MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Facultatea „Ştiinţe Economice”

Catedra „ Finanţe şi Bănci”

CAIET DE SARCINI

DISCIPLINA
BAZELE FUNCŢIONĂRII PIEŢEI DE CAPITAL
Varianta 23

Elaborat:Ladaniuc Carolina
Grupa FB1551

Chişinău, 2015
Capitolul I. Piaţa de capital – componentă a pieţei financiare
Scopul: studierea conceptului şi funcţiilor pieţei de capital.

Sarcina: Spicuiţi din literatura propusă spre studiere(sau alte surse) definiţiile pentru termenul „Piaţă de
capital”, funcţiile acesteia şi indicaţi sursa.

Definitia Sursa
Piata de capital (piata valorilor mobiliare) reprezinta href="http://ww
ansamblul relatiilor si mecanismelor prin care se w.scritub.com/e
realizeaza transferul fondurilor de la cei care detin conomie/PIATA-
surplus de capital (investitori), catre cei care au nevoie DE-CARITAL
de capital (emitenti, investitori), prin intermediul unor
instrumente specifice (valori imobiliare) si al unor
operatori specifici (societati de servicii de investitii
financiare-SSIF-uri).

Piata de capital este o piata a tranzactiilor cu titluri ASE, Economie

financiare emise de catre: societati comerciale pe actiuni politica, Editura
sau de catre stat, prin unitati administrative teritoriale. economica,
1995, p. 252
Piata de capital reprezinta parghiile prin intermediul
carora: Paul heyne,
Modul economic
§ se mareste capitalul necesar agentilor de gindire,
economici in vederea acoperirii nevoilor curente; mersul
§ se asigura finantarea dezvoltarii acestora. economiei de
piata. Editura
didactica si
pedagogica,
1991 Bucuresti.

Piata de capital are o serie de trasaturi specifice si un Revista ,,

numar limitat de segmente. Tribuna
Economica’’, nr.
3/1995. P. 23
extras din
Piaţa de capital este specializată în tranzacţii cu active document
financiare pe termen mediu şi lung. Acestea prezintă un (aprox. 2
grad de risc mai mare şi sunt negociabile. Motivaţia pagini).
principală a unei pieţe de capital constă în plasarea
valorilor mobiliare ale agenţilor economici în căutare de Profesor: Girlea
 Ion
capital, către posibilii investitori, deţinători de excedente
băneşti.

Pieţele de capital îndeplinesc un rol economic esenţial, Pieţe de capital

acela de a colecta fonduri şi de a le distribui diverselor - Note de curs
entităţi publice şi private cu nevoi de capital suplimentar,
necesar extinderii/desfăşurării activităţii întreprinse.

Piata de capital îndeplineste doua tipuri de functii:

- functii principale (de baza)

- functii auxiliare (derivate)

Functii principale:

- atragerea economiilor populatiei se realizeaza datorita

randamentelor superioare oferite de piata de capital în comparatie cu
piata monetara.

- stimuleaza participarea persoanelor fizice sau juridice la

formarea capitalului social a unor intreprinderi. Investitorii sunt
atrasi de societatile cu potential, prin achizitionarea valorilor mobiliare
(actiuni), ei contribuie la formarea capitalului social al intreprinderii
respective.

- faciliteaza întâlnirea cererii cu oferta de capital prin faptul

ca pe de-o parte suntinvestitorii (acele persoane care dispun de
fonduri banesti peste nevoile proprii) iar pe de alta parte emitentii de
valori (acele entitati care au nevoie de fonduri). Piata de capital
creaza legatura permanenta între investitori si emitentii de
valori.

- reorienteaza si restructureaza sectoarele economiei

nationale – fluxurile banesti vor fi dirijate de catre investitori catre
 acele sectoare care ofera randamente superioare, care permit dezvoltari
viitoare (ex. sectorul farmaceutic în detrimentul sectorului siderurgic).

- este barometrul unei economii – daca economia tarii respective

înregistreaza cresteri economiei reale indicii bursieri se
vor ameliora (creste) si invers.

