BALANŢA DE PLĂŢI EXTERNE

A. Berdilă
Conf.univ.dr.
 SUBIECTE

1. Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională

internaţională: concept, structură,
indicatori, factori de influenţă.
2. Metode de echilibrare şi ajustare a
balanţei de plăţi externe.
3. Interpretarea Balanţei de plăţi externe.
4. Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională
internaţională a Republicii Moldova.
 BIBLIOGRAFIE

1. BRAN, P. Relaţii valutar-financiare internaţionale. Bucureşti: Editura

Didactică şi pedagogică, 1995, p. 278-292;
2. BURNETE, S. Relaţii valutar-financiare internaţionale. Sibiu: Editura Alma
Mater, 2002, p. 10-43;
3. MOISIUC, C. Relaţii valutar-financiare internaţionale. Bucureşti: Editura
Fundaţiei România de mâine, 2002, p. 156-169;
4. VOINEA, Gh. Mecanisme şi tehnici valutare şi financiare internaţionale.
Iaşi: Editura Sedcom Libris, 2003, p. 335-345;
5. МОВСЕЯН, А.Г., ОГНИВЦЕВ, С.Б. Международные валютно-
кредитные отношения. Москва: Инфра-М, 2003, c. 14-19, 33-45;
6. КРАСАВИНА, Л.Н. Международные валютно-кредитные и
финансовые отношения. Москва: Финансы и статистика, 2003, c.
122-180
7. Berdilă, A. Relaţii valutar-financiare internaţionale (note de curs în
scheme). -Chişinău: Editura Evrica, 2006.- 135 p.
 1. BALANŢA DE PLĂŢI ŞI POZIŢIA INVESTIŢIONALĂ
INTERNAŢIONALĂ: CONCEPT, STRUCTURĂ, INDICATORI,
FACTORI DE INFLUENŢĂ

Conceptul “balanţă de plăţi externe” (BPE)

în literatura de specialitate este tratat
diferit.
 ACCEPŢII PRIVIND
BALANŢA DE PLĂŢI EXTERNE
 M. I. Wasserman, afirmă ca Balanţa de Plăţi Externe este o
,,prezentare statistică a tranzacţiilor economice într-o perioadă dată
între rezidenţii unei ţări şi rezidenţii altei ţări, grup de ţări sau organizaţii
internaţionale specifice”.

 Jean Weiler, consideră balanţa de plăţi externe a unei ţări ca ,, un

tablou al conturilor sale externe, al fluxurilor reale şi financiare în
legătură cu restul lumii”.

 Paul Bran, defineşte Balanţa de Plăţi Externe ca fiind un ,,document

de plan sau statistic în care se înscriu şi prin care se compară plăţile şi
încasările efectuate de o economie naţională şi rezultate din tranzacţiile
economice, financiare şi monetare ale economiei respective cu alte
economii, pe o perioadă de timp dată’’.
 INTERPRETAREA BPE ŞI A PII DE FMI

Balanţa de plăţi (BP), alături de poziţia investiţională internaţională

(PII), este parte integrantă a conturilor internaţionale, reflectând
evoluţia activelor şi pasivelor externe.

Conturile internaţionale ilustrează relaţiile economice ale

rezidenţilor cu nerezidenţii, oferind un cadru integrat pentru analize
macroeconomice internaţionale, inclusiv analize referitoare la
performanţa economică, evoluţia cursului de schimb,
managementul activelor de rezervă sau vulnerabilitatea economică
la şocuri externe.
 Titlul manualului: Manualul de balanţă de Manualul de balanţă de
plăţi plăţi şi al

Sinteză comparativă poziţiei

investiţio
a două ediţii nale
internaţio

Manualul de balanţă de sinteză statistică a sinteză a tranzacţiilor

nale
Definiţia balanţei de plăţi:
plăţi şi al poziţiei tranzacţiil economice

investiţionale or
economice
dintre
rezidenţi şi
Internaţionale, ed. 6, ale unei nerezidenţ

