FACULTATEA FINANŢE

CATEDRA INVESTIȚII ŞI ACTIVITATE BANCARĂ

Alexandra AMORARIȚA

ANALIZA EVOLUȚIEI CONTULUI CURENT AL

BALANȚEI DE PLĂȚI EXTERNE A REPUBLICII
MOLDOVA ÎN PERIOADA 9 LUNI ALE ANILOR 2020-
2022: TENDINTE, FACTORI, PERSPECTIVE

STUDIU ANALITIC

la unitatea de curs
„Relații valutar-financiare internaționale”

Autor:
studenta gr. FBr202 AMORARIȚA Alexandra ,
învăţământ cu frecvenţă redusă
____________________
(semnătura)
Conducător ştiinţific:
conf. univ., dr. Ana Cîrlan
____________________
(semnătura)

Chişinău – 2023
 CUPRINS

Introducere………………………………….…...3-4
1. ESENȚA ȘI INDICATORII DE DINAMICĂ ȘI DE STRUCTURĂ
A CONTULUI CURENT AL BALANȚEI DE PLĂȚI EXTERNE............4-7
1.1.Esența contului curent al balanței de plăți externe……….………...4-5
1.2. Indicatorii de dinamică și de structură a contului curent al balanței de
plăți externe...5-7
2. ANALIZA EVOLUŢIEI ȘI PERSPECTIVELE CONTULUI CURENT AL
BALANȚEI DE PLĂȚI EXTERNE A REPUBLICII MOLDOVA ….....7-11
2.1.Calcularea indicatorilor de dinamică și de structură și
factorii de influență asupra contului curent al balanței de plăți externe a
Republicii Moldova…………………………………........7-10
2.2. Tendințe actuale și perspectivele evoluției contului curent al balanței de
plăți externe a Republicii Moldova…….…10-11
Încheiere ..............................................................11
Bibliografie….……………..……………….......11
Anexe……………………………………………12-13

2
 Introducere
Actualitatea temei. Starea de echilibru într-o economie dată își are susținerea în condițiile
economice, monetar-financiare,valutare și sociale specifice unei etape pe care o parcurge.
Economiiile naționale tind către stabilirea unui echilibru în raporturile economice dintre
ele. Acest echilibru depinde de adoptarea de decizii sub forma unor hotãrâri de repartiție
financiară și de credit sau al transferului de sume determinate de fluxurile economice, financiare
și de credit. La nivelul economiei naționale, decizia financiar-monetarã se realizeazã sub forma
balanței de plăți.
În condițiile statului, economia căruia se regăsește în stare de criză și mai cu seamă, care are în
față problema efectuării schimburilor radicale de structură, echilibrarea balanței de plăți –document
de redare a relațiilor economice internaționale –prezintã una din principalele condiții de rezolvare
a importantelor probleme social-economice care permit intensificarea integrãrii și lărgirea
relațiilor economice cu alte state.
Studierea și cercetarea evoluției balanței de plăți constituie pentru Republica Moldova o
problemã importantă, deoarece: în balanța de plăți se cuprinde aspecte privind natura economicã
financiarã, oglindind gradul și sensul angrenării economiei în diviziunea internaționalãăa muncii,
potențialul valutar creat în perioada de referințã prin exporturi și alte operațiuni externe.
Balanța de plăți constituie un instrument de bază prin care se înfãptuiește politica valutară capital,
credite internaționale.
Balanța de plăți este, în esență, barometrul activității economico-financiare a unui stat.
Ea pune în evidență capacitatea de producție a bunurilor și competitivitatea acestora pe piața
internațională, atât în ceea ce privește calitatea, cît și prețul acestora.
În lucrare este prezentată și analizată unei componente destul de importante al balanței de plăți a
Republicii Moldova, și anume a contului curent pe parcursul trimestrului III al anilor 2020-2022.
Scopul cercetării. În acest studiu de caz am remarcat evoluția contului curent al balanței de plăți
externe a Republicii Moldova 2020-2022.
Sarcinile lucrării.Pe lîngă calculele efectuate pentru a determina creşterile absolute şi relative ale
portofoliului de credit, am identificat factorii ce au cauzat aceste schimbări, şi am presupus care ar
putea fi tendinţele de modificare a acesteia pe viitor.
Obiectul investigat.Obiectul investigat în acest studiu de caz este contul curent al balanței de plăți
externe a Republicii Moldova, şi anume evolutia structurii în decursul trimestrului III al anilor
2020-2022.
Subiectul cercetări. Contul curent- toate tranzacţiile cu valori economice (cu excepţia celor
cu instrumente financiare) care au loc între rezidenţi şi nerezidenţi. De asemenea aici sunt efectuate
înscrierile compensatorii ale valorilor economice primite şi oferite unilateral (fără furnizarea /
obţinerea altor valori în schimb).
Metodologia cercetării. În procesul de cercetare am utilizat deducţia, pornind de la informaţia
generală, teoretică privind contul current al Balanței de Plăți Externe, structura şi evolutia lui,
trecînd ulterior la analiza practică a structurii contului curent al Balanței de Plăți Externe pe o
perioada stabilită de timp.

