Universitatea de Stat din Moldova Facultatea tiine Economice Catedra Finane i Bnci

RAP R!U"
#rivind #ractica de iniiere la s#ecialitatea$ Finane i Bnci %n cadrul SR" Peracos&Prim

A ela'orat$ Feodorov (iana )ru#a$ FB *+,*

Coordonator tiini-ic$ Castravet "ucia. doctor /a'ilitat

C/iinu. 0+*0
1

Cu#rins$ 1ntroducere Ca#itolul *3Evolutia si caracteristica 2enerala a intre#rinderii Ca#itolul 03Structura or2ani5atorica a intre#rinderii Ca#itolul 43Structura de conducere a intre#rinderii Ca#itolul 73 Anali5a #atrimoniului intre#rinderii Ca#itolul ,3 Anali5a surselor de -inantare Ca#itolul 83 E-icienta activitatii economico&-inanciare Ca#itolul 63 Conclu5ii 2enerale #rivind situatia actuala si #ers#ectivele de5voltarii intre#rinderii Bi'lio2ra-ie #a23 07 #a23 08 #a23 4 #a23 , #a23 6 #a23 ** #a23 *7 #a23 *8 #a23 *9

1ntroducere$ Activitatea intens a oricrei ntreprinderi, buna cunoatere a evoluiei i performanelor acesteia, ca rezultat al activitii, a scopurilor i obiectivelor urmrite de manageri transform analiza economicofinanciar ntr-o activitate de importan hotrtoare att pentru dezvoltarea de mai departe a intreprinderii. Finantele intreprinderii, ca disciplin de specialitate este destul de actual, deoarece presupune studiul permanent al performanelor economico-financiare, nsuirea unui ansamblu de metode i tehnici de analiz, cunoaterea procesului de formare i, mai ales, identificarea msurilor n evoluia fenomenelor si proceselor economice i financiare. n economia de pia, analiza economico-financiar este instrum ent de baz al managerilor n abordarea deciziilor i supravegherea activitii desfurate n scopul creterii eficienei.Activitatea de analiz economico-financiar se aplic pe larg att n epublica!oldova, ct i n strintate i valorific e"perien activitii de peste o #umatate de secol. n primul capitolul a prezentei lucrari care se numete $%volutia si caracteristica generala a intreprinderii& are loc relatarea detailat a caracteristicilor generale a intreprinderii. Aici se dezvluie tipul intreprinderii, locul unde se afla aceaste, domeniul sau de activitate,informatia privind dinamica volumului de productia fabricate, numarul anga#atilor, locul intreprinderii pe piata interna si e"terna, preucum si informatia privind asortimentul productieii fabricate. 'apitolul (( relateaz structura organizatorica a ) * +,eracos-,rim& si anume-subdiviziunile intreprinderii si caracterizarea acestora, prezentarea schemei constructiei organizatorice a intreprinderii. 'apitolul ((( contine informatii despre structura de conducere a intreprinderii sii relateaza in detalii despre persoanele ocupate in procesul managementului intreprinderii, prezentarea schematic a constructiei organizatorice. 'apitolul (. include analiza patrimoniului/activului0 intreprinderii adica studierea a 1 rapoarte financiare si a dinamicii valorii si structurii activelor intreprinderii. Aceste rezultate pot indica att profit ct i pierdere, astfel scopul fiecrei intreprindere este de a investi ct mai puin i de avea un profit ct mai mare. (n capitolul . se vorbeste despre analiza surselor de finantare a intreprinderii- se e"amineaza pasivul bilantului contabil din raportuu financiar si se studiaza valoarea si structura capitalului intreprinderii. 'apitolul .( reliefeaza eficienta activitatii economico-financiare prin e"aminarea rezultatelor financiare, studierea datelor initiale pentru analiza ratelor de rentabilitate, analiza principalelor rate de rentablitate si analiza indicatorilor eficientei economice. 'onform datelor din capitolul (., . si .( vom observa c ntreprinderea analizat este ntro stare favorabil, i pe parcursul a numai trei ani de activitate se observ
3

ocretere pozitiv a cifrei de afaceri, ceea ce demonstreaz c conducerea ntreprinderii activeaz eficient i utilizeaz metode i tehnicile corespunztoare. )ubiectul ntreprinderii este nsi ea cu activitatea sa, care se ocup cu agricultura. (n ultimul capitol/.((0 sint reflectate concluziile generale privind situatia actuala si perspectivele dezvoltarii intreprinderii. Aici deasemenea se generalizeaza punctele forte si cele slabe ale activitatii intreprinderii si se prezinta prognoze privind dezvoltarea viitoare a activitatii economico-financiara a intreprinderii analizate.