2009, în Europa devine ţări cu

restul
i, pe o
perioadă
funcţionabil din 2014. lumii, pe o de timp
perioadă determinat
de timp ă
determinat
ă
Modul de înregistrare a credit şi debit achiziţii nete de active
tranzacţiil financiare
or în şi creşteri
contul nete ale
financiar: pasivelor
Momentul înregistrării schimbarea proprietăţii schimbarea proprietăţii
tranzacţiilor: economice
Momentul înregistrării data scadenţei data stingerii datoriei (când
plăţilor de este
datorie: plătită,
când este
reeşalonat
ă sau când
 ACTIVITĂŢI ÎNREGISTRATE ÎN BPE

activitate economică export-import de bunuri şi

servicii
activitate monetară sume de bani exprimate în
monede internaţionale şi
valute.
activitate de creditare mişcări de capital pe termen
scurt şi mediu
activitate financiară mişcări de capital pe termen
lung
PRINCIPIILE DE ELABORARE A BPE
Agenţii O unitate economică este considerată rezident al unei ţări atunci
Elaborarea (rezidenţi sau când are centrul de interes economic în teritoriul economic al
nerezidenţi); acesteia.
balanţei de
plăţi se Natura Schimb de proprietate economică (bunuri, servicii, investiţii, capital
bazează pe tranzacţiilor etc)

un set de
Evaluarea se face la preţul pieţei, definit ca suma de bani pe care potenţialul
reguli care tranzacţiei cumpărător o plăteşte pentru a achiziţiona ceva (un bun sau un
definesc: serviciu) de la potenţialul vânzător/ prestator, ambii parteneri fiind
entităţi independente, reunite în afacerea respectivă din interese
strict comerciale.
Momentul este momentul schimbului (real sau estimat) de proprietate. O
înregistrării convenţie unanim acceptată este aceea că data schimbului de
tranzacţiei proprietate coincide cu data înscrierii operaţiunii în evidenţele
societăţilor bancare care mijlocesc tranzacţia internaţională.
Convertirea tuturor tranzacţiilor într-o monedă unică de cont. Deoarece
(translatarea) tranzacţiile internaţionale se derulează în diverse monede,
agregarea informaţiilor într-o situaţie coerentă, cu valenţe cognitive
şi analitice presupune trecerea valorii tranzacţiilor exprimate în
diferitele monede efective într-o unică monedă de referinţă.
PRINCIPII DE ÎNREGISTRARE ÎN BPE

 Principiul dublei înregistrări, fiecare

furnizare de resurse reale sau financiare fiind
compensată de o încasare şi orice intrare de
resurse reale sau financiare este compensată
de o plată.
 Principiu ce se referă la înregistrarea
intrărilor şi ieşirilor de resurse reale şi
financiare în BPE, adică intrările de resurse
sunt înregistrate în creditul balanţei şi ieşirile
sunt înregistrate în debitul acesteia.
 IMPORT DE BUNURI
Un moldovean cumpără printr‐un transfer în cont un Volkswagen Polo, plătind 12000 EUR,
cursul EUR/MDL fiind de 22,1, deci suma plătită este de 265000 lei.
Debit – Cont curent Credit – Cont de capital și financiar
+A ‐A
Achiziție automobil (import de bunuri) (scad activele financiare externe)
265000 MDL 265000 MDL

În realitate, în balanța de plăți se înregistrează și o operațiune

intermediară: importul de bunuri generează o creștere a activelor
Republicii Moldova, dar și o creștere a datoriilor față de exterior. În
momentul în care se realizează plata exporturilor, scad datoriile
înregistrate față de exterior, dar scad și activele financiare externe.
 EXPORT DE BUNURI
Un cetățean polonez achiziționează fructe în valoare de 9000 EUR
(198 000 MDL la cursul de 22,1 EUR/MDL). Cum se reflectă această
tranzacție în balanța de plăți a Republicii Moldova?
Debit – Cont de capital și financiar Credit – Cont curent
+A ‐A
(cresc activele financiare externe) Vânzare fructe (export de bunuri)
198 000 MDL 198 000 MDL
INTERPRETATI IN CONTURILE BPE

 În timpul vizitei la Paris, un moldovean

plătește o cină în valoare de 100 EUR (2200
MDL) cu cardul.
 Un moldovean cumpără acțiuni de la Bursa
de la Viena în valoare de 1500 EUR (33 000
MDL).
 Un moldovean care lucrează în Italia trimite
familiei de sărbători 1000 EUR (22 000 MDL)
 SCHEMA GENERALĂ DE ÎNREGISTRARE A
TRANZACŢIILOR ÎN BPE

