Universitatea “Dunărea de Jos” din Galați

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Referat
Tema : Balanța de plăți externe

Au realizat : Brînzila Vitalia

Coordonator : Iacob Doina

Galați, 2015
Introducere

Orice economie națională tinde să-și păstreze starea de echilibru pentru o perioadă cât mai
îndelungată, bazându-se pe condițiile economice, monetar-financiare, valutare și sociale la un
moment anume. De asemenea, se optează pentru relații armonioase cu alte state care depind de
deciziile adoptate sub forma unor hotărâri de repartiție financiarã și de credit sau al transferului de
sume determinate de fluxurile economice, financiare și de credit. La nivelul economiei naționale,
decizia financiar-monetară se realizează sub forma balanței de plăți externe.

Importanța echilibrului balanței de plăți externe se resimte mai cu seamă atunci când statul
în cauză trece printr-o perioadă de criză economică, dorind astfel să efectueze schimbări radicale
în structură pentru a fi capabilă să intensifice integrarea și lărgirea relațiilor economice cu alte
state.

În fapt, balanța de plăți externe reprezintă un instrument fundamental prin care se

înfăptuiește politica valutară a statului și de comerț exterior a țării, oferind informații cu privire la
import-export, mișcările de capital, credite internaționale.

În esență, balanța de plăți externe poate fi privită ca barometrul activității economico-

financiare a unei țări, doarece ea arată capacitatea de producție a bunurilor și competitivitatea
acestora pe piața internațională calitativ și cantitativ.

2
 Cuprins

1. Conceptul de balanță de plăți externe............................................................................................4

2. Fluxurile reale și fluxurile financiare............................................................................................6

3. Clasificarea balanțelor de plăți externe.........................................................................................7

4. Structura BPE...............................................................................................................................8

5. Componentele BPE a României..................................................................................................10

6. Formele de prezentare a BPE......................................................................................................10

7. Principii de înregistrare în BPE...................................................................................................11

8. Poziția investițională internațională............................................................................................12

9. Echilibrul balanței de plăți..........................................................................................................16

10. Tehnici de echilibrare a BPE.....................................................................................................17

11. Politici de echilibrare a BPE.....................................................................................................18

Bibliografie....................................................................................................................................20

3
 1. Conceptul de balanță de plăți externe

Balanţa de plăţi externe reprezintă cel mai important instrument de înregistrare a creanţelor
şi datoriilor care apar în schimbul de mărfuri şi servicii între o ţară şi alta, exigibile într-o anumită
perioadă (de obicei un an), precum şi mişcările de capital produse în aceeaşi perioadă. 1

La nivel internațional, FMI propune definiția umătoare pentru această noțiune: “balanţa
de plăţi externe reprezintă un tablou statistic sub formă contabilă care înregistrează sistematic
ansamblul fluxurilor reale, financiare şi monetare intervenite între rezidenţii unei economii şi
restul lumii, în cursul unei perioade (de regulă un an). Sunt consideraţi rezidenţi - agenţii
economici naţionali sau străini, persoane fizice sau juridice, care trăiesc şi desfăşoară
activităţi, în mod obişnuit şi permanent, în cadrul unei ţări, inclusiv filialele şi sucursalele
companiilor străine. Din această categorie sunt excluse ambasadele, consulatele, instituţiile
internaţionale şi reprezentanţele acestora (incluse în categoria de nerezidenţi)”. 2

Un alt autor care s-a interesat de aceasta este Paul Bran, care definește balanța de plăți
externe ca fiind un “document de plan sau statistic în care se înscriu și prin care se compară plățile
și încasările efectuate de o economie națională și rezultate din tranzacțiile economice, finaciare și
monetare ale economiei respective cu alte economii, pe o perioadă de timp dată.” 3

La baza elaborării balanței de plăți externe stă conceptul de tranzacție internațională, “prin
care se înţelege crearea, transformarea, comercializarea, transferul sau stingerea unei valori
economice în relaţiile unei ţări cu restul lumii” .4

Dacă e să o explicăm altfel, această tranzacţie se caracterizează prin schimbul dreptului

de proprietate asupra bunurilor materiale, a drepturilor financiare, prestarea de servicii sau
disponibilitatea de forţă de muncă sau de capital în relaţiile dintre rezidenţi şi nerezidenţi ai
unei țări. Rezidenții, efectuând operațiuni, trebuie să acționeze doar în cadrul teritoriului economic.
Acest teritoriu economic nu coincide întotdeauna cu teritoriul național, care uneori este fie mai

1
IGNAT, A., ÖRDÖG, A., MORARU, S. Balanța de plăți externe a României. Academica Science Journal Studia
Series, No. (4) 3 – 2013, pag. 46.
2
Balance of Payements Manuel, Edit. 5, 1994.
3
BRAN, P. Relații valutar- financiare internaționale. București : Editura Didactică și pedagogică, 1995, pag 278.
4
BOAJĂ, M. Relaţii financiare şi valutare internaţionale. Editura Economică, Bucureşti, 2003, pag. 235.

