaţi de la” -cu identitatea depunătorului beneficiar prin denumire;
6. „Prin” -cu numele, prenumele persoanei împutemicite de depunătorul beneficiar;
7. „Banca beneficiară” -cu denumirea băncii unde se deserveşte beneficiarul;
8. „în baza'* -cu denumirea , numărul şi dala documentului prezentat de persoana împuternicită;
9. „Conţinutul operaţiunii" - cu descrierea conţinutului operaţiunii;
10. „Document confirmativ" -cu denumirea, numărul şi data documentului confirmativ;
11. „tip. doc.” — cu numărul tipului documentului pentru reflectarea operaţiunilor interne ale băncii,
stabilite de bancă conform Nomenclatorului tipurilor de documente intern al băncii;
12. „Cod fiscal-cu numărul codului fiscal al depunătorului;
13. „nr.proc.exec.” - cu numărul procedurii executorii indicat de către executorul judecătoresc;
14. „Cont benef.” — cu numărul contului bancar al beneficiarului deschis la banca beneficiarului;
15. „Cont trezor.” -cu numărul contului trezorerial al beneficiarului în cazul în care acesta este o instituţie
publică care se deserveşte la unitatea Trezoreriei de stat;
16. „Cod. ţării” - în funcţie de conţinutul operaţiunii, cu numărul codului ţării, în conformitate cu
Regulamentul cu privire la raportarea informaţiei aferente balanţei de plăţi, aprobat prin Hotărirea CA al
BNM nr. 61 din 11.09.1997;
17. „Cod operaţ.” - în funcţie de conţinutul operaţiunii, cu numărul codului operaţiunilor in conformitate cu
Regulamentul cu privire la raportarea informaţiei aferente balanţei de plăţi. aprobat prin Hotărirea CA al
BNM nr. 61 din 11.09.1997;
18. „Cod. băncii bencficiare” - cu numărul codului băncii beneficiare;
19. „Simb. operaţ” - în funcţie de conţinutul operaţiunii, cu numărul simbolului operaţiunii, conform
instrucţiunii cu privire la modul întocmirii Raportului statistic asupra volumului operaţiunilor de casă la
instituţiile financiare din Republica Moldova, formular nr. 01006/1, aprobat prin HCA al BNM nr. 44 din 26
august 1997 ;
20. „Curs oficial” - în funcţie de conţinutul operaţiunii, cu cursul oficial al leului moldovenesc stabilit de
Banca Naţională faţă de valuta străină;
21. „Curs tranzac.” - cu cursul de tranzacţie al leului moldovenesc faţă de valuta străină, stabilit de bancă;
22. „Codul valutei” - în funcţie de conţinutul operaţiunii, cu numărul codului valutei contului înscris în
rubrica „Debit” sau „Credit". după caz;.
23. „Debit" - cu numărul contului analitic utilizat la operaţiunea dată. Numărul contului analitic se indică
pentru fiecare înregistrare contabilă;
24. „Credit” - cu numărul contului analitic utilizat la operaţiunea dată. Numărul contului analitic se indică
pentru fiecare înregistrare contabilă;
25. „Suma în cifre” - divizată în două coloane „IN VALUTĂ” şi „ÎN LEI” - în funcţie de conţinutul
operaţiunii, cu înscrierea sumei în cifre divizată în valută şi lei;
26. ,.Suma în litere” - în funcţie de conţinutul operaţiunii, cu înscrierea sumei în litere, aliniată la stînga,
începută cu majusculă;
27. „Semnături” divizată în:
a) . „Depunător” - locul unde se aplică semnătura depunătorului, drept confirmare de depunere a
numerarului;
b) . „Executor” - locul unde se aplică semnătura executorului, drept confirmare de înregistrare a operaţiunii;
c) . „Controlor” - locul unde se aplică semnătura controlorului, drept confirmare de verificare a
corectitudinii perfectării ordinului de încasare a numerarului;
d) . „Casier” - locul unde se aplică semnătura casierului, drept confirmare de încasare a numerarului;
28. „L.Ş.” - locul unde se aplică ştampila casierului, drept confirmare de încasare a numerarului.

Depunerea numerarului cu borderou însoţitor

Băncile pot organiza depunerea numerarului prin genţi sigilate de către clienţii cu un volum mare de
încasări. Programul de depunere a genţilor sigilate se stabileşte de bancă de comun acord cu clienţii. Pentru
depunerea numerarului prin genţi sigilate banca încheie un contract cu clienţii respectivi. Ca document de
depunere în toate cazurile se foloseşte borderoul însoţitor întocmit în 3 exemplare, dactilografiat sau
completat manual.
Depunerea încasărilor la bancă prin genţi sigilate se poate face:
- prin colectarea de către seviciul de încasare a valorilor din cadrul băncii;
- la ghişeele băncii în timpul programului operativ de ghişeu la ghişeele băncii;
- în afara programului operativ de ghişeu, dar pînă la finele programului de lucru;
- la ghişeele băncii, la casa de incasări serale .
Programul de ridicare de la clienţi a genţilor sigilate cu numerar se stabileşte de bancă, de comun acord cu
clienţii, în baza unui contract.

Pentru evidenţa mijloacelor băneşti aflate în casa băncii se utilizează conturile grupei 1000 „Numerar în
case şi alte valori monetare"
Grupa este destinată pentru evidenţa valutei naţionale şi străine aflate la bancă, fllialele acesteia, în
subdiviziunile îndepărtate ale băncii şi casele de schimb valutar ale băncii, la fel şi pentru evidenţa metalelor
preţioase monetare. Grupa dată are şapte subconturi, şi anume:

* 1001 „Numerar in casierie";

* 1002 „Numerar în drum'";
* 1003 „Numerar în punctul de schimb valutar al băncii licenţiate”;
* 1004 „Numerar în alte subdiviziuni”;
* 1005 „Numerar în bancomate şi alte dispozitive”;
* 1007 „Cecuri de călătorie”;
 * 1008 „Monede comemorative şi jubiliare”.
Contul 1001 este destinat pentru evidenţa existenţei şi mişcării numerarului in monedă naţională şi în
valută străină în casa băncii. In debitul contului se înregistrează încasarea numerarului în favoarea băncii,
clienţilor băncii. bugetului de stat, altor bănci şi altor persoane fizice şi juridice. In creditul conturilor se
înregistrează eliberarea numerarului în favoarea clienţilor băncii, altor bănci şi altor persoane fizice şi
juridice. Soldul contului este debitor şi reprezintă numerarul existent în casieria băncii.

Inregistrări determinate de operaţiuni de încasare a numerarului în lei:

La alimentarea casei de operaţiuni se întocmeşte formula contabilă:
Dt 1002 „Numerar in drum”
Ct 1031 „Contul NOSTRO în BNM”

Dt 1001„Numerar în casierie”
Ct 1002 „Numerar în drum”
La încasarea numerarului de la persoane juridice şi fizice se întocmeşte formula contabilă:
Dt 1001„Numerar în casierie”
Ct 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice”,
Ct 2225 „Conturi curente ale persoanelor fizice”

Primirea numeraruiui în baza borderoului însoţitor se reflectă prin formula contabilă:

Dt 1001 „Numerar în casierie”
Ct 2792 „Incasări băneşti”
După verificarea numerarului din gcanta sigilată sc întocmcşte formula contabilă:
Dt 2792 „Incasări băneşti”
Ct 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice”

-3-
Contabilitatea operaţiunilor de eliberare a numerarului de casa de plăţi.
Prin casele de plăţi se efectuează plăţi în numerar în timpul programului de lucru. Sumele plătite
trebuie înregistrate în evidenţele casieriei şi ale contabilităţii. Operaţiunile de eliberare a numerarului
prin casele de plăţi se efectuează în baza următoarelor documente de casă: delegaţia de retragere a
numerarului; ordin de eliberare a numerarului.

Casierul plătitor primeşte un avans în numerar din casa de operaţiuni de la casierul-şef la începutul
fiecărei zile operative sau pe parcurs în baza semnăturii depuse în registrul acestuia. Suma avansului
eliberat casierul plătitor va fi stabilită de casierul-şef, respectîndu-se plăţile programate pentru ziua
respectivă, astfel încît ia închiderea casei să nu rămînă numerar neutilizat.