Intrări – CREDIT Ieşiri - DEBIT

 Exporturi FOB Importuri FOB

Servicii prestate Servicii plătite

Dividende, dobânzi, salarii încasate Dividende, dobânzi, salarii plătite
Transferuri unilaterale din străinătate Transferuri unilaterale în străinătate

Capitaluri investite din străinătate Capitaluri investite în străinătate

Credite atrase Credite acordate
Creşterea activelor de rezervă Diminuarea activelor de rezervă
 COMPONENTELE BALANŢEI DE PLĂŢI

Contul curent
reflectă expunerea
unei economii faţă de
restul lumii, în timp ce
contul de capital şi
contul financiar
explică modul în care
aceasta este finanţată.
CATEGORII DE FLUXURI ÎNREGISTRATE ÎN BPE
 STRUCTURA BPE

1 CONT CURENT
A Balanţa comercială: Export (FOB) - Import (FOB)
B  decontări ale caselor de expediţii şi transporturi internaţionale
Servicii  decontări din turism
 decontări ale administraţiilor de poştă, telegraf etc.
 servicii financiare (tranzacţii valutare, liniile de credit, plasamentul de acţiuni etc.)
 servicii informaţionale şi de computer
 servicii guvernamentale etc.
C Venituri  venituri din muncă
primare  dobânzi plătite pentru împrumuturi
 dobânzi plătite pentru titluri de valoare
D Venituri  granturi şi asistenţă tehnică
secundar  transfer în domeniul învăţământului şi al perfecţionării cadrelor
e  ajutor umanitar
 cotizaţii în organizaţii internaţionale
 transferuri ale angajaţilor
2 CONTUL DE CAPITAL ŞI FINANCIAR
A Transferuri de capital
B Investiţii directe,

C Investiţii de portofoliu
D Alte investiţii
Active pasive
E Erori şi omisiuni
3 BALANŢA GLOBALA
FINANŢAREA
Modificarea activelor de rezervă
 INDICATORII BPE (1)

Indicatorul Metoda de calcul Caracteristici

arată în ce măsură depinde reluarea

procesului de producţie de realizare pe piaţa
Ex internaţională a mărfurilor produse în cadrul
Ponderea exp ortului in PIB  100%
PIB economiei naţionale şi sintetizează aspectul
activ al participării la diviziunea internaţională
unde: a muncii, furnizarea de produse pe pieţele
Ex – export; externe.
RATA DE PIB – produsul intern brut
DEPENDENŢĂ
FAŢĂ DE PIEŢELE exprimă aspectul pasiv al participării la
EXTERNE diviziunea internaţională a muncii şi preluarea
Im de produse de pe piaţa externă.
Ponderea importului in PIB   100%
PIB
unde:
Im – import;
PIB – produsul intern brut
 INDICATORII BPE (2)

Indicatorul Metoda de calcul Caracteristici

reflectă procentual măsura în care

Ex plăţile generate de import pot fi
GA   100% acoperite cu încasările din export.

GRADUL DE Im Dacă GA>100% - sold excedentar,

ACOPERIRE A adică încasările valutare acoperă
unde: integral plăţile, mai mult ca atât apare
IMPORTULUI PRIN GA – gradul de acoperire a posibilitatea completării rezervei
EXPORT (GA) exportului prin import; valutare a statului şi achitării datoriei
externe contractate anterior,
Ex – exportul;
Im – importul.