Ca#itolul *3Evolutia si caracteristica 2enerala a intre#rinderii

)ocietatea economica agricola $,eracos-,rim&este o societate cu raspundere limitata, inregistrata la 'A!% A 2 %3()4 5 (( 6% )!A! cu codul -iscal *++48+,++*+8+ la data *,3*+3*::9 3Are statut de #ersoana ;uridica de dre#t #rivat.cu sco# lucrativ<a2ricol=3 *a 78.79.7::;intreprinderea a primit certificatul de inregistrare cu seria !6 nr.99<=<7<. SR" >Peracos&Prim funcioneaz n conformitate cu prevederile *egilor stabilite de oganele de stat ale epublicii !oldova, hotrrile de 3uvern privind + eglementarea controalelor activitii agenilor economici& i adoptarea + egulamentului cu privire la modul de ncheiere, aplicare i reziliere a acordului privind creditul fiscal pentru subiecii micului business&, precum i a * % 3 % A contabilitii nr. 77>-?.( din 97.97.199; publicata in Monitorul Oficial,)tandardului 2aional de 'ontabilitate aprobate de !inisterul Finanelor al epublicii !oldova, planul de conturi contabile al activitii economic-financiare. )ediul societatii- s.@atir, rn.'imislia, ! Aceasta intre#rindere este orientate mai mult s#re domeniul a2ricol si -unctiile sale #rinci#ale sunt$ e"ecutarea de lucrari agricole la toti detinatorii de pamAntB efectuarea de lucrari de transportB e"ecutarea de reparatii la utila#e agricole, tractoare, masini si combineB etc. Functia sa principala este cea de productie care reflecta activitati menite sa contribuie la obtinerea produselor agricole, prin intermediul muncii omului, a combinarilor de factori si a interventiei proceselor naturale. (n intreprinderea analizata e"ercitarea acestei functiuni presupune, ca o conditie prealabila, alegerea produselor ce urmeaza sa fie obtinute /Cafacerile ce trebuie ntreprinseC0, si care vor fi integrate ntr-un sistem de productie de un anumit tip, potrivit posibilitatilor e"ploatatiei si a influentei diferitilor factori. ,rocesul de alegere este nsotit si de alte activitati, cum sunt- organizarea productiei vegetale siDsau animaleB pregatirea si programarea productiei /program de investitii, planul de asolament, de aplicare a ngrasamintelor, calendarul de e"ecutare a lucrarilor0B urmarirea utilizarii rationale a tuturor mi#loacelor de care dispune e"ploatatiaB ntretinerea si repararea agregatelor, instalatiilor, masinilor si tractoarelor, a cladirilor etc.B asigurarea unor conditii corespunzatoare de securitate si igiena a muncii. 6esfasurarea productiei presupune, desigur, efectuarea transporturilor de factori de productie /seminte, ngrasaminte, fura#e, alte materii si materiale0, asa cum, dupa obtinerea produselor, este necesar sa se asigure vehicularea acestora spre locul de depozitare si pastrare sau spre cel de vAnzare. !anifestarea functiunii de productie presupune asigurarea tuturor resurselor solicitate, iar, prin conditiile create, de acest proces, trebuie sa se aiba n vedere o buna punere n valoare a lor, astfel ncAt sa se obtina produsele, pentru care s-a optat, la

parametri calitativi si n cantitatile dorite, ceea ce poate constitui un element necesar pentru rezultate economico-financiare ridicate. .olumul productiei la sfirsitul perioadei de gestiune depinde in mare parte de factorii naturali si anume: conditiile climaterice(grindina, ploi puternice, seceta, etc.). Societatea concomitent cu activitatea sa de baza mai presteaza si unele servicii de transport tehnic. Intreprinderea dispune de 2 ! de anga"ati, fiecare avindu#si locul sau in indeplinirea obiectivelor acesteia.Salarizarea acestora se face $n acord si este ra%ional s& fie folosit& la aceasta intreprindere deoarece aici sint prezente sectoare de produc%ie 'i tipuri de lucr&ri, unde este posibil& normarea muncii 'i m&surarea rezultatelor $n munc&, individuale sau colective. (plicarea acestui tip de salaarizare necesita insa, respectarea unor condi%ii generale, a c&ror $nc&lcare poate reduce sim%itor eficien%a formei date de salarizare 'i s & cauzeze pre"udicii produc%iei: &n o r m a r e a t i i n i f i c f u n d a m e n t a t a m u n c i i i s t a b i l i r e a tarifelor pe categorii de lucrtori n strict conformitate cucerinele indicatorilor tarifare de calificareB &organizarea corect a evidenei rezultatelor cantitative ale muncii care e"clude diferite falsificri i ma#orarea oficial a volumului lucrrilor e"ecutateB &efectuarea unui control riguros asupra calitii lucrrilor efectuateB &organizarea raional a muncii. n funcie de condiiile concrete de producie i de interesul p e n t r u s t i m u l a r e a m a i p u t e r n i c a u n o r l a t u r i c a n t i t a t i v e s a u calitative ale produciei, se pot aplica diferite sisteme de salarizare n acord

) * $,eracos-,rim& este prezenta mai mult pe piata interna agricola, avind o popularitate #rielnica reali5arii sco#urilor intre#rinderii3 'ulturile cerealiere, strugurii si fructele din livezi/mere, prune, piersici, etc.0 sunt principalele produse ce asigura venitul intre#rinderii3 Cum#aratorii acestei societati cu ras#undere limitata sunt atit #ersoane -i5ice cit si #ersoane ;uridice3 'el mai des productia sau roada strinsa este transportata la fabrici de prelucrare a -ructelor si a stru2urilor3 Conditiile de livrare si -ormarea #retului de comercili5are se sta'ilesc in -unctie de #revederile contractului dintre intre#rindere si com#arator. con-orm le2ilor in vi2oare3 ,entru atragerea clienilor la ntreprindere a fost eleborat un sistem fle"ibil de formare a preurilor n dependen de formele i termenii de plat, de asemenea i de suma contractului,utilizat n vnzarea propriilor produse.
6