4
restrîns, fie mai extins, în dependență de anumiți indicatori. Pot exista porţiuni de teritoriu
economic în afara graniţelor statului, dar şi zone economice străine în interiorul lor (exemplu:
zonele libere - zonele în care instituţii, companii din alte ţări primesc autorizaţia de a funcţiona cu
anumite facilităţi vamale şi fiscale).

Conceptul de rezident face distincţia, din punct de vedere valutar, între diferitele persoane
fizice şi juridice. Acest concept include persoanele fizice cetăţeni ai ţării respective, precum şi
persoanele juridice înregistrate sau autorizate să funcţioneze în ţara respectivă.

Acest concept este necesar deoarece operaţiunile valutare permise de băncile centrale ale
fiecărei ţări şi luate în considerare la întocmirea balanţei de plăţi externe sunt numai acelea care
au loc între un rezident şi un nerezident.

Evaluarea fluxurilor înregistrate în balanţa de plăţi externe se face la preţul pieţei care este
o sumă de bani pe care un potenţial cumpărător ar fi dispus să o plătească pentru a achiziţiona ceva
de la un eventual vânzător, când ambele părţi sunt independente şi există doar consideraţii
comerciale.

Momentul înregistrării tranzacţiilor este cel al schimbului de proprietate şi nu cel al plăţii.

Activitățile înregistrate în BPE sunt: activitatea economică (export/import de bunuri și

servicii), activitatea monetară (sume de bani exprimate în monede internaționale și valute),
activitatea de creditare (mișcări de capital pe termen scurt și mediu) și activitatea finaciară (mișcări
de capital pe termen lung).

Tranzacţiile evidenţiate în balanţa de plăţi externe sunt:

 schimburile: presupun furnizarea de către un partener a unei valori economice contra unei
valori echivalente (operaţiuni cu mărfuri, servicii, venituri, profituri, dobânzi etc.);
 transferuri: presupun furnizarea de către un partener a unei valori economice fără a primi o
valoare echivalentă (ajutoare, moşteniri, donaţii etc.);
 migrări: mutări de persoane dintr-o economie în alta împreună cu tot activul şi pasivul de care
dispun;
 tranzacţii estimate: nu au la bază fluxuri reale.

5
 2. Fluxurile reale și fluxurile financiare

Balanţa de plăţi externe cuprinde două mari categorii de fluxuri: fluxurile reale şi
fluxurile financiare apărute între rezidenţi şi nerezidenţi. Momentul înregistrării fluxurilor în
BPE depinde de momentul transferului de proprietate între rezidenţi şi nerezidenţi.

Fluxurile reale reprezintă schimburile internaționale de bunuri și servicii, adică import și

export. Diferența dintre exporturi și importuri constituie balanța comercială a unei țări și aceasta
este exprimată și înregistrată valoric în BPE. Bunurile și serviciile sunt tratate separat. În cadrul
serviciilor regăsim serviciile de transport, , de asigurări, de consultanță, de comunicații, de
asistență tehnică etc.

Fluxurile reale reflectă interdependențele dintre țări în planul economiei reale, ca efect al
adâncirii treptate a diviziunii mondiale a muncii și al specializării agenților economici din diferite
țări în producerea și comercializarea de produse corporale (produse de bazã și produse prelucrate),
produse necorporale (brevete de invenție, know how, lucrări complexe de proiectare), prestări de
servicii (transporturi, asigurări internaționale de produse și de mărfuri, turism internațional) sau al
serviciilor profesionale care se află într-o permanentă amplificare și diversificare (servicii bancare,
telecomunicații, reprezentare, servicii de consultanță juridică, gestiune, teleprelucrare și gestionare
a băncilor de date din diferite domenii de interes public sau privat).5

Fluxurile financiare se înregistrează în cadrul unor conturi distincte: contul de capital sau
contul financiar. Valoarea fluxurilor financiare este înregistratã în contul curent (de exemplu,
dividende plătite/încasate sau dobânzi plătite/încasate sunt înregistrate la poziția „Venituri” din
contul curent al BPE). Există mai multe tipuri de fluxuri financiare și este nevoie ca la înregistrare
să se specifice și tipul lor pentru transparență, cum ar fi fluxuri de investiții (directe sau de
portofoliu), credite externe (garantate sau negarantate), activele de rezervă (aur, devize, DST) etc.