Delegaţia de retragere a numerarului este un instrument de plată prin care emitentul dă ordin
băncii de a-i elibera la prezentare o anumită sumă în numerar mandatarului indicat în delegaţia de
retragere a numerarului sau însuşi emitentuiui. Delegaţia de retragere a numerarului este utilizată în
retragerile de numerar din conturile curente de către agenţii economici. Delegaţia de retragere a
numerarului se completează pe formular tipizat de document primar. Termenul de valabilitate a
delegaţiei de retragere a numerarului pentru a fi prezentat la bancă este de 10 zile lucrătoare. Ziua
emiterii nu se ia în calcul.
Întreprinderile, de regulă, primesc de la instituţiile financiare ale Republicii bani în numerar prin
delegaţia de retragere a numerarului pentru retribuirea muncii, plata pensiilor şi îndemnizaţiilor,
achiziţionarea producţiei agricole, procurarea ambalajului şi obiectelor de la populaţie, acoperirea
cheltuieliior de deplasare, cît şi pentru alte scopuri prevăzute de legislaţie.
Delegaţia de retragere a numerarului se prezintă de către client executorului contabil. După ce
executorul contabil şi controlorul verifică delegaţia de retragere a numerarului o semnează şi o
transmite la casierie pe cale internă.
 Casierul plătitor, primind delegaţia de retragere a numerarului de la contabilitate, este obligat să
verifice corectitudinea îndeplinirii delegaţiei de retragere a numerarului. Îi este interzis să elibereze
numerarul altor persoane decît clientului (împuternicituiui acestuia) numele căruia este înscris în
delegaţia de retragere a numerarului şi care a semnat de primirea numerarului în delegaţia de
retragere a numerarului. De asemenea, este interzis să se revină asupra structurii numerarului eliberat
după ce s-a efectuat plata. După eliberarea numerarului casierul plătitor semnează delegaţia de
retragere a numerarului şi pune ştampila cu menţiunea "Plătit”.
Ordinul de eliberare a numerarului se utilizează la eliberarea din contul curent în valută a
echivalentului în numerar în lei moldoveneşti la cursul de schimb stabilit de bancă; eliberarea din
contul curent în lei moldoveneşti a echivalentului în numerar în valută la cursul de schimb stabilit de
bancă; eliberarea din contul curent în valută a echivalentului în numerar în altă valută la cursul de
schimb stabilit de bancă; eliberarea numerarului aferent cheltuielilor proprii ale băncii, pentru
răscumpărarea certifîcatelor de depozit, cumpărarea de valută şi efectuarea plăţilor la casa cu
program prelungit, pentru înregistrarea în evidenţa contabilă a depunerii excedentului de numerar la
BNM, la eliberarea numerarului între bănci (filiale) ş.a.
Ordinul de eliberare a numerarului se perfectează în trei exemplare la calculator de către
executorul contabil, care ulterior verifică corectitudinea completării formularului, corespunderea
sumei în cifre cu cea în litere şi aplică semnătura pe ordin. După aceasta executorul contabil
înregistrează suma din ordin în jurnalul de casă, pe care ulterior îl transmite pentru verificare
controlorului împuternicit cu drept de semnătură. Acesta este obligat să verifice ordinul de eliberare
a numerarului din punctul de vedere al întocmirii corecte, precum şi înregistrarea în Jurnalul de casă,
după care semnează ordinul şi îl transmite la casierie pe cale internă.
La eliberarea numerarului din casierie se întocmeşte formula contabilă:
Dt 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridicen
Ct 1001„Numerar în casierie”

-4-
Contabilitatea operaţiunilor de eliberare a numerarului prin automate bancare.
Automatul bancar este un dispozitiv electromecanic, care permite utilizatorilor autorizaţi
retragerea de numerar precum şi accesul la diferite servicii cum ar fi: solicitarea de informaţii
privind situaţia contului personal, transferul de sume, ş.a. Retragerea numerarului prin automatul
bancar se efectuiază cu ajutorul cardului. Cardul bancar este un instrument de plată fără numerar,
prin care un posesor autorizat poate achita contravaloarea unor bunuri sau servicii nemijlocit la
punctul comercial cel acceptă sau să retragă bani în numerar la automatul bancar, reprezentanţele și
filialele băncilor comerciale.

Contabilitatea operaţiunilor privind retragerile de numerar prin automatul bancar se ţine la

evidenţă la contul de activ 1005 „Numerar în bancomate”. Contul 1005 este destinat pentru
evidenţa numerarului în monedă naţională aflat în bancomare. În debitul contului se înregistrează
numerarul depus în bancomatele băncii, iar în creditul contului se înregistrează numerarul extras
din bancomatele băncii. Soldul contului este debitor şi reprezintă existenţa numerarului în
bancomatele băncii.

Reflectarea alimentării bancomatului cu numerar se reflectă prin înregistrarea contabilă:

Dt 1005 „Numerar în bancomate ’
Ct 1001 „Numerar in casierie ”
La restituirea numerarului neutilizat în casierie se întocmește formula contabilă:
Dt 1001 „Numerar în casierie ”
Ct 1005 „Numerar în bancomate ” .
Trecerea la scăderi a numerarului eliberat de bancomat în băza cardurilor de debit din conturile
clienţiior se întocmește formula contabilă:
Dt 2258 „Conturi curente ale persoanelor juridice pentru operaţiuni cu carduri bancare”
Dt 2259 „Conturi curente ale persoanelor fizice pentru operaţiuni cu carduri bancare”
Ct 1005 „Numerar în bancomatc
Eliberarea numerarului de bancomat în baza cardurilor de credit ale clientului se întocmeşte
formula contabilă:
Dt 1492 „Credite acordate prin conturi de card (carduri de credit)”
Ct 1005 „Numerar în bancomate”
Deţinătorii de carduri ale unor bănci pot primi numerar în automatcle bancare aie altor bănci.
In banca deţinătoare a bancomatului se întocmeŞte formuia conlabilă:
Dt 1031 „Contul Nostro în BNM”
Ct 1005 „Numerar în bancomate ”.
În banca emitentă de card se întocmeşte formula contabilă:
Dt 2258 „Conturi curente ale persoanelor juridice pentru operaţiuni cu carduri bancare”,
Dt 2259 „Conturi curente ale persoanelor fizice pentru operaţiuni cu carduri bancare”,
Dt 1492 „Credite acordate prin conturi de card (carduri de credit)”
Ct 1005 „Numerar în bancomate ”

-5-
Inventarierea numerarului și evidenţa plusurilor şi minusurilor de casă stabilite.
Personalul casieriei răspunde pentru integritatea numerarului şi a valorilor ce le sunt
încredinţate în conformitate cu prevedirile normelor privind operaţiile din bancă şi dispoziţii
legate privind încadrarea gestionarilor. Aceștea sunt obligaţi să cunoască regulile privind
operaţiunile de casă precum şi dispoziţiile legale în legătură cu răspunderea materială.
Răspunderea materială începe din momentul preluării valorilor spre păstrare, verificare, sau
transport. Lipsurile de valori constatate, rezultate din sustragerea sau din neglijenţa personalului
răspunzător de păstrarea lor, în baza procesului verbal se scad din conturile în care sunt întocmite
aceste valori. Conducerea băncii este obligată să cerceteze de urgenţă toate lipsurile de valori.
Recuperarea pagubelor cauzate băncii se face în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.
Este interzis personalului casieriei:
‐ Să incredinţeze altor persoane sarcinile primite privind operaţiunile cu valori;
‐ Să execute direct dispoziţiile altor bănci sau ale clienţilor băncii privind eliberarea sau
primirea de numerar. sau altor valori în contul lor, primirea documentelor de vărsămînt
sau de plată fără efectuarea prealabilă a controlului contabilităţii.

