ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA „FINANŢE”
CATEDRA „BĂNCI ŞI ACTIVITATE BANCARĂ”

Cristina STANILA

EVOLUŢIA INDICATORILOR BPE a REP.MOLDOVA PENTRU ANII

2005-2009

REFERAT
la disciplina universitară
„RVFI”

Autor: student gr FB-295Cristina STANILA

Coordonator ştiinţific: conf.univ. d-na Ana BERDILĂ

Chişinău 2011

1
 CUPRINS

INTRODUCERE.........................................................................................3

Capitolul 1 Aspecte teoretice privind BPE

1.1Conceptul şi structura BPE .....................................................................4

1.2Indicatorii şi factorii de influenţă a BPE..................................................7

Capitolul 2.Evoluţia indicatorilor BPE pentru perioada anilor 2005-2009

2.1. Prezentarea datelor statistice privind indicatorii BPE pentru anii 2005-
2009............................................................................................................9

2.2.Analiza evoluţiei indicatorilor BPE pentru perioada anilor 2005-

2009...........................................................................................................10

CONCLUZII ………………………………………...................................13

BIBLIOGRAFIE...………………….....................………………………..14

2
 INTRODUCERE

Actualitatea temei:Dupa cum se stie Balanta de Plati Externe(BPE) reprezinta un tablou statistic
sub forma contabila care inregistreaza sistematic ansamblul fluxurilor reale,financiare si
monetare intervenite intre rezidentii unei economii si restul lumii,in cursul unei perioade(de
regula 1 an),de aceea analiza indicatorilor BPE ne permite sa evaluam aceste statistici pentru a
determina tendintele economiei unui stat,fie de crestere si dezvoltare ,fie de stagnare si regres.

Scopul cercetarii:Prin aceasta lucrare am vrut sa fac o analiza mai detaliata a indicatorilor BPE
pentru a determina ritmurile de dezvoltare a economiei Republicii Moldova si a formula
concluziile necesare despre politicile si metodele adoptate de catre stat privind politica financiara
a Rep.Moldova.

Sarcinile referatului:Am vrut,in limita resurselor disponibile sa fac o analiza a BPE si sa

descopar starea reala a economiei Republicii Moldova,sa incerc sa gasesc plusurile si minusurile
deciziilor adoptate si implimentate de catre autoritatile statului.

Obiectul referatului:Obiectul de studiu al referatului este BPE mai exact Indicatorii BPE pentru
perioada 2000-2009 .

Metodologia cercetarii:Pe parcursul realizarii lucrarii date am folosit diferite metode de

cercetare.Am pornit de la datele teoretice si prin folosirea datelor statistice din rapoartele BNM
am incercat a formula concluzii proprii si a oferi o analiza a celor expuse.Prin graficile si
diagramele folosite am incercat sa redau cele descoperite pentru a le face intelese tutror.

Baza informationala:La realizarea acestui referat am utilizat rapoartele si statisticile elaborate

de catre BNM precum si date teoretice si analitice din surse gasite in biblioteca universitara
ca:teze,lucrari stiintifice sau manuale.

Structura referatului,destinatia:Realizind acest referat lam divizat in 2 capitole fiecare din ele
avind subpunctele sale.In primul capitol am prezentat date generale despre ce reprezinta
BPE,care sunt indicatorii ce vor fi analizati si pentru ce este utila aceasta analiza.In cel de-al 2-
lea capitol nemijlocit am analizat acesti indicatori prin intermediul diferitor tabele si scheme
incercind sa fac o conexiune intre fiecare an si intre datele expuse in tabele.La realizarea acestei
lucrari am utilizat un limbaj economic adecvat insa tot odata care poei poate fi pe intelesul
oricarei persoane interesata in acest subiect.