Fluxurile finaciare se împart în douã categorii de tranzacții:

 fluxuri de compensare a tranzacțiilor comerciale în urma vânzării de produse corporale sau

necorporale, prestare de servicii în schimbul unei valori bănești;

5
DUMBRAVA, M. Balanța de plăți externe - instrument de analiză macroeconomică. Economie teoretică și aplicată.
Nr. 4 / 2006 (499), pag 92.
6
 fluxuri financiare independente față de activitatea comercială: mișcări de capital, consecințele
valorificării capitalului pe o altă piață decât cea de formare fiind veniturile din plasamente
financiare externe; tot aici se încadrează și transferurile financiare unilaterale.

Din punct de vedere structural, BPE este un tabel sintetizator detaliat pe conturi și
subconturi analitice ale unei anumite perioade. Ea permite efectuarea unei comparații dintre o țară
și străinătatea sub aspect cantitativ și calitativ a schimburilor reale și financiare, furnizând
elemente de diagnostic ce permit evaluarea avantajelor și dezavantajelor pe care fiecare națiune le
are în schimburile comerciale cu țările terțe, cu creditorii/ debitorii sau cu organismele financiare
internaționale. Aici vorbim de competitivitate, BPE oferind informații referitoare la poziția
investițională pe plan internațional a țării prin situația net-debitoare/creditoare și prin nivelul de
atractivitate a mediului de afaceri intern pentru rezidenți și nerezidenți.

BPE reprezintă un intrument macroeconomic important, deoarece participă la modelarea

și coordonarea politicilor comerciale externe. Dacă se constată existența dezechilibrului balanței,
acesta poate fi corectat teoretic cu ajutorul măsurilor de natură fiscală (subvenții, facilități fiscale
pentru investitorii străini, credite preferențiale, creșterea taxelor vamale) sau de natură comercială
(promovarea și stimularea exporturilor).

3. Clasificarea balanțelor de plăți externe

BPE cel mai frecvent urilizate sunt menționate mai jos:

 balanța de plăți globală, care înregistrează toate operațiunile economice ale unei țări cu restul
lumii;
 balanța de plăți regională, care înregistrează toate operațiunile economice ale unei țări cu un
grup de țări, uniune economică sau monetară;
 balanța de plăți bilaterală a unei țări cu o altă țară;
 balanța de plați program, care este o balanță de tip previzional în care se înregistrează anual
sursele și necesitățile de valută pe care se pot baza autoritățile valutare în politica lor
comercială curentă și de perspectivă anuală; se bazează pe calcularea necesităților anuale
previzionate pentru investiții și pentru consum, precum și pe disponibilitățile prevăzute a se
realiza din surse regulate (export, investiții străine); diferența dintre disponibilități și necesități
urmează a se acoperi din credite externe;

7
 balanța de piată, care cuprinde numai tranzacțiile în legătură cu piața valutară pe perioade mai
scurte, de regula, pe trimestre; în activul său se inscriu ofertele de mijloace de plată străine
corespunzătoare cererilor de mărfuri și servicii la export, precum și previziunile de încasări din
donații străine, acțiuni etc. (tranzacții autonome care vor genera încasări efective în valută în
perioada respectivă); în pasiv se înscriu cererile de valută prezentate de importatori, cererile
de valută ale investitorilor, donatorilor etc. (tranzacții autonome ce vor necesita plăți efective
în valută);
 balanța de conturi, care cuprinde totalitatea operațiunilor de decontări internaționale ale unei
țări efectuate sau de efectuat într-o anumită perioada. Ea poate fi:
- balanța de conturi dinamică care se întocmește pe perioade de până la un an și cuprinde
totalitatea creanțelor și obligațiilor de plată rezultate din schimbul comercial, din
prestații de servicii și din alte relații economice cu străinătatea, născute în perioada
respectivă, inclusiv cele restante din perioade anterioare exigibile în perioada curentă,
plătite până la data întocmirii balanței;
- balanța de conturi statică care cuprinde toate creanțele și obligațiile internaționale de
plată determinate la un moment dat, indiferent de data exigibilității lor.

În timp ce balanța de conturi dinamică se suprapune cu balanța de plăti externe dintr-o

perioadă expirată, balanța de conturi statică cuprinde toate creanțele și obligațiile de plată în
relațiile cu străinătatea, nestinse, constatate la un moment dat, indiferent de termenul la care
urmează a fi plătite.

Cu toate acestea, doar 4 din cele 6 sunt utilizate frecvent și anume: balanța globală, balanța
regională, balanța de plăți program și balanța de piață.