Functii auxiliare:

- faciliteaza investitiile - fondurile banesti se vor îndrepta catre

sectoarele cele mai active

- reduce riscul investitional datorita aparitiei unor instrumente

derivate

- faciliteaza obtinerea unor câstiguri la intervale mai mici sau

mai mari de timp

Capitolul II. Conceptul şi tipologia instrumentelor financiare

Scopul: familiarizarea cu modalitatea de evaluare a valorilor mobiliare primare (acţiuni, obligaţiuni).

Sarcina: Argumentaţi decizia investitorului prin determinarea retabilităţii pentru acţiunile ordinare şi
preveligiate precum şi pentru obliţaţiunele emise de S.A.”Corfin”. Comparaţi rentabilitatea acestora, dacă
dobânda bancară constituie 15%.

Numărul total de acţini emise pe piaţă la data 01.06. 2016 constituie 5060 acţiuni, dintre care 25%
constituie acţiunile privilegiate. Pentru o acţiuni privilegiată se achită un divident fix în mărime de 460 u.m.
La bursă, acţiunile ordinare cotează la 3335 u.m., cele privilegiate – la 5060 u.m. Venitul societăţii repartizat
pentru achitarea dividentelor constituie 2069770 u.m.

Se da:
Acţini emise pe piaţă - 5060 actiuni
Acţiunile privilegiate - 25%
Divident fix 460 u.m.
Acţiunile ordinare cotează la 3335 u.m., cele privilegiate – la 5060 u.m.
Venitul societăţii repartizat pentru achitarea dividentelor constituie 2069770 u.m.

Rezolvare:
1)Rentabilitatea pentru activitatile ordinare

a)Numarul actiunilor privelegiate

5060*25 =1265 (buc.)

b)Numarul actiunilor ordinare

5060-1265=3795 (buc.)

c) Divident achitat pentru actiunilor privelegiate

1265*460=581900 u. m.

d)Suma dividentelor destinate actiunilor simple(ordinare)

2069770-581900=1487870 u.m.

e)Divident pentru o actiune ordinara

1487870 / 3795=392.06

2)Rentabilitatea pentru activitatile prevelegiate

460
3335 * 100 =0.137

3)Rentabilitatea pentru actiunile ordinare

392.0606
25 * 100 =15.68

Societatea emite şi 10 obligaţiuni cu valoare nominală de 22770 u.m., scadenţă 5 ani.

Plăţile sub formă de cupon anual constituie 90 u.m. Cursul curent a obligaţiunelor pe piaţă
este
88,5.
Se da:
Obligaţiuni 10
Valoare nominală de 22770 u.m.,
Scadenţă 5 ani
Plăţile sub formă de cupon anual constituie 90 u.m
Cursul curent 88.5

Rezolvare:
1) Aflam profit sub forma de descaunt pentru 10 obligatiuni

10* 22770*88.5=20.15

2)Aflam profitul sub forma de cupon (la valoarea nominala)

22770*90*5= 10246500

3)Profit total pentru 5 ani

10246500+20.15=10246528.15

88.5 * 100 = 885

22770 - 88.5 = 2268.15

22770 * 885=20151450

10246500 1
Rentabilitatea = 885 * 5 * 100 = 231.56

Capitolul III. Infrastructura pieţei de capital

Scopul: familiarizarea cu tipologia participanţilor pe piaţa de capital autohtonă în conformitate cu legislaţia

Republicii Moldova.

Sarcina: Identificaţi şi definiţi, conform actelor normative şi legislative în vigoare, participanţii la piaţa de
capital. Indicaţi sursa.
 Capitolul IV. Bursa de valori
Scopul: familiarizarea cu modalitatea de stabilire a cursului bursier

Sarcina: Să se calculeze cursul de echilibru; volumul maxim de acţiuni tranzacţionate; volumul ordinelor de
cumpărare nesatisfăcute; volumul ordinelor de vânzare nesatisfăcute, dacă la bursa de valori au fost primite
următoarele ordine pentru tranzacţionarea acţiunilor S.A. „Transport”:

Ordine de cumpărare Ordine de vânzări

 Numărul de acţiuni Preţ u.m./acţiune Preţ u.m./acţiune Numărul de acţiuni
943 „la piaţă” „la piaţă” 897
1243 30 22 2277
1587 29 23 3427
4117 28 24 2507
2277 27 25 4117
4577 25 26 2277
3427 24 27 1357
1587 23 28 1242
1127 22 29 1817
2047 21
N – reprezintă numărul de ordin din registru