3
 1.ASPECTE TEORETICE PRIVIND BPE

1.1 CONCEPTUL ŞI STRUCTURA BPE

În literatura de specialitate putem întilni mai multe definiţii ale termenului Balanţa de Plăţi
Externe(BPE) dintre care aş dori să mentionez cîteva:

 Balanţa de Plăti Externe reprezintă cel mai important instrument de înregistrare a

creanţelor şi datoriilor ce apar în schimbul de mărfuri şi servicii între 2 ţări,exigibile într-
o perioadă(de obicei 1 an) precum şi mişcările de capital produse în aceeaşi perioadă.
 Balanţa de plăţi se bazează pe înregistrarea fluxurilor dintre rezindenţi şi
nerezidenţi,contabilizate de-a lungul unei perioade.
 Conform definiţiei date de către FMI balanţa de plăţi externe reprezintă un tablou statistic
sub formă contabilă care înregistrează sistematic ansamblul fluxurilor reale,financiare şi
monetare intervenite între rezidenţii unei economii şi restul lumii, în cursul unei
perioade(de regula 1 an).

Din aceste definiţii putem deduce că în BPE sunt înregistrate activitatea economică,financiară,de
creditare şi monetară a unui stat.Mai detaliat aceasta însumează comerţul exterior,mişcările de
capitaluri atît pe termen lung cît şi scurt şi mişcările de sume atît în moneda cît şi în
valută.Elaborarea balanţei de plăti se bazează pe un set de reguli care definesc:

 Agenţii(rezidenţi sau nerezidenţi)

 Natura tranzacţiilor(schimb de proprietate)
 Modalitatea de înregistrare a tranzacţiilor(momentul în care are loc transferul de
proprietate).

Structural, balanţa de plăţi este alcătuită din două conturi mari: contul curent; contul de capital şi
financiar. Contul curent include: balanţa comerţului cu bunuri şi servicii, balanţa veniturilor,
balanţa transferurilor curente. Contul de capital şi financiar constă din: transferuri de capital,
investiţii directe, investiţii de portofoliu, derivate financiare, alte investiţii, active de rezervă. La
majoritatea articolelor contului financiar al balanţei de plăţi inregistrările sunt efectuate in
valoare netă.La componentele contului curent al balanţei de plăţi – venituri şi transferuri – şi la
componentele contului de capital şi financiar al balanţei de plăţi – transferurile de capital,
investiţiile directe şi de portofoliu, derivatele financiare, alte investiţii – datele sunt inregistrate
in funcţie de sectorul economic la care aparţine partea rezidentă implicată in operaţiune.
Contul curent cuprinde tranzacţiile cu valori economice (cu excepţia celor cu instrumente
financiare) care au loc intre rezidenţi şi nerezidenţi. De asemenea aici sunt efectuate inscrierile
4
compensatorii ale valorilor economice primite sau oferite unilateral (fără furnizarea / obţinerea
altor valori in schimb). Contul curent este divizat in: bunuri, servicii, venituri şi transferuri
curente.
Bunuri. Acest articol include tranzacţiile cu bunuri care traversează hotarul ţării,
specificandu-se cele la care are loc transferul dreptului de proprietate de la rezidenţi la
nerezidenţi şi invers (bunuri generale, procurarea de bunuri in porturi de către cărăuşi, aurul
nemonetar) şi cele la care nu are loc acest transfer (bunuri pentru prelucrare, reparaţii de bunuri).
Servicii. Acest articol cuprinde serviciile prestate intre rezidenţi şi nerezidenţi:
 servicii de transport – specifică tipul transportului: aerian, feroviar, auto, maritim, prin
conducte. Pentru fiecare tip de transport, cu excepţia celui prin conducte, se precizează
transportarea de mărfuri, de pasageri şi alte servicii auxiliare din cadrul serviciilor de
transport (incărcare / descărcare, deservirea unităţilor de transport etc.);
 călătorii – includ bunurile şi serviciile achiziţionate intr-o economie de către călătorii
nerezidenţi (inclusiv excursioniştii), in scopuri de afaceri sau personale (inclusiv
călătoriile ce ţin de sănătate şi de studii), pe parcursul sejurului lor (mai mic de 1 an), pe
teritoriul acestei ţări. Regula de un an nu se aplică studenţilor şi pacienţilor medicali care
răman rezidenţi ai economiei de origine, indiferent de durata de aflare peste hotare;
 servicii de comunicaţii – acest articol cuprinde serviciile internaţionale de
telecomunicaţii (sunete şi imagini transmise prin intermediul telefonului, faxului,
radioului, poştei electronice; deservirea canalelor informaţionale; servicii auxiliare) şi
serviciile poştale (transportarea corespondenţei, ziarelor şi revistelor, ediţiilor periodice,
coletelor etc.);
 servicii financiare – cuprind comisioanele pentru servicii de intermediere financiară şi
pentru servicii auxiliare prestate intre rezidenţi şi nerezidenţi;
 alte servicii: servicii de construcţii; de asigurare; de informatică şi informaţionale;
royalty şi onorarii pentru licenţă; culturale şi de recreaţie; guvernamentale; alte servicii
de afaceri.
Venituri. Acest articol este divizat in 2 componente principale:
 compensarea pentru muncă reprezintă remunerările (sub orice formă) plătite de
angajatori angajaţilor, atunci cand atribuţia rezidenţială a părţilor este diferită. Aceste
remunerări includ şi taxele plătite sub formă de impozite in ţara gazdă, inscrierea
compensatorie a cărora este reflectată la articolul transferuri curente, precum şi alte
cheltuieli efectuate in ţara gazdă, care se inregistrează la articolul călătorii;
 veniturile din investiţii reprezintă incasări şi plăţi aferente creanţelor şi angajamentelor
externe. Această categorie cuprinde veniturile din investiţii directe, investiţii de