4. Structura BPE

Balanța de plăți externe reprezintă interfața relațiilor naționale cu restul lumii. În timp
viziunea FMI asupra interdependențelor între forțele care guvernează spațiul economic global și
cele aferente părților sale componente a evoluat continuu. Inițial balanța de plăți era structurată pe
doua conturi - contul curent și contul de capital și financiar. Ulterior, contul de capital a fost separat
de contul financiar care includea și activele de rezervă și erorile și omisiunile, apărând structura
pe trei conturi. În varianta pe doua conturi sau pe trei conturi se putea vorbi de deficitul balanței
de plăți externe (sau de dezechilibre în BPE), existând practic o întreaga teorie cu privire la
8
metodele de reechilibrare a acesteia. În prezent, în condițiile actualei structuri îmbunătățite
detaliată pe patru conturi, balanța de plăți teoretic nu mai poate fi deficitară.

Dar realitatea e cu totul alta, BPE înregistrând pe termen scurt modificări permanente ale
conturilor sale intermediare. Echilibrul general e un obiectiv anume pe termen mediu și lung.
Fiecare guvern tinde să atingă acest echilibru, utilizând instrumente de reechilibrare, percum:
creșterea activelor de rezervă, stimularea exporturilor și a investițiilor, finanțarea prin vredite
externe etc.

Conform ultimelor recomandări ale FMI, BPE trebuie să aibă structura următoare:

Structura balanței de plăți externe

I. Contul curent
A. Bunuri și servicii:
o o Bunuri;
o o Servicii;
B. Venituri:
o o Din investiții directe / portofoliu;
o o Din alte investiții (dobânzi);
C. Transferuri curente:
o o Sector oficial
o o Alte sectoare
II. Contul de capital
o o Transferuri de capital;
o o Active cumpărate / vândute
III. Contul financiar
o Investiții directe;
o Investiții de portofoliu;
o Alte investiții (credite externe, împrumuturi FMI);
o Conturi de tranzit;
o Conturi de cliring / barter
o Active de rezervă (aur, DST, valută)
IV Erori și omisiuni
Sursa: IMF Financial Statistics
Toate aceste conturi și subconturi au o poziție de credit și de debit, precum și solduri
parțiale și totale. Pe ansamblu, creditul total al balanței de plăți trebuie să egaleze debitul total al
acesteia, diferențe putând să apară doar la nivelul conturilor intermediare (cont curent, cont de
capital sau cont financiar).

9
 5. Componentele BPE a României

Balanţa de plăţi este formată din următoarele componente: 6

 Balanţa de plăti curente:

- Balanţa comercială;
- Balanţa serviciilor;
- Balanţa turismului;
 Balanţa mişcărilor de capital:
- Balanţa fluxurilor financiare;
- Balanţa mişcărilor de capital;
- Balanţa creditelor:
 Credite guvernamentale;
 Credite guvernamentale sub forma “ajutorului public pentru dezvoltare”;
 Credite acordate de unele organisme financiare internaţionale;
 Credite comerciale furnizor;
 Credite bancare comparator;
 Credite mixte;
 “Forfeting”;
 Balanţa viramentelor;
 Balanţa devizelor.

6. Formele de prezentare a BPE

În practica economică, întâlnim două forme de prezentare a BPE: forma standard și forma
de bilanț analitic.

Forma standard presupune înregistrarea datelor statistice cu privire la fluxurile reale și

financiare într-o structură proprie sau după structura recomandată de FMI. În vederea asigurării
comparabilității între țări, FMI a elaborat un șir de reguli standard cu privire la structura și la

6
STOIAN, I. Balanţa de plăţi externe. Editura Stiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978, pag. 18.
10
 metodologia de înregistrare a datelor în BPE, care sunt obligatorii pentru țările membre FMI.
Schema preconizată în manualul FMI cu privire la BPE cuprinde trei părți:

 Partea I: Bunuri și servicii, transferurile unilaterale (fără contrapartidă);

 Partea a II-a: Mișcarea capitalurilor și activele de rezervă;
 Partea a III-a: Corelarea între partea I și partea a II-a (erorile și omisiunile).

Cea de-a doua formă, cea de bilanț analitic, pe lângă cele 3 părți presupune și o utilizare a
unor tabele ajutătoare. Acestea au rolul de a facilita munca specialiștilor ce se ocupă cu
recomandarea politicilor și strategiilor de urmat ca să ajute o economie să ocupe o poziție mai bună
în tranzacțiile internaționale. Respectiv, această balanță se caracterizează prin includerea unui
număr mai mare de detalii și prin complexitate față de balanța standard.

7. Principii de înregistrare în BPE

Balanța de plăți externe este o declarație statistică pentru o perioadă de timp dată ce rezumă
în mod sistematizat tranzacțiile economice ale unei țări cu restul lumii. Ea cuprinde doar fluxurile
produse de-a lungul unei perioade de timp; acumulările de capital sau stocurile de bunuri și servicii
nu se înregistrează. Altfel spus, în BPE regăsim numai deplasarea activelor/pasivelor în/dinspre
străinătate, și nicidecum valoarea lor cantitativă.

