Sunteți pe pagina 1din 15

Proiect: Macroeconomie Internaional

Balana de pli a Romniei Studiu de caz Analiz comparativ a datelor nregistrate n 2008 fa de cele din 2007

Masterand: Onciuleanu Emanuel-Ionu EAI, Gr. I ndrumator: Ignat Ion

Iai 2013

Cuprins:
Capitolul 1. Balana de pli noiuni teoretice..........................2 Capitolul 2. Structura balanei de pli.........................................5 Capitolul 3. Studiu de caz Analiz comparativ a datelor nregistrate n 2008 fa de cele din 2007....................................9 Capitolul 4. Concluzii...................................................................13 Bibliografie:..................................................................................14

Capitolul 1. Balana de pli noiuni teoretice


Balana de pli externe sintetizeaz ansamblul ncasrilor i plilor determinate de tranzaciile reale i financiare dintr-o perioad dat, de regul un an, al unei tri cu restul lumii. Aceast definiie impune unele explicaii n legatur cu:[1] tranzaciile nregistrate- exist o diferen ntre pli i tranzactii, balana de plti externe inregistrnd toate tranzactiile pltite sau nu. Pornind de aici, experii FMI prefer s vorbeasc de balana tranzaciilor, dar n timp, a aprut termenul balana de pli. Balana de plti externe creeaz posibilitatea ca statul s orienteze, prin prghiile financiarvalutare, activitatea economic extern, s asigure creterea eficienei operaiunilor de importexport. Starea de echilibru ntr-o economie dat i are suinerea n condiiile economice, monetaryfinanciare, valutare i sociale specifice unei etape pe care o parcurge. Economiile naionale tind ctre stabilirea unui echilibru n raporturile economice dintre ele. Acest echilibru depinde de adoptarea de decizii sub forma unor hotrri de repartiie financiar i de credit sau al transferului de sume determinate de fluxurile economice, financiare i de credit. La nivelul economiei naionale, decizia financiar-monetar se realizeaz sub forma balanei de plti externe. n condiiile statului, economia cruia se regsete n stare de criz, prezint una din principalele condiii de rezolvare a problemelor social-economice care permit intensificarea integrrii i lrgirea relaiilor economice cu alte state. Tranzaciile economice pe care o ar le are cu restul lumii se prezint sub forma urmatoarelor fluxuri comerciale i financiare: fluxuri comerciale internaionale sunt rezultatul diviziunii mondiale a muncii si sunt formate din: fluxuri de produse corporale, fluxuri de produse ncorporale i fluxuri de prestri de servicii; fluxuri financiare - sunt acele tranzacii dintre agenii economici din ri diferite care se exprim prin mijloace de plat i de credit i cuprind fluxuri de compensare a tranzactiilor comerciale i fluxuri independente fa de activitatea comercial (credite externe, investi ii externe, venituri din plasamente financiare externe, micri de fonduri pe termen scurt, transferuri unilaterale etc. [2] Balana de bunuri, numit i de marfuri, foloseste ca sursa de informatii elementare pentru datele statistice culese si elaborate de Departamentul Vamal de la Agenia de Stat din administraia Fiscal, dei le elaboreaz din nou cu ajustrile de rigoare. De exemplu, importurile din Balant de Pli trebuie s apar cu valoare FOB n loc de CIF, dup cum le elaboreaz Departamentul Vama l. Preurile FOB (Free On Board) se difereniaz de preurile CIF (Cost, Insurance and Freight) pentru c ultimile includ asigurrile. Normal, n elaborarea Balanei de Pli, navlul i asigurarile trebuie contabilizate ca servicii i nu ca mrfuri. Balana serviciilor include urmtoarele concepte: turism i cltorii, transporturi, comunicaii, construcii, asigurri, servicii financiare, informatice, culturale i recreative nchiriate companiilor, persoanelor, guvernului, regalitii i veniturilor proprietii imateriale. n realitate, n Spania, aproape toat suma serviciilor se datoreaz turismului. Concret, contul serviciilor din acest an a fost: n contul de venituri, intrrile sunt veniturile percepute de proprietarii factorilor (munca sau capital) spanioli angajati n exterior, n timp ce plile sunt veniturile trimise proprietarilor strini de factori de producie (munca sau capital) angajai n ara noastr. Veniturile din munc sunt remuneraiile lucrtorilor frontalieri, sezonieri sau temporari. Este o rubric n care informaia ce se obine nu va fi niciodat foarte precis, si pentru c multe venituri mici nu se declar, o parte din totalul veniturilor se va cheltui n ara de origine.