Centralizarea ordinelor
CERERE Nivel curs OFERTA Minimul
dintre cerere
si oferta
Partial Cumulat Cumulat Partial
943 943 „la piaţă” 17641 897 943
1243 2184 30 17641 - 2186
1587 3773 29 17641 1817 3773
4117 7990 28 15824 1242 7990
2277 10167 27 14582 1357 10167
4577 14744 25 13225 4117 13225
3427 18171 24 9108 2507 9108
1587 19758 23 6601 3427 6601
1127 20885 22 3174 2277 3174
2047 22932 21 897 - 897
„la piaţă” 897 897 897

Capitolul V. Tranzacţii bursiere cu titluri financiare primare

Scopul: determinarea rezultatelor financiare în urma tranzacţiilor bursiere cu titluri financiare primare.

Sarcina: Să se determine care din posibilităţile de investire va fi preferată de investitor şi care va fi rezultatu:
a) realizarea unui depozit bancar;
b) realizarea unei tranzacţii pe piaţă la vedere;
c) realizarea unei tranzacţii în marj;.
 dacă acesta deţine un capital de 4599770 u.m. iar cursul acţiunilor X este de 4600 u.m./acţiune şi investitorul
preconizează o creştere a acestuia. La sfârşitul lunii cursul devine 4830 u.m./acţiune. Marja de acoperire pe
piaţa respectivă este de 20%, rata dobânzii practicată de broker pentru creditul acordat este 8% anual,
comisionul brokerului pe piaţa la vedere 0,5%, iar rata medie bancară -13% anual.

Rezolvare:

a) realizarea unui depozit bancar;

b) realizarea unei tranzacţii pe piaţă la vedere;

1)Determinam numarul de titluri

4599770
4600 = 99995

2) 99995*(4830-4600)=99995*230=22998850 - rezultatul financiar

3)Determinati rezultatul financiar in conditiile unde rata practicate de broker 0.5

- aflam 0.5 din 4599770

0.5
4599770 =1.0870

- aflam 0.5 la vinzare

99995*4830=482975850
482975850*0.5=241487925

- Aflam rezultatul financiar

482975850-4599770-1.0870-241487925=236888153.913

c) realizarea unei tranzacţii în marj;.

-Valoarea tranzactiei de cumparare

4600*4830=2221800
2221800-4599770=17618230

-Aflam marja
2221800 * 20 = 4443600
2221800 – 4443600 = 17774400

-Aflam dobinda achitata brokerului pentru suma imprumutata

 17774400∗8
12 = 118496

-Rezultatul financiar pentru operatiuni in marja

22218000-17618230-118496=4481274

Capitolul VI. Tranzacţii bursiere cu titluri financiare derivate

Scopul: determinarea rezultatelor financiare în urma tranzacţiilor bursiere cu produse derivate

Sarcina 1. Un investitor cumpără 3 contracte futures pentru 11500 de titluri fiecare, la un preţ
de 2,40 u.m./tit. Se cere să se determine:

care va fi suma iniţială depusă de către investitor în condiţiile unei marje iniţiale
stabilite de 5% şi unui nivel minim al marjei de 52 % din marja iniţială;

în caz că preţul titlurilor va creşte în următoarea zi până la 2,70 u.m./tit., de ce sumă
va dispune în cont investitorul?

în caz că preţul titlurilor va scadea la 2,34 u.m./tit., faţă de prima zi, ce sumă va fi pe
contul investitorului şi daca acesta va primi apel în marjă?