După decizia luată de FMI, pe lângă fluxurile de încasări/plăți aferente tranzacțiilor

economice internaționale ce presupun contrapartida, în BPE se mai înregistrează și operațiunile
derulate cu străinătatea ce nu presupun contraprestație din partea rezidenților/nerezidenților
(donații, ajutoare, barter sau cliring, sume de bani nerambursabile, reexport, lohn, buy-back etc.)

Balanța de plăți externe utilizează principiul dublei înregistrări, fiecare furnizare de resurse
reale sau financiare fiind compensată de o încasare. Implicit, orice intrare de resurse reale sau
financiare este compensată de o platã. Dacă această compensare nu se produce, operația este
considerată a fi un transfer. La întocmirea balanței, fiecare tranzacţie este evidenţiată prin două
fluxuri de sens contrar ce au aceeaşi valoare. Astfel, suma intrărilor pozitive este identică cu suma
intrărilor negative (ieşiri), soldul net al balanţei de plăţi externe fiind întotdeauna zero. În practică
însă, sistemul de înregistrare în BPE nu este perfect și, deoarece datele înregistrate sunt obținute
din surse diferite, apar o serie de diferențe valorice care sunt reportate în contul special de erori și
omisiuni.
11
 Un al doilea principiu se referă la înregistrarea intrărilor și ieșirilor de resurse reale și
financiare în BPE. Ca în orice balanță ce respectă principiul dublei înregistrări, existã o poziție de
credit și una de debit pentru fiecare cont și subcont din BPE. Ca regulă generală, intrările de resurse
sunt înregistrate în creditul balanței și ieșirile sunt înregistrate în debitul balanței.

Tab. 1: Principalele operațiuni ce se înregistrează în BPE7

Intrări – Credit
Exporturi FOB
Servicii prestate
Dividende, dobânzi, salarii încasate
Transferuri unilaterale din străinătate
Capitaluri investite din străinătate
Credite acordate
Creşterea activelor de rezervă
Ieşiri – Debit
Importuri FOB (CIF)
Serviciu plătite
Dividende, dobânzi, salarii plătite
Transferuri unilaterale în străinătate
Capitaluri investite în străinătate
Credite atrase
Diminuarea activelor de rezervă

8. Poziția investiționalã internaționalã

Balanța de plăți externe este utilă și pentru a determina poziția investițională a unei țări.
Pentru asta se iau în considerare cu precădere fluxuri cuprinse în contul financiar al balanței de
plăți: activele de rezervă, datoria externă pe termen mediu și lung, precum și creanțele și
angajamentele pe termen scurt.

Poziția investițională este un instrument util în proiectarea unei politici macroeconomice

de finanțare externă adecvată a deficitelor din balanța de plăți externe sau alte deficite interne
(deficite bugetare, fiscale), luând în considerare toate resursele financiare ce pot fi atrase de pe
piețele financiare internaționale capabile să completeze resursele interne (publice sau private).

Acest instrument este deosebit de important în elaborarea strategiior de finanțare a

deficitelor din contul curent sau a deficitelor interne (deficitul bugetar, de exemplu). Acest
instrument aratã gradul extern de îndatorare al unei economii, structura datoriei externe în funcție

7
DUMBRAVA, M. Balanța de plăți externe - instrument de analiză macroeconomică. Economie teoretică și
aplicată. Nr. 4 / 2006 (499), pag 94.
12
de proveniență și de destinația finalã a acesteia, precum și situația investițiilor străine directe și de
portofoliu.

Balanța de plăți și poziția investițională poate fi analizată cu ajutorul unui ansamblu de

indicatori, prezentați în tabelul 2.

