BALANŢA DE PLĂŢI EXTERNE

A. Berdilă
Conf.univ.dr.
 SUBIECTE

1. Conceptul şi structura Balanţei de Plăţi Externe.

2. Metodologia de elaborare a Balanţei de Plăţi Externe.
3. Echilibrul Balanţei de Plăţi Externe şi factorii de
destabilizare.
4. Politici de ajustare a Balanţei de Plăţi Externe.
5. Poziţia Investiţională Internaţională.
6. Balanța de plăți și poziția investițională investițională a
Republicii Moldova.
7. Cuantificarea datoriei externe şi metode de gestiune ale
ei. Datoria externă a Republicii Moldova.
8. Lichidităţile internaţionale şi rezervele valutare ale statelor.
Rezerva valutară a Republicii Moldova.
 BIBLIOGRAFIE

1. BRAN, P. Relaţii valutar-financiare internaţionale. Bucureşti: Editura

Didactică şi pedagogică, 1995, p. 278-292;
2. BURNETE, S. Relaţii valutar-financiare internaţionale. Sibiu: Editura Alma
Mater, 2002, p. 10-43;
3. MOISIUC, C. Relaţii valutar-financiare internaţionale. Bucureşti: Editura
Fundaţiei România de mâine, 2002, p. 156-169;
4. VOINEA, Gh. Mecanisme şi tehnici valutare şi financiare internaţionale.
Iaşi: Editura Sedcom Libris, 2003, p. 335-345;
5. МОВСЕЯН, А.Г., ОГНИВЦЕВ, С.Б. Международные валютно-
кредитные отношения. Москва: Инфра-М, 2003, c. 14-19, 33-45;
6. КРАСАВИНА, Л.Н. Международные валютно-кредитные и
финансовые отношения. Москва: Финансы и статистика, 2003, c.
122-180
7. Berdilă, A. Relaţii valutar-financiare internaţionale (note de curs în
scheme). -Chişinău: Editura Evrica, 2006.- 135 p.
8. Platforma MOODLE -
http://aesm-elearning.vle.ase.md/course/view.php?id=251.
Obiectivele vizate:
Prin parcurgerea acestei teme studenții vor fi în
măsură să:
•Înțeleagă principiile de funcționare a balanței de plăți
externe;
•Să cunoască structura balanței de plăți externe și a
poziției investiționale internaționale;
•Să aprofundeze modul de înregistrare a operațiunilor în
balanța de plăți externe;
•Să înțeleagă cum și de ce balanța de plăți externe
trebuie să fie echilibrată.
•Să înțeleagă cum se gestionează datoria externă;
•Să cunoască procedura formării, utilizării și optimizării
rezervei valutare.
1. CONCEPTUL ŞI STRUCTURA BALANŢEI
DE PLĂŢI EXTERNE

Conceptul “balanţă de plăţi externe” (BPE)

în literatura de specialitate este tratat
diferit.
 ACCEPŢII PRIVIND
BALANŢA DE PLĂŢI EXTERNE
 M. I. Wasserman, afirmă ca Balanţa de Plăţi Externe este o ,,prezentare
statistică a tranzacţiilor economice într-o perioadă dată între rezidenţii unei
ţări şi rezidenţii altei ţări, grup de ţări sau organizaţii internaţionale specifice”.

 Jean Weiler, consideră balanţa de plăţi externe a unei ţări ca ,, un tablou al

conturilor sale externe, al fluxurilor reale şi financiare în legătură cu restul
lumii”.

 Paul Bran, defineşte Balanţa de Plăţi Externe ca fiind un ,,document de plan

sau statistic în care se înscriu şi prin care se compară plăţile şi încasările
efectuate de o economie naţională şi rezultate din tranzacţiile economice,
financiare şi monetare ale economiei respective cu alte economii, pe o
perioadă de timp dată’’.

 Potrivit Manualului de balanţă de plăţi și al poziției investiționale

Internaționale, ed. 6, 2009, care în Europa devine funcționabil din 2014 –
Balanța de plăți externe reprezintă o sinteză a tranzacțiilor economice dintre
rezidenți şi nerezidenți, pe o perioadă de timp determinată.
 INTERPRETAREA BPE

Balanţa de plăţi (BPE), alături de poziţia investiţională

internaţională (PII), este parte integrantă a conturilor internaționale,
reflectând evoluția activelor și pasivelor externe.

Conturile internaționale ilustrează relaţiile economice ale

rezidenţilor cu nerezidenţii, oferind un cadru integrat pentru analize
macroeconomice internaţionale, inclusiv analize referitoare la
performanţa economică, evoluţia cursului de schimb,
managementul activelor de rezervă sau vulnerabilitatea economică
la șocuri externe.

Nevoia de finanțare la nivelul unei economii se determină ținând

cont de deficitul de resurse generat de desfășurarea activității
companiilor private sau persoanelor fizice din țara respectivă.
PREZENTAREA BPE
TIPURILE BPE
 Titlul manualului Manualul de balanţă Manualul de balanță
de plăţi, de plăți
Sinteză comparativă ed. 5 și al
poziției
a două ediţii investiți
onale
Manualul de balanţă de internaț
ionale,
plăţi și al poziției ed.6
Definiția balanței de sinteză statistică a sinteză a tranzacțiilor
investiționale tranzacți economi
plăți:
Internaționale, ed. 6, ilor ce dintre
economi rezidenț
2009, în Europa devine ce ale i și
funcționabil din 2014. unei țări nerezide
cu restul nți, pe o
lumii, perioadă
pe o de timp
perioadă determi
de timp nată
determi
nată
Modul de înregistrare credit şi debit achiziții nete de active
a financia
tranzac re și
țiilor în creșteri
contul nete ale
financia pasivelo
r r
Momentul schimbarea proprietăţii schimbarea proprietății
înregistrării economi
tranzacțiilor ce
 ACTIVITĂŢI ÎNREGISTRATE ÎN BPE

activitate export-import de bunuri și

economică servicii
activitate monetară sume de bani exprimate în
monede internaționale și
valute.
activitate de mișcări de capital pe
creditare termen scurt și mediu
activitate financiară mișcări de capital pe
termen lung
 SCHEMA GENERALĂ DE ÎNREGISTRARE A
TRANZACŢIILOR ÎN BPE