1 Economie Internationala, Editura Litec,Paris,1996, pg 247-248 in Economie Mondiala, Ion Ignat si Spiridon Pralea, Editura Sedcom Libris,Iasi,
2006, pg,143 2 Tranzactii comerciale internationale, Editura Economica, Bucuresti, 1997, pg.13-15 in Economie Mondiala, Ion Ignat si Spiridon Pralea, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2006, pg.145

n elaborarea contului de transferuri curente principala dificultate este s se faca distincie ntre ce transferuri sunt curente si care sunt de capital. Ca transferuri curente apar transferurile de emigrani, impozitele, prestaiile si cotizaiile la Asigurrile sociale, donaiile destinate achiziiei bunurilor de consum, retribuiile personalului ce presteaz servicii n afar, n programe de ajutorare, pensii alimentare, moteniri, premii literare, artistice, tiinifice i altele, premii ale jocurilor de noroc, cotizaii la asociatiile de binefacere, de recreere, culturale, tiinifice si sportive, etc. Contul financiar este mpartit n cinci balante: investiii directe, investiii de portofoliu, investiii financiare, alte investiii i tipuri de rezerve. Investiiile directe sunt cele n care investitorul este ghidat dup obiectivul obinerii unei rentabiliti permanente si influenei n organele directive ale intreprinderii investitoare. Investiiile de portofoliu sunt achiziiile de valori negociabile cnd reprezint un procentaj mai mic al companiei investitoare. Pragul este stabilit de FMI n limita lui 10% din capital. Participaii la capital: 30,7% Profit reinvestit: 19,4% Alte capitaluri (credite intra-grup): 49,9%
alte capitaluri participaii la capital

profit reinvestit

ISD in Romnia fa de CEEC


12000

10000

8000

6000

4000

2000

Po lon ia Ro m an ia

Investiiile financiare includ opiunile, aciunile financiare futures, warrants, orice aciuni sau valori, cumprrile i vnzrile de devize la termen, acordurile nivelurilor dobnzilor viitoare (FRA), schimburile financiare de moned sau nivelurile dobnzilor si orice alt schimb financiar sau swap, indici, cotizaii medii sau orice alt clas de active. n alte investiii sunt considerate operatiile de mprumuturi comerciale si financiare. Contul variaiilor de rezerve ia n considerare micrile activelor externe controlate de autoritaile monetare ce se utilizeaz pentru a finana dezechilibrele balanei sau pentru interventii pe pieele de schimb.

Bu lga r ia Un ga ria Sl ov ac ia Sl ov en ia

Ce hia

Soldul total al Balanei de Plti este rezultatul insumrii soldurilor conturilor curente, ale capitalului, financiare si erorile care s-au putut detecta n calcule. Soldul va fi ntotdeauna, dupa cum am spus mai nainte, zero. Existena excedentelor sau deficitelor n vreo sub-balan este ceva normal; situaia in care dezechilibrul este foarte important i cnd se menine n forma susinut n timp. Un dezechilibru permanent indic exisenta problemelor grave ce trebuie rezolvate. Un deficit persistent n conturile curente obinuieste s fie consecina unei rate de inflaie superioar celei a rilor cu care se face comer, ceea ce scumpete produsele naionale fcnd astfel dificile exporturile. Msurile fiscale i monetare folosite au i ele efectul de a reduce capacitatea de consum a familiilor i deci a cererii lor de importuri. Stabilirea controalelor directe ale micarilor capitalurilor i mrfurilor sunt o tentaie pentru guvernele cu deficite permanente dar ncurajeaz ineficiena i scderea productivitatii, reduc creterea i prejudiciaz bunstarea trii pe termen lung i scurt. n abordarea pentru prima dat a temei Balanei de Pli, trebuie clarificat ca toate tranzaciile economice vor determina dou poziii n balan, una n coloana veniturilor i una n cea a plilor, una pentru valoarea mrfurilor, serviciilor i titlurilor de credit care s-au dat, alta pentru contrapartida n bani, n credite sau n bunuri sau servicii. De aceea suma celor dou coloane ale balanei este ntotdeauna aceeasi, soldul Balanei de Plati este ntotdeauna nul, balana este ntotdeauna n echilibru. Cand se vorbeste de deficit si excedent in Balana de Pli se face referire numai la unele din conturile sale sau la sub-balante. Tranzactiile se ordoneaz in trei mari rubrici: contul curent, contul de capital si contul financiar.

Capitolul 2. Structura balanei de pli


n vederea alinierii tarii noastre la recomandarile Fondului Monetar International, Banca National a Romniei ntocmete balana de pli externe sub urmatoarea form: 1. Contul curent (A+B+C): A. Bunuri si servicii: a. bunuri f.o.b. (export/import) b. servicii: - transport - turism - alte servicii B. Venituri - din munca - din investitii directe - din investitii de portofoliu - din alte investitii (dobanzi) C. Transferuri curente - administratia publica - alte sectoare 2. Contul de capital si financiar (A+B): A .Contul de capital - transferuri de capital - achizitionare/vanzare de active B. Contul financiar: a. investitii directe b. investitii de portofoliu c. alte investitii de capital d. conturi de tranzit e. conturi de clearing/barter f. active de rezerva (alte tranzactii). 3. Erori si omisiuni Prin aceasta balanta se oglindesc fluxurile de incasari si plati ale Romaniei cu alte tari pe o perioada determinata de timp, de regula un an. Aceste fluxuri sunt generate in principal de activitatea de comert exterior si cooperare economica internationala, dar si de alte tranzactii financiare internationale si de raporturile financiare derulate cu institutiile financiar-bancare internationale. Datorita continutului sau, balanta de plati externe constituie instrumentul principal de asigurare a echilibrului valutar si sursa cea mai importanta de informatii pentru evaluarea schimburilor internationale. In concluzie, in functie de natura tranzactiilor la care se refera, fluxurile de incasari si plati sunt grupate in cadrul structurii balantei de plati externe in cadrul a doua conturi: 1. Contul curent sau balanta de plati externe curente, in care se inregistreaza incasarile si platile valutare din tranzactiile economice cu strainatatea, este format din: A. Bunuri si servicii, care la randul lor, cuprind: balanta comerciala, care reflecta volumul tranzactiilor de import-export la pretul f.o.b. sau franco-frontiera romana, si se refera, in principiu, la toate bunurile mobile pentru care schimbul de proprietate se face intre rezidenti si nerezidenti. In balanta de plati importurile apar cu minus,
5