3
 Baza informaţională. În partea teoretică am utilizat drept materie primă diverese informaţii găsite
în literatura de specialitate, iar calculele şi în genere studiul l-am făcut pe baza datelor statistice de
pe situl www.bnm.md
Structura studiului. Studiul analitic este împărţit în 2 capitole, îcheiere, bibliografie și anexe.
Primul capitol reflectă aspectele teoretice privitor la conceptul de „ contul curent al Balanței de Plăți
Externe”, dimensionarea ei şi evolutia lui de la o perioada la alta. Al doilea capitol are un caracter
analitic pronunţat, conţinînd calculele efectuate şi analiza lor spre a evidenţia factorii evolutiei
structurii contului curent al Balanței de Plăți Externe şi tendinţele de modificare ulterioară a
acestuia.
1. ESENȚA ȘI INDICATORII DE DINAMICĂ ȘI DE STRUCTURĂ
A CONTULUI CURENT AL BALANȚEI DE PLĂȚI EXTERNE
1.1. Esența contului curent al balanței de plăți externe
Contul curent reflectă furnizarea sau achiziţionarea de resurse reale de către economia unei țări
către sau de la restul lumii, precum şi tranzacţii unilaterale, fără contraprestaţie economică.

Tranzacţiile înregistrate pe credit exprimă partea din produsul intern al economiei raportoare
furnizat altor economii (export de bunuri şi servicii), venituri din utilizarea factorilor de producţie în
procesul de producţie desfăşurat în străinătate (venituri din muncă şi venituri din investiţii), precum
şi primirea din străinătate a unor resurse reale sau financiare fără contraprestaţie economică.

Tranzacţiile înregistrate pe debit reflectă achiziţia de bunuri şi servicii din străinătate (import),
venituri cuvenite nerezidenţilor pentru utilizarea de factori de producţie aparţinând acestora,
acordarea de resurse reale sau financiare fără contraprestaţie economică nerezidenţilor.

Contul curent este divizat în: bunuri, servicii, venituri primare și secundare.
1) Bunuri.
Acest articol include tranzacţiile cu bunuri, specificându-se cele la care are loc
transferul dreptului de proprietate de la rezidenţi la nerezidenţi şi invers (precum bunuri
generale, procurarea de bunuri în porturi de către cărăuşi şi aurul nemonetar) şi cele la care nu
are loc acest transfer (cum sunt bunurile pentru prelucrare şi reparaţiile de bunuri).
2) Servicii.
Acest articol cuprinde serviciile prestate între rezidenţi şi nerezidenţi:
- servicii de transport –specifică tipul transportului: aerian, feroviar, auto, maritim, prin
conducte. Pentru fiecare tip de transport, cu excepţia celui prin conducte, se specifică
transportarea de mărfuri, de pasageri şi alte servicii auxiliare din cadrul serviciilor de
transport (încărcare / descărcare, deservirea unităţilor de transport etc.);
- călătorii –includ bunurile şi serviciile achiziţionate într-o economie de către călătorii
nerezidenţi (inclusiv excursioniştii), în scopuri de afaceri sau personale (inclusiv
călătoriile ce ţin de sănătate şi de studii), pe parcursul sejurului lor (mai mic de 1 an), pe
teritoriul acestei ţări. Regula de un an nu se aplică reprezentanţelor companiilor străine,
studenţilor şi pacienţilor medicali care rămân rezidenţi ai economiei de origine, indiferent de
durata de aflare peste hotare;