La inventarierea numerarului, la suma lipsurilor depistate se întocmesc următoarele formule

contabile:
Dt 5916 „Alte cheltuieli operaţionale”
Ct 1001 „Numerar în casierie”
Contul 5916 este destinat pentru evidenţa cheltuielilor privind alte cheltuieli operaţionale. în
debitul contului se înregistrează cheltuielile privind plata altor cheltuieli operaţionale suportate
de către bancă. În creditul contului se înregistrează trecerea cheltuielilor la finele perioadei de
gestiune la contul rezultatului exerciţiului curent. Soldul contului este debitor şi reprezintă alte
cheltuieli operaţionale.
Dt 1804 ”Decontări cu salariaţii băncii”
Ct 4901 ”Alte venituri operaţionale”
Contul 4901 este destinat pentru evidenţa altor venituri operaţionale a băncii, dar care nu sunt
indicate în alte conturi. În creditul contului se înregistrează veniturile obţinute (primite şi/sau
calculate către primire) de bancă din alte activităţi operaţionale. În debitul contului se
înregistrează trecerea la finele perioadei de gestiune a altor venituri operaţionale la contul
rezultatului exerciţiului curent. Soldul contului este creditor şi reprezintă suma veniturilor
obţinute de bancă din activitatea operafională.
La restituirea lipsurilor de către persoana vinovată se întocmeşte formula contabilă:
Dt 1001 „Numerar în casierie”
Ct 1804 „Decontări cu salariaţii băncii ”
La reţinerea lipsei din salariu se întocmeşte formula contabilă:
Dt 2804 „Decontări cu salariaţii băncii”
Ct 1804 „Decontări cu salariaţii băncii”;
La suma plusurilor depistate în rezultatul inventarierii se întocmeşte formula contabilă:
Dt 1001 „Numerar în casierie ”
Ct 4901 „Alte venituri operaţionale”.
 Tema 4: Contabilitatea operațiunilor de creditare
1. Contabilitatea operațiunilor de acordare a creditelor
2. Calcularea și achitarea dobânzilor sporite la creditele acordate
3. Rambursarea creditului

-1-
Contabilitatea operațiunilor de acordare a creditelor

Băncile autorizate din RM în activitatea de creditare se conduc de prevederile regulamentului cu privire la

activitatea de creditare a băncilor din RM aprobat de consiliul de Administrație al BNM și regulamentele

interne privind activitatea de creditare și acte legislative și normative.

Creditul bancar este împrumutul bănesc acordat solicitanților(agențior economici sau persoane fizice) de
către instituțiile specializate – denumite instituții bancare – sub formă bănească, pentru un timp determinat
ce va fi rambursat în viitor la o anumită dată însoțit de o dobândă.

Contractul de credit se întocmește de fiecare bancă autonom, ținând cont de faptul că gradul riscului
tranzacției creditoare să fie nominal. În contractul de credit se indică suma și destinația, rata dobânzii,
termenul de rambursare și alte condiții prevăzute de bancă.
Contractul de gaj se întocmește conform prevederilor legii în vigoare. După întocmirea contractelor de
credit și de gaj băncile acordă creditul.
Dacă în contract se prevede acordarea creditului peste o anumită perioadă de timp sau pe părți,
obligațiunea băncii de a elibera creditul se reflectă în creditul contului 6601 „Obligațiuni de acordare a
creditului în viitor”.
Pe măsura acordării creditului, suma transferată a agenților economici se reflectă în debit.
Eliberarea creditului:
Dt 1230-1490
Ct „Contul debitorului”(dacă clientul are cont bancar deschis la banca dată)
Ct 1001 „Numerar în caserie” (creditul este elibera în numerar)
Ct 1031 „Contul „Nostro” în BNM”(clientul are cont bancar în altă bancă)

În caz dacă creditul este deja trecut la scăderi din contul reducerilor pentru pierderi la credite,
înregistrarea gajului în posesia băncii se reflectă prin formula contabilă:
Dt 1809 „Active imobilizate (sau grupe destinate cedării) deţinute pentru vînzare”
Dt 1811 „Active transmise în posesiune/achiziţionate pentru vînzare”
Ct 1517 „Reduceri pentru pierderi din deprecierea creditelor acordate persoanelor fizice şi plăţilor
aferente lor” Contra-cont

Potrivit legislației în vigoare dacă mijloacele obținute nu satisfac toate creanțele, banca are dreptul să
obțină mijloacele de lipsă din alte bunuri ale debitorului în caz contrat plata neachitată a împrumutului se
trece la scăderi din contul 1517:
Dt 1571 „„Reduceri pentru pierderi din deprecierea creditelor acordate persoanelor fizice şi plăţilor
aferente lor” Contra-cont
Ct 1230-1490

Înregistrare gajului în posesia băcii, utilizarea acestuia sau comercializarea gajului pot fi utilizate în 2
direcții:

1. La contul 7102 „Obligaţiuni sub formă de acorduri de gaj”

2. La contul 7103 „Amanet primit”
 La clasificarea creditului în stare de neacumularea încetează calculul dobânzii la credit, iar sumele
dobânzilor calculate anterior se reflectă prin formula contabilă:
Dt 4230-4490
Ct

-2-
Calcularea și achitarea dobânzilor sporite la creditele acordate

Dobânda este suma ce revine proprietarului banilor la rambursarea sumei împrumutate sau prețul folosirii
capitalului și totodată remunerarea riscului pe care îl implică creditul dat.

Determinarea ratei dobânzii depinde de mai mulți factori:

1. Politica și stabilitatea economică a țării;

2. Rata de bază a BNM;
3. Volumul;
4. Cererea și oferta surselor de credit pe piață;
5. Riscul nerambursării.

Politica bancară internațională cunoaște mai multe metode de calcul al numprului de zile(pe lună și pe an)
utilizare în calculul dobânzii.

1. Metoda germană – conform căreia se ia în calcul 30 de zile pe lună și 360 de zile pe an

𝑆𝑖 ∗ 𝑅𝑑 ∗ 30
𝑫=
360 ∗ 100%
2. Metoda engleză – conform căreia se iau în calcul numărul efectiv de zile pe lună și numărul de zile
pe an
𝑆𝑖 ∗ 𝑅𝑑 ∗ 28\29\30\31
𝑫=
365\366 ∗ 100%
3. Metoda franceză – conform căreia se iau în calcul 30 de zile pe lună și numărul efectiv de zile pe an
𝑆𝑖 ∗ 𝑅𝑑 ∗ 30
𝑫=
365\366 ∗ 100%

Potrivit principiului contabilității, specializării exercițiului, veniturile se constată în perioada în care

acestea s-au produs indiferent de momentul efectiv al încasării mijloacelor bănești.
Astfel lunar se calculează dobânda ce urmează a fi primită prin formula contabilă:
Dt 1700 „Dobîndă calculată şi alte venituri ce urmează să fie primite”
Ct 4230-4490

La achitarea în termen stabilit:

Dt „Contul debitorului”
Ct 1700 „Dobîndă calculată şi alte venituri ce urmează să fie primite”

În cazul plății preventive a sumelor dobânzii pentru credit se întocmesc următoarele formule
contabile:
Plata anticipată de către debitor a dobânzilor pentru credit
Dt „Contul debitorului”
Ct 2761 „Dobânda necâștigată primită”

Lunar se calculează dobânda sporită și concretizat și se reflectă plata dobânzilor în perioada gestionară
prin formula contabilă:
Dt 2761 „Dobânda necâștigată primită”
Ct 1700 „Dobîndă calculată şi alte venituri ce urmează să fie primite”

-3-
Rambursarea creditului

Debitorul poate rambursa creditul potrivit prevederile contractului de credit:

a) până la exprimarea termenului de rambursare

b) lunar sau trimestrial
c) la sfârșitul termenului de acordare a creditului

La rambursarea deplină a creditului, obligațiunea debitorului față de bancă dispare și dreptul de gaj
încetează în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, iar obligațiunea la creditele acordate se
reflectă la suma totală din conturile memorandum respective 7101„Obligațiuni sub formă de acorduri la
credite”, cu scopul de a le lua în proprietatea sa și de a le comercializa.
În caz dacă banca primește decizia de a relua în proprietatea sa aceste bunuri, se trec la scăderi activele
respective prin formula contabilă:
Dt 1150 „Active financiare la valoarea justă prin profit sau pierdere”
Dt 1600 „Imobilizări corporale”
Ct 1180 „Active financiare păstrate la scadență”
Ct 1809 „Active imobilizate (sau grupe destinate cedării) deţinute pentru vînzare”

În caz dacă banca primește decizia de a vinde gajul luat în posesei anterior.