Tab. 2: Indicatorii BPE 8

Indicatorul Metoda de calcul Caracterisitici
Arată în ce măsură depinde reluarea
procesului de producție de realizare pe piața
Ponderea exportului în PIB =
internațională a mărfurilor produse în cadrul
100%* Ex/PIB
economiei naționale și sintetizează aspectul
Rata de Ex – export
activ al participării la diviziunea
dependență față PIB – produs intern brut
internațională a muncii, furnizarea de
de piețele
produse pe piețele externe
externe
Ponderea importului în PIB = Exprimă aspectul pasiv al participării la
100%*Im/PIB diviziunea internațională a muncii și
Im – import preluarea de produse de pe piața externă
PIB – produs intern brut
Reflectă procentual măsura în care plățile
generate de import pot fi acoperite cu
încasările din export.
GA> 100% - sold excedentar; încasările
valutare acoperă integral plățile, mai mult
Gradul de ca atât apare posibilitatea completării
acoperire a rezervei valutare a statului și achitării
GA = 100%*Ex/Im
importului prin datoriei externe contractate anterior.
export (GA) GA<100% - sold deficitar; e o situație
nefavorabilă unei economii, în acest caz se
va recurge la utilizarea rezervei valutare sau
contractarea de credite externe, fapt ce va
afecta lichiditatea internațională a țării
respective.
Ponderea Deficitul contului curent în Reflectă o agravare serioasă a echilibrului
deficitului PIB = 100%*Sold CC/PIB financiar-valutar. Acest deficit al
contului curent Sold CC – soldul contului operațiunilor curente reflectp starea gravă a
în produsul curent economiei naționale și un eșec total al
intern brut politicii comerciale promovate de guvern.
Limitele stabilite de FMI:
- -1,5%, -2,0% din PIB- situație normală;

8
Conf.univ.dr. BERDILĂ, A. Balanța de plăți externe, http://documents.tips/documents/tema-2-balanta-de-plati-
externe-noua.html

13
 - -2%, -5% din PIB- echilibru firesc, cu
condiția ca balanța să nu se
permanentizeze;
- peste -5% din PIB- dezechilibru
important; sunt necesare măsuri concrete
ale guvernului și autorităților monetare
pentru a redresa contul curent al BPE
într-un termen destul de scurt;
- peste -10% din PIB – disfuncții grave în
economie; măsurile de natură fiscală și
monetară trebuie să fie însoțite de
energice politici sectoriale care pot
corecta dezechilibrul după cel puțin 2-3
ani.
IGA = 100% - menținere în timp al
IGA = GATcurent/GATprecedent dezechilibrului dintre încasări și plăți sau
Indicele GATcurent – gradul de acoperire excedentului acestora;
gradului de în anul curent; IGA > 100% - ameliorare a raportului dintre
acoperire (IGA) GATprecedent – gradul de dintre încasările și plățile valutare;
acoperire în anul precedent. IGA < 100% - deteriorarea de-a lungul anilor
a dezechilibrului contului curent;
Gradul de
deschidere a GDE = 100%*(Ex+Im)/PIB
Denotă dependența de sectorul extern
economiei
(GDE)
Mărimea
soldului balanței Ponderea soldului balanței comerciale în
SBC = 100%*(Ex-Im)/(Ex+Im)
comerciale comerțul exterior
(SBC)
Dacă ambele solduri ale contului curent
reprezintă excedent, atunci indicele soldului
ISC
va fi mai mare ca 100%, ceea ce înseamnă o
=
accentuare sau o creștere a excedentului, pe
SoldCCTcurent/SoldCCTprecedent
când situația când ISC>100% arată o
Indicele evoluție, în general, nefavorabilă ca urmare
SoldCCTcurent – soldul contului
soldului a reducerii excedentului balanței de plăți.
curent în anul curent
contului curent Dacă conturile soldului curent sunt
SoldCCTprecedent – soldul
(ISC) deficitare, atunci semnificația indicelui este
condului curent în anul
inversă: ISC<100% echivalează cu o
precedent
micșorare a deficitului, ceea ce înseamnp o
ameliorare a balanței, pe când un ISC>100%
arată creșterea deficitului, deci o sontinuare
a deteriorării situației.

14
 În determinarea poziției investiționale internaționale se iau în considerare cu precădere
fluxuri cuprinse în contul financiar al balanței de plăți: activele de rezervă, datoria externă pe
termen mediu și lung, precum și creanțele și angajamentele pe termen scurt. Poziția investițională
este un instrument util în proiectarea unei politici macroeconomice de finanțare externă adecvată
a deficitelor din balanța de plăți externe sau alte deficite interne (deficite bugetare, fiscale etc.)
luând în considerare toate resursele financiare ce pot fi atrase de pe piețele financiare internaționale
capabile să completeze resursele interne (publice sau private). Concret, situația investițională
internațională cuprinde următoarele:

Poziția investițională internațională

I. Active de rezervă din sistemul bancar
o o Aur monetar;
o o Dețineri de DST;
o o Devize convertibile;
II. Datoria externă pe tipuri de creditori
o o Multilaterale: FMI, UE, BIRD, BERD
o o Bilaterale: detaliere pe principalii creditori;
o o Bănci private: detaliere pe țări;
o o Obligațiuni străine / euroobligațiuni
o o Credite furnizor: detaliere pe țări;
o o Alți creditori privați.
III. Datoria externă pe tipuri de debitori
o o Datoria publică;
o o Datoria public garantată;
o o Datoria comercială negarantată.
IV. Creanțe și angajamente pe termen scurt
o o Creanțe: incasoo, acreditive, garanții bancare primite;
o o Angajamente: incasoo, acreditive, garanții emise, linii de finanțare, alte
angajamente.
V. Investiții străine
o o Directe;

o o De portofoliu.