deoarece pentru contravaloarea acestora trebuie platiti bani rezidentilor straini, iar exporturile apar cu plus, deoarece ele aduc bani in tara. Diferenta valorica dintre exportul si importul de marfuri constituie soldul balantei comerciale, acesta avand urmatoarea semnificatie: daca balanta comerciala a unei tari inregistreaza un deficit, aceasta inseamna ca tara importa mai mult decat exporta, iar deficitul poate fi echilibrat cu un excedent, adica un surplus la alte pozitii ale balantei platilor curente. balanta serviciilor (invizibilelor), care cuprind incasarile si platile pentru servicii de transport, turism, asigurari, deplasari oficiale, constructii, sport, cultura, reclama si publicitate comerciala, servicii de posta si telecomunicatii etc. B. Venituri. Aceasta pozitie, denumita si balanta veniturilor, cuprinde in principal venituri din munca si din drepturi de autor, precum si dobanzi si dividende ale investitiilor de capital in strainatate, incasate de rezidenti sau platite de ei pentru imprumuturile si investitiile in tara ale nerezidentilor. C. Transferuri curente. Aceasta pozitie, denumita si balanta donatiilor si transferurilor unilaterale, cuprinde ajutoare internationale publice sau private, subventii primite sau acordate pentru sustinerea bugetului, subventii acordate de unele state in favoarea altora, taxe, impozite, burse scolare, donatii etc. 2. Contul de capital si financiar sau balanta miscarilor de capital, in care se inregistreaza intrarile si iesirile de capital pe termen lung (peste un an) sub forma de investitii directe pentru cumpararea sau infiintarea de intreprinderi, investitii cu valori imobiliare (actiuni, obligatii etc.) imprumuturi acordate sau efectuate de autoritatile publice, finantarea unei filiale externe de catre o intreprindere mama etc. si cele pe termen scurt (pana la 1 an), care se concretizeaza in constituirea de active bancare in strainatate sau repatrierea lor, imprumuturi acordate nerezidentilor de catre rezidenti si invers, tranzactii oficiale ale efectelor financiare in afara tarii, miscari de capital cu caracter speculativ etc. Cu alte cuvinte, in acest cont se inregistreaza tranzactiile internationale cu active si pasive financiare. Activele externe reprezinta creante financiare ale Romaniei asupra rezidentilor, in timp ce pasivele externe reprezinta creante financiare ale strainatatii asupra unor persoane fizice si juridice romane. Cresterile de active externe sunt inregistrate cu minus in balanta miscarilor de capital, deoarece conduc la iesiri de devize din tara atunci cand sunt achizitionate, iar reducerea activelor externe este notata cuplus in contul de capital. Dimpotriva, cresterea pasivelor externe se inregistreaza cu plus in balanta de capital, deoarece ele duc la intrari de devize in tara, iar reducerea pasivelor externe este inregistrata cu minus. In concluzie, balanta miscarilor de capital cuprinde doua grupari importante: A. Contul de capital, care cuprinde toate operatiile de incasari sau plati in vederea transferului international al capitalului, precum si achizitionarea sau vanzarea de active nefinanciare (pamantul, bogatiile solului) si active intangibile (brevete, marci, inchirieri etc.) tranzactionate intre rezidenti si nerezidenti. B. Contul financiar include toate tranzactiile rezultate in urma schimbarii proprietatii activelor financiare straine, inclusiv crearea sau lichidarea de creante fata de strainatate in cadrul activelor si pasivelor financiare externe ale unei economii. Fluxurile incluse in contul financiar se impart din punct de vedere functional in: Investitii directe, care cuprind: investitii ale rezidentilor in strainatate, investitii directe ale nerezidentilor in Romania etc.; Investitii de portofoliu (sau tranzactii ce au ca obiect valori mobiliare de natura actiunilor sau obligatiilor), care cuprind: creante detinute de rezidenti asupra nerezidentilor si angajamente ale rezidentilor (active obligatorii); Alte investitii de capital, se refera la credite comerciale, imprumuturile si creditele de la Fondul Monetar International, depozitele bancare, documentele de import-export in curs de decontare etc.;