4
 - servicii de comunicaţii –acest articol cuprinde serviciile internaţionale de telecomunicaţii
(sunete şi imagini transmise prin intermediul telefonului, faxului, radioului,
computerului, poştei electronice; deservirea canalelor informaţionale, alte servicii
conexe) şi serviciile poştale (transportarea corespondenţei, ziarelor şi revistelor, ediţiilor
periodice, coletelor etc.);
- servicii financiare –cuprind comisioanele pentru servicii de intermediere financiară şi
pentru servicii auxiliare prestate între rezidenţi şi nerezidenţi;
- alte servicii: servicii de construcţii; de asigurare; de informatică şi informaţionale; royalty şi
onorarii pentru licenţă; culturale şi de agrement; guvernamentale; alte servicii de
afaceri (leasing operaţional, servicii juridice, contabile, audit, consulting, management,
marketing, arhitectură, cercetare, alte servicii).
3) Venituri primare.
Acest articol este divizat în 2 componente principale:
- compensarea pentru muncă reprezintă remunerările (sub orice formă) plătite de angajatori
angajaţilor, atunci când atribuţia rezidenţială a părţilor este diferită. Aceste remunerări includ şi
taxele plătite sub formă de impozite în ţara gazdă, înscrierea compensatorie a cărora este reflectată
la articolul transferuri curente. Cheltuielile efectuate de angajaţi în ţara gazdă se înregistrează
compensatoriu la articolul călătorii;
- veniturile din investiţii reprezintă încasări şi plăţi aferente creanţelor şi angajamentelor
externe.
Această categorie cuprinde veniturile din investiţii directe, investiţii de portofoliu, alte investiţii şi
active de rezervă. La intrări ele includ venitul către încasare provenit din capitalul investit sau
împrumutat în exterior de către rezidenţi, la ieşiri se reflectă venitul nerezidenţilor obţinut din
Banca Naţională a Moldovei capitalul investit în Moldova sau împrumutat rezidenţilor.
Veniturile din investiţii pot fi sub formă de dobânzi, dividende şi venituri reinvestite.
Venitul reinvestit şi profiturile nedistribuite ale filialelor–reprezintă veniturile investitorilor
străini direcţi ce nu le-au fost distribuite sub formă de dividende sau alte beneficii.
4) Venituri secundare.
La acest articol sunt efectuate înregistrările compensatorii, aferente trecerii dreptului de
proprietate asupra resurselor materiale şi financiare de la rezidenţii unei ţări la rezidenţii altei ţări,
fără încasarea unor valori economice. Transferurile sunt divizate:
- după tipuri: transferuri curente(înregistrate în contul curent) şi transferuri de capital
(înregistrate în contul de capital) .
- după sectoare: sector guvernamental şi alte sectoare.
Exemple de transferuri curente des întâlnite în practică sunt transferurile de bani de la persoane
fizice, ajutoarele umanitare, asistenţa tehnică, cotizaţiile în organizaţii internaţionale, diferite taxe
şi impozite curente ca cele pe venit, pe imobile deţinute în altă ţară decât cea de rezidenţă etc.,
exemple de transferuri de capital sunt anularea datoriei de către creditor, transferurile migranţilor
(care reprezintă echivalentul valoric al activelor nete ce le iau cu sine persoanele ce se instalează
permanent cu traiul în altă ţară).
1.2. Indicatorii de evaluare a contului curent al balanței de plăți externe
Pentru analiza contului curent vom folosi urmatorii indicatori de evaluare:

5
- rata de dependență față de piețele externe
- Ponderea exportului în PIB, care arată în ce măsură depinde reluarea procesului de producţie
de realizare pe piaţa internaţională a mărfurilor produse în cadrul economiei naţionale şi
sintetizează aspectul activ al participării la diviziunea internaţională a muncii, furnizarea de
produse pe pieţele externe .
Ex
P Ex PIB = ∗100,
PIB
(1.2.1)
unde:
Ex – export;
PIB – produsul intern brut
- Ponderea importului în PIB, exprimă aspectul pasiv al participării la diviziunea
internaţională a muncii şi preluarea de produse de pe piaţa externă.
ℑ
P Im PIB = ∗100,
PIB
(1.2.2)
unde:
Im – import;
PIB – produsul intern brut
-gradul de acoperire a importului prin export (GA), reflectă procentual măsura în care plăţile
generate de import pot fi acoperite cu încasările din export. Dacă GA>100% - sold excedentar,
adică încasările valutare acoperă integral plăţile, mai mult ca atât apare posibilitatea completării
rezervei valutare a statului şi achitării datoriei externe contractate anterior. Dacă GA < 100% - sold
deficitar, adică e o situaţie nefavorabilă unei economii în acest caz se va recurge la utilizarea
rezervei valutare sau contractarea de credite externe, fapt ce va afecta lichiditatea internaţională a
ţării respective.
Ex
GA= ∗100 ,
ℑ
(1.2.3)
unde:
GA – gradul de acoperire a exportului prin import;
Ex – exportul;
Im – importul.
- Ponderea deficitului contului curent în produsul intern brut, reflectă o agravare serioasă a
echilibrului financiar-valutar. Acest deficit al operaţiunilor curente reflectă starea gravă a economiei
naţionale şi un eşec total al politicii comerciale promovate de guvern. Limitele stabilite de Fondul
Monetar Internaţional: 1.–1.5%;-2.0% reflectă o situaţie normală;
2.-2%;-5% acest dezechilibrul este firesc cu condiţia că balanţa să nu se permanentizeze;

6
3.peste –5% dezechilibrul devine important şi reclamă măsuri concrete ale guvernului şi
autorităţilor monetare pentru a redresa contul curent al balanţei de plăţi într-un termen destul de
scurt;
4.peste –10% din PIB atunci acesta este semnul unor disfuncţii grave în economie. În acest caz
măsurile de natură fiscală sau monetară nu mai sânt suficiente, ele trebuie să fie însoţite de energice
politici sectoriale care pot corecta dezechilibrul după cel puţin 2-3 ani.
Sold CC
DCC PIB = ∗100 ,
PIB
(1.2.4)
unde:
Sold CC - Soldul Contului curent
- Indicile gradului de acoperire. Interpretarea practică acestui indicator este următoarea:
1. IGA=100% arată o menţinere în timp al dezechilibrului dintre încasări şi plăţi sau a excedentului
acestora; 2. IGA>100%, semnifică o ameliorare a raportului dintre încasările şi plăţile valutare dat
fiind că GA1 > GA0 ; 3. IGA<100%, explică deteriorarea dea lungul anilor a dezechilibrului
contului curent deoarece GA1 < GA0 ;
GAT curent
IGA = ∗100,
GAT precedent
(1.2.5)
unde:
GATcurent - gradul de acoperire în anul curent;
GATprecedent – gradul de acoperire în anul precedent.
- Gradul de deschidere a economiei, denotă dependenţa de sectorul extern.
Ex+ ℑ
GDE = ∗100,
PIB
(1.2.6)
unde:
Ex – exportul;
Im – importul.
- Mărimea soldului balanței comerciale, care arată ponderea soldului BC în comerţul exterior.
Ex−ℑ
S BC = ∗100 ,
Ex+ ℑ
(1.2.7)
- Indicile soldului contului curent. Dacă ambele solduri ale contului curent reprezintă excedent
atunci indicele soldului va fi mai mare ca 100%, ceea ce înseamnă o accentuare sau o creştere a