Rezolvare:

Mi = 3*11500*0.05=1725

1725+(2.70-2.40)*3*11500=12075

1725+(2.40-2.34)*3.11500=3795

Determinam marja permanenta

1725*52%=897

Investitorul va primi anual in marja

3795-897=2898
Sarcina 2. Un investitor cumpără o opţiune call cu preţ de exerciţiu 1800 u.m./tit. şi primă totală de
3000 u.m. Care va fi rezultatul strategiei aplicate de operator, dacă, la scadenţă, se înregistrează
următoarele cursuri:
Situaţia I. 1780 u.m./tit.
Situaţia II. 1820 u.m./tit.
Situaţia III. 1842 u.m./tit.
 Rezolvare:

Cind Pa >Pe ; R= - π

Cind Pa <Pe ; R= (Pe – π )-Pa

1800-3000 = -1200
R1780 =100*(-3000)= -300000 cumpararea va refuza realizarea contractul

R1820 = 100*( 1820-1800)=100*20=2000 cumparatorul va executa contractul

si va inregistra cistig

R1842 =100* ( 1842-1800 )= 100*42=4200 cumparatorul va executa contractul

si va inregistra cistig

Sarcina 3. Un investitor cumpără trei opţiuni put cu preţ de exerciţiu 2100 u.m./tit. şi primă de 50 u.m./tit.
Care va fi rezultatul strategiei aplicate de operator, dacă, la scadenţă, se înregistrează următoarele cursuri:
Situaţia I. 2114 u.m./tit.
Situaţia II. 2048 u.m./tit.
Situaţia III. 2032 u.m./tit.

Rezolvare:
Cind Pa > Pe ; R = - π
Cind Pa < Pe ; R = ( Pe – π ) – Pa
2100-50=2050

R2114 = 100* ( 2114-2100 )=1400 cumparatorul va executa contractul si va

inregistra cistig
R2048 =100* ( 2048-2100 ) = -5200 cumpararea va refuza realizarea contractul
 R2052 = 100* (2023-2100) = -7700 cumpararea va refuza realizarea contractul

Sarcina 4. Două opţiuni call pe titlul „X”sunt vândute cu preţ de exerciţiu 1500 u.m./tit. şi primă de
20 u.m./tit. Care va fi rezultatul strategiei aplicate de operator, dacă, la scadenţă, se înregistrează
următoarele cursuri:
Situaţia I. 1410 u.m./tit.
Situaţia II. 1560 u.m./tit.
Situaţia III. 1580 u.m./tit.

Rezolvare:

Cind Pa > Pe ; R= ( Pe + π )-Pa

Cind Pa < Pe ; R= + π

1500-20=1480

100*20=20000

R1410 =(1500+20)-1410= 110 cumparatorul va executa contractul si va inregistra

cistig maxim
R1560 =(1500+20) – 1560= -40 cumpararea va refuza realizarea contractul

R1580 =(1500+20) -1580= -60 cumpararea va refuza realizarea contractul

Sarcina 5. Un investitor vinde două opţiuni put cu preţ de exerciţiu 2100 u.m./tit. şi primă de 50 u.m./tit. Care
va fi rezultatul strategiei aplicate de operator, dacă, la scadenţă, se înregistrează următoarele cursuri:
Situaţia I. 2114 u.m./tit.
Situaţia II. 2048 u.m./tit.
Situaţia III. 2032 u.m./tit.

Rezolvare:

Cind Pa > Pe ;R= + π

Cind Pa<Pe; R= Pa –( Pe – π )

2100-50=2050

R2114 = 2114-(2100-50)=64 cumparatorul va executa contractul si va inregistra

cistig maxim
R2048 =2048-2050= -2 cumpararea va refuza realizarea contractul

R2032 =2032-2050= -18 cumpararea va refuza realizarea contractul

Capitolul VII. Evaluarea plasamentelor bursiere

Scopul: studierea conceptului şi analizei fundamentale şi tehnice; identificarea instrumentelor analizei tehnice
în vederea prognozării cursului titlurilor.

Sarcina: Realizaţi un eseu cu tema “Analiza fundamentală versus analiza tehnică”, în care să specificaţi
avantajele şi dezavantajele utilizării analizei tehnice şi analzei fundamentale pentru evaluarea plasamentelor
bursiere