Conturile in tranzit cuprind sumele a caror provenienta sau destinatie este in curs de stabilire; Conturile de clearing/barter cuprind operatiunile de cliring (compensarea globala a tuturor creantelor si angajamentelor reciproce intre doua tari), operatiunile de barter (schimb direct marfa contra marfa sau o plata contra alteia echivalente), operatiuni de compensare, operatiuni de cooperare, toate acestea avand ca efect evitarea transferului de valuta. Activele de rezerva se afla sub controlul si la dispozitia autoritatii monetare din fiecare tara in vederea corectarii dezechilibrelor inregistrate de balanta de plati externe, dar si pentru a interveni pe piata valutara pentru a sustine cursul de schimb al monedei nationale sau pentru a executa alte influente. In esenta activele de rezerva sunt constituite din: aur valutar, DST, disponibilitati in valute straine si alte creante. 3. Erorile si omisiunile apar de regula, datorita faptului ca, datele necesare alcatuirii balantei provin din surse diferite, ceea ce face ca procesul de contabilizare prin dubla intrare sa nu fie perfect. Insa, deoarece aceste neconcordante tind sa se compenseze, marimea diferentei nete nu poate fi considerata ca indicator al acuratetei unei balante. Totusi, daca aceste diferente sunt mari si persista in timp exista riscul afectarii intregii credibilitati a balantei, determinand totodata ingreunarea analizei si interpretarii diferitelor posturi si capitole din balanta. Soldul balantei reflecta relatia in care se gasesc cele doua conturi principale ale balantei de plati externe (contul curent si cel de capital) din punct de vedere al intrarilor si iesirilor generate de tranzactiile internationale. Daca soldul general al balantei de plati (adica, soldul balantei platilor curente si al balantei miscarilor de capital) este excedentar, aceasta inseamna ca economia primeste mai multe mijloace de plata din strainatate (inregistrari in plus) decat trebuie sa plateasca (inregistrari in minus). In acest caz, rezervele de devize ale tarii pot creste sau surplusul se poate utiliza pentru a rambursa creditele obtinute din strainatate sau pentru a cumpara active in strainatate. Un excedent al balantei de plati datorat, de pilda, unui excedent al balantei comerciale, inseamna ca exporturile depasesc importurile, iar intrarile in fluxul circular depasesc iesirile. Prin urmare, nivelul general al activitatii economice va creste, rata somajului va scadea, dar inflatia ar putea sa se situeze pe o curba ascendenta. Daca soldul balantei de plati, in ansamblu, este deficitar, aceasta inseamna ca, inregistrarile cu minus (plati facute catre strainatate) depaseste pe cele cu plus (incasari din strainatate). In acest caz, intrucat balanta globala a unei tari nu poate ramane dezechilibrata, acoperirea deficitului se poate face prin: diminuarea rezervelor valutare, contractarea de credite externe, vanzarea de active in strainatate. Spre exemplu, un deficit al balantei de plati, datorat deficitului balantei comerciale, inseamna ca importurile depasesc exporturile. Iesirile din fluxul circular depasesc intrarile, astfel incat nivelul general al activitatii economice va scadea, lucru care poate sa conduca implicit la cresterea somajului, in timp ce rata inflatiei ar putea sa scada. Asa cum s-a mai mentionat, deci, ca urmare a inregistrarii tranzactiilor economice ale unei tari cu strainatatea in dubla partida, balanta de plati externe a unei tari este in mod necesar echilibrata, in sensul ca, activul = pasivul, in contextul mecanismelor de echilibrare a balantei utilizandu-se doua concepte tehnice distincte: balanta peste linie pentru balanta tranzactiilor curente; balanta sub linie pentru contul de capital si financiar exclusiv postul active de rezerva. Prin urmare, pentru autoritatile financiare, tranzactiile inregistrate deasupra liniei sunt acelea care necesita fie o finantare a deficitului, fie o capitalizare a excedentului, iar cele inregistrate sub linie sunt cele care solutioneaza dezechilibrul posturilor situate deasupra liniei, printr-un dezechilibru in sens invers. Astfel, in cazul unui deficit al contului curent, acesta este acoperit sub linie prin: Import de capital sub forma investitiilor straine in economie sau a imprumuturilor contractate in strainatate;

Amanarea rambursarii datoriei externe contractate anterior; Cheltuirea unei parti din rezervele valutare internationale pentru a achita platile devenite scadente in anul de referinta. In cazul unui excedent al balantei de plati externe curente, acesta determina sub linie: Un export de capital sub forma de investitii in strainatate sau imprumuturi acordate altor tari; O sporire a rezervelor valutare internationale ale tarii; O reducere a propriei datorii fata de strainatate.