Mijloacele bănești obținute în urma vânzării se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor legate de
comercializarea bunurilor gajate, cheltuielilor de judecată
La comercializarea gajului la un preț mai mare decât cel înregistrat în evidență se întocmește formula
contabilă:
Dt „Contul clientului”
Ct 1809 „Active imobilizate (sau grupe destinate cedării) deţinute pentru vînzare”
Ct 4901 „Alte venituri operaționale”
Ct 1811 „Active transmise în posesiune/achiziționate pentru vânzare”
Ct 1501 (se reflectă în cazul în care valoarea gajului luat în posesie a fost mai mică decât împumutul
compromis)
Ct „Contul debitroului gajist” (se reflectă când mijloacele bănești obținute din comercializarea gajului
depășesc valoarea obligației debitorului gajist și diferența se plătește debitorului conform legislației)

Concomitent se relfectă la ieșirea prin următoarele conturi memorandum:

7201 „Credite trecute la scăderi”(la suma creditului trecut la scăderi anterior din contul de risc)
7202 „Dobînzi şi comisioane calculate la credite trecute la scăderi”(la suma dobânzilor achitate)

La comercializarea gajului la un preț mai mic decât cel înregistrat în evidență, banca suportă pierderi.
Aceasta se reflectă prin formula contabilă:
Dt „Contul clientului cumpărător”
Dt 5916„Alte cheltuieli operaționale”
Ct 1809 „Active imobilizate (sau grupe destinate cedării) deţinute pentru vînzare”
Ct 1811 „Active transmise în posesiune/achiziționate pentru vânzare”
 Tema 5: Contabilitea operațiunilor de factoring și de leasing
1. Contabilitatea operațiunilor de factoring
2. Contabilitatea operațiunilor de leasing

-1-
Contabilitatea operațiunilor de factoring

Factoringul este un contract(o convenție) încheiat între factor și aderent(vânzătorul creditor), prin care
aderentul transferă factorului o parte sau toate creanțele(facturile) pe care le posedă asupra terților debitori,
după care factorul se obligă să încaseze și să suporte riscul insolvabilității debitorilor.

Operațiunile de factoring implică apariția aporturilor de credit între vânzătorul creditor și cumpărătorul
debitor și un participant nou, factorul.

Cuvântul factor provine din limba engleză și are semnificația de agent care acționează pentru altul.
Scopul operațiunii de factoring este anularea riscului provenit din operațiunile creditoare și efectuarea
plăților în termen ale agenților economici.

Operațiunile de factoring sunr favorabile vânzătorilor(furnizorilor), deoarece vânzătorul este interesat de a

obține cât mai rapid sumele datorate de clienții săi și de a micșora riscul în za de neplată.

Obiecte ale operațiunii de factoring pot fi:

a) Facturile
b) Titluri de creanță(bilete de ordin)

La operațiunile de factoring participă 3 părți:

1. Vânzătorul(creditorul) de mărfuri numit și aderent

2. Cumpărătorul(debitorul) de mărfuri
3. Factorul(compania de factoring sau banca comercială)

Operațiunile de factoring se realizează în modul următor:

Factorul

1
Cumpărător 2 Vânzător

1. Vânzătorul și cumpărătorul încheie un contract de vânzare-cumpărare a mărfurilor în care specifică

un și de condiții printre care și forma plății
2. Are loc expedierea mărfurilor
3. Cedarea dreptului de încasare a creanței
4. Finanțarea furnizorului în baza creanței(70%-90%)
5. Încasarea creanței de la cumpărător
6. Achitarea restului creanței(30%-10%)

Pentru creanțele peluate, factorul plătește vânzătorului valoarea actuală a creanțelor diminuată prin
comisionul său. Pentru prestarea serviciilor de factoring, factorul percepe comisioane și dobânzi.
Comisionul se calculează în cotă procentuală de la suma facturii și variază de la 0,5% până la 3 %.
Dobânda pentru factoring se percepe începând cu data acordării creditului până la data încasării plății de la
cumpărător. Rata dobânzii este deobicei cu 1-2% mai mare decât dobânda la celelalte tipuri de credit.
 Operațiunile de factoring se țin la evidență la contul de activ 1494 „Factoring”.
În debitul contului se reflectă sumele de bani transferate de bancă furnizorului
În creditul contului se reflectă rambursarea creditelor, sumele primite de la plătitorit.
Soldul contului este debitor și reprezintă suma datoriilor procurate.
La acordarea factoringului se întocmește formula contabilă:
Dt 1494 „Factoring”
Ct 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice” Când furnizorul este deservit de aceeași bancă
Ct 2251 „Conturi curente ale persoanelor juridice”
Dt 1494 „Factoring”
Ct 1031 „Contul “Nostro” în BNM” Când furnizorul este deservit de altă bancă
Ct 1861 „Conturi “Nostro” ale filialelor locale”
În cazul încasării creanței de la cumpărător la suma factoringului se întocmește formula contabilă:
Dt 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice”
Dt 2251 „Conturi curente ale persoanelor juridice” Când furnizorul este deservit de aceeași bancă
Ct 1494 „Factoring”
Dt 1031 „Contul “Nostro” în BNM”
Dt 1861 „Conturi “Nostro” ale filialelor locale” Când furnizorul este deservit de altă bancă
Ct 1494 „Factoring”
La suma comisionului calculat pentru prestarea serviciilor de factoring se întocmește formula contabilă:
Dt 1805 „ Decontări cu alte persoane fizice sau juridice”
Ct 4498 „Comisioane de la alte credite acordate clienților”
Încasarea comisionului:
Dt 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice”
Dt 2251 „Conturi curente ale persoanelor juridice” Când furnizorul este deservit de aceeași bancă
Ct 1805 „Decontări cu alte persoane fizice sau juridice”

Dt 1031 „Contul “Nostro” în BNM”

Dt 1861 „Conturi “Nostro” ale filialelor locale” Când furnizorul este deservit de altă bancă
Ct 1809 „Decontări cu alte persoane fizice sau juridice”
Încasarea dobânzii:
Dt 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice”
Dt 2251 „Conturi curente ale persoanelor juridice” Când furnizorul este deservit de aceeași bancă
Ct 4494 „Venituri din dobânzi de factoring”

Dt 1031 „Contul “Nostro” în BNM”

Dt 1861 „Conturi “Nostro” ale filialelor locale” Când furnizorul este deservit de altă bancă
Ct 4494 „Venituri din dobânzi de factoring”

-2-
Contabilitatea operațiunilor de factoring

Leasingul este o formă specifică de creditare în bunuri ărin care se realizează îmbinarea intereselor
părților, adică bunurile sunt cumpărate de creditori și date în chirie locatarului sau utilizatorului cu dreptul
de a deveni proprietarul bunurilor închiriate la sfârșitul termenului stabilit.
Leasingul – închirierea pe termen lung a mașinilor, utilajelor cumpărate de către locator pentru locatar în
scopul utilizării lor în sfera de producție cu deținerea dreptului de proprietate de către locator pe toată
perioada contractului conform legislației RM
Obiecte ale leasingului
 ‐ Mijloace de transport
‐ Televizoarele
‐ Complexele tehnologice și echipamentele
‐ Calculatoarele
‐ Liniile de fabricație
‐ Congelatoarele de producție
Subiecții participanți la operațiune
1. Locatorul – persoana fizică sau juridică care practică activitatea de întreprinzător și care procură cu
titlu de proprietate echipament de la un anumit vânzător pentru a-l da în chirie
Ca locatori pot fi companiile de leasing și băncile comerciale.
2. Locatarul – persoană fizică sau juridică care ia în posesiune și în folosință temporară în bază de
contract de leasing echipamentul comandat la alegerea sa direct de la vânzătorul indicat de el
3. Vânzătorul – poate fi întreprinderea producătoare ori altă persoană fizică sau juridică care practică
activitatea de întreprinzător și care vinde locatorului în proprietate echipament pentru ca acesta să-l
dea în posesiune sau folosință temporară unui terț
Participanții indirecți ai afacerilor de leasing:

 Băncile – care au rolul de creditor al companiilor de leasing și totodată joacă rolul unui garant al
afacerilor de leasing
 Companiile de asigurare – care acordă creditele acordate pentru procurarea utilajelor contra
riscurilor posibile de nerambursare a plăților de către locator locatarului și de asemenea pot să
efectueze asigurarea obiectului leasingului
 Firmele de brokeri și alte firme ce oferă servicii de intermediere
Operațiunile de leasing pot fi clasificate:
1. După recuperare echipamentului de leasing
 Leasing operativ(de recuperare incompletă) – în această categorie cheltuielile locatarului legate de
procurare și menținerea echipamentului de leasing nu se recuperează complet la sfârșitul perioadei de
leasing
 Leasing financiar(cu recuperarea echipamentului de leasing) – în cazul acestui leasing de obicei
obligația de deservire a echipamentului și asigurarea este în sarcina locatarului. Este cel mai
răspândit tip și conține o mulțime de forme diferite.
2. După volumul de predare a echipamentului de leasing:
 Leasing net – relațiile în care deservirea echipamentului se efectuează de locator
 Leasing brut – deservirea obligatorie a echipamentului, reparația acestora, asigurarea și efectuarea
altor operațiuni de către locator în afară de acestea locatorul poate să-și asume obligații de pregătire a
personalului calificat de desfășurare a marketingului și a publicității produselor de livrare a
materialelor
3. În funcție de sectorul pieții în care se efectuează operațiunile
 Leasing intern – în care toți participanții implicați în afacere sunt din aceeași țară
 Leasing internațional – în care ori locatorul ori locatarul este dintr-o țară străină. Acesta se
efectuează în formă de leasing de import și de export. În acest caz taxele vamale nu se plătesc dacă în
contract este prevăzută restituirea echipamentului la expirarea termenului contract.
4. În funcție de termen
 Leasing pe termen scurt – echipamentul se acordă pe o perioadă de maximum 3 ani
 Leasing pe termen lung – echipamentul se acordă pe o perioadă mai mult de 3 ani
Contul 1608 „Imobilizări corporale, primite în leasing financiar” este destinat pentru evidența
imobilizărilor corporale primite în leasing financiar. În debitul contului se înregistrează valoarea
contractuală a imobilizărilor corporale primite în leasing. În creditul contului se înregistrează:

‐ Trecerea imobilizărilor corporale în proprietatea arendașului după expirarea termenului de leasing

 ‐ Casarea amortizării în cazul restituirii imobilizărilor corporale arendatorului după expirarea
termenului de leasing
‐ Casarea valorii imobilizărilor corporale, ieșite în urma deteriorării, furtului, calamităților naturale
Soldul contului este debitor și reprezintă valoarea imobilizărilor corporale luate în leasing financiar.
 Tema 6: Contabilitatea operațiunilor în valută străină
1. Particularitățile contabilității operațiunii valutare
2. Contabilitatea oprațiunilor de comercializare a valutei străine în numerar
3. Contabilitatea operațiunilor de comercializare a valutei stăine prin virament

-1-
Particularitățile contabilității operațiunii valutare

În evidența sintetică, mijloacele valutare se reflectă la echivalentul lor în lei moldovenești calculat după
cursul oficial BNM.
În evidența analitică, mijloacele valutare se reflectă atât în valută străină la valoarea nominală cât și în
echivalentul lor în MDL după cursul oficial al BNM.
În evidența analitică, pentru fiecare tip de valută se deschid conturi distincte, iar pentru identificarea
valutei sun introduse anumite coduri: MDL – 498, $ - 840, € - 978, RON – 946, RU – 643, UA – 980
La operațiunile de comercializre a valutei străine banca stabilește cursul său, de aceea apare diferența
dintre cursul stabilit de banca comercială și cursul oficial al BNM. Pentru evidența acesteia se utilizează
contul 4654 „Venituri sau pierderi din comercializarea valutei străine”
Contul 4645 „Venituri sau pierderi din comercializarea valutei străine” este destinat pentru evidența
veniturilor sau pierderilo obținute din vânzarea sau procurarea valutei străine în numerar în bancă și în
casele de schimb valutar ale băncii.
În credit se reflectă veniturile din cumpărarea sau vânzarea valutei străine de către bancă
În debit se reflectă cheltuielile din comercializarea de către bancă a valutei străine; trecerea veniturilor la
finele anului de gestiune la contul profitului nedistribuit
Soldul poate fi debitor în cazul în care banca obține cheltuieli(pierdei) sau creditor în cazul obținerii
veniturilor din comercializarea activelor.
Soldurile conturilor valutare se reevaluează zilnic dacă cursul oficial al valutei se schimbă. Pentru
reevaluarea valutei străine se utilizează contul 4661 „Venituri sau pierderi din reevaluarea valutei
străine” care face parte din grupa 4660 „Venituri sau pierderi din operațiunile de reevaluare”
Contul 4661 „Venituri sau pierderi din reevaluarea valutei străine” este destinat pentru evidența
veniturilor sau pierderilor obținute din reevaluarea zilnică a valutei străine aflate atât pe conturile băncii cât
și a clienților. În credit se înregistrează veniturile din diferența de curs din reevaluarea conturilor în valută
străină și trecerea cheltuielilor(pierderilor) la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului. În debit se
înregistrează cheltuielile(pierderile) din diferența de curs din reevaluarea conturilor în valută străină și
trecerea veniturilor la finele perioade de gestiune la contul rezultatului. Soldul contrului este debitor în
cazul în care pierderile din reevaluarea valutei străine sunt mai mari decât veniturile sau creditor în cazul în
care veniturile din reevaluarea valutei străine sunt mai mari decât pierderile.
Astfel dacă cursul valutei crește, atunci diferența de creștere a activelor se trece la veniturile băncii, iar
diferența se trece la pierderi și se relfectă prin înregistrările contabile.
1. Dt „Active”
Ct 4661 „Venituri sau pierderi din reevaluarea valutei străine”(banca obține venituri)
2. Dt 4661 „Venituri sau pierderi din reevaluarea valutei străine”
Ct „Pasive”(banca obține pierderi)
Dacă cursul valutei scade, atunci se întocmește formula contabilă:
Dt „Active”
Ct 4661 „Venituri sau pierderi din reevaluarea valutei străine”(banca obține pierderi în cazul dat)
Dt „Pasive”
Ct 4661 „Venituri sau pierderi din reevaluarea valutei străine”(banca obține venituri)
Exemplu: Creditul pe termen scurt este 2000$, contul 1291. S-a efectuat un depozit pe termen scurt, în sumă
de 2000$(2374). La data de 10.11.2015 cursul oficial al BNM a fost 20,42 MDL/$, la data de 11.11.2015
cusrul oficial al BNM a fost 20,44 MDL/$, la 12.11.2015 cursul oficial al BNM a fost 20,43 MDL/$.
La data de 11.11.2015 se întocmesc formulele contabile
Dt 1291 „Credite de consum pe termen scurt”
40 lei
Ct 4661 „Venituri sau pierderi din reevaluarea valutei străine”
(2000$*20,44MDL)-(2000$*20,42)=40 lei
Dt 4661 „Venituri sau pierderi din reevaluarea valutei străine”
20 lei(banca obține pierderi)
Ct 2374 „Depozite pe termen scurt ale persoanelor fizice”
(1000$*20,44MDL)-(1000$*22,42MDL)=20 lei
La data de 12.11.2015 se întocmesc formulele contabile 20 lei
Dt 4655 „Venituri/pierderi din dobînzi aferente operaţiunilor cu instrumente financiare derivate” (banca
Ct 1291 „Credite de consum pe termen scurt”
obține
(2000$*13,44MDL)-(2000$*13,42MDL)=20lei
pierderi)
Dt 2374 „Depozite pe termen scurt ale persoanelor fizice”
10 lei(banca a obținut venituri)
Ct 4661 „Venituri sau pierderi din reevaluarea valutei străine”
(1000$*20,43MDL)-(1000$*20,44MDL)=10 lei

-2-
Contabilitatea de comercializare a valutei străine în numerar

Casa de schimb valutar are dreptul să efectueze următoarele operaţiuni:

a) operaţiuni de cumpărare a valutei străine în numerar şi a cecurilor de călătorie de la persoanele fizice
din contul mijloacelor proprii;
b) operaţiuni de vănzare a valutei străine în numerar şi a cecurilor de călătorie de la persoanele fizice din
contul mijloacelor proprii;
c) operaţiuni de cumpărare a valutei străine de la banca autorizată pentru a fi vândută ulterior persoanelor
fizice;
d) operaţiuni de vânzare a valutei străine băncii autorizate;
e) operaţiuni de schimb a unei valute străine în numerar pe o altă valută;
f) operaţiuni de schimb valutar prin intermediul cardurilor.
Casa de schimb valutar are dreptul să cumpere de la persoane fizice şi să văndă persoanelor fizice cecuri de
călătorie în valută străină, precum şi valuta străină în numerar aflată în circulaţie, autenticitatea şi plătibilitatea
căreia nu provoacă dubii. Operaţiunile de cumpărare a valutei străine de la persoane fizice se efectuează la
cursul de cumpărare pentru persoane fizice în ziua efectuării operaţiunii. Operaţiunile de vânzare a valutei
străine persoanelor fizice se efectuează la cursul de vânzare pentru persoane fizice în ziua efectuării
operaţiunii.
Casa de schimb valutar stabileşte de sine stătător cursul de cumpărare şi cursul de vănzare a valutei străine
pentru persoane fizice.
Casa de schimb valutar nu are dreptul să modifice în decursul zilei lucrătoare cursurile de cumpărare şi vănzare
stabilite cu excepţia cazului cănd casa de schimb valutar funcţionează 24 de ore.