Intrări – CREDIT Ieşiri - DEBIT

 Exporturi FOB Importuri FOB
Servicii prestate Servicii plătite
Dividende, dobânzi, salarii Dividende, dobânzi, salarii
încasate plătite
Transferuri unilaterale din Transferuri unilaterale în
străinătate străinătate
Capitaluri investite din Capitaluri investite în
străinătate străinătate
Credite atrase Credite acordate
Creşterea activelor de Diminuarea activelor de
rezervă rezervă
 COMPONENTELE BALANŢEI DE PLĂŢI

Contul curent
reflectă expunerea
unei economii faţă de
restul lumii, în timp ce
contul de capital şi
contul financiar
explică modul în care
aceasta este finanţată.
CATEGORII DE FLUXURI ÎNREGISTRATE ÎN BPE
 STRUCTURA BPE
1 CONT CURENT
A Balanţa comercială: Export (FOB) - Import (FOB)
B  decontări ale caselor de expediţii şi transporturi internaţionale
Servicii  decontări din turism
 decontări ale administraţiilor de poştă, telegraf etc.
 servicii financiare (tranzacţii valutare, liniile de credit, plasamentul de acţiuni etc.)
 servicii informaţionale şi de computer
 servicii guvernamentale etc.
C Venituri  venituri din muncă
primare  dobânzi plătite pentru împrumuturi
 dobânzi plătite pentru titluri de valoare
D Venituri  granturi şi asistenţă tehnică
secundare  transfer în domeniul învăţământului şi al perfecţionării cadrelor
 ajutor umanitar
 cotizaţii în organizaţii internaţionale
 transferuri ale angajaţilor
2 CONTUL DE CAPITAL
A Transferuri de capital
3 CONTUL FINANCIAR

A Investiţii directe,

B Investiţii de portofoliu
C Alte investiţii

D Erori şi omisiuni
4= BALANŢA GLOBALA
(1+2+3)
FINANŢAREA
Modificarea activelor de rezervă
2. METODOLOGIA DE ELABORARE A
BALANŢEI DE PLĂŢI EXTERNE
Agenţii O unitate economică este considerată rezident al unei ţări
(rezidenţi sau atunci când are centrul de interes economic în teritoriul
Elaborare nerezidenţi); economic al acesteia.
a balanţei
de plăţi se Natura Schimb de proprietate economică (bunuri, servicii, investiţii,
tranzacţiilor capital etc)
bazează
pe un set Evaluarea se face la preţul pieţei, definit ca suma de bani pe care
de reguli tranzacţiei potenţialul cumpărător o plăteşte pentru a achiziţiona ceva
(un bun sau un serviciu) de la potenţialul vânzător/prestator,
care ambii parteneri fiind entităţi independente, reunite în
definesc: afacerea respectivă din interese strict comerciale.
Momentul este momentul schimbului (real sau estimat) de proprietate.
înregistrării O convenţie unanim acceptată este aceea că data
tranzacţiei schimbului de proprietate coincide cu data înscrierii
operaţiunii în evidenţele societăţilor bancare care mijlocesc
tranzacţia internaţională.
Convertirea tuturor tranzacţiilor într-o monedă unică de cont. Deoarece
(translatarea) tranzacţiile internaţionale se derulează în diverse monede,
agregarea informaţiilor într-o situaţie coerentă, cu valenţe
cognitive şi analitice presupune trecerea valorii tranzacţiilor
exprimate în diferitele monede efective într-o unică monedă
de referinţă.
PRINCIPII DE ÎNREGISTRARE ÎN BPE

 Principiul dublei înregistrări, fiecare

furnizare de resurse reale sau financiare fiind
compensată de o încasare şi orice intrare de
resurse reale sau financiare este compensată
de o plată.
 Principiu ce se referă la înregistrarea
intrărilor şi ieşirilor de resurse reale şi
financiare în BPE, adică intrările de resurse
sunt înregistrate în creditul balanţei şi ieşirile
sunt înregistrate în debitul acesteia.
 IMPORT DE BUNURI
Un moldovean cumpără printr‐un transfer în cont un Volkswagen Polo, plătind
12000 EUR, cursul EUR/MDL fiind de 20,65, deci suma plătită este de 247800
lei.
Debit – Cont curent Credit – Cont financiar
+A ‐A
Achiziție automobil (import de bunuri) (scad activele financiare
externe)
247 800 MDL 247 800
MDL
 EXPORT DE BUNURI
Un cetățean polonez achiziționează fructe în valoare de 9588,4 EUR
(198 000 MDL la cursul de 20,65 EUR/MDL).
Cum se reflectă această tranzacție în balanța de plăți a Republicii
Moldova?
Debit – Cont financiar Credit – Cont curent
+A ‐A
(cresc activele financiare externe) Vânzare fructe (export de bunuri)
198 000 MDL 198 000 MDL
 INTERPRETATI IN CONTURILE BPE

 În timpul vizitei la Paris, un moldovean

plătește o cină în valoare de 100 EUR (2200
MDL) cu cardul.
 Un moldovean cumpără acțiuni de la Bursa
de la Viena în valoare de 1500 EUR (33 000
MDL).
 Un moldovean care lucrează în Italia trimite
familiei de sărbători 1000 EUR (22 000 MDL)
 Înregistrarea tranzacțiilor în BPE
Exemplul 1: Firma autohtonă 1 a vândut bunuri la export
(1000 USD). Încasările în valută pe care le-a obținut, le-a
investit peste hotare
Tabelul 1. Reprezentarea BPE
  Credit (+) Debit (-)
Contul curent
Balanța comercială  +1000  
Balanța serviciilor, veniturilor primare și    
veniturilor secundare (inclusiv
transferuri)
Contul de capital și contul financiar
Intrările de capital – ieșirile de capital    -1000
Tabelul 2. Informativ:
Piața valutară
Oferta de USD în schimbul leilor moldovenești  
Cererea de USD  
Exemplul 2: Firma autohtonă 2 a vândut bunuri la export
(2000 USD). Încasările în valută pe care le-a obținut le-a
schimbat în lei moldovenești