Capitolul 3. Studiu de caz Analiz comparativ a datelor nregistrate n 2008 fa de cele din 2007
1. Contextul internaional
n anul 2008 economia mondial i-a ncetinit ritmul de cretere, n condiiile extinderii efectelor crizei financiare i ale transformrii acesteia n criz economic. Producia mondial a crescut cu 2,0 la sut, comparativ cu 3,8 la sut n anul 2007. ncepnd cu jumtatea lunii septembrie, condiiile economice mondiale s-au deteriorat rapid, pe fondul diminurii ncrederii consumatorilor i a sectorului corporatist, al restrictivitii condiiilor de creditare la nivel mondial, al scderii preurilor locuinelor i a valorii aciunilor. Influena crizei financiare asupra activitii reale s-a resimit i n temperarea comerului mondial, care a nregistrat n anul 2008 o cretere cu 4,4 la sut, comparativ cu 6,3 la sut n anul 2007. Evoluia pieelor financiare internaionale a fost marcat de volatilitate i de scderea accentuat a preurilor aciunilor. n prima jumtate a anului 2008, preul petrolului BRENT a continuat s creasc, pn la un vrf de 147,5 USD pe baril n luna iulie, pe fondul cererii economiilor emergente i al reducerii produciei de iei n rile din afara OPEC. Ulterior, preul ieiului a cobort pn la 39,5 USD pe baril la sfritul anului 2008, ca efect al consolidrii stocurilor de iei ale SUA i al impactului crizei financiare asupra perspectivelor economiei globale. Pe ansamblul anului, preul mediu a fost de 98,3 USD pe baril (cu 35,0 la sut peste media anului 2007). Preurile materiilor prime au fost foarte volatile pe parcursul anului 2008, nregistrnd o cretere puternic n primul trimestru, determinat de preurile produselor agricole, urmat de o scdere n partea a doua a anului, pe fondul reducerii preurilor resurselor energetice. Pe ansamblul anului 2008, preurile mrfurilor neenergetice au crescut n medie cu 14,0 la sut fa de anul precedent. Inflaia mondial a fost puternic afectat de micrile abrupte ale preurilor mrfurilor i de evoluiile economice globale. Astfel, presiunile inflaioniste au fost mari n prima parte a anului 2008, rata medie anual a inflaiei atingnd un maximum de 4,8 la sut n luna iulie, sub influena majorrii preurilor alimentelor i ale resurselor energetice. n partea a doua a anului, presiunile inflaioniste s-au relaxat, rata medie anual a inflaiei n rile OCDE scznd pn la 1,5 la sut n luna decembrie. Zona euro a cunoscut o ncetinire economic semnificativ, de la 2,7 la sut n anul 2007 la 0,8 la sut n anul 2008, pe fondul nrutirii condiiilor economice ncepnd cu luna septembrie, odat cu intensificarea tensiunilor de pe piaa financiar. Reducerea creterii economice a provenit de la majoritatea componentelor PIB. Cererea intern s-a temperat considerabil datorit reducerii veniturilor reale ale gospodriilor populaiei, pe fondul creterii preurilor internaionale ale mrfurilor n prima jumtate a anului. La aceasta s-a adugat declinul investiiilor rezideniale (afectate de cderea pieelor imobiliare) i al investiiilor productive (din cauza nspririi condiiilor de finanare). Cererea extern a fost limitat de ncetinirea creterii economice, att n economiile avansate, ct i n cele emergente. Exporturile de bunuri i servicii ale zonei euro i-au temperat creterea de la 5,9 la sut n anul 2007 la 1,0 la sut n anul 2008, iar importurile de bunuri i servicii de la 5,8 la sut la 1,0 la sut, ca reacie la evoluia cererii interne. Pe ansamblu, exporturile nete au avut o contribuie neutr la creterea PIB. Din perspectiv sectorial, ncetinirea activitii economice s-a reflectat n toate domeniile, cu precdere n industria prelucrtoare - determinat de scderea cererii externe, de diminuarea rapid a stocului de comenzi i de reducerea activitii n industria de automobile. Construciile au nregistrat o activitate redus, pe fondul deteriorrii continue a sectorului rezidenial. Serviciile au cunoscut cea mai mic rat de cretere de dup anul 2004, fiind afectate de restrngerea consumului privat i a activitilor de producie. Rata medie anual a inflaiei, msurat prin indicele armonizat al preurilor de consum, a crescut de la 2,1 la sut n anul 2007 la 3,3 la sut n anul 2008, cel mai nalt nivel nregistrat de la introducerea monedei euro i peste nivelul care definete stabilitatea preurilor n zona euro. Aceast evoluie a fost determinat de majorarea preurilor internaionale ale mrfurilor, n special ale resurselor energetice i ale produselor alimentare.