5
 portofoliu, alte investiţii şi active de rezervă. La intrări ele includ venitul către incasare
provenit din capitalul investit sau imprumutat in exterior de către rezidenţi, la ieşiri se
reflectă venitul nerezidenţilor obţinut din capitalul investit in Moldova sau imprumutat
rezidenţilor. Veniturile din investiţii pot fi sub formă de dobanzi, dividende şi venituri
reinvestite. Venitul reinvestit şi profiturile nedistribuite ale filialelor – reprezintă
veniturile investitorilor străini direcţi ce nu le-au fost distribuite sub formă de dividende
sau alte beneficii.
Transferuri. La acest articol sunt efectuate inregistrările compensatorii, aferente trecerii
dreptului de proprietate asupra resurselor materiale şi financiare de la rezidenţi unei ţări la
rezidenţii alteia, fără incasarea unor valori economice. Transferurile sunt divizate după tipuri:
transferuri curente (inregistrate in contul curent) şi transferuri de capital (inregistrate in contul
de capital) şi după sectoare: sector guvernamental şi alte sectoare. Exemple de transferuri
curente des intalnite in practică sunt transferurile de bani de la persoane fizice, ajutoarele
umanitare, asistenţa tehnică, cotizaţiile in organizaţii internaţionale, diferite taxe şi impozite
curente ca cele pe venit, pe imobile deţinute in altă ţară decat cea de rezidenţă etc. iar de
transferuri de capital – anularea datoriei de către creditor, transferurile migranţilor (care
reprezintă echivalentul valoric al activelor nete ce le iau cu sine persoanele ce se instalează
permanent cu traiul in altă ţară).
Contul de capital şi financiar este divizat in contul de capital şi contul financiar.
Contul de capital cuprinde transferurile de capital şi comercializarea activelor nefinanciare
neproduse (de exemplu: brevetele, contractele de arendă şi alte contracte transferabile, mărcile
etc.).
Contul financiar cuprinde tranzacţiile cu active şi pasive financiare ce au loc intre rezidenţi şi
nerezidenţi, criteriul principal de clasificare a componentelor fiind categoria funcţională:
investiţii directe, investiţii de portofoliu, derivate financiare, alte investiţii, active de rezervă.
Investiţii directe. Investitor direct intr-o intreprindere se consideră acel investitor străini
care deţine cel puţin 10 la sută din capitalul social sau din voturi intr-o intreprindere situată in
afara propriei ţări de rezidenţă. Relaţia „investiţie directă” se extinde asupra intreprinderilor in
care s-au investit bunuri materiale şi / sau bani şi asupra intreprinderilor asociate cu ele, adică se
referă la investiţiile intre intreprinderile asociate, filialele şi centralele lor. Investiţiile directe se
inregistrează după direcţia investiţiei: in străinătate şi in economia naţională, după care are loc
clasificarea acestora pe sectoare instituţionale, iar componentele capital social şi alt capital sunt
divizate ulterior in creanţe şi angajamente. Ca părţi componente se evidenţiază: capitalul social,
venitul reinvestit, alt capital (credite intragrup).