Dacă casa de schimb valutar funcţionează 24 de ore, atunci:

a) cursurile de cumpărare şi vănzare pot fi stabilite de 2 ori: pentru intervalul de la orele 8 dimineaţa pănă
la orele 20 seara şi pentru intervalul de la orele 20 seara pănă la orele 8 dimineaţa a zilei următoare.
b) în caz dacă se practică lucrul în câteva schimburi, este interzisă folosirea diferitor cursuri timp de un
schimb; concomitent trebuie să fie îndeplinite cerinţele menţionate la punctul a.
Pe panourile de reclamă pe care se afişează informaţia despre cursurile de schimb valutar se indică în mod
obligatoriu denumirea casei de schimb valutar.
Informaţia privind cursurile de schimb valutar se afişează pe panoul de reclamă respectând următoarele
condiţii:
a) consecutivitatea afişării valutelor străine: prima grupă de valute străine (dolar SUA, euro), a doua
grupă de valute străine (rubla rusească, leul romănesc, hrivna ucraineană), grupa a treia de valute
 străine (alte valute străine);
b) afişarea cursurilor de cumpărare şi a cursurilor de vănzare în coloane separate: cursurile de cumpărare
- în coloana din partea stăngă, iar cursurile de vănzare -în coloana din partea dreaptă.

La sfârşitul programului de lucru, casele de schimb valutar sunt obligate să sustragă de pe panourile lor de
reclamă informaţia afişată despre cursurile stabilite pentru ziua dată.

Cursul de cumpărare şi cursul de vănzare se stabilesc printr-o dispoziţie, care o semnează conducătorul şi se
legalizează prin ştampila casei de schimb valutar. Dispoziţiile privitor la cursuri trebuie să fie înregistrate într-
un registru aparte, care trebuie să fie numerotat, cusut şi adeverit prin semnătura conducătorului, contabilului
şef şi ştampila cu stemă, fiind indicat în scris numărul de pagini în registru. Primele exemplare ale acestor
dispoziţii trebuie să fîe păstrate în dosarele casei de schimb valutar.

Zilnic, cu excepţia zilelor nelucrătoare, pănă la ora 10.00 casa de schimb valutar este obligată să informeze
BNM despre cursurile stabilite de cumpărare şi vănzare a valutei străine.
Casa de schimb valutar poate cumpăra de la banca autorizată şi poate vinde băncii autorizate valută străină
la cursul şi în ordinea prevăzută pentru persoane juridice - clienţi ai acestei bănci autorizate. Nu se admite
efectuarea acestor operaţiuni fără înregistrarea mijloacelor în conturile curente ale caselor de schimb valutar.

Casa de schimb valutar este obligată să efectueze toate operaţiunile de schimb valutar persoanelor fizice
aplicând maşina de casă şi control în conformitate cu cerinţele actelor juridice în vigoare în domeniul aplicării
maşinilor de casă şi control.

La efectuarea operaţiunii de schimb valutar persoanele fizice, a cărei sumă este egală sau depăşeşte
echivalentul a 5000 dolari SUA, funcţionarul casei de schimb valutar va solicita în mod obligatoriu de la
client:
a) de la rezident - actul de identitate;
b) de la nerezident - paşaportul sau alt act de identitate.

Casa de schimb valutar poate încasa comision pentru efectuarea operaţiunilor. Tarifele comisionului se
stabilesc de către casa de schimb valutar de sine stătător, printr-un ordin al conducătorului ei.
La efectuarea operaţiunilor de vânzare a valutei străine şi a cecurilor de călătorie persoanele fizice contra
mijloace băneşti în numerar, casele de schimb valutar sunt obligate să încaseze o plată suplimentară în
mărime de 0,1% din suma ce se achită de către persoana fizică la cumpărarea valutei străine. Această
prevedere nu se răsfrânge asupra operaţiunilor de vănzare persoanelor fizice a cecurilor de călătorie în valută
străină contra aceeaşi valută în numerar.
Plata suplimentară obligatorie nu se include în cursul tranzacţiei.
In fiecare casă de schimb valutar trebuie să fie afişate la locuri vizibile pentru clienţii:
a) informaţia despre comisioane, mărimea plăţii suplimentare obligatorii şi despre cursurile de cumpărare
şi vânzare a valutei străine pentru persoane fizice, stabilite în casa de schimb valutar în ziua dată;
b) lista cu numele şi prenumele funcţionarilor casei de schimb valutar, care deservesc clienţii în ziua
dată;
c) originalul licenţei;
d) avizul accesibil clientelei pentru a înainta reclamaţii, obiecţii sau propuneri cu privire la
activitatea casei de schimb valutar;
e) orarul de lucru;
f) alte documente necesare.

În casele de schimb valutar trebuie să existe extrasul deciziei cu privire la numirea casierului în funcţie.
Casa de schimb valutar este obligată să informeze clientela sa despre regulile şi normele de introducere
a valutei în ţară şi de scoatere a valutei din ţară, stabilite în Moldova.

La cumpărarea — vânzarea valutei străine nu se admit restricţii după nominalul bancnotelor, anul de
emisie a acestora, precum şi alte restricţii cu excepţia celor stabilite de BNM.
 Numerarul casei de schimb valutar se ţine la evidenţă la contul de activ 1003„Numerar în punctul de
schimb valutar al băncii licenţiate”. Contul 1003 „Numerar în punctul de schimb valutar al băncii
licenţiate” din grupa 1000 este destinat pentru evidenţa numerarului în monedă naţională şi în valută
străină în punctul de schimb valutar al băncii licenţiate.
În debitul contului se înregistrează numerarul în punctul de schimb valutar al băncii licenţiate:
- alimentarea cu numerar a punctului de schimb valutar al băncii licenţiate;
- vînzarea/cumpărarea valutei străine;
- înregistrarea rezultatelor (veniturilor) obţinute în urma vînzării/cumpărării valutei străine;
- vînzarea cecurilor de călătorii.
În creditul contului se înregistrează:
- eliberarea numerarului;
- expedierea excedentului de numerar;
- înregistrarea rezultatelor (pierderilor) obţinute în urma vînzării/cumpărării valutei străine.
Soldul contului este debitor şi reprezintă numerarul existent în punctul de schimb valutar al băncii
licenţiate.

Alimentarea casei de schimb valutar se reflectă prin formula contabilă:

Dt 1003 „Numerar în punctul de schimb valutar al băncii licenţiate”
Ct 1001 „Numerar în casierie”

La sflrşitul zilei de lucru numerarul casei de schimb valutar este predat în casierie:
Dt 1001 „Numerar în casierie”
Ct 1003 „Numerar în punctul de schimb valutar al băncii licenţiate”

La procurarea valutei străine de la persoane fizice

Dt 1003 „Numerar în punctul de schimb valutar al băncii licenţiate”(codul valutei străine) – suma
calculată la cursul oficial stabilit de BNM
Ct 1003 „Numerar în punctul de schimb valutar al băncii licenţiate”(codul leului) – suma calculată la
cursul de procurare a valutei străine
Ct 4654 „Venituri/pierderi din comercializarea valutei străine” – la suma venitului constatat

La vânzarea valutei străine se întocmește formula contabilă:

Dt 1003 „Numerar în punctul de schimb valutar al băncii licenţiate”(codul leului) – suma calculată la
cursul de vânzare a valutei străine
Ct 1003 „Numerar în punctul de schimb valutar al băncii licenţiate”(codul valutei străine) – suma
calculată la cursul oficial stabilite de BNM
Ct 4654 „Venituri/pierderi din comercializarea valutei străine” – la suma venitului constatat

Problemă: Domnișoara Maria a procurat 100$ de la Moldova Agroindbank. Cursul oficial al BNM 20,42
lei/$, cursul de cumpărare a valutei 20,38 MDL/$, iar cursul de vânzare 20,45 MDL/$. Se cere de întocmit
fomula contabilă:
Rezolvare:
La vânzarea valutei străine de către casa de schimb valutar:
Dt 1003 „„Numerar în punctul de schimb valutar al băncii licenţiate”(498) – 2045MDL(100$*20,45)
Ct 1003 „Numerar în punctul de schimb valutar al băncii licenţiate”(840) – 2042 MDL(100$*20,42)
Ct 4654 „Venituri/pierderi din comercializarea valutei străine” – 3 lei
Problemă: Ion a schimbat 100€ în lei. Cursul oficial al BNM 20,42 MDL/€, cursul de cumpărare 20,38
MDL/€, cursul de vânzare 20,45 MDL/€. Se cere de întocmit formula contabilă:
Rezolvare:
La procurarea valutei străine de către casa de schimb valutar:
Dt 1003 „„Numerar în punctul de schimb valutar al băncii licenţiate”(978) – 2042MDL(100$*20,42)
Ct 1003 „Numerar în punctul de schimb valutar al băncii licenţiate”(498) – 2038 MDL(100$*20,38)
Ct 4654 „Venituri/pierderi din comercializarea valutei străine” – 4 lei
 -3-
Contabilitatea de comercializare a valutei străine în virament