Condiiile pe piaa muncii din zona euro s-au deteriorat n anul 2008, dup doi ani de mbuntiri substaniale. Rata omajului, care a urmat un trend descendent ncepnd cu anul 2005, a nceput s creasc din trimestrul al doilea, ajungnd la 8,2 la sut la sfritul anului 2008, de la 7,3 la sut la sfritul anului precedent. Deficitul bugetar al zonei euro s -a majorat la 1,9 la sut din PIB, de la 0,7 la sut n anul 2007, pe fondul evoluiei crizei financiare i al deteriorrii mediului macroeconomic. Irlanda, Grecia, Malta, Finlanda, Spania i Frana au depit valoarea de referin de 3,0 la sut din PIB n anul 2008. Rata datoriei publice a zonei euro a crescut cu 3,3 puncte procentuale n anul 2008 fa de anul precedent, pn la 69,3 la sut din PIB, ca efect al interveniilor guvernamentale pentru stabilizarea sistemului financiar. Contul curent agregat al zonei euro s-a ncheiat cu un deficit de 100,3 miliarde euro (1,1 la sut din PIB), fa de un excedent de 13,5 miliarde euro n anul 2007, n principal pe seama transformrii excedentelor balanei comerciale i balanei veniturilor n deficite. Balana comercial a zonei euro s-a ncheiat cu un deficit de 4,9 miliarde euro, comparativ cu un excedent de 46,4 miliarde euro n anul 2007, n condiiile creterii puternice a importurilor n primele trei trimestre (din majorarea preurilor internaionale) i ale scderii exporturilor n ultimul trimestru, pe fondul contractrii cererii globale i al deteriorrii condiiilor de finanare. Trendul descendent al competitivitii zonei euro, nceput n anul 2001, s-a inversat parial n a doua jumtate a anului 2008, datorit deprecierii monedei euro. Excedentul serviciilor a sczut n aceeai perioad cu 5,8 miliarde euro, pn la 43,4 miliarde euro. Investiiile directe i de portofoliu au nregistrat intrri nete n valoare de aproximativ 200 miliarde euro, comparativ cu 67,2 miliarde euro n anul 2007, majorarea reflectnd creterea influxurilor nete de natura datoriei i de natur participativ. Aceast evoluie a fost parial limitat de sporirea ieirilor nete de investiii directe (dezinvestiiile nerezidenilor au fost mai mari dect cele ale rezidenilor). Activele de rezerv ale zonei euro au crescut marginal n anul 2008, preponderent din reevaluarea activelor i din evoluia cursului de schimb. rile membre ale Uniunii Europene din afara zonei euro au cunoscut o temperare a creterii economice n anul 2008, pn la 1,3 la sut, de la 3,6 la sut n anul 2007. n general, cererea intern a acestor ri a fost afectat de deteriorarea mediului extern i de intensificarea crizei financiare, care au slbit ncrederea consumatorilor i a mediului de afaceri. Cele mai nalte rate de cretere, de peste 6,0 la sut, au fost realizate de Romnia, Bulgaria i Slovacia, n timp ce Letonia, Estonia, Danemarca i Suedia au nregistrat rate negative. Rata medie anual a inflaiei a crescut n anul 2008 n majoritatea rilor regiunii (cu excepia Ungariei), pe fondul trendului ascendent nregistrat n prima jumtate a anului n majoritatea rilor. n medie, rile membre ale Uniunii Europene din afara zonei euro au consemnat o rat anual a inflaiei de 4,7 la sut, comparativ cu 2,9 la sut n anul 2007. Cele mai ridicate rate ale inflaiei, ntre 10,6 la sut i 15,3 la sut, au fost nregistrate n statele baltice i n Bulgaria, urmate de Republica Ceh, Ungaria i Romnia (cu 6,0-7,9 la sut) i de Danemarca, Polonia, Slovacia, Suedia i Marea Britanie (cu 3,3 4,2 la sut). Pe lng principala cauz a creterii inflaiei - majorarea preurilor mondiale ale alimentelor i energiei, se pot identifica factori cu aciune difereniat de la o ar la alta, printre acetia numrndu-se deprecierea monedelor naionale, creterea preurilor administrate i a impozitelor indirecte. Evoluiile fiscale au continuat s fie eterogene n anul 2008, pe ansamblul regiunii consemnndu-se o pondere medie a deficitului bugetar n PIB de 3,3 la sut, comparativ cu 1,5 la sut n anul 2007. Trei dintre statele UE din afara zonei euro (Bulgaria, Danemarca i Suedia) au nregistrat excedente bugetare, iar celelalte nou au ncheiat anul fiscal cu deficit. Ponderea deficitului fiscal n PIB a depit 3,0 la sut n Letonia, Romnia i Marea Britanie. Ponderea datoriei publice n PIB s-a situat cu mult sub 60,0 la sut n majoritatea rilor UE din afara zonei euro, cu o medie a regiunii de aproximativ 44,0 la sut, n uoar cretere fa de anul precedent. Ponderea datoriei publice n PIB a crescut n Danemarca, Estonia, Letonia, Ungaria, Polonia, Romnia i Marea Britanie, reflectnd deopotriv ncetinirea creterii economice i
10