6
 Investiţiile de portofoliu, alte investiţii şi derivatele financiare se inregistrează in balanţa
de plăţi grupate pe active (creanţe – cerinţe către nerezidenţi) şi pasive (angajamente faţă de
nerezidenţi), cu distribuţie sectorială, iar pentru primele două categorii se specifică şi tipul
instrumentului.
Investiţii de portofoliu sunt sub formă de:
 titluri de participare (in cazul in care investitorul deţine mai puţin de 10% din capitalul
social sau din voturi);
 titluri de creanţă / angajamente care cuprind obligaţiuni şi instrumente ale pieţei
monetare.
Derivate financiare sunt instrumentele financiare corelate cu alte instrumente financiare sau
cu un indicator, sau cu un element suport, prin intermediul cărora riscurile financiare pot fi
comercializate pe pieţele financiare. Ele grupează operaţiunile cu swap-uri, opţiuni, depozite de
garanţie ş.a. şi sunt inregistrate in bază netă.
Alte investiţii sunt impărţite in Active şi Pasive şi includ operaţiunile cu active şi pasive
financiare care nu figurează la rubricile investiţii directe, investiţii de portofoliu sau derivate
financiare. Alte investiţii cuprind:credite comerciale,imprumuturi,valută şi depozite,alte active /
passive,alocări de DST.
Active de rezervă reprezintă activele externe ale statului gestionate de autorităţile monetare.
Ele pot fi utilizate pentru finanţarea directă a deficitului balanţei de plăţi sau pentru o influenţă
indirectă asupra lui (printr-o intervenţie pe pieţele valutare cu scopul reglării cursului monedei
naţionale etc.). Activele de rezervă includ aurul monetar, drepturile speciale de tragere, poziţia
de rezervă la FMI, activele in devize liber convertibile şi in titluri de valoare.

1.2.INDICATORII SI FACTORII DE INFLUENTA BPE.

În cadrul BPE avem un şir de indicatori care pot fi analizaţi în scopul obţinerii unei analize
complete a situaţiei economice.Cei mai importanţi sunt prezentaţi în tabelul ce urmează.

Tabelul 1.2.1

Indicatorul Metoda de Caracteristica

calcul
Rata de Ponderea Arata in ce masura depinde reluarea procesului de productie de realizarea
dependent exportului in pe pietele international a marfurilor produse in cadrul economiei
fata de pietele PIB(export/PIB) nationale.
externe Ponderea Exprima aspectul pasiv al participarii la diviziunea international a muncii
importului in si preluarea de produse de pe piata externa.
PIB(import/PIB)
Gradul de GA=Ex/Im Reflecta procentual masura in care platile generate de import pot fi
acoperire a acoperite cu incasarile din export.Daca GA>100%-sold
importului excedentar,incasarile valutare acopera in integral platile.
prin export Daca GA<100%-sold deficitar,o situatie nefavorabila pentru o economie.
7
Ponderea Sold CC/PIB Reflecta o agravare serioasa a echilibrului financiar valutar si starea grava
deficitului a economiei nationale.
contului 1)-1,5-2%-situatie normal
current in 2)-2-5%-este un dezechilibru firesc mcu conditia ca balanta sa nu se
permanentizeze.
PIB
3)peste -5%-dezechilibrul devine important si reclama masuri concrete ale
guvernului
4)peste-10%-este semnul unor disfunctii grave in economie,arata
ineficienta masurilor fiscal sau monetare.
Indicile IGA=GA an 1.IGA=100% arata o mentinere in timp al dezechilibrului dintre incasari si
gradului de current/GA an plati
acoperire precedent 2.IGA>100%semnifica o ameliorare a raportului dintre inacasarile si
platile valutare fiind GA1>GA0.
3.IGA<100% explica deteriorarea dea lungul anilor a dezechilibrului
contului current deoarece GA1<GA0.
Gradul de (Ex+Im)/PIB Denota dependent de sectorul extern.
deschidere a
economiei
Marimea (Ex-Im)/(Ex+Im) Ponderea soldului BC in comertul exterior.
Sold BC
Indicele ISC=Sold CC an Daca ambele solduri ale CC reprezinta excedent atunci ISC>100%,ceea ce
soldului current/Sold CC an inseamna o accentuare sau o crestere a excedentului,iar cind ISC<100%
contului precedent arata o evolutie in general nefavorabila ca urmare a reducerii excedentului
curent BP.
Daca soldurile CC sunt deficitare at ISC<100% echivaleaza cu micsorarea
deficitului iar ISC>100% arata o crestere a deficitului deci o continuare a
deteriorarii situatiei.
Sursa:Efectuat de catre autor.