Ca#itolul 03 Structura or2ani5atorica a intre#rinderii !enirea subdiviziunilor in ) * $,eracos-,rim& este sa contribuie, dupa caz, la- obtinerea produselor, servirea proceselor de productie din subdiviziunile operationaleB asigurarea de informatii necesare actelor si proceselor decizionale initiate de managementul societatiB realizarea sistemului de relatii cu diversele componente ale mediului ambiant /achizitionarea de factori de productie, vAnzarea unor produse etc.0B coordonarea sidesfasurarea activitatilor financiar-contabile etc. )ubdiviziunile cuprinse n intreprindere reflecta concordanta dintre conditiile concrete ale e"ploatatiei agricole si posibilitatile de valorificare a acestora. (n deosebi aceste a contin productie vegetala- cereale boabe, plante tehnice, plante de nutret, vii, livezi. ,rocesul decizional de alegere a ramurilor de productie este influentat de mai multi factori, care provin atAt din mediul intern, cAt si din cel e"tern n care functioneaza e"ploatatia, cum ar fi- conditiile ecologice ale acesteia) cerintele pietei) asigurarea fortei de munca si calificarea ei) nivelul de $nzestrare tehnica ce se poate asigura) dimensiunea e*ploatatiei (suprafata detinuta)) posibilitatile e*istente $n ceea ce priveste achizitionarea unor factori de productie (nivelul preturilor lor,cantitati, calitate etc.)) politica agricola de spri"inire a unor ramuri sau culturi ale caror produse sunt deficitare $n corelatie cu cererea care se manifesta fata de ele) $nlaturarea unor efecte ale riscului si ale incertitudinii) aptitudinile producatorului (maicu seama $n cazul unor e*ploatatii familiale)) traditia, inclusiv cea care priveste consumul) caracterul e*ploatatiei (de subzistenta, comercial, cu timp partial sau cu timp total) etc. (nfluenta acestor factori se manifesta cu grad diferit de intensitate. 'onditiile ecologice, de e"emplu, dar si alti factori,pot interveni cu caracter restrictiv, limitativ. )tructura organnizatorica a acestei intreprinderi poate fi privita si n sens larg, adaugAnd subdiviziunilor de productie, de servire, a#utatoare si functionale, a posturilor si a organelor de management participativ, modul de constituire si de grupare a lor, ca si legaturile dintre ele stabilite pe niveluri ierarhice si pe cele de servire social-culturale-cantine, gospodarii ane"e,etc. )tructura organizatorica se mparte na0 structura organizatorica de productie concretizata $n numarul si felul subdiviziunilor de productie, de servire si a"utatoare si amplasarea lor teritoriala, precum si

prin relatiile de cooperare dintre ele $n activitatea de obtinere a produselor agricole si agroalimentare (put+nd sa apara compartimente de prelucrare a unor produse agricole, $n procesul de dezvoltare integrata a unor societati comerciale agricole ). ,a se deosebeste de structura de productie a unei unitati, aceasta referindu#se la ramurile de productie pe care le practica) b) structura manageriala, care se concretizeaza $n ansamblul subdiviziunilor functionale, al posturilor si al organelor de management participativ, precum si al relatiilor dintre acestea, distribuite pe niveluri ierarhice. )pecificul ) * $,eracos E,rim&, celor care si desfasoara activitatea pe suprafete ntinse, impune amplasarea teritoriala a subdiviziunilor componente pentru a organiza si a desfasura procese de productie. 6elimitarea domeniului de activitate al fiecarei subdiviziuni genereaza relatii de cooperare ntre ele, cu grad diferit de intensitate, cum ar fi cele dintre subdiviziunile n care se obtin produsele si cele care asigura servirea acestoraSu'divi5iuni de e?ecutie <o#erationale= F ferme F alte subdiviziuni de productie Su'divi5iuni de servire F sector mechanic ,etc. Alaturi de ferma, care este de tip vegetala in aceasta intreprindere aici ma e"ista sicomple*ul agricol, sectoare de servire , sectoare(compartimente) functionale E ca elemente ale structurii manageriale, aflate n legatura cu precedentele, sectia de mecanizare , ca subdiviziune de baza a societatilor comerciale prestatoare de servicii pentru agricultura . Ferma vegetala se organizeaza pentru a practica culturi de cAmp, pomicole sau viticole. )uprafata ei variaza n functie de domeniul de care se ocupa, fiind mai mare n cazul culturilor de cAmp si mai mica n cel al pomiculturii, al viticulturii . -erma vegetala are urmatoarele caracteristici-

F este organizata spatial, prin delimitarea unei parti din suprafata detinuta de societate, careia i apartine /procesul este asigurat cu ocazia organizarii de ansamblu a teritoriului unitatii, urmarindu-se fi"area unei dimensiuni a fermei, care sa permita desfasurarea rationala a activitatii de productie0B F asigura obtinerea productiei, potrivit structurii culturilor, decurgAnd din obiectivele generale ale societatiiB F are centru de productie individual sau unul comun pentru mai multe fermeB F dispune de tractoare si masini agricole, asigurate de catre societatea de care apartine, care sa-i permita efectuarea lucrarilor agricoleB pentru ntretinerea si repararea acestora intra n relatii de cooperare cu sectorul mecanic, e"istent n structura organizatorica a societatii B F pentru activitatea pe care o desfasoara recurge, n numar mai mare sau mai mic n functie de specificul acesteia, la forta de munca cu caracter permanent sau sezonier, ultima situatie are n vedere perioadele de $vArf& de e"ecutare a unor lucrari manuale, de mare volum /de e"emplu- recoltarea0 Sectoarele (compartimentele) a"utatoare spri#ina activitatea de obtinere a produselor agricole, prin asigurarea de servicii tehnice subdiviziunilor de baza /ferme0. ,otrivit profilului societatii cu raspndere limitata , aici e"istaG sector mecanic E asigura asistenta tehnica pentru functionarea tractoarelor, a masinilor etc.B G sector de chimizare /administrarea de ngrasaminte, de insecticide etc0 G sector de service, specializat n asistenta tehnica pentru unele tipuri si marci de masini agricole din importB G sector de ntretinere si reparatiiB G sector de constructii, care se ocupa cu constructia de noi cladiri sau le repara pe cele e"istente .ompartimentele functionale cuprind, n principalF compartimentul (sectorul) economic, care ndeplineste activitati continute de functionarea financiarcontabilaB asigura informatii sistemului de management al societatii, prin sintetizarea rezultatelor de
9

productie si economice, necesare fundamentarii deciziilor pe care acesta le ia n vederea cresterii performantelor societatii n diversele domenii. F compartimentul de aprovizionare / desfacere / transport care are atributii ale functiunii comerciale achizitionarea de factori de productie si aprovizionarea fermelor, ncheierea de contracte, livrarea produselor, efectuarea de transporturi etc. Sectia de mecanizare are ca domeniu de activitate efectuarea de lucrari agricole pentru diferite unitati. )ectiile sunt organizate cu caracter permanent. 6ispun de mi#loace tehnice n volum si structura, care sa asigure efectuarea lucrarilor solicitate de tehnologiile diferitelor culturi practicate n unitatile amintite. )ectia functioneaza pe baza de gestiune interna.