7
excedentului, pe când situaţia când ISC>100% arată o evoluţie, în general, nefavorabilă ca urmare a
reducerii excedentului balanţei de plăţi. Dacă soldurile contului curent sânt deficitare atunci
semnificaţia indicelui este inversă şi anume: ISC100% arată creşterea deficitului, deci o continuare
a deteriorării situaţiei.
Sold cc curent
ISC = ∗100 ,
Sold cc precedent
(1.2.8)
unde:
Sold CC T curent - soldul contului curent în anul curent;
Sold CC T precedent –soldul contului curent în anul precedent
Aprecierea evoluției acestor indicatori și evidențierea tendințelor formate în perioada de timp
considerată se realizată cu ajutorul indicatorilor de dinamică. După modul de exprimare, aceștia pot
fi grupați în două categorii: indicatori absoluți și indicatori relativi . Fiecare din aceste categorii
înglobează indicatori concreți.
Indicatorii absoluți se exprimă în aceeași unitate de măsură cu fenomenul supus cercetării.
Aceștia sunt de două genuri: nivelul absolut, care este dat de șirul nivelurilor fenomenului a cărui
evoluție se urmărește, și modificarea absolută, care se determină ca diferență între nivelurile
absolute ale uneia dintre variabilele seriei, luate succesiv, și un nivel oarecare considerat bază de
comparație. (această bază trebuie să fie un moment sau interval de timp considerat reprezentativ
pentru seria supusă cercetării). Modificarea absolută exprimă, în valori absolute, cu cât a crescut sau
a scăzut nivelul fenomenului cercetat în perioada de timp considerată.
Indicatorii relativi se calculează ca raport între doi indicatori absoluți ai aceluiași fenomen și se
exprimă, de regulă, sub formă de coeficienți sau în procente. În cadrul lor întâlnim indicele de
dinamică, ritmul de dinamică și valoarea absolută a unui procent de creștere (reducere).
În contextul evaluării fenomenelor economice și sociale, indicatorii de dinamică sunt numiți
creștere și spor , respectiv, cu bază fixă, cu bază în lanț și medii. În așa mod, indicatorii de dinamică
absoluți sunt creșterea absolută și sporul absolut. Creșterea absolută este dată de șirul (seria)
nivelurilor subiectului cercetat. Aceștia, în cazul studiului analitic preconizat, reprezintă datele
inițiale, colectate de pe pagina oficială al Băncii Naționale Moldovei . Sporul absolut se determină
ca diferență între nivelurile absolute ale uneia dintre variabilele șirului, și un nivel oarecare
considerat bază de comparație.
Baza de comparație poate fi fixă, în cazul, în care rămâne aceeași pentru toți termenii seriei, sau
variabilă, când se modifică odată cu modificarea indicatorului de comparat. În funcție de baza de
comparație aleasă, indicatorii sporului absolut pot fi:
- cu baza fixă, care arată cu cât a crescut sau a scăzut nivelul indicatorului analizat fâță de perioada
de bază;
- cu baza în lanț, care arată cu cât a crescut sau a scăzut nivelul indicatorului analizat de la o
perioadă la alta, în cadrul intervalului de timp cercetat.