Fig. 1.2.1 Indicatorii BPE

Analizînd factorii de influenţă a BPE deosebim mai multe tipuri de factori de influenţă:endogeni,
exogeni şi generali. Din factorii generali ce influenţează BPE trebuie menţionaţi: venitul intern,
inflaţia internă, cursul valutar şi restricţiile guvernamentale, caracteristicile cărora sunt
prezentate în tabelul de mai jos.
Tabelul1.2.2

Factorul Tendinte Caracteristici

Inflatia Inflatia creste-BPE deficitara Aceasta se datoreaza faptului ca consumatorii si
Interna interprinderile interne vor tinde sa importe mai
multe bunuri si servicii.
Venitul Venitul creste-BPE deficitara Aceasta se datoreaza ca din momentul in care
Intern nivelul venitului creste,consumul de bunuri si
servicii de asemenea creste,inclusive bunurile si
serviciile straine.
Cursul Moneda nationala se apreciaza – Ca consecinte este ca cererea straina pentru
Valutar BPE deficitara exporturile interne descreste si reciproc cererea
interna de exporturi straine creste.
Restictiile Impunerea tarifelor sau cotelor pe Aceasta determina ca importurile sa fie mai
guvernament bunurile fabricate in strainatate- scumpe astfel se reduce cererea interna.
ale BPE excedentara
Sursa:Efectuat de catre autor
Fig.1.2.2 Factori generali de influenta BPE

8
 2.EVOLUŢIA INDICATORILOR BPE PE PERIOADA 2005-2009
2.1PREZENTAREA DATELOR STATISTICE PRIVIND INDICATORII BPE PENTRU
ANII 2005-2009.

Analizînd datele statistice oferite de catre BNM în rapoartele pentru anii 2005-2009 am
putut să calculez indicatorii balanţei de plăţi prezentînd datele obţinute în tabelul următor .În
acest tabel am inclus toţi indicatorii balanţei de plăţi şi valoarea obţinută în urma calculelor
efectuate. La calculul acestor indicatori am utilizat informaţia prezentată în rapoartele balanţelor
de plăţi pentru perioada 2005-2009,putînd astfel determina valoarea acestor indicatori.

Tabelul 2.1.1

Indicatorul Un.de 2005 2006 2007 2008 2009

masura
Exp/PIB % 50,3 45,4 45,9 41,1 37
Imp/PIB % 90,9 91,8 97,9 94,1 73,8
GA % 55,4 49,3 46,9 43,6 50,2
Sold % -7,6 -11,5 -15,8 -16,3 -8,6
CC/PIB
IGA % 87,8 88,98 95,13 92,66 115,13
Grad de % -39,87 -47,42 -52,77 -53,24 -39,68
desch a
economiei
Sold BC Mln USD -2,85 -2,32 -2,21 -2,02 -2,14
ISC % 390 70,9 79,66 42,04 -52,95
Sursa:Efectuata de autor conform datelor din BPE pentru anii 2005-2009