Tabelul 1. Reprezentarea BPE

  Credit (+) Debit (-)
Contul curent
Balanța comercială  +1000+2000  
Balanța serviciilor, veniturilor primare și    
veniturilor secundare (inclusiv
transferuri)
Contul de capital și contul financiar
Intrările de capital – ieșirile de capital    -1000

Piața valutară
Oferta de USD în schimbul leilor moldovenești  -2000
Cererea de USD  
Exemplul 3: Firma autohtonă 3 a obținut venituri din investiții
străine (3000 USD) și a cumpărat de această sumă bunuri
importate

Tabelul 1. Reprezentarea BPE

  Credit (+) Debit (-)
Contul curent
Balanța comercială  +1000+2000 -3000 
Balanța serviciilor, veniturilor primare și +3000   
veniturilor secundare (inclusiv
transferuri)
Contul de capital și contul financiar
Intrările de capital – ieșirile de capital    -1000

Piața valutară
Oferta de USD în schimbul leilor moldovenești  -2000
Cererea de USD  
Exemplul 4: Un moldovean 4 a primit un ajutor
nerambursabil din partea rudelor din străinătate (400 USD)
și l-a schimbat în lei moldovenești pentru a cheltui suma
primită în Republica Moldova

Tabelul 1. Reprezentarea BPE

  Credit (+) Debit (-)
Contul curent
Balanța comercială  +1000+2000 -3000 
Balanța serviciilor, veniturilor primare și +3000+400   
veniturilor secundare (inclusiv
transferuri)
Contul de capital și contul financiar
Intrările de capital – ieșirile de capital    -1000

Piața valutară
Oferta de USD în schimbul leilor moldovenești  -2000-400
Cererea de USD  
Exemplul 5: Un moldovean 5 și-a convertit leii moldovenești
în dolari (5000 USD) și și-a "retras" capitalul din Republica
Moldova investind-ul într-o bancă străină

Tabelul 1. Reprezentarea BPE

  Credit (+) Debit (-)
Contul curent
Balanța comercială  +1000+2000 -3000 
Balanța serviciilor, veniturilor primare și +3000+400   
veniturilor secundare (inclusiv
transferuri)
Contul de capital și contul financiar
Intrările de capital – ieșirile de capital    -1000-5000

Piața valutară
Oferta de USD în schimbul leilor moldovenești  -2000-400
Cererea de USD  +5000
Exemplul 6: Un moldovean 6 a vândut lei moldovenești pe
piața valutară, a cumpărat 600 USD și le-a cheltuit într-o
călătorie turistică în străinătate

Tabelul 1. Reprezentarea BPE

  Credit (+) Debit (-)
Contul curent
Balanța comercială  +1000+2000 -3000 
Balanța serviciilor, veniturilor primare și +3000+400  -600 
veniturilor secundare (inclusiv
transferuri)
Contul de capital și contul financiar
Intrările de capital – ieșirile de capital    -1000-5000

Piața valutară
Oferta de USD în schimbul leilor moldovenești  -2000-400
Cererea de USD  +5000+600
Exemplul 7: Un turist străin 7 a vândut 700 USD pe piața
valutară, a cumpărat lei moldovenești și le-a cheltuit în
Republica Moldova

Tabelul 1. Reprezentarea BPE

  Credit (+) Debit (-)
Contul curent
Balanța comercială  +1000+2000 -3000 
Balanța serviciilor, veniturilor primare și +3000+400 -600 
veniturilor secundare (inclusiv +700 
transferuri)
Contul de capital și contul financiar
Intrările de capital – ieșirile de capital    -1000-5000

Piața valutară
Oferta de USD în schimbul leilor moldovenești  -2000-400-700
Cererea de USD  +5000+600
Exemplul 8: O firmă străină 8 a primit un venit echivalent cu
8000 USD din vânzarea produselor sale în Republica Moldova.
A schimbat încasările obținute din lei moldovenești în dolari
pentru a le folosi în afara Republicii Moldova.

Tabelul 1. Reprezentarea BPE

  Credit (+) Debit (-)
Contul curent
Balanța comercială  +1000+2000 -3000-8000 
Balanța serviciilor, veniturilor primare și +3000+400 -600 
veniturilor secundare (inclusiv +700 
transferuri)
Contul de capital și contul financiar
Intrările de capital – ieșirile de capital    -1000-5000

Piața valutară
Oferta de USD în schimbul leilor moldovenești  -2000-400-700
Cererea de USD  +5000+600+8000
Exemplul 9: O firmă autohtonă 9 trebuie să plătească dobânzi
(900 USD) pentru datoriile sale în valută străină. Pentru
aceasta, ea cumpără dolari pe piața valutară.

Tabelul 1. Reprezentarea BPE

  Credit (+) Debit (-)
Contul curent
Balanța comercială  +1000+2000 -3000-8000 
Balanța serviciilor, veniturilor primare și +3000+400 -600-900 
veniturilor secundare (inclusiv +700 
transferuri)
Contul de capital și contul financiar
Intrările de capital – ieșirile de capital    -1000-5000

Piața valutară
Oferta de USD în schimbul leilor moldovenești  -2000-400-700
Cererea de USD  +5000+600+8000+900
Exemplul 10: O firmă autohtonă 10 returnează capitalul
transferat anterior din Republica Moldova (10.000 USD) înapoi
în patrie. Schimbă dolarii în lei moldovenești și investește leii
moldovenești în Republica Moldova.