Ca#itolul 43 Structura de conducere a intre#rinderii

10

)tructura organizatorica este definita ca ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor organizatorice si al relatiilor dintre acestea astfel constituite ncAt sa asigure premisele organizatorice adecvate realizarii obiectivelor prestabilite. (n condiiile contemporane principalii artizani ai bogiei sunt intreprinztorii, rile care se vor bogate trebuie s acorde o atenie deosebit intreprinztorilor. '. HeIin face un inventar de 71 accepiuni ale intreprinztorului a cror cunoatere ofer o imagine complet asupra variatelor optici care s-au conturat de-a lungul timpului in acest domeniu si managerul /directorul0 ) * $,eracos-,rim&4urcan !ihail - intruchipeaza aceste acceptiuni.. 70 J persoan care-i asum riscuri i incertitudini. 10 Kn furnizor de capital financiar. >0 Kn inovator. =0 Kn decident 80 Kn lider industrial. L0 Kn organizator sau coordonator de resurse economice. ;0 Kn proprietar de firm. :0 Kn utilizator al factorilor de producie. 790 Kn contractant. 770 Kn arbitru. 710 J persoan care aloc resurse pentru utilizri alternative. 7>0 J persoan care imagineaz, dezvolt i concretizeaz viziuni. J imagine mai complet i mai realist asupra acestui intreprinztor se obine punctind principalele roluri pe care le realizeaz concomitent. %le sint- 70 inventatorB 10 investitorB >0e"ecutantB =0 proprietarB 80 manager. Aceste roluri sunt parial contradictorii, ceea ce reflect in comple"itatea i tensiunea deosebite, specifice activitilor intreprinztorilor. 6e asemenea, proporia in care aceste roluri sunt e"ercitate depinde de o multitudine de variabile care in de personalitatea intreprinztorului, de organizaia sa i de modul in care acioneaz. (ntreprinztorul acestei intreprinderi prezint concomitent patru dimensiuni ma"ore11

70 0imensiunea creativ&- inoveaz tehnic, comercial, financiar, managerial, uman. 10 0imensiunea ac%ional&- induce schimbareaB realizeaz schimbarea. >0 0imensiunea psihologic&- incredere in sine, lupttor, rezistent la efort i presiuni, incredere in viitor. =0 0imensiunea financiar&- risc propriile resurseB atrage resursele altora. ,rin dinamicele i concretele lui caracteristici, roluri i dimensiuni, directorul genereaz o binevenit schimbare in societate pe care o conduce in plan economic i social. (n plan economic, acesta, prin afacerile pe care le fondeaz i dezvolt, determin micri semnificative de capitaluri, concomitent cu multiplicarea lor i a veniturilor capitaliste i salariale. )chimbrile din plan economic se reflect in modificri apreciabile in plan social. Alaturi de director la realizarea obiectivelor intreprinderii isi mai aduc aportul si alte persoane ce fac parte din administratie,reprezentati in urmatoarea organigramaJrganigrama este o reprezentare grafica a structurii formale a organizatiei. 'u a#utorul ei sunt ilustrate- modul de divizare a muncii, numarul si dimensiunea compartimentelor, numarul nivelurilor ierarhice si, partial, relatiile organizatorice. !odul de intocmire este diferit de la o organizatie la alta. Astfel e"ista diagrame care ofera o cantitate redusa de informatii, iar altele dau numele si uneori chiar fotografiile celor care ocupa diverse posturi ,niveluri de salarizare ale posturilor. )tructura organizatorica a intreprinderii analizate este de tip piramidal, imbinand structurile ierarhice cu cele functionale. )tructura este adecvata marimii si specificului unitatii, fiind tipica unei societati integrate de marime mare. !ai detaliat, structura organizatorica se prezinta astfel- organe de conducere generale- 6irectorul 4urcanu !ihailB - organe de conducere administrativa- 'onsiliul de Administratie condus de 4urcanu (on

12

- organe de conducere e"ecutiva-

'ontabil-sef- @otnaru !aria Agronom- 6anilov (on o (nginer tehnic- @orodin Anatolie Jrganigrama ) * +,eracos-,rim&
#irector %eneral

A !inistratie

"a!ura agricola

"a!ura !ecanica #ez$oltare

Contabilsef

Organizarea Muncii

Asigurarea necesarului de personal este un

Magazii e !aterii 'ri!e si proces!ateriale deosebit

Atelier Mecanic

de important tinand seama nu numai

de faptul ca resursa umana este o resursa cheie a oricarei organizatii, ci si de efectele unor posibile greseli initiale facute in recrutarea personalului. Acestea pot afecta nu numai climatul de munca al firmei, ci si nivelul de eficienta, date fiind costurile ridicate si consumul mare de timp necesar pentru realizarea recrutarii se selectiei.