Fig 2.1.1 Indicatorii BPE pentru anii 2005-2009

Utilizind datele obtinute în tabelul anterior am construit o diagramă (2.1.2) pentru a putea
observa vizual evoluţia pozitivă ,fie negativă a indicatorilor BPE în perioada anilor 2005-
2009.Diagrama obţinută este prezentată în cele ce urmează. În această diagramă nu sunt
prezentaţi toţi indicatorii însă doar cea mai mare parte a lor întrucît unitatea de masură diferită nu
permite includerea lor în aceeaţşi diagram , însă aceasta nu înseamnă că evoluţia lor nu va fi
analizată şi concluzionată .Analizînd careva date ale acestor indicatori am observat o oarecare
evoluţie a lor,cum ar fi pe perioada anilor 2005-2008 inclusiv Soldul contului curent raportat la
PIB a fost în descreştere continuă înă în anul 2009 a înregistrat o creştere de 52,76 %,ceea ce
demonstrează o politică monetară aleasă corespunzător obiectivelor stabilite şi arată o evoluţie
pozitivă în comparaţie cu ultimii 4 ani.O altă evoluţie pozitivă poate fi observată urmărind
indicatorul ISC,care la fel ne arată o scădere a deficitului contului curent al BPE cu 52,95%,la fel
demonstrînd tactice corecte utilizate ce au adus un efect favorabil economiei naţionale.

9
Sursa:Efectuata de catre autor conform datelor din BPE pentru anii 2005-2009
Figura2.1.2 Diagrama Indicatorilor BPE pentru anii 2005-2009

2.2ANALIZA EVOLUŢIEI INDICATORILOR BPE PENTRU ANII 2005-2009.

Ca continuare a tabelului şi a diagramei prezentate în subcapitolul anterior voi efectua o analiza
amănunţită a indicatorilor BPE determinînd astfel evoluţia lor, fie spre progress fie spre regres.

Voi incepe cu Rata de dependenţă faţă de pieţele externe , şi anume ponderea exportului
în PIB. Volumul comerţului exterior cu bunuri şi servicii s-a majorat in 2007 faţă de anul
precedent cu 10.7 la sută. Creşterea nesemnificativă a exporturilor de bunuri şi servicii (cu 2.5 la
sută) nu a putut compensa sporirea substanţială a importurilor (cu 15.2 la sută) Diferenţa dintre
exporturile şi importurile de bunuri s-a ridicat la 1591.46 mil. USD (preţuri f.o.b.), cu 33.6 la
sută mai mult în comparaţie cu cea din anul precedent. Raportul dintre soldul comercial cu
bunuri şi PIB s-a majorat cu 7.5 puncte procentuale şi a constituit 47.4 la sută . De menţionat că
deficitul comercial în valoare absolută a devansat exporturile de bunuri cu 538.50 mil. USD.
Volumul comerţului exterior cu bunuri şi servicii in anul 2009 a inregistrat valoarea de 5989.07
mil. USD, ceea ce reprezintă o reducere cu 26.9 la sută comparativ cu anul precedent. La această
diminuare au contribuit atat exporturile de bunuri şi servicii, a căror valoare s-a redus cu 19.4 la
sută, pană la 2000.45 mil. USD, cat şi importurile, care s-au micşorat cu 30.1 la sută, pană la
valoarea de 3988.62 mil. USD.
Urmatorul indicator este Gradul de Acoperire a importului prin export,şi analizînd acest
indicator observăm că valoarea sa este < 100% pe parcursul întregii perioade ceea ce ne oferă un
10
sold deficitar şi arată o situaţie nefavorabilă a economiei ţării.În această situaţie se recurge la
credite externe ce afectează la rîndul sau lichiditatea internaţională a ţării.În 2007 Gradul de
acoperire a importurilor prin exporturi a constituit 46.9 la sută şi s-a redus comparativ cu anul
precedent cu 2.6 puncte procentuale, astfel deficitul din comertul exterior cu bunuri şi servicii a
atins nivelul de 2287.94 mil. USD . În 2009 Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi a
sporit comparativ cu anul precedent cu 6.6 puncte procentuale şi a constituit 50.2 la sută.
Deficitul din comerţul exterior cu bunuri şi servicii a insumat 1988.17 mil.USD, diminuandu-se
cu 38.3 la sută faţă de anul precedent .
Un alt indicator este ponderea deficitului contului current în PIB.În anii 2005 am obţinut
-7,6% ceea ce semnifică că dezechilibrul devine important şi măsurile înterprinse de stat ar
trebui revizuite în scopul ameliorării situaţiei însă în anii următori situaţia s-a înrăutăţit obşinînd
-11,5;-15,8 si -16,3% ceea ce arată că în economia naţionala sunt lacune grave şi că metodele
fiscale utilizate de către stat nu funcţionează şi nu mai sunt eficiente.O ameliorare observăm în
anul 2009 cînd valoarea deficitului s-a redus cu 52,95%, reprezentînd un progres enorm, şi
necătând că situaţia ramîne nefavorabilă este un semn de ameliorare pentru economia ţării.
Analizînd următorul indicator şi anume Indicile Gradului de Acoperire observăm că pe
parcursul anilor 2005-2008 inclusiv valoarea lui nu depăşeşte 100%, ceea ce semnifică că Gradul
de acoperire este în descreştere în raport cu anul precedent,GA 1<GA0 şi ne arată o deteriorare a
dezechilibrului contului curent.Doar în anul 2009 valoarea indicatorului este 115,13>100% şi
arată o ameliorare raportului dintre încasarile şi plăţile valutare.
Un alt indicator al BPE este Gradul de deschidere a economiei ce ne arată dependenţa de
sectorul extern.Analizînd datele obţinute:-39,87;-47,42;-52,77;-53,24 observăm că datele sunt în
creştere ceea ce semnifică ca ţara este mai dependentă de importurile de pe piaţa externă tot mai
mult şi mai mult.O mică amelioare se înregistrează în 2009 cînd valoarea acestui indicator se
diminuează un pic pîna la -39,68,înregistrînd o creştere cu 13,56% faţă de anul 2008,ceea ce
semnifică că au crescut exporturile produselor naţionale în acest an în comparaţie cu anul
precedent.