Tabelul 1. Reprezentarea BPE

  Credit (+) Debit (-)
Contul curent
Balanța comercială  +1000+2000 -3000-8000 
Balanța serviciilor, veniturilor primare și +3000+400 -600-900 
veniturilor secundare (inclusiv +700 
transferuri)
Contul de capital și contul financiar
Intrările de capital – ieșirile de capital +10000   -1000-5000

Piața valutară
Oferta de USD în schimbul leilor moldovenești  -2000-400-700-10000
Cererea de USD  +5000+600+8000+900
 Tabelul 1. Reprezentarea BPE
  Credit (+) Debit (-)
Contul curent
Soldul total: -5400
Balanța comercială  +1000+2000 -3000-8000 
Soldul total: -8000
Balanța serviciilor, veniturilor primare și +3000+400 -600-900 
veniturilor secundare (inclusiv +700 
transferuri)
Soldul total: +2600
Contul de capital și contul financiar
Intrările de capital – ieșirile de capital +10000   -1000-5000
Soldul total: +4000
Piața valutară: Dezechilibru: + 1400 (cerere excedentară)
Oferta de USD în schimbul leilor moldovenești  -2000-400-700-10000
Total: -13100
Cererea de USD  +5000+600+8000+900
Total: 14500
 Tabelul 1. Reprezentarea BPE
  Credit (+) Debit (-)
Contul curent
Soldul total: -5400
Balanța comercială  +1000+2000 -3000-8000 
Soldul total: -8000
Balanța serviciilor, veniturilor primare +3000+400 -600-900 
și +700 
veniturilor secundare (inclusiv
transferuri)
Soldul total: +2600
Contul de capital și contul financiar
Intrările de capital – ieșirile de capital +10000   -1000-5000
Soldul total: +4000
Creșterea (-) reducerea (+) rezervelor
valutare ale BC: +1400
Balanța este echilibrată: -5400 = 4000 + 1400
 INDICATORII BPE (1)

Indicatorul Metoda de calcul Caracteristici

arată în ce măsură depinde reluarea

procesului de producţie de realizare pe piaţa
Ex internaţională a mărfurilor produse în cadrul
Ponderea exp ortului in PIB  100%
PIB economiei naţionale şi sintetizează aspectul
activ al participării la diviziunea internaţională
unde: a muncii, furnizarea de produse pe pieţele
Ex – export; externe.
RATA DE PIB – produsul intern brut
DEPENDENŢĂ
FAŢĂ DE PIEŢELE exprimă aspectul pasiv al participării la
EXTERNE diviziunea internaţională a muncii şi preluarea
Im de produse de pe piaţa externă.
Ponderea importului in PIB   100%
PIB
unde:
Im – import;
PIB – produsul intern brut
 INDICATORII BPE (2)

Indicatorul Metoda de calcul Caracteristici

reflectă procentual măsura în care

Ex plăţile generate de import pot fi
GA   100% acoperite cu încasările din export.
GRADUL DE Im
ACOPERIRE A Dacă GA>100% - sold excedentar,
unde:
IMPORTULUI PRIN GA – gradul de acoperire a adică încasările valutare acoperă
integral plăţile, mai mult ca atât apare
EXPORT (GA) exportului prin import;
posibilitatea completării rezervei
Ex – exportul; valutare a statului şi achitării datoriei
Im – importul. externe contractate anterior,

Dacă GA<100% - sold deficitar,

adică e o situaţie nefavorabilă unei
economii în acest caz se va recurge
la utilizarea rezervei valutare sau
contractarea de credite externe, fapt
ce va afecta lichiditatea internaţională
a ţării respective
 INDICATORII BPE (3)

Indicatorul Metoda de calcul Caracteristici

reflectă o agravare serioasă a echilibrului

financiar-valutar. Acest deficit al
operaţiunilor curente reflectă starea gravă a
economiei naţionale şi un eşec total al
PONDEREA politicii comerciale promovate de guvern.
Sold CC
DEFICITULUI Deficitul contului curent in PIB   100%
PIB Limitele stabilite de Fondul Monetar
CONTULUI Internaţional:
CURENT ÎN 1.–1.5%;-2.0% reflectă o situaţie normală;
unde: 2.-2%;-5% acest dezechilibrul este firesc
PRODUSUL cu condiţia că balanţa să nu se
INTERN BRUT Sold CC – soldul contului curent permanentizeze;
3.peste –5% dezechilibrul devine important
şi reclamă măsuri concrete ale guvernului
şi autorităţilor monetare pentru a redresa
contul curent al balanţei de plăţi într-un
termen destul de scurt;
4.peste –10% din PIB atunci acesta este
semnul unor disfuncţii grave în economie.
În acest caz măsurile de natură fiscală sau
monetară nu mai sânt suficiente, ele
trebuie să fie însoţite de energice politici
sectoriale care pot corecta dezechilibrul
după cel puţin 2-3 ani.
 INDICATORII BPE (4)

Indicatorul Metoda de calcul Caracteristici

GATcurent Interpretarea practică a cestui indicator

I GA  este următoarea:
GAT precedent 1. IGA=100% arată o menţinere în timp al
INDICELE dezechilibrului dintre încasări şi plăţi sau a
GRADULUI DE excedentului acestora;
ACOPERIRE (IGA) unde: 2. IGA>100% semnifică o ameliorare a
GATcurent - gradul de acoperire în raportului dintre încasările şi plăţile
anul curent; valutare dat fiind că GA1 > GA0;
GATprecedent – gradul de acoperire în 3. IGA<100% explică deteriorarea dea
anul precedent. lungul anilor a dezechilibrului contului
curent deoarece GA1 < GA0;

Ex  Im
GDE   100%
PIB Denotă dependenţa de sectorul extern
GRADUL DE
DESCHIDERE A unde:
ECONOMIEI (GDE) Ex – exportul;
Im – importul.
 INDICATORII BPE (5)

Indicatorul Metoda de calcul Caracteristici

MĂRIMEA Ex  Im Ponderea soldului BC în comerţul exterior

SOLDULUI S BC   100%
Ex  Im
BALANŢEI
COMERCIALE (SBC)
Dacă ambele solduri ale contului curent
Sold CCTcurent
I SC  reprezintă excedent atunci indicele soldului
Sold CCT precedent va fi mai mare ca 100%, ceea ce înseamnă o
INDICELE accentuare sau o creştere a excedentului,
SOLDULUI Sold CC T curent - soldul contului pe când situaţia când ISC>100% arată o
CONTULUI curent în anul curent; evoluţie, în general, nefavorabilă ca urmare
CURENT (ISC) a reducerii excedentului balanţei de plăţi;
Sold CC T precedent –soldul contului
curent în anul precedent
Dacă soldurile contului curent sânt deficitare
atunci semnificaţia indicelui este inversă şi
anume: ISC<100% echivalează cu o
micşorare a deficitului ceea ce înseamnă o
ameliorare a balanţei, pe când un ISC>100%
arată creşterea deficitului, deci o continuare
a deteriorării situaţiei.
 INDICATORII COMERȚULUI
EXTERIOR CU BUNURI
    2012 2013 2014 2015 2016 2016/2015