Sursa: Raportul anual al BNR

Analiza balanței de plăți și a poziției investiționale internaționale se poate face și în

dinamică, avându-se în acest caz în vedere evoluția în timp a soldurilor principalelor conturi sau
poziții.

15
 9. Echilibrul balanței de plăți

În general, balanța de plăți este întotdeauna și în mod necesar echilibrată, activul fiind egal
cu pasivul (respectându-se principiul dublei înregistrări). În mod uzual, se folosesc uneori termeni
de balanță de plăți excedentară (activă) sau de balanță de plăți deficitară (pasivă), în realitate fiind
vorba de un dezechilibru la nivelul unor plăți din balanța de plăți (balanța comercială, contul
curent, contul de capital și financiar).

Dacă e să vorbim de deficite, acestea sunt rezultatul unei lipse de competitivitate pe plan
extern și a unei ieșiri masive de capitaluri străine sau autohtone ca urmare a înrăutățirii climatului
general de afaceri. Aceste rezultate nefavorabile le întâlnim în soldul curent al balanței comerciale
și al contului curent. Dezechilibrele din BPE pot influența negativ economia internă a unui stat, și
anume poate genera perturbații pe piața creditului, pe piața monetară, pe piața de capital, pe piața
valutară, soldul balanței comerciale provocând aprecierea sau deprecierea monedei naționale, etc.
În cazul în care deficitul devine cronic, bonitatea statului pe plan internațional se reduce, ceea ce
înseamnă o încredere mai mică a creditorilor internaționali în capacitatea lui de a-și onora
obligațiile de plată.

Factorii care stau la baza acestor dezechilibre în BPE pot fi factori endogeni sau factori
exogeni.

Factorii endogeni de destabilizare a BPE sunt:

 scăderea gradului de prelucrare al exporturilor;

 reducerea semnificativă a exporturilor cauzată de calamități naturale sau de evenimente
fortuite (revoluții, războaie civile);
 politica comercială (tarifară/netarifară) ineficientă;
 diminuarea competitivității externe a produselor autohtone (calitate scăzută, prețuri
ridicate);
 deteriorarea climatului de afaceri intern;
 insuficienta promovare/stimulare a exporturilor;
 creșterea importurilor pe fondul intensificării cererii interne;
 structura pe ramuri a economiei naționale;
 insuficienta acoperire a cererii interne (reducerea exporturilor).
16
 Factorii exogeni de destabilizare a BPE sunt:

 dereglarea fluxurilor comerciale zonale ca urmare a unor conflicte/dispute comerciale

internaționale;
 politica comercială a altor state (atât cea tarifară, cât și cea netarifară);
 dereglarea prețurilor mondiale la produsele cu pondere mare în structura comerțului
exterior;
 lipsa avantajelor competitive (comparative) reale.

10. Tehnici de echilibrare a BPE

Echilibrul BPE poate fi privit din două puncte de vedere: fie ele este indus automat de
echilibrul economic general (se consideră că nu este nevoie de intervenția statului, deoarece se
presupune că aceasta se va echilibra în condițiile echilibrului economic general), fie este obținut
prin promovarea unor politici macroeconomice sau prin utilizarea unor tehnici de echilibrare
specifice.

Un mecanism care asigură ajustarea automată a BPE este mecanismul prețurilor. Acesta
este relativ simplu: unui deficit din balanța comercială îi revine o scădere a masei monetare aflate
în circulație, adică banii vor fi plasați într-o bancă în urma cumpărării de devize de pe piață
necesare plății excedentului de importuri, operațiune ce are ca efect diminuarea activelor de
rezervă. Teoretic, se presupune că o scădere a masei monetare va produce o scădere a prețurilor,
care poate fi privită ca un stimulent pentru exporturi.

Acest mecanism funcționează cu o singură condiție: raportul valoric între monede sau
cursul valutar să rămână practic neschimbat. Echilibrarea automată a BPE va avea loc și pentru că
deflația provocată de scăderea masei monetare aflate în circulație va atrage după sine o creștere a
nevoii de fonduri în economie, ceea ce va duce la creșterea dobânzilor. Aceste dobânzi mărite vor
ademeni investitori străini, fapt ce va duce la o reechilibrare a balanței de plăți. Mecanismul de
ajustare automată poartă denumirea de finanțare compensatoare, unde diferențialul de dobândă
reechilibrează BPE, altfel spus, fluxurile financiare externe compensează dezechilibrul din balanța
comercială.