&ersonal Organizare A !inistrati$ a Muncii

Ca#itolul 73 Anali5a #atrimoniului intre#rinderii

13

,e baza datelor prezentate n raportul financiar de la >7 decembrie 1977 am efectuat analiza valorii si structurii activelor intre#rinderii3 @n acest sens. dinamica valorii si structurii activelor intreprinderii analizate poate fi sintetizat astfel4abelul =.7 6inamica valorii si structurii activelor intreprinderii, lei/mii lei0
1979 N (ndicatori 1979M 1977 M 1977 1971 N M N 1971 19771979M O77-O 79N 19711977M O77DP P71-O 77 N *3 Active #e termen lun2 7.7 Active nemateriale 7.1Active materiale pe termen lung 7.> Active financiare pe termen lung 03Active curente 1.7 )tocuri de marfuri si materiale 1.1 'reante pe termen scurt 1.>(nvestitii pe termen scurt 1.= !i#loace banesti 1.8Alte active curente !otal Activ *07:09, * *++ *,*7*84 * *++ *6*+04+ , *++ 087969+ * *:8+867 * *30* * * 7:7::; 7.8> 1=<1:< 7.L> 777;78 9.L8 881:: 9.79 -7>8=;1 -9.:; 7.1: 7.9< 9.>: 1L71;=; 19.:7 11>8L;: 7=.<< 1L8L:;L 78.8> -><<78: -L.7= =171:< 9.<L 9.;8 9.<7 7.98 7**9:00 7>7=9<L 403:6 79.87 7090+07 7<::9>; 09309 77.;; 7:6*,:, 1191<:= 0:3+6 71.;; *84*+0 =;=:L1 &738: 7.>< 89:,6* =9><8L +36: 7.99 *3+4 7.>< +398 7.7> *3+0 9.;< >19;L= 1.8L 7>;11;= :.71 1L=99;; 78.=> 79L7=19 L.8L 718<;9= L.>7 =.> >.8L 7.L: 9464:0: 863+4 *+9,:8+ 6 6*360 *0*4+6* + 6+3:4 079,869 738: *06**+4 &+36: *34 *3+6 +3:9 79M 1977 D197 9N 1971 D197 9 N Abaterea absoluta itmul cresterii

6in datele prezentate in tabel se constata creterea nivelului de imobilizare a activelor pe termen lung de la L<.9>N la <7.<1N, in anul 1977 si o micsorare cu 9.<: in anul 1971.Aceasta tendina se considera negativa in condiiile unui grad scazut de utilizare a capacitatilor de producie e"istente. )ituaia apruta se e"plica prin faptul ca la nceputul anului 1977 mi#loacele banesti au fost reevaluate
14

la suma de 1=<1:< mii lei ,iar in 1971 -777;78 precum si a modernizarii utila#ului vechi pentru insusirea mai eficienta o produselor si prin retineri la vinzarea utila#elor neutilizate. )tructura activelor ntreprinderii se caracterizeaz prin rata ridicata a activelor pe termen lung, acestea constituind <7.<1 din total general activ in 1977 si <9.:> in anul 1971 . ,onderea mi#loacelor fi"e si stocurilor de mrfuri si materiale constituie circa 7.7>N in 1977 si 7N in 1971. (n afara de aceasta, s-a ivit o tendina pozitiva de cretere a tuturor activelor, cu e"ceptia creantelor pe termen scurt care indica o pondere negativa/-L.7=N0in anul 1977, insa in 1971 acestea se ridica cu 9.<:N 6easemenea in acest tabel se reflecta o crestere a activelor curente in 1977 cu 7.9>N si ca volum valoric si cu o crestere de 9.;LN ca ponderein 1977 si in 1971 cu 7.1 Kn aspect pozitiv ce caracterizeaza modificarile in structura activelor curente ca suma mi#loacelor plasate in stocurile de marfuri si materiale a crescut cu 7.><Nin anul1977 si cu 7 N in 1971. 4otodata se remarca o scadere a ratelor creantelor. ,onderea creanteror pe termen scurt a scazut pe parcursul anului 1977 cu L.7=, iar in anul 1971 au crescut cu 9.<LN. Aceasta insemna ca in conditiile nerespectarii disciplinei de plata din partea clientilor efortul depus de intreprindere privint colectarea datoriilor poate fi considerat eficient..

Ca#itolul ,3 Anali5a surselor de -inantare atele de structura ale pasivului evidentiaza modul de structurare a surselor de finantarein functie de provenienta si de gradul de e"igibilitate al acestora. ,rin nivelul acestor rate se poate identifica

15

e"istenta sau ine"istenta unei structuri financiare adecvate, rezultat al politiciifinanciare promovate de managementul unitatii. %volutia valorii si structurii capitalului intreprinderii, mii lei
A'aterea a's3 0+*+ 1ndicatori A B 0+*+ 0+** 0+**A B 19771979M 1977 1979 N *3ca#ital #ro#riu total 7.7capital statutar M 19711977 1971 1977 N Ritmul cresterii

4abelul 8.7

0+*0 A

0+*0 B

1977 D 1979 M *3+: 1971 DP77 M 1977D 1979 N

6790688

,:39:

9,*:**+

7:39*

9*98+**

,73+8

6+407,

&,394

444+::

&730,

*3+7

+3:

=99999

>.1

=99999

1.>>

=99999

1.L=

->.1

-9.>7

9.;1

7.1rezerve

><77:

9.1:

;>>=9

9.=;

<11;7

9.=<

>89;1

9.7;

7798:

9.97

7.:=

7.78

7.L1

7.> profit nerepartizat 03datorii #e termen lun2 1.7 datorii financiare pe termen lung 1.1 datorii calculate pe termen lung 43datorii #e termen scurt >.7datorii financiare pe termen scurt >.1datorii comerciale pe termen scurt >.>datorii calculate pe termen scurt !otal Pasiv

<9=8L=<

8L.>:

;9>8<<9

=L.:;

<<7><>9

89.:=

LL;9;>

-8.=8

>119=9

->.:L

7.9:

7.9=

9.:

4977**9

4+366

789888*

0637+

,+77**9

4434*

*0+++++

03,7

&4,67,6

&,3:*

*34*

+3:0

*3+9

:99999

8.1L

7199999

<.:1

7199999

-<.:1

->99999

-1.LL

9.<8

>;==77;

>9.<<

><;LLL7

11.7=

>;==77;

18.>;

-8.>:

-8<=8<

->.1= *+3* 8 -9.:7

9.:;

9.;1

**8,:86

:344

49:8,47

00369

*:**,+0

*0380

67,,4,

430:

*:9,+40

*384

03+7

*34,

799999

9.8;

118999

7.=:

118999

-7.=:

-718999

9.==

=7;;;9

>.>8

7:=<9;<

77.>;

<;>:89

8.7<

>L89<9

7.;1

77L>7><

L.17

7.;<

1.=;

7.8=

<=<9;< *07:09, *

8.:;

:=:==< *6*+04+ ,

8.88

:91881 *,*7*84 *

8.:L

788=L8

-9.91

=L;:8

-9.=7

7.19

7.98

9.::