Exportul de bunuri mii. 1687,51 1897,47 1805,47 1506,94 1547,36 102,7

(prețuri FOB) (EX) USD
Importul de bunuri mii. 4755,38 5036,59 4857,68 3594,8 3603,98 100,3
(prețuri FOB) (IM) USD
Soldul balanței mii. -3071,0 -3151,93 -3097,35 -2087,86 -2056,62 98,5
comerciale
USD
(EX-IM)
Comerțul exterior cu mii. 6442,89 6934,06 6663,15 5101,74 5151,34 101,0
bunuri (EX+IM)
USD
Export / PIB % 22,9 23,4 22,3 23,1 22,9 -0,2
Import/PIB % 65,1 62,8 61,3 55,2 53,4 -1,8
Deficitul balanței % -42,2 -39,5 -39,0 -32,1 -30,5 1,6
comerciale / PIB
Gradul de acoperire a % 35,5 37,7 37,2 41,9 42,9 1,0
importului cu exporturi

Gradul de deschidere a % 88,5 86,9 83,7 78,3 76,3 2,0

economiei (EX+IM) /
PIB
 FUNCȚIILE BPE
 balanță de plăți permite compararea sub raport cantitativ și calitativ a
schimburilor reale și financiare ale unei țări cu străinătatea;
 balanța de plăți, furnizând elementele de diagnostic, permite evaluarea
avantajelor și dezavantajelor pe care fiecare națiune le are în schimburile
comerciale cu țările terțe, cu creditorii/debitorii sau cu organismele
financiare internaționale;
 prin analiza balanței de plăți externe se depistează competitivitatea externă
a economiei naționale, în special în ceea ce privește comerțul exterior;
 prin balanța de plăți se poate determina PII a unei economii, care arată
poziția net - debitoare/creditoare a unei țări precum și gradul de
atractivitate a mediului de afaceri intern pentru investitorii rezidenți și
nerezidenți;
 balanța de plăți constituie ca un instrument important în modelarea și
coordonarea politicilor comerciale externe;
 soldurile balanței de plăți constituie fundamentul pentru o serie de politici
macroeconomice: fiscale, monetare, valutare, comerciale (tarifare și
netarifare) etc.
3. ECHILIBRUL BALANŢEI DE PLĂŢI EXTERNE ŞI
FACTORII DE DESTABILIZARE
AJUSTAREA AUTOMATĂ A BPE PRIN PREŢURI
AJUSTAREA AUTOMATĂ A BPE PRIN FINANŢARE
COMPENSATORIE
 IPOSTAZELE BPE

BPE se consideră a fi activă atunci BPE se consideră a fi pasivă,

când: atunci când:

echilibrarea se face prin creşterea echilibrarea se realizează prin

rezervelor valutare; primirea de fonduri financiare sau
retragerea monedei proprii de pe credite;
piaţa externă; prin ieşirile de monedă proprie sau

prin acordarea de fonduri financiare monedă străină aflată în rezerva

sau de credit altor ţări. valutara.
FACTORII DE INFLUENŢĂ ASUPRA BPE
 FACTORI GENERALI DE INFLUENŢĂ A BPE

Factor Tendinţe Caracteristici

INFLAŢIA INTERNĂ Inflaţia creşte --- Aceasta se datorează faptului că
BPE deficitară consumatorii şi întreprinderile interne vor
tinde să importe mai multe bunuri şi servicii
(din cauza inflaţiei înalte) şi să exporte mai
puţin.
VENITUL INTERN Venitul creşte --- Aceasta se datorează faptului că din
BPE deficitară momentul în care nivelul venitului creşte,
consumul de bunuri şi servicii de asemenea
creşte, inclusiv bunurile şi serviciile străine. O
creştere în venitul intern majorează cererea
pentru bunurile şi serviciile străine.
CURSUL VALUTAR Moneda naţională se Consecinţe - cererea străină pentru
apreciază ---- exporturile interne descreşte şi, în mod
BPE deficitară reciproc, cererea internă de exporturi străine
se majorează (adică importul).
RESTRICŢIILE Impunerea tarifelor sau Aceasta determină ca importurile să fie mai
GUVERNAMENTALE cotelor pe bunurile scumpe şi astfel se reduce cererea internă.
fabricate în străinătate
---- BPE excedentară
 4. POLITICI DE AJUSTARE A BPE

Politica ratele de dobândă, operaţiuni pe piaţa liberă efectuate de Banca Centrală, rezervele bancare
monetară obligatorii, emisiunea sau retragerea de monedă de pe piaţă, limitarea creditului. Aceste
politici pot avea o influenţă directă asupra fluxurilor de capital în sensul atragerii lor printr-o
creştere a ratelor de dobândă.
Politica care vizează creşterea veniturilor din impozite şi taxe (se poate realiza printr-o fiscalitate
bugetară sporită sau printr-o mai bună colectare a fondurilor datorate statului) şi reducerea cheltuielilor
bugetare.
Deprecierea parte integrantă a politicii monetare are ca efect direct încurajarea exporturilor şi descurajarea
cursului valutar importurilor (care devin mai scumpe în monedă naţională). Condiţia de bază este ca
deprecierea să fie mai mare decât creşterea preţurilor interne.
Instituirea de cu rol în limitarea cantitativă a importurilor. Barierele tarifare constituie în prezent una din
bariere tarifare piedicile majore în calea fluxurilor comerciale internaţionale, existând în prezent o mare
şi netarifare la varietate de astfel de bariere, unele dintre ele greu de identificat şi contracarat.
import
Stimularea şi prin diferite metode (subvenţii de export, credite de export subvenţionate, facilităţi fiscale,
promovarea asigurarea şi garantarea creditelor de export etc.) conduce la reechilibrarea balanţei
exportului comerciale.
Finanţarea se referă la posibilitatea acoperiri unui deficit comercial printr-un credit extern acordat din
deficitelor BPE diferite surse (FMI prin mecanismul de finanţare lărgită sau emisiune de obligaţiuni
guvernamentale pe piaţa internaţională).
Atragerea de contribuie la reechilibrarea balanţei de plăţi prin capitalul străin injectat în economie care
investiţii poate reduce din presiunile asupra cursului de schimb generat de o balanţă comercială
străine directe deficitară.
şi de portofoliu
 5. POZIŢIA INVESTIŢIONALĂ
INTERNAŢIONALĂ
Poziţia Investiţională Internaţională (PII) este un
document statistic în care se reflectă stocul de creanţe (drepturi) şi
angajamente (obligaţii) financiare ale unei economii faţă de restul
ţărilor lumii la un moment dat (de obicei la sfârşitul anului).