17
 Keynes, Robinson, Harrod și Machlup susțin că echilibrul BPE se poate obține și cu
ajutorul veniturilor prin intermediul unor mecanisme interne de corectare a dezechilibrelor externe,
precum nivelul veniturilor sau gradul de utilizare a forței de muncă.

Pentru că fenomenele economice devin din ce în ce mai complexe, aceste mecanisme nu

mai sunt atât de eficiente. Luând în considerare că regimurile valutare se bazează pe flotarea liberă
a cursului de schimb, echilibrarea BPE este mai dificil de realizat, apărând nevoia implicării
statului. Acesta se poate concentra pe trei direcții: utilizarea deplină a forței de muncă, stabilitatea
prețurilor interne și echilibrul balanței de plăți obținut prin tehnici și mecanisme specifice.

11. Politici de echilibrare a BPE

La dispoziția statului sunt puse mai multe politici de reechilibrare a BPE și ține de
capacitatea lui de a anliza situația și de a aplica politică potrivită situației anume.

El poate recurge la politici monetare (ratele de dobândă, oprețiuni pe piața liberă efectuate
de banca centrală, rezerve bancare obligatorii) care pot influența direct fluxurile de capital în sensul
atragerii lor printr-o creștere a ratelor de dobândă.

Sau, poate alege politicile bugetare. Acestea țin de creșterea impozitelor și taxelor și de
reducerea cheltuielilor bugetare. Rolul unor asemenea acțiuni este de a limita dimensiunea
deficitului bugetar intern, care de mai multe ori este finanțat extern prin fonduri împrumutate. Pe
de altă parte, deficitele pot fi finanțate inflaționist prin emisiunea de monedă, ceea ce poate
influența negativ exporturile.

Devalorizarea cursului de schimb este o parte integrantă a politicii monetare. Scopul ei

este de a stimula exporturile, care devin mai scumpe în moneda națională. Condiția de bază este
ca deprecierea să fie mai mare decât creșterea prețurilor interne.

Se pot institui și bariere tarifare și netarifare în calea importului cu rol în limitarea

cantitativă a importurilor, care sunt în prezent una din piedicile majorea în calea fluxurilor
comerciale internaționale.

Reechilibrarea BPE se poate realiza prin intermediul stimulării și promovării exporturilor

prin: facilități fiscale, subvenții de export, asigurarea și garantarea creditelor de export, credite de
export subvenționate etc.

18
 Finanțarea deficitelor BPE se referă la posibilitatea acoperirii unui deficit comercial printr-
un credit extern acordat în ipoteza unor cursuri de schimb stabile.

Creșterea importurilor poate conduce la deprecierea cursului de schimb. Avantajul acestei

politici este unul pe termen scurt. Pe termen lung, creditele amână rezolvarea cauzelor reale ce au
dus la acest deficit comercial. În plus, trebuie de luat în considerare că remunerarea lor este reportat
pentru o perioadă viitoare.

Să nu uităm și de atragerea de investiții străine directe și de portofoliu. Ele reechilibrează

BPE prin capitalul străin pătruns în economie, care poate reduce din presiunile asupra cursului de
schimb generat de o balanță comercială deficitară.

În final, observăm că statul are numeroase posibilități de a interveni pentru a stabiliza BPE.
Rațiunea pentru a interveni în sensul echilibrării BPE este dată de absența ajustării automate și de
efectele pe care le poate avea dezechilibrul BPE asupra echilibrului economic general.

Balanța de plăți externe este instrumentul de bază în măsurarea valorii și a competitivității

externe a unui stat, utilizat și la configurarea principalelor politici macroeconomice.

19
Bibliografie

1. Balance of Payements Manuel, Edit. 5, 1994.

2. Conf.univ.dr. BERDILĂ, A. Balanța de plăți externe, http://documents.tips/documents/tema-2-
balanta-de-plati-externe-noua.html
3. BOAJĂ M.,Relaţii financiare şi valutare internaţionale. Editura Economică, Bucureşti, 2003.
4. BRAN, P. Relații valutar- financiare internaționale. București : Editura Didactică și pedagogică,
1995.
5. DUMBRAVA, M. Balanța de plăți externe - instrument de analiză macroeconomică. Economie
teoretică și aplicată, Nr. 4 / 2006 (499).
6. IGNAT, A., ÖRDÖG, A., MORARU, S. Balanța de plăți externe a României. Academica
Science Journal Studia Series, No. (4) 3 – 2013.
7. STOIAN, I. Balanţa de plăţi externe. Editura Stiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978.

Internet:
8. http://www.stiucum.com/economie/piata-valutara/Balanta-de-plati-externe-instr75888.php

20