8
 În contextul studiului dat, se va calcula sporul absolut cu bază în lanț.
Sporul absolut al indicatorului analizat, cu bază în lanț, se determină conform formulei:
∆Ia t/t-1 = Ia t – Ia t-1 ,
(1.2.9)
în care:
∆Ia t/t-1- este sporul absolut al indicatorului analizat, cu bază în lanț,p.p;
Ia t-1– Indicatorul analizat în perioada t-1, %.
Dintre indicatorii relativi de dinamică, în studiul analitic preconizat, se va opera cu indicele de
dinamică și cu ritmul de dinamică, care de asemenea, pot fi cu bază fixă și cu bază în lanț.
Indicele de dinamică se calculează ca raport între nivelul indicatorului de comparat și nivelul
indicatorului folosit ca bază de comparație. Acesta exprimă de câte ori sau în ce proporție s-a
modificat subiectul cercetat în perioada considerată.
Indicele de dinamică al contului curent, cu bază în lanț, se calculează conform relației:

𝑰 Ia t/t-1 =Ia t * 100% / Ia t-1 , (1.2.10)

în care:

𝑰 Ia t/t-1 - este indicele de dinamică al indicatorului analizat, cu bază în lanț, %.

Structura contului curent reprezintă prezentarea a unui întreg pe părți. În context economic,
aceasta reprezintă prezentarea întregului în ponderi a fiecărei componente în total. Având drept
suport exemplul de mai sus, conceptiv, structura contului curent se descrie matematic în felul
următor:

𝑺CC = ∑𝑾AiCC = 𝟏𝟎𝟎% , (1.2.11)

în care:

𝑾AiCC - este ponderea alcătuitorului de genul 𝒊 în contul curent,%.

Ponderea fiecărui alcătuitor în contul curent se calculează prin formula:

𝑾AiCC = 𝑨i × 𝟏𝟎𝟎% / CC (1.2.12)

2.ANALIZA EVOLUŢIEI ȘI PERSPECTIVELE CONTULUI CURENT AL

BALANȚEI DE PLĂȚI EXTERNE A REPUBLICII MOLDOVA
2.1. Calcularea indicatorilor de evaluare, dinamica și de structură și
factorii de influență asupra contului curent al balanței de plăți externe a
Republicii Moldova
Indicatorii de evaluare a contului curent al balanței de plăți în perioada trimestrului III al
anilor 2019-2022 vor fi calculati în baza următoarelor date.

9
 Tabelul 2.1.1
Prodului intern brut al Republicii Moldova trimestrul III, milioane USD

2022 2021 20120 2019

PIB 10547 9830 8631 8811

Sursa: https://www.bnm.md/files/0_CI_2022_q3.pdf
Indicatorii de evaluare au fost calculați în baza formulelor 1.2.1 – 1.2.8, în baza tabelului 2.1.1 și
anexei 1:
Tabelul 2.1.2
Indicatorii de evaluare a contului curent al Balanței de Plăți Externe a Republicii Moldova
trimestru III
Indicator
i 2022 2021 2020 2019
PEx PIB 42,00 29,17 26,48 30,16
PIm PIB 69,35 56,90 48,52 54,78
GA 80,62 79,29 87,66 82,87
DCC PIB -15,34 -13,20 -6,62 -10,34
IGA 101,68 90,46 105,78 Х
GDE 142,97 114,34 100,61 110,31
S BC -10,73 -11,55 -6,58 -9,37
ISC 124,62 227,25 62,71 Х
Sursa:calculat de autor în baza Tabelului 2.1.1, Anexei 1
4430.19
PEx PIB 2022 = ∗100 = 42.00
10547
7314.72
PIm PIB 2022 = ∗100 = 69.35
10547
6730.9
GA 2022 = ∗100 = 80.62
8348.47
−1617.57
DCC PIB = ∗100 = -15.34
10547
80.62
IGA = ∗100 = 101.68
79.29
6730.9+8348.47
GDE = ∗100 = 142.97
10547
6730.9−8348.47
S BC = ∗100 = - 10.73
6730.9+8348.47