deteriorarea soldului bugetar, n timp ce n celelalte ri a sczut sau s-a meninut la nivelul anului 2007. Soldul total al contului curent i al contului de capital s-a mbuntit pe ansamblul rilor UE din afara zonei euro comparativ cu anul 2007, dar a continuat s nregistreze evoluii diferite de la o ar la alta. Spre deosebire de Danemarca i Suedia, care au ncheiat anul 2008 cu excedente, celelalte ri au consemnat deficite. Comparativ cu anul 2007, aceste deficite au sczut, n general, ca pondere n PIB, ca urmare a contraciei cererii interne. Deficitul combinat al contului curent i de capital a depit 20,0 la sut din PIB n Bulgaria i, respectiv, 10,0 la sut din PIB n Romnia i Letonia. n majoritatea rilor, dezechilibrul extern a fost generat de deficitul comercial, cu excepia Republicii Cehe, Ungariei i Slovaciei, n cazul crora factorul determinant a fost deficitul balanei veniturilor, cel mai adesea legat de profitul reinvestit al companiilor strine. Comparativ cu anul 2007, influxurile nete de investiii strine directe s-au diminuat ca pondere n PIB n majoritatea statelor UE-12, cu excepia Romniei. Majoritatea rilor UE din afara zonei euro au nregistrat deficite ale balanei de baz, dintre acestea Bulgaria, Letonia, Lituania, Romnia i Ungaria au depit 4 la sut din PIB. Influxurile nete de investiii de portofoliu s-au meninut negative sau neutre n multe dintre rile membre UE din afara zonei euro, cu excepia Marii Britanii, Estoniei, Slovaciei i Danemarcei. n Statele Unite ale Americii ritmul anual de cretere a produsului intern brut n anul 2008 a fost de 1,1 la sut, comparativ cu 2,0 la sut n anul 2007. Consumul privat a fost afectat negativ de deteriorarea percepiei consumatorilor i a condiiilor de pe piaa muncii, precum i de scderea avuiei gospodriilor populaiei, ca efect al declinului pieei imobiliare. Investiiile sectorului privat au sczut, pe fondul nrutirii condiiilor de creditare i a perspectivelor cererii. Comerul exterior a reprezentat principalul motor al creterii economice n cea mai mare parte a anului 2008, evoluia sa favorabil conducnd, mpreun cu creterea excedentelor de la servicii i venituri, la reducerea ponderii deficitului contului curent n PIB de la 5,2 la sut n anul 2007 la 4,9 la sut. Rata medie anual a inflaiei pentru anul 2008 a fost de 3,8 la sut, presiunile inflaioniste fiind mai puternice la jumtatea anului, pe fondul scumpirii resurselor energetice, i temperndu-se spre sfritul anului, pe msura ieftinirii materiilor prime. Deficitul bugetului federal s-a majorat pn la 5,9 la sut din PIB, de la 2,9 la sut n anul fiscal 2007. Veniturile fiscale s-au redus substanial pe fondul stagnrii economice, iar cheltuielile bugetare au crescut n urma implementrii msurilor de stimulare economic. Economia japonez i-a inversat trendul n anul 2008, nregistrnd o scdere cu 0,7 la sut, dup o cretere cu 2,3 la sut n anul precedent, n condiiile declinului exportului net de bunuri i servicii, al investiiilor, dar i al consumului. Rata medie anual a inflaiei, msurat prin indicele preurilor de consum, a fost de 1,1 la sut, comparativ cu 0,1 la sut n anul 2007, cu un nivel maxim de 2,3 la sut n luna iulie, urmat de o coborre pn la 0,4 la sut n decembrie. Economiile emergente din Asia au cunoscut o ncetinire gradual a activitii, marcat n special de declinul pe care l-au nregistrat exporturile economiilor mici ale regiunii (Singapore, Taiwan i Hong Kong) n a doua jumtate a anului 2008. La acesta s-a adugat reducerea cererii interne - determinat de scderea ncrederii consumatorilor i a mediului de afaceri i de decl inul investiiilor imobiliare. Rata inflaiei a urmat trendul mondial de cretere n prima jumtate a anului, cu scdere n partea a doua, pe fondul reducerii preurilor ieiului i produselor alimentare. Volatilitatea pieelor financiare a afectat difereniat rile din regiune. Astfel, impactul a fost mai redus n China, al crei sistem financiar este relativ nchis, dar mai puternic n Coreea - datorit nivelului ridicat al datoriei interne i n Indonezia - ca efect al scderii preurilor mrfurilor. Economia Chinei a continuat s creasc n anul 2008, dei mai lent dect n anul anterior (cu 9,0 la sut, comparativ cu 13,0 la sut n anul 2007), ncetinirea fiind cauzat att de factori interni, ct i externi. Excedentul comercial i influxurile puternice de capital determinate de anticiparea aprecierii monedei naionale, precum i de diferenialul pozitiv de dobnd, au condus la majorarea rezervelor valutare ale Chinei, care au atins 1 900 miliarde dolari SUA la sfritul anului 2008. America Latin a nregistrat o cretere cu 4,2 la sut a PIB n anul 2008 (comparativ cu 5,8 la sut n anul precedent), fiind al aselea an consecutiv de expansiune economic. Creterea economic a fost puternic n prima jumtate a anului 2008, pe fondul mbuntirii condiiilor