*++

*++

*++

087969+

*:8+867

*3*0

6in datele prezentate in tabel se constata un grad inalt de autofinantare care asigura interersele financiare ale proprietarilor. ,onderea mi#loacelor proprii in suma totala a surselor de finantare la inceputul/8:.;:0 cit si la sfirsitul perioadei raportate/8=.9L0corespunde nivelului de siguranta/89N0. (n dinamica se observa o crestere neinsemnata si a mi#loacelor imprumutatin 1977, insa in anul 1971 acesstea usor se diminueaza.
16

6atele din bilantul contabil denota faptul ca marimea capitalului propriu al intreprinderii $) * ,eracos-,rim& a scazut in anul1977 cu 8.;>N fata de inceputul perioadei.(n 1971 acesta e mareste cu =.18 N fata de 1977. 'ota cea mai mare in component surselor de finantare proprii ii revine profitului nerepartizat-89.:=N, in 1977 si =L.:; in anul 1971. (n cursul anului 1977 au survenit anumite schimbari in component surselor imprumutate de catre ) * $ ,eracos-,rim&. 6e e"emplu , conform datelor di n tabelul 8.7se observa ca s-a marit rata de retragere pe termen lung a mi#loacelor imprumutate. Asadar, cota datoriilor pe termen lung a crescut de la >9.<<N la >>.>7N.(n anul 1971 acestea s-au marit de 7.L; ori in marime valorica. 6atoriile pe termen scurt deasemenea au inregistrat o usoara crestere cu >.1:N in 1977. (n anul 1971 acestea au crescut la un nivel mai inalt-79.7L. (n cursul anului 1977 aceasta intreprindere n-a admis cazuri de nerambursare a datoriilor, cu alte cuvinte, volumul datoriilor in perioada raporatata nu depaseste posibilitatile intreprinderii de a-si achita obligatiile de plata fata de creditori.

Ca#itolul 83Evidenta activitatii economico&-inanciare %ficienta activitatii economico-financiara se determina prin e"aminarea rezultatelor financiare, studierea datelor initiale pentru analiza ratelor de rentabilitate, analiza prrincipalelor rate de rantabilitate si analiza indicatorilor eficientei economice. !a'elul 83*
17

ezultatele financiare, mii lei.

A'aterea a's 0+*0&0+** 78>99= -:87<9< -L88L9> ->><L>; 7787== ->L=18L ->L=18L 0+*0&0+*+ -1L<;;; -=<9L9> 7>98;= -11=88 19799< -7>=:>L -7>=:>L 9.8< 9.L> 7.7: 9.:L 9.<1 9.<1 Ritmul cresterii 0+*0C0+** 7.78 9.=: 0+*0C0+*+ 9.;7 1.9L

1ndicatori 7.,rofitul brut/pierdere globala0 1. ezultatul din activitatea operationala >. ezultatul din activitatea de investitii =. ezultatul financiara 8. ezultatul din din activitatea activitatea

0+*0 77<;=7= ->7L;17 ;;>=>8 8LLL7= >>;:;: >>;:;:

0+*+ 7==L>91 -78><;1 <=1;87 8;:9L: -7787== =<>:18 =<>:18

0+** 7918=79 -L>=;;L 78>:7>; :9=181 -19799< <9>1=8 <9>1=8

economico-financiara L. ezultatul e"ceptional <.,rofitul/pierderea0 perioadei de gestiune pina la impozitare ;.,rofitul net/pierderea neta0

9.=; 9.=;

6in tabel atesta ca asupra profitului din activitatea operationala cea mai mare influenta a e"ercitat dinamica profitului brut si anume-micsorarea lui in 1977 si respective cresterea acestuia in 1971 cu 78>99= lei. 6easemenea putem observa ca profitul pina la impozitare efectiv obtinul in suma de =<>:18 mii lei in 1979 ,<9>1=8 mii lei in 1977 si >>;:;: in 1971a fost format pe seama rezultatelor financiare din activitatea financiara. .oi remarca ca intreprinderea a programat rezultate negative legate de scoaterea din functiune a mi#loacelor fi"e complet uzate. 4otodata datorita comercializarii utila#ului neutilizat la un pret favorabil intreprinderea a acoperit aceste pierderi si a obtinut un profit din activitatea economico-financiara de 8;:9L: lei in 1979, :9=181 lei in 1977 si 8LLL7= lei in 1971. 'onform acestor date observam o diminuare a acestui rezultat. 4ot din tabelul de mai sus observm o tendint de scdere a profitului net n anul 1977 de la 7==L>91 mii lei la 7918=79 mii lei si o usoara crestere aa cestuia in anul 1971 pina la 77<;=7=. Aceast scdere a fost influentat n primul rnd de diminuarea rezultatului la categoria din activitatea operationala cu =;77=9 mii lei chiar daca in 1979 aceasta a crescut de la -1><:1<7 mii lei la -78><;1 mii lei si a rezultatului e"ceptional care in anul 1977 a scazut cu ;8;L>.

(ndicatorii rentabilitatii se determina in baza datelor din ane"a 7 $@ilantul contabil& si ane"a 1 $ aportul privind rezultatele financiare& la aportul financiar. *a indicatorii rentabilitatii se referarentabilitate vinzarilor, rentabilitatea economica/activelor0 si rentabiblitatea financiara. 1entabiliatea vinzarilor / vv0 caracterizeaza capacitatea intreprinderii de a obtine profit in urma desfacerii18

,rofit brut vvQRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR S799N .aloarea medie a venitului din vinzari !arimea acestui indicator este de 19N 1entabilitatea economica(activelor) / ec0 arata citi banuti profit sau pierdere obtine intreprinderea de la fiecare leu investit in activitatea acestuia , indiferent de sursele provenientei acestui leu/atit proprii cit si imprumutate0. ,rofitul perioadei de gestiune pina la impozitare ecQRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR S799N .aloarea medie a activului 1entabiliatea financiara(1fin) caracterizeaza eficienta utilizarii capitalului propriu. Aceasta arata citi banuti profit sau pierdere obtine intreprinderea de la fiecare leu investit in capitalul propriu al societatii date.