10
 −1617.57
ISC = ∗100
−1297.96
Tabelul 2.1.3
Creșterea absolută și relativă a indicatorilor de evaluare
2022 2021 2020
Indicator Creșterea Creștere Creșterea Creșterea Creșterea Creșterea
i absolută a relativă absolută relativă absolută relativă
PEx PIB 12,83 143,98 2,69 110,16 -3,68 87,80
PIm PIB 12,45 121,88 8,38 117,27 -6,26 88,57
GA 1,33 101,68 -8,37 90,45 4,79 105,78
DCC PIB -2,14 116,21 -6,58 199,40 3,72 64,02
IGA 11,22 112,40 -15,32 85,52 X X
GDE 28,63 125,04 13,73 113,65 -9,7 91,21
S BC 0,82 92,90 -4,97 175,53 2,79 70,22
ISC -102,63 54,84 164,54 362,38 X X
Sursa:calculat de autor în baza Tabelului 2.1.2
În baza datelor prezentate în tabele 2.1.2 și 2.1.3 putem spune că ponderea produsele furnizate pe
piețele externe începînd cu anul 2020 este îtr-o creștere continuă. În anul 2022 această pondere a
crescut cu 12,83 p.p faţă de anul precedent, iar în 2021 s-a majorat cu 10,16 % comparativ cu anul
2020. Ponderea importurilor în trimestru III 2022 la fel o suportat o creștere de 12,45 p.p,
comporativ cu anul precedent. Gradul de acoperire a importului prin export pe parcursul acestor ani
este scăzut.În anul 2022 acesta constituie 80,62%, adică cu 1,68% mai ridicat față de anul
precedent, ce înseamnă că plăţile generate de import nu pot fi acoperite cu încasările din export și
sîntem nevoiți să utilizăm rezerva valutară sau credite externe. Ponderea deficitului contului curent
în produsul intern brut se află în descreștere si în anul 2022 constituie -15,34%,care ne indică starea
gravă a economiei naţionale şi un eşec total al politicii comerciale promovate de guvern. Indicele
gradului de acoperire în anul 2022 și anul 2020, este de 101,68 și 105,78%, ce semnifică o
ameliorare a raportului dintre încasările şi plăţile valutare. Gradul de deschidere a economiei în anul
2022 și anul 2021, a crescut cu 25,04% și respective cu 13,65 %, față de anii precedenți. În anul
2020 acest indicator a suportat o diminuare cu 9,7 p.p p.p, față de anul 2019. Ponderea soldului
Balanței comerciale în comertul exterior în anul 2022 este - 10,73 %, adică cu 0,82 p.p mai ridicată
față de anul precedent.
Indicatorii de structură a contului curent al Balanței de Plăți Externe a Republicii Moldova
( trimestru III) 2020-2022 vor fi calculati în baza formulelor 1.2.10 și 1.2.12, și în baza Anexei 1.
Tabelul 2.1.4
Structura contului curent al Balanței de Plăți Externe a Republicii Moldova

Nr d/o  

Ponderea 2020 Ponderea 2021 Ponderea 2022

11
 1        Bunuri 384,72 237,93  217,36
2        Servicii -51,58 -27,91  -39,05
3      Venituri primare -58,64 -14,18  -2,47
4      Venituri secundare -174,50 -95,84  -75,84
  Contul curent 100 100 100
Sursa:calculat de autor în baza Anexei 1.
Ponderea bunurilor : WBunuri.CC 2020= -2197.36 * 100% / (-571.16) = 384.72 %
Din datele tabelului 2.1.7 putem spune că valoarea negativă a contului curent pe parcursul acestor
trei ani este cauzată de valoarea bunurilor.