Pentru operaținuilr de vânzare-cumpărare a valutei străine prin virament, clientul trebuie să prezinte băncii
cererea de cumpărare sau de vânzare a valutei în care se indică denumirea titularului de cont, numărul
contului în lei și în valută, suma valutei, data și semnătura persoanei autorizate, la aceste operațiuni banca
percepe comisioane pentru evidența cărora se utilizează contul 4674 „Comisioanele băncii pentru
operaţiuni de vînzare/cumpărare a valutei străine”
Contul 4674 „Comisioanele băncii pentru operaţiuni de vînzare/cumpărare a valutei străine” este
destinat pentru evidența veniturilor obținute de bancă sub formă de comisioane de la vânzarea sau
cumpărarea valutei străine. Este cont de pasiv.
În creditul contului se înregistrează comisioanele câștigate sau calculate spre încasare.
În debitul contului se relflectă trecerea veniturilor la finele anului de gestiune la contul profitului
nedistribuit.
Soldul este creditor și reprezintă suma veniturilor obținute de bancă.

Tema 7: Contabilitatea depozitelor

1. Tipurile de depozite, caracteristica lor.
2. Contabilitatea depozitelor
Depozitul constituie mijloacele bănești încredințate unei bănci spre păstrare fără specificarea unui termen
sau pe un termen fixat, deponentul având dreptul să-și retragă mijloacele bănești conform termenului stabilit.
Actualmente practica bancară utilizează diverse conturi de depozitare și numărul lor continuă să crescă.
Acest proces este condiționat de tendința băncilor de a satisface cerințele clienților și de a atrage economiile
lor în conturile băncii.
Ponderea cea mai mare a resurselor atrase o constituie mijloacelor bănești acumulate în conturile depozit.
În majoritatea țărilor conturile de depozit se clasifică după următoarele modalități:
a) Timpul depozitării până la momentul retragerii resurselor
b) Categoria deponenților
c) Categoria valutei în care se deschide contul de depozit
d) Modul de calcul și de achitare a dobânzii
Clasificarea conturilor de depozit:
I. Conform modului de retragere și scopul plasării mijloacelor depozite, deosebim:
a) Depozite la vedere – care sunt mijloacele depuse în contul de depozit
Aceste depozite au un grad înalt de lichiditate și de aceea banca bonifică dobânzi mici sau nu
bonifică de loc. Aceste resurse sunt utilizate de către bancă în scopul creditor, de obicei pe termen
scurt, fiind folosite cu precauție, deoarece au un grad înalt de volatilitate(risc).

Pentru a le utiliza pe perioade mai mare de timp, unele bănci impun clienților săi să fie anunțate cu
câteva zile înainte în cazul în care se solicită retragerea unor sume mai mari pentru a-și rezerva
lichiditățile necesare. Acest tip de depozit constituie o resursă ieftină pentru bănci
b) Depozitele la termene – sunt miloacele depuse de persoane fizice și juridice pe o perioadă fixată în
scopul economisirii. Depunătorul are dreptul de a-și retrage mijloacele depuse în acest cont în
termenul indicat în contract. Depozitele la termen pot fi cu acumulare.

Depozitele la termen se pot clasifica după următoarele categorii:

a) depozite pe termen scurt(scadența până la un an)
b) depozite pe termen mediu(scadența de la un an până la 5 ani)
c) depozite pe termen lung(scadența mai mare de 5 ani)
 II. În funcția de categoria de depunător, deosebim:
1. Depozite ale persoanelor fizice – depozite personale
2. Depozite ale persoanelor juridice – ale agenților economici și organelor de stat
3. Depozite ale băncilor și altor instituții financiare – plasamente bancare

III. În funcție de unitatea monetară în care se depune depozitul, deosebim:

1. Depozite în monedă națională
2. Depozite în valută străină – băncile din RM practică atragerea resurselor de depozit în Euro și dolari
IV. Conform modului de calcul și de achitare a dobânzii depozitelor se clasifică în:
1. Depozite la vedere în:
2. Depozite cu dobânzi

Modul de calcul al dobânzilor poate fi simplu și capitalizat.

Depozite cu capitalizare:periodic, dobânda se adaugă la suma depusă inițială
Depozite fără capitalizare:lunar dobânda este virată într-un cont curent care îi asigură titularului acces la
acesta
În funcție de dobândă:
Depozite cu dobânda variabilă:banca poate modifica rata dobânzii pe perioada depozitelor în funcție de
evoluție
Depozite cu dobândă fixă: banca asigură o rată fixă a dobânzii pe perioada depozitului în funcție de
evoluția pieții

Dobânzile bonificate de către bănci la conturile de depozit depuse spre fructificare se calculează după
formula clasică:

𝑆𝑖 ∗ 𝑅𝑑 ∗ 30
𝑫=
360(365) ∗ 100%

-2-
Contabilitatea depozitelor

Dobânda sporită la depozitele primite se reflectă la contul grupei 2700 „Dobânda calculată ce urmează
să fie plătite”
La momentul calculării, dobânda se trece la cheltuielile băncii.

La sporirea dobânzii se întocmește formula contabilă:

 Dobânda la depozitele la vedere, primită de la clienți

Dt 5250 „Cheltuieli cu dobînzi la depozite la vedere ale clienţilor”
Ct 2719 „Dobînda calculată la depozitele la vedere ale clienţilor”
 Dobânda la depozitele de economii
Dt 5310 „Cheltuieli cu dobînzi la depozite de economii”
Ct 2722 „Dobînda calculată la depozitele de economii”
 Dobânda la depozitele la termen, primite de la bănci
Dt 5340 „Cheltuieli cu dobînzi la depozite pe termen ale băncilor”
Ct 2725 „Dobînda calculată la depozitele pe termen ale băncilor”
 Dobânda depozitelor la termen, primite de la clienți
Dt 5340 „Cheltuieli cu dobînzi la depozite pe termen ale băncilor”
Ct 2728 „Dobânda calculată la depozitele la termen ale clienților”

L sporirea dobînzii se întocmește nota de contabilitate, iar în achitarea dobânzii se întocmește ordinul de
plată sau dispoziția de plată.

La achitarea dobânzii se întocmește formula contabilă:

Dt 2719„Dobînda calculată la depozitele la vedere ale clienţilor”
Dt 2722 „Dobînda calculată la depozitele de economii”
Dt 2725 „Dobînda calculată la depozitele pe termen ale băncilor”
Dt 2728 „Dobânda calculată la depozitele la termen ale clienților”
Ct 1001 „Numerar în caserie”
Ct 1031 „Contul “Nostro” în BNM”
 La restituirea depozitelor în baza contractului sau cererii clientului se întocmșete formula contabilă:
Dt 2310 „Depozite de economii”
Dt 2340 „Depozite pe termen ale băncilor”
Dt 2370 „Depozite pe termen ale clienților”
Ct 1001 „Numerar în caserie”
Ct 1031 „Contul “Nostro” în BNM”

În cazul rezilierii contractului pentru depozit la termen, banca este în drept să aplice sancțiuni asupra
dobânzii calculate. Suma dobânzii se relfectă la contul 4951 „Amenzi, penalități și alte sancțiuni”

Tema 8: Contabilitatea imobilizărilor corporale și necorporale

1. Contabilitatea imobilizărilor corporale
2. Contabilitatea imobilizărilor necorporale
-1-
Contabilitatea imobilizărilor corporale

Pentru evidența sintetică a imobilizărilor corporale este destinată grupa de conturi 1600 „Imobilizări
corporale”. Grupa este destinată pentru evidența complexului de obiecte sau a unui obiect ce se determină
ca imobilizări corporale și corespund condițiilor privind valoarea lor mai mare decât limita stabilită de lege
și durata normală de utilizare mai mare de un an.