,rofit net fin QRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR S 799N .aloarea medie a capitaluilui propriu

6esfasurarea reusita a activitatii economico-financiare prevede obtinerea nivelului rantabilitatii financiare nu mai #os de 78N. 4abelul L.1 6ate initiale pentru analiza de rentabilitate Ritmul cresterii (evierea a's30+*0& 0+** <0+**C0+* +=D *++&*++ Ealoarea medie a venitului din vin5ari Ealoarea medie a ca#italului #ro#riu Ealoarea medie <;=L<<< <>=7177 <=>>L:; -8988LL :1=;< -L.== 7.1L Ritmul cresterii <0+*0C0+ **=D*++& *++

1ndicatori

0+*+

0+**

(evierea a's 0+*0 0+**&0+*+

<=;1<LL

;7;L977

;87:779

<9>1=8

>>>9::

:.>;

=.9<

71=:1;87

787=7L>

7<791>98

7>;:7<;9

7:L9L<=

17.19

71.:=
19

a #atrimoniului Pro-it 'rut Pro-it #ina la im#o5itare Pro-it net 7==L>91 =<>:18 =<>:18

7 7918=79 <9>1=8 <9>1=8 77<;=7= >>;:;: >>;:;: -=19;:1 11:>19 11:>19 78>99= ->L=18L ->L=18L -1:.7 =;.>: =;.>: 7=.:1 -87.<: -87.<:

n baza datelor din tabelul L.1 vom calcula principalele rate de rentabilitate a ntreprinderii ) * +,eracos-,rim&, iar rezultatele obinute le vom nregistra n urmtorul tabelDevierea absoluta Indicatori 2010 2011 2012 20112010 Renta'ilitatea vin5arilor Renta'ilitatea economica Renta'ilitatea -inanciara 7;.=: 7>.:L 78.;8 -=.8> 20122011 7.;: Devierea absoluta Ritmul cresterii (2011/2010)* 100-100 -1=.=: Ritmul cresterii (2012/2011 )*100-100 7>.8>

>.<:

=.L=

7.:;

9.;8

-1.LL

11.=>

-8<.><

L.>>

;.8:

>.:;

1.1L

-=.L7

>8.<9

-8>.LL

6in calculele efectuate n tabelul L.> putem constata c la ) *+,eracos-,rim& nivelul rentabilitii vnzrilor, calculat n baza profitului brut, este scazut, astfel constituind n n anul1979-7;.=:N adic la fiecare leu venituri din vnzri a ntreprinderii a ctigat 7;.=: bnui profitul brut, n anul 1977 cu 7>.:L bnui, astfel nregistrnd o micorare de =.8> puncte procentuale.(n anul 1971 rentabilitatea vinzarilor a fost de 78.;8, marindu-se fata de anul precedent cu 7.;: N. (n comparatie cu rentabilitatea vinzarilor, valoarea rentabilitii economice s-a marit in anul 1977, i anume cu 9.;8 puncte procentuale,dar a scazut in anul 1971 cu 1.LLN adic ntreprinderea cistiga n anul 1977 ,=.L= bnui profit pentru fiecare leu investit n activitate, n anul trecut, adica 1979 era n valoare de >.<: bnui, iar in 1971- 7.:; banuti .aloarea rentabilitii financiare a nregistrat o ma#orare n anul 1977 de ;.8:bnui profit net la fiecare leu investit n capitalul propriu, iar n anul curent acest ctigul s- a micsorat cu =.L7 bani i are o valoare de >9:; bnui.

20

n conte"tul relatiilor economiei de piat o atentie deosebit trebuie s se acorde eficientei utilizrii factorilor de productie,deoarece att cantitatea,ct si calitatea lor influeneaz essential asupra rezultatelor economico-financiare a ntreprinderii n urma activittii desfurate.Actualmente n epublica !oldova, ma#oritatea resurselor materiale utilizate n sfera productiv sunt costisitoarea si numai resursele umane continua s fie ne#ustificat de ieftine.Forta de munc este unicul factor important care este capabil s produc valori noi.'oncomitent,acest factor #oac un rol determinant n diri#area procesului de productie,este creatorul si animatorul mi#loacelor de productie.Folosirea rational a resurselor umane este rezultatul mbinrii #ustificate a aspectelor cantitatives i calitative care presupun respective utilizarea lor integral n procesul de productie. ,roductivitatea anuala a unui muncitor- Tm ,roductivitatea anuala a unui salariat- Ts amdamentul mi#loacelor fi"e- mf .olumul productiei fabricate la 7 leu resurse materiale-.,F TmQ.,FD2m mfQ.,FD!F TsQ.,FD2s

4abelul L.= Analiza indicatorilor eficientei economice (evierea a's3 1ndicatori 0+*+ 0+** 0+*0 0+**& 0+*+ Productivitatea anuala a unui muncitor Productivitatea anuala a unu 1
21

Ritmul (evierea a's3 0+*0&0+** cresterii <0+**C0+* +=D*++& *++

Ritmul cresterii <0+*0C0+* *=D*++& *++

1;8;=.91

1L>>8.>

18>8L.1<

-11=;.<1

-:<:.9>

-<.;

->.<7

1;8;=.91

1L>>8.>

18>8L.1<

-11=;.<1

-:<:.9>

-<.;

->.<7

salariat Randamentul mi;loacelor -i?e Eolumul #roductiei -a'ricate la * leu resurse materiale 9.<L 9.8> 9.88 -9.1> 9.91 ->9.1L >.<< 9.;9 9.L9 9.8; -9.19 -9.91 -18 ->.>>