Marimea Soldului Balantei Comerciale este un alt indicator al Balantei de Plati ce ne

arată ponderea soldului BC în comerţul exterior. În anul 2008 soldul comerţului exterior cu
bunuri, în continuare negativ, a însumat 3220.37 mil. USD (preţuri f.o.b.), majorarea comparativ
cu anul precedent a fost de 39.8 la sută. Raportul dintre soldul comercial şi PIB a constituit 53.2
la sută . De menţionat că în valoare absolută deficitul este aproape de 2 ori mai mare decat
exporturile.În anul 2009, soldul comerţului exterior cu bunuri a fost in continuare negativ şi a
inregistrat valoarea de 1944.19 mil. USD (preţuri f.o.b.), ceea ce reprezintă o reducere cu 39.7 la
sută comparativ cu anul 2008. Diminuarea deficitului s-a datorat faptului că scăderea valorii
11
importurilor a devansat reducerea valorii totale a exporturilor, acestea micşorandu-se respectiv
cu 32.7 la sută şi 19.1 la sută comparativ cu anul precedent. Conform datelor Biroului Naţional
de Statistică (BNS)1, deficitul comercial în anul 2009 a constituit 1900.74 mil. USD, fiind cu
39.8 la sută mai mic comparativ cu anul precedent. Această reducere s-a produs pe seama
diminuării soldurilor negative cu Ucraina, Romania, Rusia, Germania, China şi Turcia. In
comerţul exterior cu bunuri cu Kazahstan, Marea Britanie, Georgia, Uzbekistan şi Azerbaidjan
au fost înregistrate solduri pozitive, insă aceste ţări nu au avut o contribuţie semnificativă la
micşorarea deficitului .
Ultimul indicator dar nu cel din urma este Indicile Soldului Contului Curent(ISC). În anul
2006 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit în valoare de 386.91 mil. USD, cu
70.9 la sută mai mare comparativ cu anul precedent. Contul curent al balanţei de plăţi în anul
2007 a înregistrat un deficit în valoare de 695.14 mil. USD, cu 83.1 la suta mai mult comparativ
cu 2006. În anul 2008 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit în valoare de
987.40 mil. USD, cu 46.5 la sută mai mult comparativ cu anul precedent. Iar în 2009 Contul
curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit în valoare de 464.61 mil. USD, cu 52.9 la sută
mai puţin comparativ cu anul precedent.Daca ar fi să analizăm şi careva date privind anul 2010
atunci conform datelor preliminare ale anului 2010, în trimestrul III 2010 deficitul contului
curent a înregistrat 117.58 mil. USD, cu 55.0 la sută mai mult decat în trimestrul III 2009,
situaţie determinată de creşterea cu 19.1 la sută a deficitului din comerţul exterior cu bunuri.
Excedentul acumulat din venituri şi transferuri curente (454.52 mil. USD) a acoperit deficitul din
comerţul exterior cu bunuri şi servicii (572.10 mil. USD) în proporţie de 79.4 la sută .