Modificarea acestui stoc este, evident, rezultatul

tranzacţiilor derulate după momentul ultimei observări a stocului
(ceea ce este înregistrat în BPE), dar şi efectul schimbărilor
petrecute în ratele de schimb ale monedelor în care sunt
evidenţiate creanţele şi angajamentele, în preţurile utilizate pentru
evaluarea creanţelor (drepturilor) şi angajamentelor (obligaţiilor)
acumulate de-a lungul timpului, precum şi efectul altor ajustări
valorice (deteriorări, pierderi etc.).
REPARTIZAREA ACTIVELOR ŞI PASIVELOR
EXTERNE PE SECTOARE

 autorităţi monetare,
 sectorul guvernamental,
 sectorul bancar,
 alte sectoare.
 CORELAŢIA BPE ŞI PII

Articolele de baza ale acestui document sunt

identice cu cele ale contului financiar al balanței
de plăţi:
 investiţii directe,
investiţii de portofoliu,
derivate financiare,
alte investiţii (credite comerciale, împrumuturi,
valută şi depozite, alte active şi pasive, alocari
de DST la pasive) şi active de rezervă.
 INDICATORUL PII

Poziţia investiţională internaţională netă ca

indicator macroeconomic reflectă diferența
dintre activele si pasivele financiare externe ale
economiei naţionale.
În funcţie de situație, poziția investițională
internaţională poate fi net creditoare (când
activele financiare depășesc pasivele
financiare) sau net debitoare (când pasivele
financiare sunt mai mari decât activele
financiare).
 STRUCTURA PII
  Modificări care reflectă:
Poziţia la Poziţia la
sfârşitul sfârşitul
perioadei fluxul din schimbări de preţ fluctuaţia ratei de alte ajustări perioadei de
precedente balanţa de schimb raportare
plăţi
Poziţia investiţională      
internaţională (netă)
ACTIVE      
Investiţii directe peste hotare      

Investiţii de portofoliu      
Derivate financiare      
Alte investiţii      
Credite comerciale      
împrumuturi      
Valută şi depozite      
Alte active      
Active de rezervă      

PASIVE      
Investiţii directe în economia      
naţională
Investiţii de portofoliu      
Derivate financiare      
Alte investiţii      
Credite comerciale      
împrumuturi      
Valută şi depozite      
Alte pasive      
 6. CUANTIFICAREA DATORIEI EXTERNE ŞI
METODE DE GESTIUNE ALE EI

Una din problemele globale cu care se

confruntă economia mondială în ultimii ani
este reprezentată de creşterea permanentă a
nivelului datoriei externe a ţărilor în
dezvoltare.
 ACCEPTIUNI PRIVIND DATORIA EXTERNĂ (DE)

1. DE poate fi definită ca fiind suma în valută contractată de o ţară cu alte ţări

şi/sau organisme financiare internaţionale. Ea se formează, în principal, ca
urmare a împrumuturilor externe.
2. O definiţie a datoriei externe în sens larg este cea cu care operează Banca
Mondială, conform căreia noţiunea de datorie externă include:
 împrumuturi publice (public loans) = obligaţii ale debitorilor publici (guvern,
agenţi guvernamentali, instituţii publice autonome);
 împrumuturi garantate de către stat (public guarantated loans) = obligaţii
externe ale debitorilor privaţi, garantate de către stat;
 împrumuturi private negarantate (private nonguarantated loans) =
obligaţiuni externe ale debitorilor privaţi negarantate de către stat;
 credite de la F.M.I. (use of I.M.F. credit) = credite de la F.M.I. în afara celor
rezultate din tragerile ordinare, inclusiv modalităţile extinse de finanţare
(stocuri-tampon, finanţare compensatorie, modalitate extinsă de finanţare,
facilităţi pentru petrol);
 datorii pe termen scurt (short-terms debt) = datoriile pe termen scurt,
publice şi private (datorită dificultăţilor privind obţinerea de informaţii nu se
poate face distincţie între cele două categorii), negarantate de către stat.
 CONSECINŢELE DATORIEI EXTERNE

 capacităţi de producţie reduse în raport

cu consumul, investiţiile şi cheltuielile
publice;
 economisire internă insuficientă, faţă de
investiţii şi deficitul bugetar;
 deficit al BPE prea ridicat comparativ cu
intrările nete de fonduri;
 ieşiri de capital excesive, sub forma
investiţiilor directe sau chiar scurgeri de
capital în afara graniţelor.
 FORMELE DE MANIFESTARE
A CRIZEI DATORIEI EXTERNE

 apelul la alte surse de rambursare, cum ar fi vânzarea

unor întreprinderi autohtone în contul datoriei externe
(conversia datoriei externe în active interne);
 apariţia fenomenului transferului invers de resurse
financiare (capitalul transferat de ţările în curs de
dezvoltare este mai mare decât cel pe care îl primesc
aceste ţări);
 apariţia şi creşterea volumului arieratelor (datorii bănești
neachitate la timp) prin incapacitate de plată;
 încetarea de rambursări ale datoriei externe din partea
unor ţări.
 INDICATORII DATORIEI EXTERNE

 DE/EX - datoria externă totală raportată la exporturi;

 DE/PIB - datoria externă totală raportată la PIB, indicator
ce reflectă solvabilitatea pe termen lung a unei ţări;
 DOB/EX - dobânda totală a datoriei externe raportată la
exporturi;
 DOB/PIB - dobânda totală a datoriei externe raportată la
PIB;
 REZ/DE - rezervele internaţionale raportate la datoria
externă totală;
 DES/DE - datoria totală pe termen scurt raportată la
datoria externă.
 DIRECŢII DE SOLUŢIONARE
A PROBLEMEI DATORIEI EXTERNE

 reducerea deficitului contului curent a BPE;

 anularea datoriilor externe;
 emiterea de euroobligaţiuni;
 reducerea dobânzilor;
 ajustarea economică şi reducerea
subdezvoltării economice.
 MANAGEMENTUL DATORIEI EXTERNE