6in tabelul L.= rezult c productivitatea medie anual a unui salariat s-a micsorat cu 11=;.<1 lei,in 1977 ceea ce constituie <.; N micsorare relative si cu :<:.9> in 1971, adica <.; N.,roductivitatea medie anual a unui muncitor nregistreaz aceleasi valori.6in tabelul sus mentionat se observ c ritmul de crestere a volumului productiei fabricate este mai mic de ct ritmul sporirii personalului din activitatea de baz,inclusiv la categoria de muncitori,ceea ce arat modificarea negative n ceea ce priveste gestionarea personalului ntreprinderii. Kn compartiment semnificativ al analizei l constituie aprecierea gradului de stabilitate a personalului ntreprinderii care se determin ca raport dintre numrul de salariati care au activat la ntreprindere n perioada 97.97.->7.71 a anului de gestine si numrul mediu scriptic al salariailor la finele acestui an. Aceast micsorare n dinamic a productivitii anuale a unui muncitor se datoreaz scaderii valorii poduselor fabricate ,insa nu si a numrul de muncitori antrenai n activitatea firmei.,roductivitatea anual a unui salariat este aceeasi. 6evierea absolut ntre anii 1979-1977 a randamentului !F se nregistrez cu o valoare negativ de 9.19 mii lei adic de18 N.(ntre anii 1971-1977 acelasi indicator inregistreaza o scadere de 9.91N, adica de la 9.L la 9.8;. andamentul mi#loacelor fi"e a sczut n perioada analizat din cauza creterii valorii mi#loacelor fi"e n anii 1977-1971. .aloarea productiei fabricate la 7 leu resurse materiale deasemenea s-a micsorat in anul de gestiune 1977cu 9.1> fata de anul precedent cind acesta constituia 9.<L, ceea ce constituie >9.1LN.(n anul 1971 aceasta a crescut cu >.<< N.

22

Conclu5ie Analiza financiar #oac un rol foarte important n activitatea ntreprinderii,deoarece a#ut la identificarea laturilor nesatisfctoare ale activitii ntreprinderii i permite luarea de msuri ce vor influena rezultatele viitoarei activiti ale ntreprinderii.3raie activitii principale, agricultura, practicat de ) * $,eracos-,rim& i a unei gestionri corecte din partea finansistului i aparatului de conducere.(n urma analizei mrimei i evoluiei patrimoniului se accentueaz o tendin pozitiv de cretere a patrimoniului aflat la dispoziia societii. (nsa analizind valoarea si structura capitalului in intreprindere putem observa ca se miscoreaza venitul din vnzri, din acestea rezult c ntreprinderea nu utilizeaz eficient activele .) * $,eracos-,rim& nu ntlnete dificulti privind achitarea datoriilor curente, fapt care duce la utilizarea eficiant a patrimoniului.. n aamod vedem c societatea i gestioneaz corect mi#loacele bneti, ele la rndul lor fiind folosite n active ce genereaz profit. 2ivelul solvabilitii este n cretere ceea ce nseamn c ntrepriderea e capabil la momentul actual s-i achite o mare parte adatoriilor din contul surselor proprii. *a analiza eficientei activitatii economico-financiare am recusr la calcularea rentabilitatii vinzarilor, economice si financiare. (n urma aceste analize am observat ca
23

nivelul rentabilitii vnzrilor, calculat n baza profitului brut, este scazut, valoarea rentabilitii economice s-a marit, ccea ce inseamna ca intreprinderea in urma activitatilor economice obtine profit. 6easemenea si valoarea rentabilitii financiare a nregistrat o ma#orare semnificativa. ,entru a-i fi acordate ) * $,eracos-,rim& credite cu condiii nu prea dure este necesar de a ma#ora capitalul propriu. ,entru a mbunti i a influena aproprierea acestui coeficient de nivelul optim e necesar ca fondatorii acestei uniti economices ma#oreze capitalul social, care ulterior ar influena pozitiv asupra procurrii demi#loace fi"e, ce va aduce profit activitii. 'reterea capitalului propriu ar simpifica independena financiar a ntreprinderii, deci activele mai mult vor fi finanate pe seama surselor proprii, i nu celor mprumutate cum este la ) * $,eracos- ,rim&. Jbiectivul esenial al oricrei uniti economice e de a activa pentru a obine profit, deci respectiv pentru aceasta este necesar de a mri n continuu volumul vnzrilor i de a obine pe piaa de desfacere un loc stabil. Atragerea unui contigent ct mai desfurat a clienilor de pe piaa naional este una din sarcinile primordial ale ntreprinderii, care ulterior concomitent vor mri i volumul vnzrilor. Ktilizarea unei politici de marUeting agresive cu aplicarea diverselor tehnici /publicitatea, particitarea la e"poziii i prezentarea mostrelor cu produse etc.0, precum i diversificarea produciei pot contribui la acapararea unor clieni noi. J alt tehnic de marUeting foarte util a ntreprinderii analizate care ar putea oferi rezultate considerabile, este de a presa unele servicii post vnzare, precum trasportarea sau oferirea unor sfaturi ale tehnologilor pentru o utilizare mai productiv a mrfei sale,care ulterior ar obine o ncredere din partea clienilor.n general ) * $,eracos-,rim& este ntr-o stare favorabil, i pe parcursul activitii sale se observ o cretere pozitiv a cifrei de afaceri, ceea ce demonstreazc conducerea ntreprinderii activeaz eficient i utilizeaz metodele i tehnicile corespunztoare.

24

Bi'lio2ra-ie
apoartele financiare pe anii 1979 si 1977 a intreprinderii ) * $,eracos-,rim& (3 Rusu. A3 Cuciurean. S3 Petrescu. )/3 (an - (naliza activit&%ii economice a intreprinderilor - %ditura 6idactic i ,edagogic @ucureti 7:<: C3 Mitru. E3 Eoinea2u - Statistica pentru managementul afacerilor - %ditura %onomic @ucureti 1997 A3 1s-nescu. E3 Ro'u. 13 An2/el - ,valuarea intreprinderii - %ditura 4ribuna %conomic @ucureti 1997

25