11

macroeconomice, al creterii preurilor mrfurilor i al consolidrii cererii interne. Jumtate din statele regiunii au nregistrat creteri peste medie, ntre acestea situndu-se Argentina, Brazilia, Bolivia, Peru, Panama, Ecuador. Totui, contextul mondial a alimentat presiunile inflaioniste, astfel nct rata medie anual a inflaiei a crescut de la 6,1 la sut n anul 2007 la 8,7 la sut n 2008. ncepnd de la mijlocul lunii septembrie, condiiile de finanare extern s-au deteriorat, conducnd la nrutirea situaiei datoriei publice, la deprecierea monedelor naionale fa de dolarul SUA i la scderi puternice ale cotaiilor aciunilor. Contul curent agregat al Americii Latine a nregistrat un deficit redus, fiind influenat favorabil de creterea exporturilor (ndeosebi de resurse energetice), att pe seama nivelului ridicat al preurilor internaionale, ct i a volumului mrfurilor exportate. Mai mult, pentru prima dat n istorie, creterea economic a coexistat cu excedente de cont curent ntr-o serie de ri precum Venezuela, Bolivia, Ecuador i Argentina. 2. Evoluia economiei romneti n anul 2008 Economia Romniei i-a accelerat n anul 2008 ritmul de cretere cu 0,9 puncte procentuale fa de anul precedent, fiind puternic impulsionat de intensificarea procesului investiional i de relaxarea cererii interne. Rata de cretere a produsului intern brut a fost de 7,1 la sut n anul 2008, Romnia situndu-se astfel cu 6,2 puncte procentuale peste media de 0,9 la sut a Uniunii Europene. Evoluia produsului intern brut din punct de vedere al utilizrii evideniaz o cretere semnificativ a cererii interne n raport cu anul 2007 (8,0 la sut), respectiv a consumului final individual efectiv al gospodriilor populaiei (8,4 la sut), precum i a formrii brute de capital fix (19,3 la sut). Exportul net a afectat negativ creterea PIB. Pe categorii de resurse, se remarc aportul pozitiv la creterea produsului intern brut al industriei, serviciilor, agriculturii i construciilor, cele patru activiti deinnd mpreun 89,3 la sut din PIB. Valoarea adugat brut din aceste sectoare a nregistrat n anul 2008 majorri de 1,3 la sut, 5,1 la sut, 21,4 la sut i, respectiv, 26,1 la sut. Rata inflaiei la sfritul anului 2008 a fost de 6,3 la sut, mai mic cu 0,3 puncte procentuale fa de cea de la sfritul anului 2007, depind limita superioar a intervalului de variaie asociat intei de inflaie anunate de banca central.Atenuarea inflaiei s-a produs n ultima parte a anului 2008, ca urmare a tendinei pozitive nregistrate de preurile combustibililor, produselor agroalimentare i produselor cu preuri administrate. Rata omajului nregistrat a atins la sfritul anului 2008 nivelul de 4,4 la sut din populaia activ civil total, mai mare cu 0,4 puncte procentuale fa de decembrie 2007. Principala cauz a fost reducerea forei de munc, semnalat n ultimele luni ale anului, prin restrngerea cererii interne i externe, amnarea unor proiecte investiionale i intensificarea incertitudinilor privind efectele crizei financiare asupra economiei naionale i asupra partenerilor externi. Ponderea deficitului bugetului general consolidat n produsul intern brut n anul 2008 a fost de 5,5 la sut, depind pragul admis de 3,0 la sut, datorit supradimensionrii nivelului programat al veniturilor i cheltuielilor bugetare. Comparativ cu anul 2007, ponderea n PIB a veniturilor bugetare s-a redus cu 0,7puncte procentuale (pn la 32,8 la sut), iar cea a cheltuielilor bugetare s-a majorat cu 2,3 puncte procentuale (pn la 38,3 la sut).

12

Capitolul 4. Concluzii
n concluzie, ca regul general, n cadrul balanei de pli externe deficitele sunt finanate, iar excedentele sunt utilizate (adic primesc o anumit destinaie), astfel ncat, pe total, aa cum am mai menionat, din punct de vedere contabil se realizeaz echilibrul balanei. Economia Romniei i-a accelerat n anul 2008 ritmul de cretere cu 0,9 puncte procentuale fa de anul precedent, fiind puternic impulsionat de intensificarea procesului investiional i de relaxarea cererii interne. Rata de cretere a produsului intern brut a fost de 7,1 la sut n anul 2008, Romnia situndu-se astfel cu 6,2 puncte procentuale peste media de 0,9 la sut a Uniunii Europene.

13

Bibliografie:
Ion Ignat si Spiridon Pralea -Economie Internationala, Editura Litec,Paris,1996; Ion Ignat si Spiridon Pralea - Tranzactii comerciale internationale, Editura Sedcom Libris, Bucuresti, 1997; Ion Ignat si Spiridon Pralea- Economie mondiala Editura Sedcom Libris, Iasi, 2006;
http://ro.wikipedia.org/wiki/Balan%C8%9Ba_de_pl%C4%83%C8%9Bi www.bnr.ro

14