Analiştii tehnici pleacă de la premiza că graficul include toate informaţiile

necesare tranzacţionării cum ar fi informaţiile financiare, ştirile economice
şi politice, raportul dintre cerere şi ofertă şi sentimentul pieţei, de aceea ei
diminuează importanţa analizei fundamentale şi consideră ca analiza
tehnică, singură, poate fi folosită eficient în luarea deciziilor de
investire.Totuşi am văzut deja că ambele metode au atât avantaje cât şi
dezavantaje. Astfel că pentru a beneficia de avantajele ambelor metode de
evaluare a instrumentelor financiare şi pentru a diminua din dezavantajele
acestora concluzia este evidentă, le folosim pe amândouă chiar dacă
suntem fundamentalişti convinşi sau tehnicieni hotărâţi.Analiza
fundamentală ne spune ce titluri să includem în portofoliu în timp ce
analiza tehnică ne spune când să le achiziţionăm.Aceste două condiţii fiind
îndeplinite vom păstra titlurile în portofoliu până în momentul în care preţul
acestora ajunge în concordanţă cu rezultatele financiare, după care vom
folosi din nou analiza tehnică pentu a decide momentul potrivit pentru a
renunţa la ele şi a înregistra profit.Dar ce facem atunci când analiza
fundamentală ne spune să cumpărăm şi analiza tehnică să vindem?
Abordarea corectă este să aşteptăm acel moment în care cele două tipuri
de evaluare se corelează şi ne dau aceleaşi semnale.Pentru investitorii
începători nu este recomandat să achiziţioneze titluri pe trend descendent,
de aceea aşteptăm să ia sfârşit trendul descendend şi iniţiem operaţiunea
pe schimbarea de trend şi astfel vom putea achiziţiona instrumentele
financiare la un preţ mai bun.

Analiza tehnica
Avantaje:
 Analiza tehnică odată însuşită este uşor de utilizat şi de adaptat
diferitelor instrumente financiare. Ea poate fi folosită atât pentru
acţiuni şi obligaţiuni, cât şi pentru instrumentele derivate sau piaţa
Forex. Ea se concentrează doar pe grafice şi pe evoluţia din trecut a
preţurilor, evaluând ce s-a întâmplat pentru a estima ce se va
întâmpla;
 Analiza tehnică bine utilizată ne poate indica destul de precis
momentul când să intrăm sau să ieşim de pe un instrument, ceea ce
analiza fundamentală nu poate face;
 Analiza tehnică foloseşte un număr mult mai restrâns de informaţii
decât analiza fundamentală;
 Poate fi utilizată pe intervale de timp variate, de la graficele intraday
la cele anuale.
Dezavantaje:
 Analiza tehnică nu ne poate spune dacă un emitent este în
dezechilibru financiar, dacă este implicat în procese sau proceduri de
insolvenţă sau şi mai rău dacă urmează să intre în faliment;
 Analiza graficului poate oferi uneori semnale întârziate, indicând un
trend după ce acesta s-a format, investitorul pierzând, momentul
propice de a intra sau de a ieşi de pe un instrument;
 Analiza tehnică poate fi considerată ca fiind subiectivă deoarece
acelaşi grafic poate fi interpretat diferit de persoane diferite,
bazându-se totuşi pe raţionamente corecte.

Analiza fundamentală
Avantaje:
  Analiza fundamentală este principala modalitate prin care investitorul
poate selecta instrumentele în care doreşte să investească, ea fiind
mult mai complexă decât analiza tehnică;
 Principalul avantaj al analizei fundamentale este că ne arată
modalitatea în care se fundamentează valoarea unui instrument
financiar şi pe baza acestei informaţii putem decide dacă un titlu este
subevaluat sau supraevaluat. Ea ţine cont de toate evenimentele care
pot influenţa preţul, analistul putând să-şi facă o imagine fidelă
asupra instrumentului analizat.
Dezavantaje:
 Analiza fundamentală nu poate indica momentul optim de intrare sau
de ieşire de pe o investiţie;
 Foloseşte un volum foarte mare de informaţii pentru a ajunge la o
concluzie;
 Este mult mai complexă decât analiza tehnică şi este diferită pentru
diferite tipuri de instrumente financiare, ea neputându-se adapta de
la un instrument la altul;
 Utilizatorii acestei metode de analiză folosesc cel mai des strategia
„cumpară şi aşteaptă” pe termen lung şi nu o modifică chiar dacă
tendinţa pieţei s-a schimbat;
 Analiza fundamentală trebuie refăcută la fiecare exercitiu financiar
pentru a vedea dacă situaţia companiei s-a schimbat şi dacă mai
păstram sau nu activul respectiv în portofoliu.