Dacă GA<100% - sold deficitar, adică

e o situaţie nefavorabilă unei economii
în acest caz se va recurge la utilizarea
rezervei valutare sau contractarea de
credite externe, fapt ce va afecta
lichiditatea internaţională a ţării
respective
 INDICATORII BPE (3)

Indicatorul Metoda de calcul Caracteristici

reflectă o agravare serioasă a echilibrului

financiar-valutar. Acest deficit al
operaţiunilor curente reflectă starea gravă a
economiei naţionale şi un eşec total al
PONDEREA politicii comerciale promovate de guvern.
Sold CC
DEFICITULUI Deficitul contului curent in PIB   100%
PIB Limitele stabilite de Fondul Monetar
CONTULUI Internaţional:
CURENT ÎN 1.–1.5%;-2.0% reflectă o situaţie normală;
unde: 2.-2%;-5% acest dezechilibrul este firesc
PRODUSUL cu condiţia că balanţa să nu se
INTERN BRUT Sold CC – soldul contului curent permanentizeze;
3.peste –5% dezechilibrul devine important
şi reclamă măsuri concrete ale guvernului
şi autorităţilor monetare pentru a redresa
contul curent al balanţei de plăţi într-un
termen destul de scurt;
4.peste –10% din PIB atunci acesta este
semnul unor disfuncţii grave în economie.
În acest caz măsurile de natură fiscală sau
monetară nu mai sânt suficiente, ele
trebuie să fie însoţite de energice politici
sectoriale care pot corecta dezechilibrul
după cel puţin 2-3 ani.
 INDICATORII BPE (4)

Indicatorul Metoda de calcul Caracteristici

GATcurent Interpretarea practică a cestui indicator

I GA  este următoarea:
GAT precedent 1. IGA=100% arată o menţinere în timp al
INDICELE dezechilibrului dintre încasări şi plăţi sau a
GRADULUI DE excedentului acestora;
ACOPERIRE (IGA) unde: 2. IGA>100% semnifică o ameliorare a
GATcurent - gradul de acoperire în raportului dintre încasările şi plăţile
anul curent; valutare dat fiind că GA1 > GA0;
GATprecedent – gradul de acoperire în 3. IGA<100% explică deteriorarea dea
anul precedent. lungul anilor a dezechilibrului contului
curent deoarece GA1 < GA0;

Ex  Im
GDE   100%
PIB Denotă dependenţa de sectorul extern
GRADUL DE
DESCHIDERE A unde:
ECONOMIEI (GDE) Ex – exportul;
Im – importul.
 INDICATORII BPE (5)

Indicatorul Metoda de calcul Caracteristici

MĂRIMEA Ponderea soldului BC în comerţul exterior

Ex  Im
SOLDULUI S BC   100%
Ex  Im
BALANŢEI
COMERCIALE (SBC)
Dacă ambele solduri ale contului curent
Sold CCTcurent reprezintă excedent atunci indicele soldului
I SC 
Sold CCT precedent va fi mai mare ca 100%, ceea ce înseamnă o
INDICELE accentuare sau o creştere a excedentului,
SOLDULUI Sold CC T curent - soldul contului pe când situaţia când ISC>100% arată o
CONTULUI curent în anul curent; evoluţie, în general, nefavorabilă ca urmare
CURENT (ISC) a reducerii excedentului balanţei de plăţi;
Sold CC T precedent –soldul contului
curent în anul precedent
Dacă soldurile contului curent sânt deficitare
atunci semnificaţia indicelui este inversă şi
anume: ISC<100% echivalează cu o
micşorare a deficitului ceea ce înseamnă o
ameliorare a balanţei, pe când un ISC>100%
arată creşterea deficitului, deci o continuare
a deteriorării situaţiei.
FACTORII DE INFLUENŢĂ A BPE
 FACTORI GENERALI DE INFLUENŢĂ A BPE

Factor Tendinţe Caracteristici

INFLAŢIA INTERNĂ Inflaţia creşte --- Aceasta se datorează faptului că
BPE deficitară consumatorii şi întreprinderile interne vor
tinde să importe mai multe bunuri şi servicii
(din cauza inflaţiei înalte) şi să exporte mai
puţin.
VENITUL INTERN Venitul creşte --- Aceasta se datorează faptului că din
BPE deficitară momentul în care nivelul venitului creşte,
consumul de bunuri şi servicii de asemenea
creşte, inclusiv bunurile şi serviciile străine. O
creştere în venitul intern majorează cererea
pentru bunurile şi serviciile străine.
CURSUL VALUTAR Moneda naţională se Consecinţe - cererea străină pentru
apreciază ---- exporturile interne descreşte şi, în mod
BPE deficitară reciproc, cererea internă de exporturi străine
se majorează (adică importul).
RESTRICŢIILE Impunerea tarifelor sau Aceasta determină ca importurile să fie mai
GUVERNAMENTALE cotelor pe bunurile scumpe şi astfel se reduce cererea internă.
fabricate în străinătate
---- BPE excedentară
 POZIŢIA INVESTIŢIONALĂ
INTERNAŢIONALĂ
Poziţia Investiţională Internaţională (PII) este un
document statistic în care se reflectă stocul de creanţe (drepturi) şi
angajamente (obligaţii) financiare ale unei economii faţă de restul
ţărilor lumii la un moment dat (de obicei la sfârşitul anului).