La obiectul imobilizărilor corporale ale băncilor se referă: terenurile, clădirile, mobila, utilajele, mijloacele
de transport și alte imobilizări corporale în proces de construcție, primite în leasing financiar și mijloacele
destinate îmbunătățirii mijloacelor arendate. Investițiile capitale pentru îmbunătățirea imobilizărilor
corporale arendate se înregistrează în această grupă. În grupa dată se reflectă reducerile pentru pierderi din
deprecierea imobilizărilor corporale.
Grupa cuprinde conturile:

1601 „Terenuri de pămînt”

1602 „Imobilizări corporale în curs de execuţie”
1603 „Clădiri şi edificii”
1604 „Mobilă şi utilaj”
1605 „Mijloace de transport”
1606 „Îmbunătăţirea mijloacelor arendate”
1608 „Imobilizări corporale, primite în leasingul financiar”
1609 „Alte imobilizări corporale”
1611 „Reduceri pentru pierderi din deprecierea imobilizărilor corporale” Contra-cont

La achiziționarea imobilizărilor corporale de către bancă se întocmesc următoarele formule contabile:

La plata în avans:
Dt 1803 „Debitori pentru investiții capitale”
Ct 1031 „Contul ”NOSTRO” în BNM”
Ct 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice”

La plata în avans la primirea activelor:

Dt 1600 „Imobilizări corporale”
Ct 1803 „Debitori pentru investiții capitale”

La plata ulterioară în cazul intrării activelor:

Dt 1600 „Imobilizări corporale”
Ct 2803 „Creditori pentru investiții capitale”

La plata ulterioară în cazul achitării datoriei:

Dt 2803 „Creditori pentru investiții capitale”
Ct 1031 „Contul ”NOSTRO” în BNM”
Ct 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice”
 La calcularea amortizării mijloacelor fixe se întocmește formula contabilă:
Dt 5680 „Cheltuieli aferente amortizării”
Ct 1680 „Amortizarea imobilizărilor corporale/necorporale” Contra-cont

La calculul amortizării mobilei și utilajului se întocmește formula contabilă:

Dt 5684 „ Cheltuieli aferente amortizării mobilei și utilajului”
Ct 1684 „Amortizarea mobilei și utilajului” Contra-cont

La scoaterea din folosință a imobilizărilor corporale se întocmesc formulele contabile:

La casarea mijloacelor fixe la valoarea amortizării acumulate:
Dt 1680 „Amortizarea imobilizărilor corporale/necorporale” Contra-cont
Ct 1600 „Imobilizări corporale”

Decontarea valorii de bilanț:

Dt 5922 „ Cheltuieli de la scoaterea din uz a imobilizărilor corporale”
Ct 1600 „Imobilizări corporale”

Dacă valoarea obținută în urma casării depășește valoarea reziduală dferența se trece la contul de venituri
4922 prin formula contabilă:
Dt 1663 „Alte stocuri de materiale și consumabile”
Ct 4922 „Venituri din scoaterea din uz a imobilizărilor corporale”

Venitul constatat din ieșire imobilizărilor corporale se relfectă prin formula contabilă:
Dt 1805 „Decontări cu alte persoane fizice sau juridice”
Ct 2805 „Decontări cu alte persoane fizice sau juridice”
Ct 4922 „Venituri din scoaterea din uz a imobilizărilor corporale”

-2-
Contabilitatea imobilizărilor necorporale

Imobilizările necorporale se țin la evidența la conturile grupei 1630 „Imobilizări necorporale”. Este
destinată pentru evidența imobilizărilor necorporale obținute de bancă(brevete, licențe, mărci comerciale,
investiții, programe informatice, drepturi de folosire a terenurilor, edificiilor și altor imobilizări necorporale)

În grupa dată se ține evidența imobilizărilor necorporale luate ăn leasing, findului comercial deținut în
cazul fuziunii sau achiziției unei entități, precum și evidența reducerilor pentru pierderi, din deprecierea
imobilizărilor necorporale.
Grupa 1630 „Imobilizări necorporale” include următoarele conturi:

1631 „Imobilizări necorporale”

1632 „Imobilizări necorporale în curs de execuție”
1633 „Fondul comercial”
1634 „Reduceri pentru pierderi din deprecierea imobilizărilor necorporale” Contra-cont

Contul 1631 „Imobilizări necorporale” este destinat pentru evidența procurării, ieșirii și altor mișcări ale
imobilizărilor necorporale alfate în patrimoniul băncii. În debitul contului se înregistrează valoarea de
intrare sau valoarea de reevaluare a imobilizărilor necorporale procurate de la terți și create de bancă. În
creditul contului se înregistrează vânzarea imobilizărilor necorporale, casarea valorii imobilizărilor
necorporale ieșite(scoaterea din vânzare în urma vânzării, deteriorării, furtului), casarea valorii
imobilizărilor necorporale transmise cu titlu gratuit, reducerea valorii imobilizărilor necorporale în cazul
deprecierii acestora. Soldul este debitor și reprezintă valoarea imobilizărilor necorporale aflate în
proprietatea băncii.

Contul 1632 „Imobilizări necorporale în curs de execuție” este destinat pentru evidența costurilor
efectuate de bancă pentru crearea imobilizărilor necorporale în cursul unui proces îndelungat. În debitul
contului se înregistrează suma mijloacelor bănești investite pentru crearea imobilizărilor necorporale, suma
îmbunătățirii ulterioare. În credit se înregistrează valoarea de intrare a imobilizărilor necorporale date în
exploatare, transmise cu titlu gratuit sau vândute. Soldul contului este debitor și reprezintă costurile
acumulate privind crearea imobilizărilor necoporale până la punerea în funcțiune.

Contul 1633 „Fondul comercial” este destinat pentru evidența fondului comercial obținut în rezultatul
fuziunii sau achiziției unei entități. În debit se înregistrează costul fondului comercial obținut. În credit se
înregistrează desprecierea fondului comercial. Soldul contului este debitor și reprezintă costul fondului
comercial obișnuit.

Contul 1634 „Reduceri pentru pierderi din deprecierea imobilizărilor necorporale” Contra-cont este
destinat pentru evidența reducerilor pentru pierderi din deprecierea imobilizărilor necorporale. În credit se
înregistrează formarea sau majorarea reducerilor pentru pierderi din deprecierea imobilizărilor necorporale
cu excepția situației în care activul este contabilizat la valoarea reevaluată. În debit se înregistrează
diminuarea reducerilor pentru pierderi din deprecierea imobilizărilor necorporale în cazul scoaterii activelor
din uz. Soldul este creditor și reprezintă mărimea reducerilor pentru pierderi din deprecierea imobilizărilor
necorporale la data de raportare.

La achitarea imobilizărilor necorporale se întocmesc formulele contabile:

Ca plata în avans:
Dt 1805 „Decontări cu alte persoane fizice sau juridice”
Ct 1031 „Contul ”NOSTO” în BNM”
Ct 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice”

Ca plata în avans la intrarea imobilizărilor necorporale:

Dt 1631 „Imobilizări necorporale”
Dt 1632 „Imobilizări necorporale în curs de execuție”
Ct 1805 „Decontări cu alte persoane fizice sau juridice”

La plata ulterioară la intrarea activelor:

Dt 1031 „Contul ”NOSTO” în BNM”
Dt 1632 „Imobilizări necorporale în curs de execuție”
Ct 2805 „Decontări cu alte persoane fizice sau juridice”

În cazul efectuării plății:

Dt 2805 „Decontări cu alte persoane fizice sau juridice”
Ct 1031 „Contul ”NOSTO” în BNM”
Ct 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice”

La punerea în utilizare imobilizărilor necorporale în curs de execuție se întocmesc:

Dt 1631 „Imobilizări necorporale”
Ct 1632 „Imobilizări necorporale în curs de execuție”

La scoaterea din folosință a imobilizărilor necorporale:

Calcularea amortizării imobilizărilor necorporale:
Dt 5691 „Cheltuieli aferente amortizării imobilizărilor necorporale
Ct 1691 „Amortizarea imobilizărilor necorporale” Contra-cont
La casarea valorii contabile:
Dt 5923 „Cheltuieli din ieșirea altor active”
Ct 1691 „Amortizarea imobilizărilor necorporale” Contra-cont
La casarea amortizării acumulate:
Ct 1691 „Amortizarea imobilizărilor necorporale” Contra-cont
Ct 1631 „Imobilizări corporale”
La constatarea veniturilor din ieșirea imobilizărilor necorporale:
Dt 1805/2805 „Decontări cu alte persoane fizice sau juridice”
Ct 4923 „Venituri din ieșirea altor active”