2.2Tendințe actuale și perspectivele evoluției contului curent al balanței de

plăți externe a Republicii Moldova
Soldul negativ rezultă mai mult din balanţa comercială decât din balanţa veniturilor, iar deficitele
comerciale mari şi persistente reprezintă simptomele problemelor structurale de competitivitate.
Deficitul contului curent nu poate fi suportabil, deoarece este semnificativ şi rezultă din
reducerea economiilor naţionale. Finanţarea deficitului de cont curent necesită împrumutarea
mijloacelor de peste hotare, iar aceasta este foarte riscantă, dacă finanţează consumul.
În ceea ce privește structura contului curent, constatăm faptul că deficitele înregistrate în balanța de
plăți a Republicii Moldova au fost întotdeauna dominate de deficitele comerciale, adică bunurilor.
Soldul veniturilor este pozitiv, deoarece veniturile obținute de rezidenți din munca prestată
patronilor nerezidenți depășesc volumul dividendelor și dobânzilor plătite investitorilor străini.
Transferurile curente înregistrează excedente grație transferurilor personale primite de peste hotare,
precum și transferurilor interguvernamentale. Totuși, serviciile,veniturile și transferurile curente
nete nu acoperă integral deficitul comercial ( 54 %), creând o necesitate de finanțare acoperită din
surse externe (1617,67 mil. dolari SUA în 2022)

Contul curent
0
2020 2021 2022
-500
-1000
-1500

-2000

Contul curent

Figura 2.2.1. Diagrama dinamicii contului curent al Balanței de Plăți Externe a Republicii Moldova
trimestru III.
ÎNCHEIERE

12
Prin acest studiu, am analizat evoluția contului curent și indicatorilor de evaluare al Balanței de
Plăți Externe a Republicii Moldova. În cadrul acestei lucrări, au fost identificate abaterile absolute
și relative cu baza în lanț și ponderea fiecărui alcătuitor în contul curent.
Indicatorii calculați pentru această analiză, au indicat faptul că S-do contului curent este în
descreștere continuă, ce înseamnă că din an în an importurile sunt tot mai mari ca exporturile.
Deficitele de cont curent înregistrate în balanța de plăți a Republicii Moldova sunt persistente.
Evoluția ascendentă a deficitului de cont curent al balanței de plăți a Republicii Moldova rezultă
atât din creşterea investiţiilor, cât și din majorarea consumului. Sursa deficitului de cont curent al
Republicii Moldova sunt deficitele comerciale. Aceasta înseamnă că, în țară, există probleme
structurale legate de competitivitate, care nu pot fi depășite într-un timp scurt. Fragilitatea
sistemului financiar-bancar al Republicii Moldova, precum și instabilitatea situației politice,
deteriorează și mai mult sustenabilitatea balanței de plăți.

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
1
https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Anuar_Statistic/2021/23_AS.pdf
2
https://www.bnr.ro/Balanta-de-plati-%e2%80%93-Precizari-metodologice-11753.aspx
3
https://www.bnm.md/bdi/pages/reports/dbp/DBP17.xhtml
4
https://www.academia.edu/17270643/Balanta_de_plati

13
 ANEXE
Anexa 1 Balanţa de plăţi a Republicii Moldova (MBP6) Trimestru III, milioane USD
  2022(9) 2021(9) 2020(9) 2019(9)
Contul curent -1 617,57 -1 297,96 -571,16 -910,75
     Credit 6 730,90 4 970,70 4 056,42 4 404,54
     Debit 8 348,47 6 268,66 4 627,58 5 315,29
     Bunuri şi servicii -2 884,53 -2 725,98 -1 902,77 -2 169,23
       Credit 4 430,19 2 867,12 2 285,13 2 657,21
       Debit 7 314,72 5 593,10 4 187,90 4 826,44
       Bunuri -3 516,26 -3 088,18 -2 197,36 -2 449,49
         Credit 2 800,19 1 674,73 1 357,60 1 502,70
         Debit 6 316,45 4 762,91 3 554,96 3 952,19
       Servicii 631,73 362,20 294,59 280,26
         Credit 1 630,00 1 192,39 927,53 1 154,51
         Debit 998,27 830,19 632,94 874,25
     Venituri primare 40,06 184,03 334,91 397,61
       Credit 654,23 655,42 640,80 755,44
       Debit 614,17 471,39 305,89 357,83
     Venituri secundare 1 226,90 1 243,99 996,70 860,87
       Credit 1 646,48 1 448,16 1 130,49 991,89
       Debit 419,58 204,17 133,79 131,02

Sursa: https://www.bnm.md/bdi/pages/reports/dbp/DBP16.xhtml

14
15