Modificarea acestui stoc este, evident, rezultatul

tranzacţiilor derulate după momentul ultimei observări a stocului
(ceea ce este înregistrat în BPE), dar şi efectul schimbărilor
petrecute în ratele de schimb ale monedelor în care sunt
evidenţiate creanţele şi angajamentele, în preţurile utilizate pentru
evaluarea creanţelor (drepturilor) şi angajamentelor (obligaţiilor)
acumulate de-a lungul timpului, precum şi efectul altor ajustări
valorice (deteriorări, pierderi etc.).
REPARTIZAREA ACTIVELOR ŞI PASIVELOR
EXTERNE PE SECTOARE

 autorităţi monetare,
 sectorul guvernamental,
 sectorul bancar,
 alte sectoare.
 CORELAŢIA BPE ŞI PII

Articolele de baza ale acestui document sunt

identice cu cele ale contului financiar al balantei
de plăţi:
 investiţii directe,
investiţii de portofoliu,
derivate financiare,
alte investiţii (credite comerciale, împrumuturi,
valută şi depozite, alte active şi pasive, alocari
de DST la pasive) şi active de rezervă.
 INDICATORUL PII

Poziţia investiţională internaţională netă ca

indicator macroeconomic reflectă diferența
dintre activele si pasivele financiare externe ale
economiei naţionale.
În funcţie de situație, poziția investițională
internaţională poate fi net creditoare (când
activele financiare depășesc pasivele
financiare) sau net debitoare (când pasivele
financiare sunt mai mari decât activele
financiare).
 STRUCTURA PII
 
Poziţia la sfârşitul Modificări care reflectă: Poziţia la sfârşitul
perioadei precedente perioadei de
fluxul din balanţa de plăţi schimbări de preţ fluctuaţia ratei de schimb alte ajustări
raportare

     
Poziţia investiţională
internaţională (netă)
     
Active
Investiţii directe peste      

hotare
Investiţii de portofoliu      

Derivate financiare      

Alte investiţii      

Credite comerciale      

împrumuturi      

Valută şi depozite      

Alte active      

Active de rezervă      

     
Pasive
Investiţii directe în      

economia naţională
Investiţii de portofoliu      

Derivate financiare      

Alte investiţii      

Credite comerciale      

împrumuturi      

Valută şi depozite      

Alte pasive      

Alocări de DST      
2. METODE DE ECHILIBRARE
ŞI AJUSTARE A BPE
AJUSTAREA AUTOMATĂ A BPE PRIN PREŢURI
AJUSTAREA AUTOMATĂ A BPE PRIN FINANŢARE
COMPENSATORIE
 IPOSTAZELE BPE

BPE se consideră a fi activă atunci BPE se consideră a fi pasivă,

când: atunci când:

echilibrarea se face prin creşterea echilibrarea se realizează prin

rezervelor valutare; primirea de fonduri financiare sau
retragerea monedei proprii de pe credite;
piaţa externă; prin ieşirile de monedă proprie sau

prin acordarea de fonduri financiare monedă străină aflată în rezerva

sau de credit altor ţări. valutara.
 POLITICI DE ECHILIBRARE A BPE CU INTERVENŢIA
STATULUI