12
 CONCLUZII
Ajungînd la finele analizei indicatorilor BPE aş putea formula careva concluzii privind evoluţia
acestora şi anume:
 Analizînd dependenţa faţă de pieţele externe ramânem dependente de importurile de pe
pieţele externe în măsură de peste 50%, ceea ce arată un nivel al producţiei naţionale
scăzut.
 Urmărind evoluţia Gradului de Acoperire a importului prin export putem spune că doar în
anul 2009 s-a nregistrat o creştere cu 6.6 puncte,în ceilalţi ani valorile reducînduse.
 Analizînd ponderea deficitului CC în PIB observăm că ţara noastră se confruntă cu un
dezechilibru care pe parcursul a 3 ani a fost într-o situaţie mai mult decît dificilă însa care
în 2009 a reuşit să iasă un pic din impas, acum necesitinduse măsuri concrete ale politicii
monetare ce vor ameliora în scurt timp acest dezechilibru.
 O mică amelioare a gradului de deschidere a economiei se înregistrează în 2009 cînd
valoarea acestui indicator se diminueaza un pic pina la -39,68,înregistrînd o crestere cu
13,56% faţă de anul 2008.
 În anul 2009, soldul comerţului exterior cu bunuri a fost în continuare negativ la fel ca în
ceilalţi ani şi a înregistrat valoarea de 1944.19 mil. USD (preţuri f.o.b.), ceea ce
reprezintă o reducere cu 39.7 la sută comparativ cu anul 2008. Diminuarea deficitului s-a
datorat faptului că scăderea valorii împorturilor a devansat reducerea valorii totale a
exporturilor, acestea micşorandu-se respectiv cu 32.7 la sută şi 19.1 la sută comparativ cu
anul precedent.
 Deficitul Contului Curent a înregistrat un deficit în creştere pe parcursul anilor 2005-
2008 ating nivelul maxim în 2008 de -987.4 mln USD,însă în 2009 a înregistrat o creştere
de 52.9 la sută faţă de anul precedent.
Analizînd toţi aceşti indicatori pe parcursul perioadei 2005-2009 pot spune că situaţia economiei
naţionale este una deloc îmbucurătoare,însa care în 2009 a prezentat careva semne de ameliorare
şi ne oferă speranţa că aceste ameliorări vor continua,necătînd la situaţia politică tensionată din
ţara noastră care influenţează în mare parte la dezvoltarea economică.Trebuie de menţionat că
metodele fiscal implimentate pe parcursul anului 2009 au adus roade benefice şi acum trebuie să
speram că şi cele implementate în 2010 vor fi la fel de efective şi vom obţine valori şi mai
îmbucurătoare decît cele din 2009.

13
 BIBLIOGRAFIE.
I .Lucrări Ştiinţifice
1. Bran Paul,Relatii financiare si monetare international,Editura Economica
Bucuresti,1995,pag 278-292.
2. Burnete Sorin,Relatii valutar-financiare international,Editura Alma
Mater,Sibiu,2002,pag 10-43.
3. Berdila Ana,Relatii valutar-financiare international(note de curs in
scheme),ATIC,Editura Evrica,Chisinau,2006.
II.Surse statistice şi de date.

4. Sinteze Balanta de Plati pentru anul 2005,2006,2007,2008,2009- www.bnm.md

5. Comentarii la Balanta de Plati pentru anii 2005,2006,2007,2008,2009- www.bnm.md

14