Managementul datoriei externe este parte

integrantă a managementului
macroeconomic, într-o ţară care se bazează
pe împrumuturi externe pentru a suplimenta
resursele financiare interne destinate
investiţiilor sau altor cheltuieli publice.
 OBIECTIVUL
MANAGEMENTULUI DATORIEI EXTERNE

Obţinerea de beneficii maxime din finanţarea

externă, fără ca aceasta să afecteze
echilibrul macroeconomic al balanţei de plăţi.
 SCOPUL
MANAGEMENTUL DATORIEI EXTERNE

acoperirea, în condiţii favorabile pentru ţară,

a serviciului datoriei externe.
 ASPECTE IMPORTANTE DE POLITICĂ ECONOMICĂ
PRIVIND GESTIONAREA DATORIEI EXTERNE

 sursele de finanţare;
 instrumentele datoriei;
 dimensiunea împrumutului;
 componenţa valutelor;
 termenii serviciului datoriei ş.a.
7. LICHIDITĂŢILE INTERNAŢIONALE ŞI
REZERVELE VALUTARE ALE STATELOR

Lichiditatea internaţională
în literatura de specialitate este tratată diferit.
 ACCEPŢIUNI PRIVIND LICHIDITATEA
INTERNAŢIONALĂ

 Lichiditatea exprimă capacitatea unui activ de a se transforma în expresie bănească şi de a

deveni mijloc de plată (Allegret, Jean Pierre. Economie Monetaire Internationales. – Paris:
Hachette Supйrieure,1997. -P. 32).

 Lichiditatea internaţională exprimă capacitatea unei ţări de a acoperi angajamentele externe

pe seama rezervelor valutare deţinute de banca centrală şi de particulari (Kiriţescu, Costin.
Relaţiile valutar-financiare internaţionale. –Bucureşti: Editura ştiinţifică şi Enciclopedică,
1978.- P. 123).

 Lichiditatea internaţională - capacitatea unei ţări de a face faţă angajamentelor sale de plată
externe (Dictionar de termeni financiari-bancari//www.krimket.ro/dictionar-bancar.php).

 Lichiditatea internaţională este dată de totalitatea fondurilor în devize cu caracter lichid de

care dispune o ţară la un moment (Dictionar de termeni
financiari-bancari//www.krimket.ro/dictionar-bancar.php).

 Lichiditatea internaţională reprezintă totalitatea mijloacelor de plată internaţionale de care

poate dispune o ţară la un moment dat (Golosoiu, Ligia Georgescu. Mecanisme valutare. –
Bucureşti: Ed. ASE. –P. 178)
 STRUCTURA LICHIDITĂŢII INTERNAŢIONALE

 rezerva valutară internaţională deţinută de

autoritatea monetară sub formă de valute,
aur, DST, poziţia creditoare faţă de FMI.
 mijloace de plată cu circulaţie internaţională
şi titluri uşor transformabile în valută deţinute
de băncile comerciale, instituţii financiare şi
agenţii economici nonbancari (depuneri
bancare la vedere sau pe termen scurt,
bonuri de tezaur , obligaţiuni, acţiuni, toate
acestea exprimate în valută).
 INDICATORII LICHIDITĂŢII INTERNAŢIONALE ŞI
REZERVEI VALUTARE (1)

Lichiditatea internaţională (Li) se apreciază prin intermediul raportului

dintre rezervele internaţionale (Ri) şi masa monetară în circulaţie (Mm);
Ri
Li 
Mm
Lichiditatea internaţională se exprimă pe baza raportului dintre rezervele
internaţionale şi angajamentele la vedere şi la termen ale băncii centrale
(Abc);
Ri
Li 
Abc
Lichiditatea internaţională a unei ţări se reflectă prin raportul dintre
rezervele internaţionale şi deficitul balanţei de plăţi externe (De);
Ri
Li 
De
 INDICATORII LICHIDITĂŢII INTERNAŢIONALE (2)

 raportul cel mai sugestiv de exprimare a lichidităţii

internaţionale a unei ţări îl reprezintă cel dintre rezervele
internaţionale şi valoarea importurilor (Im).
Ri
Li 
Im

Gradul de îndatorare (Gi) a statului şi nivelul potenţial de

atragere a noilor credite se determină prin raportul dintre
datoria externă (De) şi rezerva valutară (Rv)

De
Gi 
Rv
 ROLUL LICHIDITĂŢII INTERNAŢIONALE

 Lichiditatea internaţională (LI) reflectă

nivelul de dezvoltare al economiei naţionale,
gradul de participare al ţării la schimburile
internaţionale, eficienţa şi competitivitatea
produselor pe pieţele externe.

 Rolul cel mai important ca componentă a (LI)

îl are rezerva valutară internaţională.
 REZERVELE VALUTARE INTERNAŢIONALE:
STRUCTURĂ, SCOP, UTILIZARE

Rezervele valutare sunt urmărite ca un

indicator important, ele caracterizând
economiile naţionale în privinţa credibilităţii
financiare şi economice.
 ACCEPŢII PRIVIND REZERVELE VALUTARE

Rezervele internaţionale reflectă disponibilităţile în valută şi în

alte active ce se păstrează şi administrează de către autoritatea
monetară a unei ţări şi se folosesc pentru echilibrarea balanţei
de plăţi externe şi susţinerea cursului de schimb al monedei
(Voinea, Gheorghe. Relaţii valutar-financiare internaţionale. – Iaşi:
Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2007. – P.181).
 STRUCTURA REZERVEI VALUTARE

 Valutele convertibile;
 Disponibilul în DST;
 Rezerva în aur.
 FORMAREA REZERVEI VALUTARE

 rezerva aur - reprezentată de stocul de consum curent şi

de stocul permanent intangibil se creează prin producţia
internă şi prin cumpărări pe piaţa internaţională;

 rezerva în DST se formează prin alocări de DST

efectuate de FMI sau prin încasări ulterioare din
operaţiunile cu Fondul sau cu alte state membre;

 rezerva în valută se formează ca urmare a balanţei de

plăţi excedentare a ţării în cauză, corespunzător deficitului
balanţelor de plăţi ale ţărilor de provenienţă a valutelor şi
devizelor respective.
 UTILIZAREA REZERVEI VALUTARE

Scopul principal pentru care o ţară îşi constituie rezerve valutare este
reprezentat de dorinţa sa de a dispune, la un moment dat, de capacitate
rapidă de stingere a unor obligaţii valutare în context internaţional.