Politica ratele de dobândă, operaţiuni pe piaţa liberă efectuate de Banca Centrală, rezervele bancare
monetară obligatorii, emisiunea sau retragerea de monedă de pe piaţă, limitarea creditului. Aceste
politici pot avea o influenţă directă asupra fluxurilor de capital în sensul atragerii lor printr-o
creştere a ratelor de dobândă.
Politica care vizează creşterea veniturilor din impozite şi taxe (se poate realiza printr-o fiscalitate
bugetară sporită sau printr-o mai bună colectare a fondurilor datorate statului) şi reducerea cheltuielilor
bugetare.
Deprecierea parte integrantă a politicii monetare are ca efect direct încurajarea exporturilor şi descurajarea
cursului valutar importurilor (care devin mai scumpe în monedă naţională). Condiţia de bază este ca
deprecierea să fie mai mare decât creşterea preţurilor interne.
Instituirea de cu rol în limitarea cantitativă a importurilor. Barierele tarifare constituie în prezent una din
bariere tarifare piedicile majore în calea fluxurilor comerciale internaţionale, existând în prezent o mare
şi netarifare la varietate de astfel de bariere, unele dintre ele greu de identificat şi contracarat.
import
Stimularea şi prin diferite metode (subvenţii de export, credite de export subvenţionate, facilităţi fiscale,
promovarea asigurarea şi garantarea creditelor de export etc.) conduce la reechilibrarea balanţei
exportului comerciale.
Finanţarea se referă la posibilitatea acoperiri unui deficit comercial printr-un credit extern acordat din
deficitelor BPE diferite surse (FMI prin mecanismul de finanţare lărgită sau emisiune de obligaţiuni
guvernamentale pe piaţa internaţională).
Atragerea de contribuie la reechilibrarea balanţei de plăţi prin capitalul străin injectat în economie care
investiţii poate reduce din presiunile asupra cursului de schimb generat de o balanţă comercială
străine directe deficitară.
şi de portofoliu
3. INTERPRETAREA BPE
FORMELE BPE
BALANŢA DE PLĂŢI ŞI POZIŢIA INVESTIŢIONALĂ
INTERNAŢIONALĂ A REPUBLICII MOLDOVA

Întocmirea BPE şi a PII a Republicii Moldova are la

bază schema generală a FMI
 CADRUL NORMATIV AL BPE ŞI PII

Balanţa de plăţi a Republicii Moldova se

întocmeşte în baza art. 5 din Legea Republicii Moldova
nr. 548-XIII din 21 iulie 1995 „Cu privire la Banca
Nationala a Moldovei”.
Poziţia investiţională internaţională a Republicii
Moldova este elaborată conform standardelor
recomandate de Fondul Monetar Internaţional în ediţia a
6-a (2014) a Manualului de balanţă de plăţi.
 PERIOADELE DE PREZENTARE A
INFORMAŢIEI

Balanta de plati, pozitia investitionala internationala a

Republicii Moldova sunt elaborate trimestrial si anual,
unitatea de masură fiind milioane dolari SUA.

Informaţia din aceste documente statistice nu include

datele pentru raioanele din partea stângă a Nistrului si
mun. Bender.
 SURSE DE INFORMARE

Principalele surse de informație utilizate pentru colectarea datelor

aferente balanței de plăți sunt:
Biroul National de Statistica (datele despre comerţul cu mărfuri si servicii,
investiţii directe si de portofoliu),
instituţiile sectorului bancar (băncile licenţiate, casele de schimb valutar şi
departamentele BNM),
instituţiile guvernamentale (Cancelaria de Stat, Ministerul Finanţelor,
Ministerul Economiei, Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene,
Ministerul Educatiei, Biroul Migratie si Azil, Ministerul Tehnologiei
Informatiei si Comunicatiilor, Agentia Relatii Funciare si Cadastru, Comisia
Nationala a Pietei Financiare),
reprezentantele organismelor internationale în Moldova, precum si agentii
economici.
 SISTEMUL DE RAPORTARE A TRANZACTIILOR
INTERNATIONALE

Prin SRTI prezinta date doua categorii de

agenti economici:
băncile licenţiate si Banca Naţională a
Moldovei care raportează despre operaţiunile
bancare internationale efectuate atât în numele
clientilor, cât si în nume propriu;
alti agenţi economici – rezidenţi ce au
deschise conturi în banci din străinatate
raportează despre mişcarea mijloacelor din
aceste conturi.
 REMITERILE PERSONALE
 Determinarea fluxurilor de remiteri intrate în Republica
Moldova include sumarea rulajelor a trei posturi din
BPE6) ce sunt atribuite la categoria de remiteri personale.
 Remiterile personale reprezintă un indicator nou calculat
conform metodologiei MBP6, ce reflectă:
 valoarea compensării nete pentru muncă (remunerarea salariaților)
excluzând cheltuielile de călătorii în străinătate și unele taxe
achitate de rezidenți peste hotare),
 transferurile personale;
 transferurile de capital între gospodăriile casnice, indiferent de
sursa de proveniență a acestora.
INDICATORII DE EVALUARE A
REMITERILOR PERSONALE
INDICATORII DE EVALUARE A
REMITERILOR PERSONALE
BALANȚA DE PLĂȚI A
REPUBLICII MOLDOVA
BALANȚA DE PLĂȚI A
REPUBLICII MOLDOVA
 EVOLUȚIA BALANȚEI DE PLĂȚI
A REPUBLICII MOLDOVA ÎN PERIOADA A. A. 2012-2016
MIL. USD
COMPONENTELE PRINCIPALE ALE CONTULUI
CURENT ÎN DINAMICĂ
ÎN PERIOADA A. A. 2012-2016
INDICATORII COMERȚULUI EXTERIOR CU
BUNURI ÎN PERIOADA A. A. 2012-2016
 INDICATORII COMERȚULUI
EXTERIOR CU BUNURI
    2012 2013 2014 2015 2016 2016/2015

Exportul de bunuri mii. 1687,51 1897,47 1805,47 1506,94 1547,36 102,7

(prețuri FOB) (EX) USD
Importul de bunuri mii. 4755,38 5036,59 4857,68 3594,8 3603,98 100,3
(prețuri FOB) (IM) USD
Soldul balanței mii. -3071,0 -3151,93 -3097,35 -2087,86 -2056,62 98,5
comerciale
USD
(EX-IM)
Comerțul exterior cu mii. 6442,89 6934,06 6663,15 5101,74 5151,34 101,0
bunuri (EX+IM)
USD
Export / PIB % 22,9 23,4 22,3 23,1 22,9 -0,2
Import/PIB % 65,1 62,8 61,3 55,2 53,4 -1,8
Deficitul balanței % -42,2 -39,5 -39,0 -32,1 -30,5 1,6
comerciale / PIB
Gradul de acoperire a % 35,5 37,7 37,2 41,9 42,9 1,0
importului cu
exporturi
Gradul de deschidere a % 88,5 86,9 83,7 78,3 76,3 2,0
economiei (EX+IM) /
PIB
 EVOLUȚIA TRIMESTRIALĂ A EXPORTULUI
TOTAL (FOB) ÎN CONCORDANȚĂ CU FLUCTUAȚIA
CURSULUI MEDIU VALUTAR USD/MDL ÎN
PERIOADA 2011-2015
 EVOLUȚIA TRIMESTRIALĂ A IMPORTULUI
TOTAL (FOB) ÎN CONCORDANȚĂ CU FLUCTUAȚIA
CURSULUI MEDIU VALUTAR USD/MDL ÎN
PERIOADA 2011-2015
 CONFRUNTAREA
CERERII ȘI OFERTEI DE DOLARI
Cont curent al BPE, mil USD
Cursul
Indicator/ Valutar
Balanța Curs real
Perioada mediu Import (FOB) Export (FOB)
comercială
USD/MDL
Tr. I, 2013 12.1855 1228.31 597.5 -630.81 25.05033
Tr. II, 2013 12.3834 1351.67 556.16 -795.51 30.09614
Tr. III, 2013 12.7675 1375.23 616.19 -759.04 28.49486
Tr. IV, 2013 13.0153 1513.43 699.76 -813.67 28.14929
Tr. I, 2014 13.3875 1199.09 575.08 -624.01 27.91406
Tr. II, 2014 13.6771 1320.14 604.38 -715.76 29.87473
Tr. III, 2014 14.0539 1310.1 569.4 -740.7 32.33582
Tr. IV, 2014 15.0185 1425.28 605.32 -819.96 35.3624
Tr. I, 2015 17.9989 879.7 380.15 -499.55 41.65101
Tr. II, 2015 18.1309 906.34 386.65 -519.69 42.50035
Tr. III, 2015 19.1982 886.18 334.05 -552.13 50.92968