În mod practic, rezerva valutară are următoarele destinaţii:

 acoperirea deficitului balanţei de plăţi, prin balansarea acesteia cu ajutorul
operaţiunilor de tip monetar (încasări din rezerva valutară pentru plăţi în afara
ţării);

 intervenţii pe piaţa valutară pentru a sprijini cursul monedei naţionale în raport

cu celelalte monede (se influenţează raportul cerere /ofertă de valută);

 garantarea solvabilităţii economiei naţionale pe piaţa financiar-monetară

internaţională (se influenţează poziţia ţării pe scara bonităţii întocmită de
principalele bănci comerciale care operează pe piaţa internaţională).
 8. ANALIZA BALANŢEI DE PLĂŢI ŞI POZIŢIEI
INVESTIŢIONALE INTERNAŢIONALE
A REPUBLICII MOLDOVA

Întocmirea BPE şi a PII a Republicii Moldova are la

bază schema generală a FMI
 CADRUL NORMATIV AL BPE ŞI PII

Balanţa de plăţi a Republicii Moldova se

întocmeşte în baza art. 5 din Legea Republicii Moldova
nr. 548-XIII din 21 iulie 1995 „Cu privire la Banca
Nationala a Moldovei”.
Poziţia investiţională internaţională a Republicii
Moldova este elaborată conform standardelor
recomandate de Fondul Monetar Internaţional în ediţia a
6-a (2014) a Manualului de balanţă de plăţi.
 PERIOADELE DE PREZENTARE A
INFORMAŢIEI

Balanta de plati, pozitia investitionala internationala a

Republicii Moldova sunt elaborate trimestrial si anual,
unitatea de masură fiind milioane dolari SUA.

Informaţia din aceste documente statistice nu include

datele pentru raioanele din partea stângă a Nistrului si
mun. Bender.
 SURSE DE INFORMARE

Principalele surse de informație utilizate pentru colectarea datelor

aferente balanței de plăți sunt:
Biroul National de Statistica (datele despre comerţul cu mărfuri si servicii,
investiţii directe si de portofoliu),
instituţiile sectorului bancar (băncile licenţiate, casele de schimb valutar şi
departamentele BNM),
instituţiile guvernamentale (Cancelaria de Stat, Ministerul Finanţelor,
Ministerul Economiei, Ministerul Afacerilor Externe si Integrării Europene,
Ministerul Educatiei, Biroul Migrație si Azil, Ministerul Tehnologiei
Informatiei si Comunicatiilor, Agentia Relatii Funciare si Cadastru, Comisia
Nationala a Pietei Financiare),
reprezentantele organismelor internationale în Moldova, precum si agentii
economici.
 SISTEMUL DE RAPORTARE A TRANZACTIILOR
INTERNATIONALE

Prin SRTI prezinta date doua categorii de

agenti economici:
băncile licenţiate si Banca Naţională a
Moldovei care raportează despre operaţiunile
bancare internationale efectuate atât în numele
clientilor, cât si în nume propriu;
alti agenţi economici – rezidenţi ce au
deschise conturi în banci din străinatate
raportează despre mişcarea mijloacelor din
aceste conturi.
 REMITERILE PERSONALE
 Determinarea fluxurilor de remiteri intrate în Republica
Moldova include sumarea rulajelor a trei posturi din
BPE6) ce sunt atribuite la categoria de remiteri personale.
 Remiterile personale reprezintă un indicator nou calculat
conform metodologiei MBP6, ce reflectă:
 valoarea compensării nete pentru muncă (remunerarea salariaților)
excluzând cheltuielile de călătorii în străinătate și unele taxe
achitate de rezidenți peste hotare),
 transferurile personale;
 transferurile de capital între gospodăriile casnice, indiferent de
sursa de proveniență a acestora.
INDICATORII DE EVALUARE A
REMITERILOR PERSONALE
INDICATORII DE EVALUARE A
REMITERILOR PERSONALE
BALANȚA DE PLĂȚI A
REPUBLICII MOLDOVA
BALANȚA DE PLĂȚI A
REPUBLICII MOLDOVA
 EVOLUȚIA BALANȚEI DE PLĂȚI
A REPUBLICII MOLDOVA ÎN PERIOADA A. A. 2012-2016
MIL. USD
COMPONENTELE PRINCIPALE ALE CONTULUI
CURENT ÎN DINAMICĂ
ÎN PERIOADA A. A. 2012-2016
INDICATORII COMERȚULUI EXTERIOR CU
BUNURI ÎN PERIOADA A. A. 2012-2016
 CONFRUNTAREA
CERERII ȘI OFERTEI DE DOLARI
Cont curent al BPE, mil USD
Cursul
Indicator/ Valutar
Balanța Curs real
Perioada mediu Import (FOB) Export (FOB)
comercială
USD/MDL
Tr. I, 2013 12.1855 1228.31 597.5 -630.81 25.05033
Tr. II, 2013 12.3834 1351.67 556.16 -795.51 30.09614
Tr. III, 2013 12.7675 1375.23 616.19 -759.04 28.49486
Tr. IV, 2013 13.0153 1513.43 699.76 -813.67 28.14929
Tr. I, 2014 13.3875 1199.09 575.08 -624.01 27.91406
Tr. II, 2014 13.6771 1320.14 604.38 -715.76 29.87473
Tr. III, 2014 14.0539 1310.1 569.4 -740.7 32.33582
Tr. IV, 2014 15.0185 1425.28 605.32 -819.96 35.3624
Tr. I, 2015 17.9989 879.7 380.15 -499.55 41.65101
Tr. II, 2015 18.1309 906.34 386.65 -519.69 42.50035